Expertiza

Expertiza contabilă 2010
EXPERTIZA CONTABILĂ
1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?
Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal: OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu
modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000
2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile?

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi
completările ulterioare. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau
extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Această exclusivitate rezultă din art. 6 lit. d) din O.G.
nr. 65/1994. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 65/1994, experţii contabili pot să îşi exercite profesia individual sau se
pot constitui în societăţi comerciale, potrivit legii.
Expertizele contabile şi extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizaţi cu studii medii sau
superioare şi nici de alţi profesionişti. Lucrările efectuate de aceştia, chiar dacă sunt denumite Rapoarte de
expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate
şi nu au calitatea legală de expertize contabile.
3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi
extrajudiciare, regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională
nr. 35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: expertize amiabile (la cerere),
expertize financiar-contabile, arbitraje în cauze civile, expertize de gestiune.
Norma profesională nr. 35 stipulează că expertizele contabile pot fi efectuate numai de către persoanele are
au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul CECCAR.
4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi modul de
efectuare a expertizelor contabile, îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală şi
în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi
nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit, conţin reglementări opozabile expertizei în general.
Codul de procedură civilă prevede:
- când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor
specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele
asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi
stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru
judecată.
- Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţă, prin tragere la sorţi,
în şedinţă publică, de pe lista întocmită de biroul legal de expertiză. Încheierea de numire va stabili şi plata
experţilor.
- Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de
5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la
data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
- Dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă
aplicabile experţilor. În situaţia în care expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.
- Expertul va depune un jurământ în camera de consiliu, îndată după numire, fără citarea părţilor. Instanţa
va constata depunerea jurământului prin Încheiere.
- Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea
lor se va trece într-un proces-verbal.
~1~
- Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin
carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea.
Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în
legătură cu obiectul lucrării.
- În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea
motivată a fiecăruia.
- Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în
care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie.
- Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă
expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
- Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare de mită. La
cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate dispune majorarea onorariului prin încheiere
executorie dată cu citarea părţilor. Dacă expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi
statornicirea plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.
Unele dintre dispoziţiile procedurale sunt completate cu cele privitoare la proba testimonială (cu martori).
Codul de procedură penală prevede:
- atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt
necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din
oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată
în materie penală. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la
efectuarea expertizei.
- Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată fixează un termen la care sunt chemate părţile,
precum şi expertul., termen la care se aduc la cunoştinţa părţilor şi a expertului contabil obiectul expertizei şi
întrebările la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere că au dreptul să facă pbservaţii cu privire
la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor.
- Expertul are dreptul să ia la cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei cu
încuviinţarea organului de urmărire. Părţile, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire
penală sau de instanţa de judecată, pot da expertului explicaţiile necesare.
- După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte
un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul
raportului sau într-o anexă. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală
sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei.
- Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu
este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către acelaşi expert, fie de către altul. De
asemenea, când se socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea
lui spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit
dispoziţiilor privitoare la ascultarea martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are
îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.
5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele

contabile.
- independenţa expertului contabil;
- competenţa expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.
6. Comentaţi norma de comportament profesional ”acceptarea expertizelor contabile”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă
există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze
posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă şi competenţă.
COMENTARII
Acceptarea expertizelor contabile trebuie să aibă caracter de universalitate.
~2~
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice
sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.
În misiunile privind expertizele contabile principiul acceptării acestora trebuie analizat. Interpretat şi mai ales
aplicat în strictă concordanţă cu independenţa, competenţa şi incompatibilitatea expertului contabil.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având
întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat
sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar
determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”următoarele situaţii în care
s-ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a
pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la
elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;
(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii,
deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a
efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert
numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert
contabil recomandat de parte.
Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice organului care l-a
numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi 3512.
Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.
Este recomandabil ca, în cazul de neacceptare a expertizei contabile solicitate, refuzul să fie prezentat
solicitantului în scris, cu prezentarea explicită a motivului temeinic invocat.
Expertul contabil care a acceptat o expertiză contabilă trebuie să efectueze personal lucrarea. Dacă după
acceptarea expertizei intervine un motiv temeinic care să-l împiedice să finalizeze lucrarea, expertul contabil
trebuie să aducă aceasta la cunoştinţa solicitantului, eventual dovedind situaţia în care se află cu acte cum ar fi:
adeverinţe, certificate de boală etc.
Consecinţa apariţiei motivului temeinic este înlocuirea expertului contabil. Dacă în cauză se află un expert
contabil recomandat de către parte sau un expert contabil care a contractat o expertiză contabilă extrajudiciară,
este recomandabil ca solicitantul lucrării să fie îndrumat spre alţi experţi contabili nominalizaţi. Desigur, este
dreptul solicitantului de a-i accepta sau nu.
7. Comentaţi norma de comportament profesional ”independenţa expertului contabil”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul
contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în
expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i
impieteze integritatea şi obiectivitatea.
COMENTARII
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri
ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert
contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să
aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu
de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi în efectuarea
de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia
acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de
procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă,
în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va
completa o „Declaraţie de independenţă”care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.
~3~
Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare pot fi efectuate numai de către experţii contabili şi societăţile
de expertiză contabilă membri al CECCAR. Calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în una
dintre secţiunile Tabloului Corpului, se dovedeşte cu legitimaţia (carnetul) de membru, vizat(ă) anual.
La nivelul filialelor CECCAR, directorii executivi trebuie să organizeze şi să asigure evidenţa experţilor
contabili şi a societăţilor de expertiză contabilă în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale. Pentru aceasta
trebuie să afişeze lista experţilor contabili şi a societăţilor de expertiză contabilă judiciară şi extrajudiciară,
actualizată trimestrial.
Expertul contabil trebuie să ţină cont de particularităţile privind incompatibilitatea expertului contabil în
demersul efectuării expertizelor contabile, incompatibilitatea expertului contabil trebuind să fie în strictă
conformitate cu reglementările Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală.
În toate cazurile în care experţii contabili solicitaţi să facă expertize contabile judiciare şí extrajudiciare se
află într-o stare de incompatibilitate, aceştia au obligaţia deontologică să se abţină de la efectuarea expertizelor
contabile, relevând solicitantului starea de incompatibilitate în care se află.
În cazul expertizelor contabile judiciare, atunci când incompatibilitatea este reglementată de lege. Încălcarea
atrage nulitatea absolută.
Consecinţele nerespectării stricte a regulilor de independenţă a expertului contabil în cazul elaborării de
expertize contabile extrajudiciare sunt mai atenuante, putându-se invoca nulitatea lor relativă sau chiar ignora în
demersul atingerii scopurilor în care au fost solicitate şi elaborate.
8. Comentaţi norma de comportament profesional “calitatea expertizelor contabile”, specifică misiunilor

cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat
cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste
cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului.
Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil
trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie
fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul
recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui
procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară
are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea
cauzei în care a fost dispus. Ne-documentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă
judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului
contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă
care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul
în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect
ştiinţific, respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii.
Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o
fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de
calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
Calitatea expertizelor contabile poate fi observată mai degrabă ca o consecinţă a competenţei profesionale şi
a independenţei expertului contabil decât ca un principiu de sine stătător. În argumentările sale privind utilitatea
expertizelor solicitate, expertul contabil trebuie să orienteze solicitanţii către formularea de obiective concrete,
formulate clar, fără echivoc.
Calitatea expertizelor contabile trebuie argumentată, justificată. Este raţiunea pentru care expertiza contabilă
trebuie să se finalizeze într-un raport scris din care trebuie să rezulte întinderea lucrărilor, constatările efectuate,
documentele care au fost consultate şi justificarea concluziilor formulate la fiecare obiectiv în parte.
Principala consecinţă a calităţii necorespunzătoare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este
neluarea în considerare de către solicitanţi, cu sau fără motivare.
~4~
9. Comentaţi norma de comportament profesional “responsabilitatea efectuării expertizelor contabile”,
specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare
este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
COMENTARII
3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui jurământ
adecvat confesiunii religioase a expertului(-ţilor) contabil(i), după cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie,
jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi pe
conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune (depun)
jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor
care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor
contabile judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se
înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul
încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.
Responsabilitatea expertizelor contabile este întărită de jurământ. Expertul contabil, la intrarea în profesie (la
obţinerea calităţii de expert contabil) depune un jurământ scris, deontologic, profesional, de care trebuie să ţină
seama în realizarea tuturor misiunilor sale.
Codul de procedură civilă reglementează jurământul confesional, în ceea ce priveşte responsabilitatea
efectuării expertizelor contabile judiciare dispuse în procesele civile.
Responsabilitatea în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare, ca în orice domeniu al
activităţii umane, este relativă, ea putând fi apreciată diferită de către expertul contabil şi de către utilizatorii
expertizelor contabile.
10. Comentaţi norma de comportament profesional “competenţa expertului contabil”, specifică misiunilor
cu privire la expertizele contabile.
Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune
deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El
trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a
cunoştinţelor pe care le posedă.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi
tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să
posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-
contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele
pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la
testarea cunoştinţelor acumulate.
Calitatea de expert contabil trebuie dobândită în condiţiile legislaţiei în vigoare.
Competenţa profesională a expertului contabil trebuie întreţinută printr-o pregătire profesională continuă.
Experţii care au efectuat perioada de stagiu de trei ani sunt scutiţi de obligaţia urmării cursurilor de pregătire
profesională anuală continuă pentru o perioadă de doi ani de la dobândirea calităţii de expert contabil.
Refuzurile nejustificate ale membrilor Corpului de a urma cursurile de pregătire profesională anuală continuă
se sancţionează cu suspendarea acestora din Tabloul Corpului.
11. Comentaţi norma de comportament profesional “secretul profesional şi confidenţialitatea expertului

contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi
de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor
către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare.
COMENTARII
~5~
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult
decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi
tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul
(întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se
abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor
implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept
care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină
de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul
proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea
părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei
contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi
explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână
confidenţiale.
Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă, nici să confirme faptele care îl privesc pe clientul său,
chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. În expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare secretul
profesional şi confidenţialitatea profesională trebuie accentuată şi nu atenuată.
În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi atât din oficiu, cât şi la recomandare
părţilor, sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciare care a dispus expertiza
contabilă, unde toţi cei interesaţi pot să-l consulte.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o
încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea şi poate atrage răspunderea
disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil.
12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?
Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie
specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste
informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie
utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil,
asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie să respecte
secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia
efectuării expertizelor contabile, abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost
autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil
numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi
tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele
(întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă.
- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale
direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care
a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege.
Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât
după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările
expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii
numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia.
Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar
trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel,
întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului
~6~
profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc
lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe
clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica
esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile, expertul contabil aflându-se
alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor
rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi, iar aşteptările sunt tot mai
ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă,
nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în
cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat
reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu
reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare
abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia
că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar
restricţionează accesul expertului contabil, în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi
declaraţiile martorilor, de exemplu ).
În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite
organului abilitat, dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la
sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente
probante în favoarea vreunei părţi procesuale.
13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare?
Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi
de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor
către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare.
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie să se conformeze doar normelor
profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize
contabile amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici
formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea
concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul”intervenit în cadrul unor astfel
de misiuni.
14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai
mulţi experţi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi cauză?
- Colegial, răspunzător
15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de
efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?
Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul
contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
~7~
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile
16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR?
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi
autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele
capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o
opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor
şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a
fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în
protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil. Exemplificaţi
şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă relativă.
Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate
de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu
obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi
independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil
deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi
poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fară să fie afectată judecata
profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentă:
— reprezinta capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu
orice alta activitate curentă.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberală, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masură de a influenta lucrările profesionistului contabil.
18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?
~8~
Expertiza contabilă este activitatea depusă de o persoană autorizată de lege pentru reconstituirea realităţii
operaţiilor economice şi/sau financiare pe baza documentelor, datelor şi informaţiilor din contabilitate.
Este o lucrare personală care cuprinde nu numai rezultatul examinării faptelor d.p.d.v. formal şi material, dar
şi părerea expertului asupra cauzelor şi efectelor în legătură cu obiectul cercetat.
Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită cunoştinţe de
strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de
judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile
judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care
au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor
contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
(CECCAR).
Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Ele pot fi dispuse sau acceptate, le cererea
părţilor implicate în procesul judiciar, în toate fazele de desfăşurare a acestuia.
19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Principalele trăsături ale expertizei extrajudiciare sunt:
a. Expertiza contabila extrajudiciară este un mijloc de fundamentare a deciziilor de conciliere între parteneri
comerciali şi de afaceri;
b. Expertiza contabila extrajudiciară este activitatea prin care părţile pot dobândi lămuriri economico-
financiare din partea unor profesionişti independenţi;
c. Expertiza contabila extrajudiciară se axează pe cercetarea problemelor şi obiectivelor fixate de solicitanţi
la care expertul poate să îşi aducă o contribuţie lămuritoare;
d. Expertiza contabila extrajudiciară este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră
oportună în acţiunile întreprinse.
20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara
pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico-financiara cu scopul
de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau
judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare
d)are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru
lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile organelor de control cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri
semnalate de acestea
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii
asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare
judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate
experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare
sunt şi destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi
Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse
din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii
sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
~9~
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate
în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod
indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea
intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia
consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.
22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:
I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.
23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate?
După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte
legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de
mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu
expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.
24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor

obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?
După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de
către clienţi.
25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.
26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

Expertul contabil poate contacta părţile prevăzute în proceduri astfel:
- În cauzele civile – prin citarea părţilor
- În cauzele penale – numai prin încuviinţarea organelor de urmărire penală.
Citarea părţilor se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
27. Contractarea expertizei contabile.

