Direcţia Genarală Educaţie, Tineret şi Sport

a Consiliului Municipal Chişinău

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ A
ELEVILOR
,, Muncă, Talent, Cutezanţă”
Disciplina, atelierul Geografie,
TEMA:

Degradarea mediului acvatic in Republica

Moldova

Autor, clasa, instituţia Ciubotaru Dimitria, clasa a XII-a,

Instituţia Publică Liceul Teoretic Principesa Natalia Dadiani
Profesor îndrumător Mironov Larisa,
Profesor de geografie

Chisinau, 2019

1
 Cuprins:
1. Introducere…………………………………..3
2. Fluviul Nistru- principala resursa acvatica….5
3. Starea ecologică a fluviului Nistru…………..8
4. Poluarea apelor………………………………9
5. Poluarea transfrontaliera…………………….13
6. Metode de combatere a poluarii…………….15
7. Concluzii…………………………………….16
8. Bibliografie……………………………….....17

2
 Introducere:
Republica Moldova dispune de o retea hidrografica cu o
lungime sumara a raurilor de peste 16000 km. Cele mai mari
cursuri de apa sunt fluviul Nistru (cu o lungime de 1352km si
suprafata bazinuluii hidrografic 72100kmp) si raul Prut( cu o
lungime de 967km si suprafata bazinului hidrografic de 27,5
kmp) care sunt rauri transfrontiere. Republica dispune de circa
900 m de teritorie pe malul stang al fluviului Dunarea in aval de
confluenta acestuie cu raul Prut. Teritoriul Republicii este
strabatut de circa 3260 de rauri raulete si paraie permanente si
intermitente dintre care 90% au o lungime mai mica de 10 km si
numai 10 % au o lungime de peste 100 km. Majoritatea raurilor
mici in timpul verii seaca.
Pe teritoriul tarii exista peste 3400 de lacuri si bazine de
acumulare de apa inclusiv 90 cu un volum de peste 1 mln mc
fiecare. Aceste bazine acvatice detin o suprafata totala de peste
330 kmp si un volum de aproape circa 2 kmc. Ele au fost
construite in majoritatea cazurilor, pe raurile mici pentru irigarea
terenurilor agricole. Lacurile de acumulare servesc, de
asemenea, ca unitati de prevenire si combatere a revarsarilor si
inundatilor in timpul viiturilor de primavara si vara sunt folosite
pentru agrement, in piscicultura si alte scopuri.
Moldova nu este prea bogată în ape de suprafaţă. Acest
lucru se explică prin faptul, că nu cad prea multe precipitaţii, iar
evaporarea este puternică. Este importantă şi influența reliefului
accidentat: rîpele şi văgăunile drenează puternic apa. Problemele
folosirii corecte şi ale protecţiei resurselor acvatice, căutarea
noilor izvoare sînt importante pentru Moldova dens populată.
3
 Acumulările naturale de apă ocupă în republică numai 62,2
km² şi au un volum de 200−220 milioane de m³. Încă 250 km²
revin lacurilor de acumulare artificiale, care alcătuiesc aproape
800 milioane de m³ de apă. Întreaga suprafaţă de apă ocupă nu
mai mult de 1 % din teritoriu.
În Moldova sînt puţine artere fluviale mari, care au un debit
mare, în schimb printre ele, sînt foarte multe rîuri medii şi mici.
De aceea, reţeaua fluvială aminteşte un copac cu o ramificaţie
deasă şi complicată. În componenţa reţelei fluviale sînt 3085
rîuri care curg permanent şi temporar; dintre ele numai 240 au
lungimea ce nu depăşeşte 10 km şi doar opt rîuri — Nistru, Prut,
Răut, Ichel, Bîc, Botna, Iaplug şi Cogîlnic, care au mai mult de
100 km.

4
 Apa disponibilă în prezent este de aproximativ 500 m3
la un locuitor pe an.
 Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc
volumul de 1700 m3/locuitor/an drept nivelul sigur de
disponibilitate a apei dulci regenerabile.
 Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000
m3/locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea
economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de
viaţă al populaţiei, și se consideră zona de risc.

5
Fluviul Nistru- principala resursa
acvatica
 Nistrul izvorăște în Carpații Orientali (pe versantul de
nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de
760 m) și se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră.
Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina.
 În limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat în
următoarele sectoare: de la Naslavcea (cea mai nordică
localitate din Republica Moldova) până la Purcari, unde
hotarul Republicii Moldova se întâlnește din nou cu al
Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste și
adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic
înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind
sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii
variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de
la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de
acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl
are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea
unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți
(raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline.
Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și
Răutul, afluent pe dreapta.
 În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16–22
km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel
drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–
150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m.
Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada
primăverii, când are loc topirea zăpezilor.
6
Fluviul Nistru – principala sursă de apă potabilă a Republicii
Moldova
 Acoperă necesitățile ale 70% din populația țării, și
 99% - mun.Chișinău
 Bazinul rîului Nistru acoperă două treimi din teritoriul țării
 Lungimea totală – 1362 km, suprafața bazinului hidrografic
– 72 100km2, inclusiv în limitele Republicii Moldova –
657 km
 cu suprafața de 19 000 km2

