ALMANAH

SINTAGME LITERARE

redactor coordonator: GEO GALETARU

„Dacă pot/ să renasc/ din clipă/ mă voi numi/ timp”, Adriana Weimer, Timp

în Sintagme literare, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 273.

Iată că în Timp s-a ivit Almanahul „Sintagme literare”, structurat astfel:

Poesis, Proză, Teatru, Atelier critic, Eseu, Interviu, Universalia și ilustrat cu

lucrări ale reprezentanților picturii naive din Uzdin, Serbia. În prima parte a cărții -

ilustrată cu lucrarea plastică a Mariei Bălan -, cea dedicată Euterpei, întâlnim aripi

de gând prin nume ca Adelina Constantin, Adriana Weimer, Ana Ardeleanu și, în

ordine alfabetică, lista se oprește la Viviana Milivoevici, Viviana Moise și Vlad

Mușat. Se simt toate numele prin versuri ce răscolesc, împlântă pumnale și apoi le

răsucesc în hăuri și capete de lumi, sau se întorc, cuminți, în diurnul cotidian,

alunecând înspre paradisuri terestre ce se îndreaptă spre întunericul firesc al unei

nopți dintotdeauna. Poezia nu se explică, se trăiește, se palpită, se pătrunde, se

cunoaște, se... în sfârșit, cum doriți dumneavoastră. Ce versuri să aleg? O, e greu,

nespus de greu; și totuși, iată ce mi-a picurat: Taie din mine „...carnea de care ai

nevoie/poftește, ia/ce dorești/nu te atinge de suflet/ai putea să trăiești!” al Andrei

1
Duminică1. O altă frumusețe: L-am urât pe... „Bacovia/l-am condamnat/i-am

renegat/orice latură umană/dar/niciodată nu am crezut că/îi voi lua locul...”2

Uneori, cuvintele se caută de-a lungul Timpului fără resorturi ca în Găina de

munte (text de îndemânare): „frate, frate, dar și frații uită./întâi să se nască/(deși

promit)/așteptările prind coajă de dor, asta și multe/singurătăți gumilastice în

proporții secrete/adună lichid de frână din mașinile timpului/de asta opresc câte o

imagine: king kong.”3 O poezie ce desenează inefabilul este Clipe de Viviana

Milivoevici: „Firul nopții toarce pe coarde de cleștar/desprinse dintr-un cânt

dumnezeiesc./Cu pași de vis urcăm/pe curcubeul despletit din cer,/printre fulgi de

aurore/înmiresmate de amintirile clipelor.”4

Autorul propune un exercițiu de Proză; această parte este deschisă de

lucrarea plastică a Anuicăi Măran, Curte țărănească. De exemplu, în proza lui

Dușan Baiski, Mărirea și decăderea genialului poet Țițu, se configurează o lume

crepusculară ale cărei valori s-au inversat. Satul românesc se zbate între viață și

moarte, pentru ca în final, să moară „zmeul” lui Țițu, jalnicul poet, neînțeles de „ăi

mari”, al satului românesc ce tranzitează spre epoca înfloritoare a comunismului.

1 Sintagme literare, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 15.

2 Op. cit., Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 15.

3 Idem, p. 52.

4 Ibidem, p. 125.
2
 Teatrul – ilustrație Ana Onciu, Să fii mândră, fiica noastră! -, este compus

din două lucrări, a lui Evra Gart și Irinei Lucia Mihalca, pe când secțiunea dedicată