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate trebuie
programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi întinderea lucrărilor necesare pentru
îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
În instanţe, locul contractului îl ţine încheierea de sentinţă, iar în cercetarea penală – ordonanţa dată de
organele de cercetare penală
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de
mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul”pentru care expertizele contabile, indiferent
de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale
contractului fiind mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală (în
dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract
pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
~ 10 ~
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi întinderea
lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii contabili sunt îndreptăţiţi să
ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului se face de către
organul în drept care a dispus efectuarea expertizei. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea
onorariului se face prin act adiţional la contractul iniţial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi acceptate
prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un program de lucru în care să se
precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol,
subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi modificat în timpul
realizării expertizelor contabile.
28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize?
Motivaţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi recomandaţi
de părţile în proces, se poate face numai de organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza
contabilă.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul
de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea
expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament
profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot
numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să
cuprindă:
(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
(ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să
răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se
solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor
supuse judecăţii;
(iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de
expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă
termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul
contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite
instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră
onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea
acestuia.
3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului contabil sau experţilor
contabili numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să refuze efectuarea
expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional a expertului contabil sau
experţilor contabili numit(ţi).
3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile
Codului de procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a
dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul
contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se
că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată,
părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele,
care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se
face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi
Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este
şi rămâne pertinent.)
3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale,
experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor
procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.
~ 11 ~
29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea
expertizei.
Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor de recuzare sau a
existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.
30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza contabilă nefiind
acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic
egală cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută,
ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de
probă cu fundamentare ştiinţifică, este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii
unei lucrări de expertiză contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu
alte probe. Este posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa
contabilităţii şi pe baza unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă
dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe. Finalitatea
actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine
organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza
documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea
concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către
organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător.
În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune
măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi
expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială?
32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele
contabile?
Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii contabili
numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai,
pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila
extrajudiciara.
33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limitează strict la ceea
ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de către
organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau
ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind
expertiza extrajudiciară.
COMENTARII
3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze
materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia
~ 12 ~
necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi
evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.
3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă vizează
constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate,
expertul contabil trebuie să studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului,
precum şi al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe
acte de control în aceeaşi cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare
act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de
aceste concluzii.
3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţă de organul de
control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le implică efectuarea unei
expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu îl obligă pe expertul contabil să
ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în raportul de
expertiză contabilă.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil în cazul expertizelor
judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;
(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în procesul justiţiar
sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât şi în
posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele expertizate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia
cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de
judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul
contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii
nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil
trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi
contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre
explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale,
părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de
organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de
la părţile care îl au în păstrare.
34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea
expertizelor contabile?
Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să
cuprindă, după caz:
(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauze
penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză contabilă
solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, cum
ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză
contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.
35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la
delegarea lucrărilor de expertiză contabilă. = 36.
Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili
numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi,
păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă
extrajudiciară.
COMENTARII
~ 13 ~
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea
părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună
proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie
să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o
persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor
contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză
contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate
şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi
calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a
reprezentat societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 3523 DELEGAREA ŞI
SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.
În ipoteza în care organele judiciare ar consimţi solicite expertize contabile judiciare unor societăţi de
expertiză şi consultanţă contabilă, problema delegării şi supravegherii lucrărilor privind expertizele contabile
judiciare s-ar impune cu necesitate. Trebuie remarcat că, într-o astfel de ipoteză, delegarea executării lucrărilor
de expertiză contabilă judiciară trebuie să se facă numai acelor angajaţi ai societăţii care au dobândit legal
calitatea de expert contabil şi sunt înscrişi în Tabloul Corpului. De asemenea, supravegherea lucrărilor trebuie
atribuită angajaţilor societăţii de nivel ierarhic superior care au aceeaşi calitate cu executanţii lucrărilor.
În cazul angajării de expertize contabile de către societăţi de expertiză şi consultanţă contabilă sau cabinete
individuale ale experţilor contabili care folosesc muncă salariată, răspunderea pentru efectuarea acestora cu
respectarea normelor deontologice de lucru şi elaborate de Corp revine administratorului şi/sau şefului de
cabinet, care trebui să contrasemneze lucrările elaborate şi supravegheate de subalternii lor.
37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze
o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?
Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor, cele implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate, care au legătură cu expertiza contabilă
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia
cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire
penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- expertizele contabile anterioare
- expertizele tehnice în cauză care au legătură cu expertize contabilă
Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa
aibă in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile
expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile
partilor si actele examinate. In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da
explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au
in pastrare.
Materialul documentar specific nu trebuie anexat expertizei, dar stă adesea la baza întocmirii unor Anexe la
raportul de expertiză contabilă pe care expertul contabil consideră că trebuie să le prezinte separat pentru a nu
afecta conciziunea şi claritatea raportului de expertiză contabilă propriu-zis. În altă formulare, metarialul
documentar specific trebuie anexat expertizei prelucrat şi nu în original sau fotocopia.
38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile
interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.
Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este
abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date
în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în
vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate,
menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele
examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da
~ 14 ~
explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire
penală sau de instanţa de judecată.
39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd următorii
termeni de referinţă:
a. Părţile:
i. Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, înscris în Tabloul experţilor
contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2, jud. Iaşi;
ii. Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr.3, jud. Iaşi, reprezentată prin
manager Ion Ion.
b. Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a),b),c).
c. Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.
d. Valoarea contractului: 5.000 lei.
e. Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.
f. Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului, iar restulpînă
la data de 05.07.2010.
g. Data încheierii contractului: 15.03.2010.
CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in
Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion,
denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii(raspunsuri) la
urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele
materiale documentare:
documentele a), b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA
in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la
sediul beneficiarului pana la data de 30.06.2010
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa
plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea
contractului si restul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010.
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure
confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul
prezentului contract.
Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu
prevederile legislatiei civile in materie.
Iasi, 15.03.2010
Prestator, Beneficiar,
40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv.
Expertiza contabilă extrajudiciară poate fi solicitată în una din următoarele situaţii:
- Pentru fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor de afaceri şi comerciali
- Pentru concilierea tranzacţiilor comerciale şi de afaceri când apar conflicte între parteneri cu privire la
valoarea prestaţiilor
- Pentru fundamentarea preliminară a acţiunilor adresate justiţiei în vederea eliminării unor litigii
nefundamentate
- Pentru fundamentarea preliminară a acţiunilor de contestare a actelor de control în vederea acţionării
acestora.
~ 15 ~
41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza
judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior.
În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize
contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile în aceeaşi cauză, cu obiective
(întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi
vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile expertizelor contabile
consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil
ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece
expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare,
eventual doar nuanţate.
42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului
efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.
Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi refuzată decât
pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Refuzul
expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se
sancţionează cu amendă judiciară.
43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă
există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze
posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă, competenţă şi
incompatibilitate.
COMENTARII
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase,
politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor
având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este
interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar
determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în care
s-ar putea găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a pronunţat
asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la
elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.
II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii,
deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a
efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert
numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert
contabil recomandat de parte.
44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de
procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea
expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament
profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
ART. 201
(1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor
specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele
asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit
astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate.
~ 16 ~
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia
dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din
domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind
indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu
amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2
si 3.
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu
se dispune altfel.
ART. 202
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la
sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand
persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la
aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un
proces verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea
partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua
lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
ART. 209
(1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru
judecata.
ART. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
ART. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in
care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
ART. 212
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua
expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.
(2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere
executorie data cu citarea partilor.
ART. 214
~ 17 ~
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se
cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. 235 – Codul de Procedura Civila
(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri,
miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere
administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.
45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe
specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună
efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor?
1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili
pe specializări”în două exemplare.
Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20
februarie a fiecărui an.
2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili
înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile
judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni”potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie
a fiecărui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni”prezentate de către
experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au
optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz.
În "Lista experţilor contabili pe specializări”prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi numai
experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în
concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili.
4. "Lista experţilor contabili pe specializări”va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau
interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ,
obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului
contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.
5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări “şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe
specializări”se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură.
6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe
specializări”de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după care le
prezintă conducerii Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti -
Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.
Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări”primite de la filialele Corpului se
comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în
termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de filiale.
46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt evidenţiate
şi pe sigla CECCAR?
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi
autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele
capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o
opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor
şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a
fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
~ 18 ~
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în
protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil,
in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de
catre CECCAR
48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.
Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme
de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea
sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie, al
executivului acestuia sau în calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile liberale, care
se poate finaliza intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu
pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru
veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului
afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- este angajat în cadrul unei instituţii care se află în concurenţă cu clienţii săi
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau
sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,
conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor
contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile
49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