7
Starea ecologică a fluviului Nistru
 A degradat regimul hidrologic, hidrocimic și hidrobiologic
 S-a micșorat capacitatea de autoepurare a fluviului (cu 80%
în ultimii 3 ani)
 Au dispărut specii valoroase de pești (cleanul, scobarul,
bibanul, somnul, mreana, morunașul, etc.)
 S-a înămolit intensiv fluviul și lacul de baraj Dubăsari
 Influența negativă a noduli hidraulic de la Novodnestrovsk
 În urma lansării celei de-a 3-a fază a Centralei
Hidroelectrice de la Novodnestrovsk, volumul scurgerilor
în sectorul Naslavcea-Otaci a scăzut dramatic – pînă la
120-130m3/sec ( norma – 220-260m3/sec)
 Apa este mai rece pe timp de vară (+6C în loc de +20C)
 Nivelul apei scade, deseori, pînă la dezgolirea fundului
fluviului

8
 Poluarea apelor
Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si
neorganizata.
 Sursele organizate includ apele reziduale comunale
(menajere), industriale si agrozootehnice. Apele menajere
sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului,
detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei
cunoscute si supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate
cu destula precizie.
În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de
poluare si anume poluarile provenite de la utilizatorii de apa
primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate.
Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor surse
(apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare,
gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase
pentru mediul înconjurator decât sursele organizate.
 La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul
format în stocul deseurilor infiltrându-se prin talpa si corpul
barajului, polueaza pânza freatica, care are un continut ce
depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici.
Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic
(cca 70% din ele se evacueaza în haznale permeabile si în
cursuri de apa) polueaza si ele apele naturale.
 Alte surse potentiale de poluare sunt câmpurilor de filtrare
ale fabricilor de zahar , namolurile depozitate pe platformele
de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de la
complexele animaliere ramase în functiune. Cu regret impactul
acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza.
Lipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator asupra
9
 pânzei freatice din zona de amplasare a obiectivelor
nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite
evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere
a poluarii ceea ce provoaca degradarea continua a calitatii
apelor de suprafata si subterane.
Din an în an scade gradul de încarcare a capacitatilor disponibile
a statiilor de epurare biologica a apelor (SEB) în functiune.
Pentru epurarea apelor uzate pâna în anii 90 au fost construite
peste 580 statii de epurare biologica (SEB). În anul 2003 au
functionat 104. În 2003 statiile de epurare au fost folosite doar la o
treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi, la o
capacitate totala de 614 mii m 3 /zi
Din instalatiile de epurare amplasate în bazinul r. Nistru mai
functioneaza cu încadrare la cerintele autorizatiilor de mediu doar
SEB Floresti, Balti. În 2003 au fost frecvente cazurile când s-a
depistat continutul redus de oxigen în apele r. Bâc în aval de mun.
Chisinau (dupa SEB SA Apa-Canal). S-a redus, aproximativ de 2
ori, eficienta de epurare a instalatiilor municipale dupa prabusirea la
30.XI. 2002 a peretilor în bazinele de aerare. În 2002-2003 s-au
efectuat lucrari de retehnologizare a sistemului de aerare care va
contribui la o epurare mai eficienta.
In zonele rurale cca 70% dintre copii sufera de lipsa s-au prezenta
excesiva a fluorului in apele subterane.

10
Concluzie:
 Reiesind ponderea probelor de apa, care nu corespund
cerintelor sanitar – igienice conform datelor supravegherii
sanitar – epidemiologice aspect teritorial, s-a constatat ca cea
mai nefavorabila situatie privind calitatea apei din sursele
subterane, folosite în scopuri potabile, s-a creat în judetele
Taraclia, Ungheni, Orhei, Lapusna, Cahul si UTA Gagauzia,
unde ponderea ne corespunderii calitatii apei la parametrii
hidrochimici depaseste 50%. Microbiologic, cea mai
nefavorabila situatie se înregistreaza în Transnistria, jud.
Tighina, Chisinau, Soroca, Taraclia si Ungheni, unde ponderea
ne corespunderii depaseste 10 %.

