Sunteți pe pagina 1din 22

REGULI ETICE

Obiective
La sfărșitul acestei sesiuni participanții vor fi
capabili:

• Sa enumere regulile etice din îngrijiri paliative

• Să descrie importanta regulilor etice

• Sa implementeze regulile etice în procesul de


luare a deciziilor clinice
Reguli etice
• Confidentialitatea ( nu divulga informatiile
despre pacient decat persoanelor desemnate
de acesta)

• Spunerea adevarului ( fi onest)

• Consimtamantul informat
DREPTURILE PACIENŢILOR
• dreptul la o îngrijire plină de respect
• posibilitatea de a lua decizii referitoare la
îngrijirea sa, în cunoştinţă de cauză, împreună
cu personalul medical:
• - informarea pacientului privind
posibilitatea sa de a participa la actul
decizional, şi consecinţele medicale
• - acceptul sau refuzul tratamentului
Confidenţialitatea
• Scop: să înţelegem importanţa confidenţialităţii

• Metoda de lucru : discuţie de grup

• Timp: 15 minute
• Ce intelegeti prin confidentialitate?
Ce este confidenţialitatea?

• Păstrarea unui secret/sa nu dezvalui informatii


despre pacient altor persoane fara permisiunea
acestuia

• Încredinţarea unei informaţii


identitate
medicale
sociale
religioase
pshiologice
• De ce este importanta confidentialitatea?
De ce avem nevoie de
confidenţialitate?

• Menţinerea încrederii

• Respectă persoana şi valorile acesteia

• A nu-l determina să-şi facă rău


Scenariu
Femeie in varsta de 65 ani ,cu infectie HIV stadiu avansat, cu
multiple infectii oportuniste, solicita medicului sa nu
comunice dg. surorii sale si nepotilor. Se simte rusinata de
trecutul sau legat de prostitutie si consum de droguri.

• Cum veti actiona in situatia prezentata?


Confidenţialitatea în echipă
• Avem permisiunea pacientului?

• Cui vom împărtăşi informaţia?

• Ce beneficiu are pacientul?

• Unde scriem informaţia?

• Cine are acces la informaţie?


Consimtamantul informat
• Scopul principiului consimţământului informat
este de a-i permite pacientul să ia în considerare,
să cântărească şi să pună în balanţă beneficiile şi
dezavantajele tratamentului medical propus,
astfel încât să poată face o alegere raţională între
acceptarea sau refuzul tratamentului.

• Utilizarea optimă a acestui principiu previne sau


diminuează posibilităţile de eroare, neglijenţă,
constrângere şi minciună şi încurajează o
atitudine autocritică a medicului.
Consimțământul informat implică trei componente pentru a fi
valid:

a) Informarea presupune furnizarea de date și informații


medicale relevante de către medic cu privire la diagnosticul
și căile de tratament cu riscurile acestora și înțelegerea lor
de către pacient.
b) Capacitatea de decizie adică abilitatea pacientului de
întelegere, alegere sau respingere a unei intervenții,
comunicarea consimțământului și aprecierea consecințelor
deciziei luate.
c) Decizia independentă se refera la dreptul pacientului de
a lua o decizie liberă fară constrângeri sau manipulari.
Cum se exprima consimtamintul?

• Consimtamintul poate fi exprimat in mod expres prin


cuvinte sau prin gesturi care arata in mod neechivoc
acest consimtamint.

• In mod uzual, doctorii ofera un formular ce urmaza a fi


semnat de catre pacient.