• În cazul expertizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el poate fi
recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această dată; în
celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură civilă).
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la
această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate, expertului sau
experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu
citarea partilor si a expertului. Expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot,
ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
~ 19 ~
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu
avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau
daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se
judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti,
sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să
dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.
În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda
sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau
daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea
recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii
sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv
51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o
expertiză contabilă într-o cauză penală, în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire
penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a
constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află
într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) “există duşmănie între
el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele
acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv”din Codul de Procedură Penală, persoana incompatibila este
obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau
procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la
aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.
expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre
numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat
că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.
într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu
privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui
instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.
~ 20 ~
expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea
la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu
una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care
expertul are calitatea procesuală de pârât.
într-un caz de incompatibilitate”Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 “daca intre aceleasi
persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii”.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui
instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.
54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă
judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre
părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu una din părţi
are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală
sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a
luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea
expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a
aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul
recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la
această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se
judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că
se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată,
ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul
care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea
nu este supusă nici unei căi de atac
55. Ce se înţelege prin „abţinerea”unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o
cauză?Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-
un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică
preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa
situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea
expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a
aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că
se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată,
ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul
care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea
nu este supusă nici unei căi de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu
cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda
sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
~ 21 ~
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau
daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea
recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii
sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv
56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă
judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre
părţi(este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi
sub ce formă?
într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) “există duşmănie între
el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele
acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv”din Codul de Procedură Penală, persoana incompatibila este
obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau
procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului
de incompatibilitate.
57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care au săvârşit una din
faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni disciplinare.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în raport cu gravitatea
abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioadă de
timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare
şi funcţionare.
Printre faptele care pot atrage răspunderea disciplinară pot fi enumerate:
- Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau pe baza unui
contract în care a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil
- Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional
- Nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 „Norma şi comentariile misiunilor privind
expertizele contabile”
- Efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea
profesiei, legal acordată
- Încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,
elaborate de Corp, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.
58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de
disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor
sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
~ 22 ~
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului
referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele
emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat
cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert
contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în
prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile
anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau
administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele
privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa
altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru
terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele
acesteia.
59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei

