FACULTATEA POLITEHNICA TIMISOARA

SPECIALIZAREA INSTALATII

PROIECT INSTALATII ELECTRICE

Profesor Student
Sebarchievici Calin Păuna Cristian Petrișor
Anul IV
 Sisteme anti-efractie

Sistemul antiefractie este un dispozitiv electronic care contribuie la

protectia bunurilor, valorilor si integritatii persoanelor impotriva unor actiuni
voite umane, cum ar fi furturile prin patrundere neautorizata (efractie),
amenintare (jafuri), sau alte actiuni determinate de factori care au ca efect
periclitarea integritatii bunurilor sau persoanelor. Realizeaza alarmarea operativa
in scopul aplicarii in timp util a planului de aparare elaborat de beneficiar.
Stabilirea zonelor protejate a fost facuta de comun acord cu beneficiarul, in
functie de cofiguratia obiectivului si cerintele actuale ale acestuia.Datorită gamei
largi de produse, sistemele de alarmare pot fi categorizate în funcție de
complexitatea circuitului în: sisteme simple ( un senzor cu infraroșu controlează
o sonerie), sisteme mai complexe ( o unitate centrală colectează informații de la
un număr n de senzori și execută anumite operații), siteme cu înregistrare video,
sisteme ce alertează autoritățile sau chiar proprietarul, sisteme ce pot fi
programate să funcționeze în diferite moduri, cu sau fără control de la distanță.

Tehologiile folosite la construcţia senzorilor de detecţie efracţie

□ Senzori pasivi - detector au unui parametru din mediul de lucru: temperatura, sunete,
vibraţii mecanice, poziţii ale unor obiecte, lumina - sesizează modificări ale acestuia;
• De regula nu sesizează sabotarea implicit;
• Este sensibil Ia un număr mai mare de stimuli - alarme false - efectul
psihologic - blocarea alarmei;
□ Senzori activi - are un emitator care creaza un câmp in obiectiv si un receptor care
sesizează prezenta si modificările câmpului.
• Sesizează absenta câmpului specific - sabotarea;
• Este sensibil numai la modificarea câmpului specific alarme false mai rare.
 Tipuri de detectoare - tehnologii
□ Contacte (pt. usi si ferestre):
• Mecanice - pârghie mecanica care actioneaza un comutator cu trei morse (NC
si NO);
•Magnetice - un releu “read” (un contact normal deschis intr-un balor de sticla
in vid dintr-un material magnetic) si un magnet;
□ Caracteristici operative
• Cont. mecanic - este sigur in funcţionare, se saboteaza uşor cu o banda de scoci
daca este accesibil (trebuie prevăzut din construcţie);
Contact magnetic - se saboteaza uşor cu un magnet puternic (sunt variante cu
protecţie) - nu se folosesc in sisteme de nivel ridicat.

Senzor pasiv in infrarosu - PIR funcţionare

□ Prezenta tintei in fata detectorului detrmina formarea de către sistemul de lentile o unei reţele
de interferenţa pe reţeaua de senzori;
□ Mişcarea tintei in fata detectorului determina mişcarea reţelei de interferenţa prin fata
fotodiodelor si apariţia unui curent variabil care este amplificat si transformat in impulsuri
logice de comparator;
□ Filtrul, procesorul analizeaza rata de apariţie a impulsurilor de la un senzor sau de la mai mulţi
si pe baza unor algoritmi de calcul decide daca este alarma sau nu;
□ Procesorul decide daca senzorul este mascat sau nu;

Comunica aceste stări unor relee care determina stările senzorului

Senzor cu microunde caracteristici operaţionale

a De regula pereţii sunt transparenţi pentru microunde (atenuarea depinde de tipul de construcţie si
de banda de lucru) - detectează mişcarea din încăperile vecine;
□ Este greu mascabil;

s Este influenţat de obiectele metalice mari amplasate in apropiere (il pot satura);

a Este imun la curenţii de aer cald;

a Este influenţat de radiaţiile electromagnetice din mediu (paraziţi, scântei, descărcări electrice,
radare politie, aeroporturi etc.)
□ Da alarme false la “pâlpâirile” tuburilor fluorescente;

Detectorul de vibraţii (soc)