• In unele spitale am observat si o practica – nelegala –


de a se semna de catre pacient formulare de acordare
a consimtamintului in alb, urmind sa fie completate de
catre unitatea medicala daca si cind se impune
efectuarea vreunei proceduri medicale.
Reglementare juridică
• Titlul XVI „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi
servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sanitar;

• Ordinul nr. 482/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a


titlului XVI „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse
şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind
reforma îndomeniul sanitar;

• Avizul nr. SOC/221 din 26 septembrie 2007 al Comitetului Economic și Social


European privind Drepturile pacienților - a avut la bază o inițiativă a societății civile
„Carta Europeană a Drepturilor Pacienților”, elaborată de Active Citizenship
Network (o rețea europeană de asociații) în 2002;

• Recomandarea nr. R (97) 5 adoptată de Comitetul Miniștrilor Statelor Membre din


Consiliul Europei la 13 februarie 1997 privind protecția datelor medicale
Reglementarea juridica
Conform art. 6 din Legea nr. 46/2003

„Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii


sale de sanatate, a interventiilor medicale
propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei
proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectutrii
tratamentului si nerespectarii recomandarilor
medicale, precum si cu privire la date despre
diagnostic si prognostic.”
Consimtamantul informat
Refuzul pacientului

• Pacientul are dreptul de refuza semnarea


consimțântului informat.
• În acest caz consecințele refuzului trebuie explicate
pacientului.
• Răspunderea pentru decizia sa se consemnează
obligatoriu în scris și se păstrează la fișa pacientului.
• Excepție fac situațiile de urgență medicală.
Consimtamantul informat
• Pacienții incapabili (fără discernământ) sunt persoane care nu
au capacitatea de a înțelege natura bolii, pentru care este
recomandat tratamentul și nu sunt apte să aprecieze
consecințele deciziei sale de a-și da sau nu consimțământul.

• Cel mai frecvent: boală psihică sau deficiență mintală.

• Capacitatea persoanei poate să fie deplină sau afectată în


grade variate, iar aptitudinea unui individ de a lua decizii
poate varia în decursul timpului și în funcție de circumstanțe
diferite.
Consimtamantul informat
• Reprezentantul legal (tutore, curator) este autorizat să-și dea
consimțămâtul pentru tratamentul medical dacă aceasta este
necesar.

• Acesta acționează cu respectarea intereselor celui aflat în grija sa


(ar trebui să ia aceleași decizii pe care le-ar fi luat
pacientul în cazul în care ar fi fost capabil), deciziile anterioare ale
pacientului pot orienta în acest sens.

• Dacă reprezentatul legal refuza iar medicul consideră că este în


interesul pacientului, decizia este declinată unei comisii de arbitraj
constituită din 3 medici, pentru pacienții internati in spitale, și din 2
medici pentru pacienții din ambulator.
Comunicarea adevarului
• Progresele mari facute in medicina au redimensionat in multe
cazuri nevoia de a comunica rapid pacientului un diagnostic
grav, pentru ca el sa se poata implica in strategia terapeutica;
aceasta reprezentand o adevarata lupta pentru supravietuire
dusa contra cronometru.

• Se considera o practica depasita, in primul rand pentru ca


lezeaza dreptul la informatie a pacientului, aceea a
comunicarii diagnosticului grav mai intai membrilor familiei si
de a transfera acestora decizia de a-i comunica sau nu
pacientului date despre boala sa.
Comunicarea adevarului
• Un studiu efectuat recent de Kim M.K. si Awi A.
(1999) asupra unui lot de pacienti cu cancer laringian
sau cerebral a aratat ca 81% din subiecti nu doresc sa
fie nimeni in afara de medic, atunci cand li se
comunica diagnosticul grav.
• Numai 65% din pacienti au discutat cu altii despre
boala lor.
• Ei prefera ca diagnosticul sa le fie comunicat simplu si
direct
• Medicii cei mai buni au fost considerati cei cinstiti,
atenti fata de ei si plini de compasiune.
Concluzii

• În procesul de îngrijire asistentul medical asigură un


mediu în care drepturile omului, valorile, obiceiurile
şi credinţele individului, familiei şi comunităţii sunt
respectate.

• Asistentul medical se asigură că individul primeşte


suficientă informaţie pe baza căreia acesta să îşi dea
consensul pentru îngrijire şi tratament si păstrează
confidenţiale informaţiile personale.