11
12
 Poluarea transfrontaliera

Gestionarea apelor transfrontaliere implica eforturile

conjugate ale tarilor riverane (Republica Moldova – România;
Republica Moldova – Ucraina) si este reglementata prin
conventii internationale. Dintre acestea mai relevante sunt
Conventia privind protectia râurilor transfrontaliere si a lacurilor
internationale (1992) si Conventia privind cooperarea pentru
protectia si utilizarea durabila a bazinului fluviului Dunarea
(1994).Recent SHS a instalat 4 statii de control automat pe r.
Prut si fl. Nistru: Cu ajutorul lor se monitorizeaza încontinuu
calitatea apei râurilor transfrontaliere (pH, temperatura, nivelul
apei, conductibilitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat),

13
realizând astfel o supraveghere sistematica si operativa asupra
calitatii apelor transfrontaliere si avertizarea urgenta privind
cazurile de poluare accidentala a apelor transfrontaliere catre
statele vecine, autoritatile publice locale si centrale , agentii
economici si populatia.

Pe parcursul anului 2003 poluari evidente, înalte si extrem

de înalte din punct de vedere hidrochimic, pe cursurile de apa ce
tranziteaza teritoriul Republicii Moldova, n-au fost înregistrate.
 Construirea barajelor si a lacurilor de acumulare
Novodnestrovsc - Ucraina (fl. Nistru) si Costesti-Stanca
(r. Prut) a avut urmari nefaste pentru ecosistemele râurilor.
Activitatea nodului hidroelectric provoaca variatii
nenaturale ale regimului, ceea ce a modificat viteza
curentului de apa, regimul termic si a dus la cresterea
turbiditatii apei si înnamolirii albiei pe tot cursul râului în
aval de Novodnestrovsc. Prin schimbarea regimului termic
al apei fluviului Nistru în aval de complexul hidrotehnic
Novodnestrovsc s-a micsorat viteza proceselor fizico-
chimice din apa.
14
 Metode de combatere a poluarii:
Pentru prevenirea şi stoparea poluării apelor subterane şi de suprafaţă
este necesar de întreprins următoarele:
 Reglementarea la nivel de program a problemei privind forarea,
funcţionarea, conservarea şi tamponarea fîntînilor arteziene;
 În scopul neadmiterii poluării apelor subterane de lichidat prin
tamponare prizele subterane ce nu au perspective de utilizare;
 De modernizat şi dezvoltat baza analitică a monitoringului şi
trecerea la standardele europene de control a calităţii apei uzate;
 De elaborat politici locale de alimentare cu apă şi canalizare;
 De accelerat implementarea „Programului de alimentare cu apă şi
de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul
2015”;
 De promovat programe comune cu ţările din bazinul Dunării şi
Nistrului în vederea protejării mediului;
 De promovat sisteme locale de canalizare pentru instituţiile publice
din comunitate;
 De colectat şi de epurat apele meteorice din toate terenurile
posibile;
 De elaborat la nivel naţional un mecanism de instruire şi
perfecţionare continuă a cadrelor în domeniul serviciului de apă şi
canalizare;
 De instruit primarii şi gestionarii serviciilor de apă în problemele
ce ţin de aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţi;
 Instituţiile responsabile de segmentul managementului apei în
Republica Moldova în comun cu comunitatea ştiințifică să
elaboreze Concepţia de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu
apă şi canalizare, care ar include alimentarea cu apă a localităţilor
republicii din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând
folosirea apelor subterane;
 Soluţionarea utilizării nămolului şi sedimentului de la staţiile de
epurare biologică a apelor uzate, spălătoriile auto şi staţiile de
epurare a apleor meteorice;
15
 Concluzii:
Apa are o importanta indiscutabila în viata omului, sta la baza
existentei biosferei; e mediu de viata pentru plantele acvatice;
are energie cinetica si potentiala utilizabila pentru om si
necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului si
de racire în tehnica si în natura; e materie prima în economie; e
cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante
dizolvate; e mijloc de igiena pentru spalat; e agent terapeutic etc.
În comparatie cu restul Europei si România Republica
Moldova este o tara cu resurse reduse de apa. În ciuda realizarii
a numeroase acumulari, volumul apei de suprafata statatoare si
debitul râurilor este mic. Sursele principale de alimentare ale
râurilor sunt apele pluviale si cele provenite de la topirea
zapezilor.
Printre sursele de poluare se Numara:
- reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice
- apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare,
gunoisti
- câmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar , namolurile
depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si
gunoiul de grajd de la complexele animaliere ramase în
functiune
În conditiile crizei economice în care se afla tara,
îndeplinirea principalelor masuri de protectie a resurselor
acvatice se realizeaza insuficient. Lasa de dorit retehnologizarea
complexelor de aprovizionare cu apa, constructia si
reconstructia complexelor de epurare a apelor uzate..
16
 Bibliografie:
1. Ecosisteme acvatice, Chisinau 2011, autori: Laurentia
Ungureanu, Elena Zubcov, Ina Coseru
2. http://cim.mediu.gov.md
3. www.wikipedia.com
4. Manual de geografie, clasa 12
5. http://ies.gov.md/

17