de expert contabil
Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, în
cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:
- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;
- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă
fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea
profesiei.
60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile
Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul
efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor
constitutive ale acestora, cum ar fi:
- Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase
necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a
intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor
indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi
- Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza
penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu
spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Marturia mincinoasa se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
- Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in
timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei,
ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de
lege pentru autor.
~ 23 ~
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive
ale respectivelor infractiuni
61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia
orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice
activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o
reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea
unei polite de asigurare de risc profesional sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţie.
Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este
obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un
prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul
contabil in exercitarea misiunii sale.
Răspunderea civilă survine ca urmare a următoarelor acte săvârşite în timpul exerciţiului profesional:
1. Neglijenţă, superficialitate, omisiune sau neîndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor specifice
profesiei în efectuarea următoarelor activităţi:
- Ţinerea/supravegherea contabilităţii
- Întocmirea, verificare şi certificarea bilanţului contabil
- Efectuarea de analize economico-financiare sau tehnice
- Audit pe diferite domenii
- Expertize contabile/tehnice
- Acordarea de consultanţă economico-financiară, contabilă, fiscală, tehnică etc.
- Întocmirea declaraţiilor fiscale
- Activităţi de cenzorat şi audit financiar-contabil
- Evaluări administrative
- Lichidări
- Alte activităţi exercitate de liber-profesionist
2. Pierderea, deteriorare sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de
asigurat în vederea înregistrării şi preluării datelor financiare contabile sau evaluării tehnico-economice.
62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza
penală.
In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv, daca se afla in una din
situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau
instanta de judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.
63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform
prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu
incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti
~ 24 ~
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din
parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului
pentru munca depusa.
64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii

profesionale.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil,
penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează chiar dacă este
săvârşită fără intenţie.
Răspunderea contravenţională este reglementată de dreptul procesual: codul de procedură civilă şi codul de
procedură penală.
Codul de procedură civilă dispune:
a. Înlocuirea expertului de către instanţă
b. Aducerea în instanţă pentru lămuriri
c. Trimiterea în faţa autorităţilor penale în caz de bănuieli.
Codul de procedură penală dispune amenda penală pentru:
a. Lipsa nejustificată de la procesele penale când e citat;
b. Tergiversarea îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză
contabilă.
Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată prin Încheiere.
Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau reducere se
poate face în termen de 10zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare, justificând de ce nu s-a
putu îndeplini obligaţia.
65. Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din
prevederea art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un
expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi.
Această prevedere se completează cu disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia : „părţile mai sunt
încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea li a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe
la efectuarea expertizei.”
66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiască
un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord cu
prevederile legale?
În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist
contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care:
a. a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la acesta
informaţiile necesare privind activităţile clientului;
b. s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda
efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la
lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective;
c. a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar
dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de
client;
d. se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;
e. asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din
cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de
cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.
~ 25 ~
67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză penală în
care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?
Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit au
obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de
formă şi fond impuse
Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de
expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de procedură penală; norma profesională
nr.3531).
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf
al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze
detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia
expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.
68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua
legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?
În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile
stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile
primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână
confidenţiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la
contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor
civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu
confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În
procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite
de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de
expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul contabil
si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile?
administrarea probei cu expertiza (judecători, tribunale, curtea de apel, parchet, poliţie).
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate
face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi,
la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să
cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita
expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse
judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de
expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă
sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen
adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul
sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de
instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest
refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a
~ 26 ~
care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se
face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi
Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne
pertinent).
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii
contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor
70. Convocarea părţilor în cauze civile.