□ Utilizat la detecţia tentativelor de spargere a pereţilor camerelor de tezaur si spargerea caselor
de bani folosind explozibil sau maşini de găurit cu percuţie etc.
o Este un microfon de contact pentru frecvente foarte joase 4-6 Hz;
□ Are o raza de acţiune de aproximativ 6m;
 □ Are eficienta daca este fixat pe materiale de construcţie rigide care propaga bine undele de
soc mecanice (beton, metal);
□ Da alarme false la reparaţii in clădire (găuri, ciocanituri etc.)
Necesita reglaj de sensibilitate pentru elimiarea alarmelor false.
Detectoare de geam spart
□ Sunt microfoane cu amplificatoare in banda 1 - 1 0 KHz. Funcţionează prin detecţia
armonicilor de frecvanta mare rezultare prin spargerea geamurilor;
□ Reacţionează si la taierea geamului cu diamantul dar in acest caz creste rata de alarme false;
□ Se montează pe tavan si are o raza de acţiune de aproximativ 6m;
□ Are un reglaj de sensibilitate si necesita un reglaj de calibrare la instalare funcţie de tipul de
geam;

Necesita tester de calibrare la instalare

Detectoare cu ultrasunete
□ Funcţionează asemanator cu detectoarele cu microunde cu deosebirea ca in loc de radiaţie
electromagnetica utilizează ultrasunete in banda de: 40 - 80 KHz.
□ Radiaţia ultrasonora nu penetrează pereţii si deci nu detectează mişcare in încăperile vecine;

□ Este utilizat frecvent la alarmele auto (nu depinde de temperatura) detectează mişcarea in
interior;

Este utilizat in conjuncţie cu detectoare PIR (tehnologie duala) in hipermarketuri.

Alarme acustice - sirene

□ Sirene de interior:

• Sunt utilizate pentru a “speria” intruşii si a alarma proprietarii si vecini;

• Are o intensitate sonora de aproximativ 90 - 120 dB la 3m.

• Este alimentata din centrala sau prin alimentare externa locala;

□ Sirena de exterior:
• Este utilizata pentru a avertiza vecinii, decuraja intruşii si a indica optic locul alarmei
pentru echipa de intervenţie - se montează in apropierea pinctului de acces;
• Au intensităţi sonore de 120- 130 dB;
• Au lampa stroboscopica;
Au acumulator incorporat si protecţie la sabotaj
 Imbunatatirea factorului de putere pentru instalatii

Factorul de putere prezintă un interes deosebit atât pentru producătorul de energie electrică, cât şi
pentru transportator, furnizor şi utilizatorul final, deoarece el influenţează performanţa si costurile de
furnizare a energiei electrice.
In circuitele de curent alternativ întâlnim trei tipuri de puteri:

/ Puterea aparenta (S = U*l). Permite determinarea limitelor de utilizare a unei instalaţii

. Puterea activa, P = U*l*cos cp - reprezintă puterea electrică ce poate fi c *
^ transformată în putere utilă
. Puterea reactiva, Q = U*l*sin cp însoţeşte transportul, distribuţia şi consumul de putere active.
Raportul între puterea active (P) si puterea aparenta (S) reprezintă factor de putere si este egal cu
cosinusul unghiului de defazaj dintre tensiune si curent, putând varia în intervalul 0 -1.

Funcţionarea cu un factor de putere redus are efecte economice nefavorabile, fiind luat în considerare
la stabilirea tarifului pentru energia electrica consumata.

Reducerea factorului de putere este datorat in special unor cauze locale.

Un factor de putere ridicat reduce circulaţia de putere reactiva din centralele electrice spre
consumatori, micşorând pierderile de energie electrica până la un nivel minim determinat de consumul
tehnologic propriu.

Se obţine astfel o creştere a randamentelor instalaţiilor de transport, transformare si distribuţie a

energiei electrice, a siguranţei de funcţionare si o mai buna utilizare a reţelei electrice prin reducerea
puterii aparente cu care este încarcata.

Când factorul de putere are valoarea sa maxima, adica coscp = 1, puterea activa devine egala cu
puterea aparenta.

Inegalitatea dintre puterea aparenta si cea activa se datoreaza faptului ca în afara de curentul activ, în
faza cu tensiunea, receptorul mai absoarbe un curent reactiv, necesar magnetizarii circuitelor
receptorului.

Cauzele scăderii factorului de putere (creşterea consumului de putere reactiva)

Consumul de putere active si putere reactiva este specific multor maşini electrice, dar si liniilor
electrice aeriene, astfel:
Motoare electrice. Prin funcţionarea in gol a motoarelor asincrone creste consumul de putere reactiva
iC Transformatoarele electrice
^ Lămpile cu descărcări în vapori metalici în scheme cu balast inductiv, ** necompensate
* Liniile electrice aeriene pot consuma putere reactiva datorita inductantei proprii L, sau poate
genera putere reactiva datorita capacitatii lor fata de pământ C.