Atelierului critic – ilutrație Adam Mezin, Din memoria ancestrală a Terrrei -,

cuprinde nume Adrian Dinu Rachieru, A. G. Secară, Ana Urma, Cezarina

Adamescu, Constantin Ardeleanu, Constantin Butunoi, Elisabeta Bogățan și mulți

alții. Vorbind despre Lirosofia lui Ștefan Aug. Doinaș, scriitorul, eseistul și

criticul Adrian Dinu Rachieru pătrunde în tainele scrierii poetului Doinaș,

dezvăluind lumi ascunse și inefabilul poeziei acestuia cu o surprinzătoare și

pătrunzătoare sensibilitate. Cezarina Adamescu dezvăluie lumea poetei Adriana

Weimer, lume care se compune din „categoriile fundamentale: Naștere, Sens,

Lumină, Stele, Curcubeu, Cuvânt, Zbor, Clipele, Spirit, Drum, Tăcere, Artă,

Dragoste, Durere, Conștiința de a fi, <<eterna conștiință de a fi>>”5. Arând în

continuare pe ogorul criticii literare, Elisabeta Bogățan surprinde realist o lume ce

se recompune ca un puzzle, atunci când vorbește de Dușan Baiski, cel care are

„meritul de a scrie pagini importante despre Banatul din timpul celui de-al Doilea

Război Mondial (...). Autorul are talentul de a da viață unei perioade zbuciumate,

îmbinând acribia documentară cu stilul alert, conturând sugestiv ca personaje

colective etniile participante cu voie sau fără voie la război.”6 Monografiile asupra

cărora se oprește Elisabeta Bogățan și semnate de Dușan Baiski sunt Război în

5
Ibidem, p. 271.
6
Ibidem, p. 319.
3
Banat. Studii monografice, Ed. Artpress, Timișoara, 2017 și Cenad. Studii

monografice. Ediția a II-a, Ed. Artpress, Timișoara, 2015.

Eseul – ilustrație semnată Stela Giura, Chemare la nuntă – se deschide cu

lucrarea Mitul Edenului în universul poetic al secolului XX al lui Al. Florin

Țene. Ovidiu Cristian Dinică îl prezintă pe Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb,

Anton Pann: „Aflat sub influența folclorului balcanic, dar și oriental, Anton Pann

devine popular prin polivalența sa lingvistică, fiind un corespondent local al

muzicii de largă inspirație europeană, aflată la granița dintre balcanism și

spiritualitatea orientală”7, „Cel mai pitoresc personaj al epocii pașoptiste”8. Un alt

personaj istoric pe care îl descrie Ovidiu Cristian Dinică este Elena Văcărescu în

eseul Elena Văcărescu – Ambasadoare a Culturii Române: „A fost una dintre

reprezentantele de seamă ale culturii române și demnă urmașă a Văcăreștilor.”9

Secțiunea Interviu – ilustrație Todor Ionașcu, La câmp – salvează prin

cuvânt destine: Corin Culcea în dialog cu Daniel Marian. O lume se naște din și

pentru cuvânt: „eu cred c-am fost adus pe lume ca să încurc lumea – da, sigur asta

e, de când mă știu, dacă mă chiar știu, pe unde am trecut am încurcat lumea în loc

să o descurc, n-am fost pe placul lumii, na!”10

7
Ibidem, p. 368.
8
Ibidem, p. 368.
9
Ibidem, p. 371.
10
Ibidem, p. 375.
4
 Universalia – ilustrație Daniel Susa, Tradiție – aduce în prim-plan nume

care leagă lumi, precum Anna Buoninsegni Sartori, Bujar Tafa, Elena Marques,

Francesca Dono, Gabriella Sica, Ileana Zara, Inês Lourenҫo, Jahja Lluka, Jesús de

Matías Batalla, Maria Grazia Insinga, Oscar Wong, Roberto Bolaño Ávalos,

Silvina Vuckovic, Wisława Szymborska.

Un volum ce oferă cititorilor o simfonie a artelor, un concert al spiritului ce

deschide lumea sacră a Cuvântului, almanahul editat de revista Sintagme literare -

redactor coordonator Geo Galetaru, finanțată de Consiliul Local și Primăria

Comunei Dudeștii Noi –, ca într-o horă a ielelor, proiectează lumini ale spiritului în

spațiul cultural românesc.

Prof. ms. Lavinia Șerban

Ianova