Expertul contabil poate convoca părţile în cauzele civile prin citarea lor. Acest lucru se poate face prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
71. Convocarea părţilor în cauze penale

În cauzele penale, expertul contabil poate convoca părţile numai prin încuviinţarea organului de urmărire
penală.
72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de
expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizei
contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul
care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a
efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia
solicita acest lucru. În cazul cauzelor penale, numărul de exemplare este mai mare, raportul de expertiză
contabilă întocmindu-se în câte un exemplar pentru fiecare parte: organul care a dispus expertiza contabilă,
părţile implicate în cauza penală şi expertul contabil
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de
data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei
CECCAR.
Modificările sau ştersăturile ulterioare redactării raportului de expertiză contabilă se semnează şi se parafează
de către expert.
73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de
expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizei
contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul
care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a
efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia
solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul
prevazut in contract.
74. Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru expertizele contabile judiciare?
Organul judiciar are dispune efectuarea expertizei contabile şi numirea expertului contabil trebuie să
stabilească şi onorariul acestuia.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
~ 27 ~
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată
calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct. Perceperea de
comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii
75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea
desfăşurată?
Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea
criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor
contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania
76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se
depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata. Acest onorariu provizoriu se
plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o
nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula,
fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte
cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc. Instanta de
judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la
primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila, functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in
contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a
onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iar fundamentarea onorariilor se face de
regula printr-un tarif pe ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile
cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.
77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se sancţionează prin anulare de către
organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de natura jurisprudenţei .
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare abilitat, acesta fiind
sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de expertiză contabilă şi dispunerea
alteia.
78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile
judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă,
care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite
odată cu numirea expertului în cauză?
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi
de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza
contabilă.
la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să
cuprindă:
~ 28 ~
judecăţii;
79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile
judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă,
care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite
odată cu numirea expertului în cauză?
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi
de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza
contabilă.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a
care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul
de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea
experţilor contabili în cauze civile.
judecăţii;
~ 29 ~
80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu privire la
numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare?
la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să
răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se
solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor
supuse judecăţii;
3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de
expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă
contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite
instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul
contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul
stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.
81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune ceasta, în ce situaţie se dispune,
drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).
Art. 212- c.pr.civ.
(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă
expertiză.
(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
Norme:
Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de acelaşi
expert care a participat la lucrările expertizei propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa
competentă poate desemna un alt expert.
Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective suplimentare sau
atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au
apărut împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului.
O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din oficiu, şi se
efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se
numesc, de regulă, trei experţi.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu
este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea
lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit
dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza
criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor
raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către
organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea
expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau
la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare
a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus
efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în
calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.
~ 30 ~
b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită
necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii
raportului de expertiză contabilă.
c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat, la cererea părţilor sau din oficiu
pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă.
Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea
situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile
implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică.
Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea
de expertiză contabilă:
a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.
b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale.
d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.
e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către
altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau
neclarificate.
82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care
organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi
de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor?Cine stabileşte onorariul
acestora?
83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte?Care sunt
drepturile şi obligaţiile acestora?
Art. 120: Codul de Procedura Penala
(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare
dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la
cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului,
sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa
cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de
judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa
efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape
astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand
se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil
~ 31 ~
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda,
atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze
obiectivele in prezenta partilor
85. Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de
organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală
privind impozitul pe profit şi TVA datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:
Obiectivul 1.
Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru împrumuturile luate de la
firmele A si B pot fi incluse în cheltuieli
Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la stabilirea impozitului ce
trebuia vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie – aprilie 2009
Obiectivul nr. 3
Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadă
Obiectivul 4
Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile menţionate mai
sus?
Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada ianuarie aprilie
2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in
masura sa aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala.
De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare, deoarece, daca
se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA
Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza
evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut
fiind in sarcina organului de cercetare penala
86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apar la expertizele contabile dispuse in procesele
judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu, cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura
civila (art. 210) cat si codul de procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite,
respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile
din proces. Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul
raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin
semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se
anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala
CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.
87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale”în raportul de
expertiză contabilă judiciară?
Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final
in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele
(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul
contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece
prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind
secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile. Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf,
releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de
catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv
expertului contabil.
~ 32 ~
88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat,
sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu
orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea
cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus
efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre
organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga
la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la
cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei. Acest lucru se poate realiza
prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la
expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.
89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar
imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a
tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai
sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul
contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat
motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, perioada in