Reducerea consumului de putere reactiva de către maşinile elelctrice, se obţine prin utilizarea raţionala
a acestora, astfel încât sa fie încărcate la o putere de cel puţin 0,75 din puterea lor nominala, astfel:
 înlocuirea motoarelor si transformatoarelor subîncarcate cu motoare sau £
transformatoare de putere mai mica, încărcate cât mai aproape de sarcina nominala
^ întreruperea funcţionarii motorului pentru durate de mers în gol mai mari de 10 s
r Folosirea motoarelor sincrone la puteri peste 100 kW, daca nu este necesara ^ reglarea turaţiei

Motoarele sincrone pot funcţiona cu factor de putere cosj = 1 si în plus, pot produce energie reactiva
pe care o injectează în reţea.

îmbunatatirea factorului de putere se poate face pe doua cai:

Prin masuri organizatorice, cu ajutorul carora factorul de putere este mărit fara nici un fel de
investiţii
Prin producerea puterii reactive la fata locului prin utilizarea unor surse specializate de putere
reactiva

Sursa principala a consumului de putere reactiva este data de utilizarea motoarelor asincrone si a
transformatoarelor în regim de încărcare redusa.

Sisteme de alarme in caz de efractie adresabile

Alegerea unui anumit sistem de detecţie trebuie să se facă încă din faza de proiectare a
construcţiei, pe baza unor criterii normative ce au ca scop principal siguranţa utilizatorilor.
Sistemele de detecţie şi alarmă la incendiu adresabile sunt sisteme inteligente alcătuite din centrale
de detecţie şi alarmare incendiu cu bucle adresabile de detectori, detectori de fum şi temperatură
adresabili, butoane de alarmare Ia incendiu adresabile, module de adresare a detectorilor convenţionali
sau speciali precum barierele de fum, alte module de comandă pentru trape de fum, sirene de alarmă Ia
incendiu adresabile sau convenţional.
Echiparea clădirilor cu instalaţii de semnalizare a incendiilor se realizează în vederea asigurării
siguranţei la foc a utilizatorilor construcţiei, pentru prevenirea incendiilor şi intervenţia în timp util în
caz de apariţie a acestora, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul acesteia, nivelul
riscului de incendiu (categoria de pericol de incendiu), destinaţia clădirii, potrivit revederilor
prezentului normativ. Beneficiarul poate stabili echiparea construcţiilor pe care le utilizează cu astfel
de instalaţii şi în alte cazuri. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor trebuie să asigure: - detectarea
incendiilor atât pe căile de circulaţie pentru funcţionarea normală a construcţiilor, cât, mai ales, în
spaţiile şi încăperile auxiliare, precum şi în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit,
fără a fi observat în timp util; - anunţarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă, automat
şi/sau prin declanşatoare manuale de alarmă şi telefoane de interior, precum şi, după caz, la unitatea de
pompieri (serviciu de pompieri); - alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să
organizeze şi să asigure prima intervenţie şi evacuarea utilizatorilor în conformitate cu planurile de
acţiune stabilite; - avertizarea ocupanţilor (utilizatorilor) din clădire asupra pericolului de incendiu şi
transmiterea de instrucţiuni (mesaje) pentru evitarea panicii. Echipamentul de control şi semnalizare
(centrala de semnalizare) este o componentă a unei instalaţii de semnalizare a incendiului care poate fi
utilizat, după caz, pentru: - a recepţiona semnale de la detectoarele conectate; - a determina dacă aceste
semnale corespund unei condiţii de alarmă; - a indica o condiţie de alarmă acustic şi optic; - a indica
locul izbucnirii incendiului; - a înregistra, dacă este posibil, oricare din aceste informaţii;
Echipamentul de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie să semnalizeze fără
ambiguitate următoarele stări de funcţionare ale instalaţiei de semnalizare a incendiilor: - starea de
veghe, când echipamentul de control şi semnalizare este alimentat de o sursă de alimentare electrică şi
în absenţa semnalizării oricărei alte stări ; - starea de alarmă Ia incendiu, când este semnalizată alarma
la incendiu; - starea de defect, când este semnalizat un defect; - starea de dezactivare, când este
semnalizată o dezactivare; - starea de testare, când este semnalizată o testare a funcţionării. Instalaţiile
de semnalizare a incendiilor trebuie să asigure alarmarea pentru evacuarea persoanelor, să asigure ori
să faciliteze intervenţia pompierilor şi să pună în funcţiune sistemele de limitare a propagării
incendiului.