care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport
normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu
precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de
expertiza contabila.
90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara?
Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză contabilă.
Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:
Cap. I. Introducere,
Cap. II. Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii,
iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele:
3. Datele de identificare a expertului contabil: numele şi prenumele, domiciliul, nr. de carnet, locul în
Tabloul experţilor Contabili;
4. Datele de identificare ale organului care a dispus efectuarea expertizei,
5. Încheierea de şedinţă în cauzele civile sau ordonanţa dată de organul de urmărire penală prin care s-a
dispus efectuarea expertizei contabile cu menţionarea datei;
6. Denumirea şi calitatea procesuală a părţilor cu domiciliul/sediul acestora;
7. Nr./an dosar
8. Natura dosarului: civil/penal;
9. circumstantele care au determinat litigiul in cauza,
10. obiectivele (intrebarile) expertizei,
11. materialul documentar folosit pentru rezolvarea obiectivelor (dosarul cauzei, registrele contabile),
12. actele normative ce reglementează efectuarea expertizei contabile;
13. perioada de editare a raportului de expertiza, locul unde s-a desfăşurat expertiza contabilă şi dacă s-a mai
efectuat o altă expertiză contabilă
14. data stabilita pentru depunerea raportului, precum şi menţionarea perioadei de prelungire cu motivaţia
aferentă
In capitolul II sunt redate in paragrafe distincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de solutionare si
raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv. Se va prezenta ansamblul calculelor şi rezultatelor
acestora. În cazul în care este necesar un număr mare de calcule, acestea vor fi prezentate într-o anexă ataşată
~ 33 ~
raportului. Tot în acest capitol, într-un paragraf distinct, se va menţiona când sunt opţiuni diferite ale experţilor,
puncte de vedere şi justificarea acestora.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu
concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în maniera în care a fost
formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului
raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate
acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile
din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm necesar să
facem următoarele precizări:
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului expertizei
contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE
EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)
91. Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile” din
raportul de expertiză contabilă.
Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să
conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o
descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar,
actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă
părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat
sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul
calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză
contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în
textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu
concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o
manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a
reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici
asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu
încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se
confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt
suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la
obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf
al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze
detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia
expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.
92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi.
Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia
consacrată a textelor juridice: reglementările procedurale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de la
puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de auto-reglementare (Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele
profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din
normele tehnice şi profesionale care nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau
actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca, în ipoteza
revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de
Corp.
~ 34 ~
93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
15. Datele de identificare a expertului contabil: numele şi prenumele, domiciliul, nr. de carnet, locul în
Tabloul experţilor Contabili;
16. Datele de identificare ale organului care a dispus efectuarea expertizei,
17. Încheierea de şedinţă în cauzele civile sau ordonanţa dată de organul de urmărire penală prin care s-a
dispus efectuarea expertizei contabile cu menţionarea datei;
18. Denumirea şi calitatea procesuală a părţilor cu domiciliul/sediul acestora;
19. Nr./an dosar
20. Natura dosarului: civil/penal;
21. circumstantele care au determinat litigiul in cauza,
22. obiectivele (intrebarile) expertizei,
23. materialul documentar folosit pentru rezolvarea obiectivelor (dosarul cauzei, registrele contabile),
24. actele normative ce reglementează efectuarea expertizei contabile;
25. perioada de editare a raportului de expertiza, locul unde s-a desfăşurat expertiza contabilă şi dacă s-a mai
efectuat o altă expertiză contabilă
data stabilita pentru depunerea raportului, precum şi menţionarea perioadei de prelungire cu motivaţia
aferentă
94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii
utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis,
concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii
documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea
juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte
si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie
sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze
aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si
interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre
beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la
raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si
interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al
capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.
95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar”în cazul unei expertize judiciare?
Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces şi care
au legătură cu expertiza contabilă
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate care au legătură cu expertiza contabilă
- expertizele contabile anterioare
- expertizele tehnice în cauză ce au legătura cu expertiza contabilă.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia
cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire
penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa
aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile
expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile
partilor si actele examinate. In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da
~ 35 ~
explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au
in pastrare.
96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele.
Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta,
inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate
exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză
contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea
expertizei contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii)
contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă
beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci
zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului
care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.
97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu
imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se
întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de
expertiză contabilă.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de
documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul
raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară.
Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile
originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.
Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).
98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor
contabile.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:
a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea
comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de
membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi
respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.
99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii
serviciilor contabile.
Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:
a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale
realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la
cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi
instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
~ 36 ~
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a
expertizelor contabile?
Auditul de calitate cuprinde:
a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia
(auditul structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de
lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate.
{Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si

redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul
de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel
de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de
catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face
identificarea expertului contabil, se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si
numele personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul
contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client
sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu
claritate si fara detalii inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate
in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile
extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat
in cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul
contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale
expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al
cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt
utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de
prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de
expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati, la fel ca in cazul raportului de
expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in
capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila
judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este
recomandat sa se redacteze.
judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.}
~ 37 ~

Expertiza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expertiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expertiza contabilă 2010

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile?

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele

6. Comentaţi norma de comportament profesional ”acceptarea expertizelor contabile”, specifică

7. Comentaţi norma de comportament profesional ”independenţa expertului contabil”, specifică

8. Comentaţi norma de comportament profesional “calitatea expertizelor contabile”, specifică misiunilor

11. Comentaţi norma de comportament profesional “secretul profesional şi confidenţialitatea expertului

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

27. Contractarea expertizei contabile.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei

64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii

65. Expertul recomandat de parte.

70. Convocarea părţilor în cauze civile.

71. Convocarea părţilor în cauze penale

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

{Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si

S-ar putea să vă placă și