Sunteți pe pagina 1din 71

EFECTUL MOZART

Ghid practic

EFECTUL MOZART
Ghid practic

Stela DRĂGULIN

REPROGRAFIA UNIVERSITAŢII “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV


CUPRINS

Introducere 6
L. 1. Terapia prin muzică 7
L. 2. Înţelegerea terapeutică a muzicii 12
L. 3. Puterea curativă a muzicii lui Mozart 19
L. 4. Stimularea inteligenţei şi a capacităţii de învăţare 23
L. 5. Linişteşte-ţi corpul: Muzică pentru odihnă şi relaxare 28
L. 6. Eliberează-ţi spiritul creator: Muzică pentru creativitate şi imaginaţie 32
L. 7. Activarea gândirii şi activarea atenţiei: Muzică pentru studiu şi 36
proiecte
L. 8. Linişte adâncă şi relaxare 45
L. 9. Muzică pentru yoga 51
L. 10. Muzică pentru copii 1 55
L. 11. Muzică pentru copii 2 60
L. 12. Principii terapeutice 64
L. 13. Sinteză: Tratamente meloterapeutice; Prezentarea CD-urilor proprii 71
L. 14. Concluzii finale. Încheierea situaţiei xx
Bibliografie... xx
INTRODUCERE

1. Prezentarea ghidului
Efectul Mozart este o activitate terapeutică care se practică în ţările occidentale de
mai mult de 50 de ani şi care în ultimele decenii a cunoscut o dezvoltare prodigioasă şi
o ancorare printre disciplinele ştiinţifice. Această terapie dă rezultate excelente în
îmbunătăţirea potenţialului intelectual, stimularea inteligenţei şi a capacităţii de
învăţare, dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei, activarea gândirii şi activarea atenţiei,
eliminarea stresului, reducerea anxietăţii provocate de procedurile medicale, calmarea
durerilor, ameliorarea calităţii vieţii bolnavilor, instalarea unui somn de mai bună
calitate, ameliorarea stării nou-născuţilor, reducerea depresiei, ameliorarea stării de
spirit. Alte arii de interes ale meloterapiei se regăsesc în interacţiunile personale şi, ca o
consecinţă, în rezolvarea problemelor de relaţionare socială.

2. Obiectivele ghidului
1. Definirea terapiei muzicale.
2. Conceptualizarea puterii tămăduitoare al Efectului Mozart.
3. Folosirea în diferite ipostaze a seriei repertoriale a muzicii lui Mozart.
4. Realizarea unei noi serii repertoriale pe baza propunerilor la fiecare întâlnire asistată .

3. Structura ghidului
Ghidul Efectul Mozart conţine 14 lucrări de laborator.

4.Concluzii
Răspunsul la Concluzii îl vei tehnoredacta utilizând diacritice şi
corpul de literă Times New Roman 12 la un rând şi jumătate şi îl vei
încărca pe platforma e-learning: http://wbt.unitbv.ro cel târziu până
la următoarea întâlnire asistată.

4. Ponderea evaluării continue şi finale


Ponderea lucrărilor de laborator reprezintă 50 % din nota finală.
Ponderea colocviului reprezintă 50 % din nota finală.

SUCCES!
6
Lucrarea de laborator nr. 1
TERAPIA PRIN MUZICĂ

Cuprins
1.1. Obiective 7
1.2. Noţiuni teoretice 7
1.3. Concluzii 11

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

1.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile terapiei muzicale;
- să descrii modurile de abordare ale meloteraputului;
- să argumentezi nivelele de intervenţie ale meloterapeutului;
- să adopţi o atitudine personală şi responsabilă faţă de client.

1.2. Noţiuni teoretice


Terapia prin muzică este o profesie care a apărut în ultimii cincizeci de ani şi care
este formată prin combinarea mai multor discipline profesionale. Din acest motiv, definiţia
terapiei prin muzică depinde de orientarea şi perspectiva pe care o are fiecare grup de
practicieni, şi de asemenea, depinde şi de cultura din care aceştia provin.
Definiţia terapiei prin muzică trebuie să fie completă, să se centreze pe funcţia
muzicii ca mijloc terapeutic şi să stabilească persoana căreia i se adresează.
Folosirea muzicii cu un scop clinic, educaţional şi social pentru tratarea pacienţilor
cu nevoi medicale, educaţionale, sociale sau psihologice. (Wigram 2000) 1.
Totuşi, procesul de definire a terapiei prin muzică se poate reflecta în felul în care a
apărut profesia aceasta în diferite ţări şi prin intermediul unor tradiţii diferite. De aceea
trebuie să luăm în considerare trei factori importanţi:
 mediul profesional din care provine terapeutul
 nevoile clienţilor (pacienţilor)
 abordarea folosită în timpul tratamentului

7
În 1996, Federaţia mondială de meloterapie 2 a găsit o definiţie mai generală şi mai
cuprinzătoare a acestei terapii:
Terapia prin muzică reprezintă folosirea muzicii şi/sau a elementelor muzicale
(sunet, ritm, melodie şi armonie), de către un specialist (terapeut) în timpul lucrului cu un
client (sau mai mulţi) pentru a facilita şi încuraja comunicarea, relaţionarea, învăţarea,
mobilizarea ca şi alte obiective ale terapiei, având ca scop satisfacerea unor nevoi fizice,
emoţionale, mentale, sociale şi cognitive. Terapia prin muzică doreşte să dezvolte sau / şi să
refacă funcţii pe care le are individul astfel încât acesta să poată să se integreze mai bine şi
astfel să îşi îmbunătăţească viaţa prin intermediul activităţii de prevenire, reabilitare sau
tratament.
Disciplinele din care s-a format terapia prin muzică includ terapia ocupaţională,
psihologia generală, psihoterapia, educaţia specială, educaţia muzicală psihologie muzicală,
antropologie şi medicină. Din această cauză există paradoxuri inevitabile în definirea
terapiei prin muzică:
 artistic vs ştiinţific
 muzical vs psihologic
 comportamental vs psihoterapeutic
 complementar vs alternativ
 reparator vs acut
Definiţia mai poate depinde şi de clientul (pacientul) cu care se lucrează. Cu unii,
procesul terapeutic este de reabilitare iar terapeutul se centrează pe procesul de refacere al
funcţiilor sau facultăţilor şi pe îmbunătăţirea funcţională. Atunci când se lucrează cu cei
bolnavi cronic, trebuie să se ţină cont de faptul că în practica terapeutică se acceptă ideea că
este posibil ca problema să nu se rezolve, prin urmare definiţia terapiei se referă mai mult la
ceea ce poate fi atins, la rezolvarea problemelor fizice, emoţionale şi psihice şi la
satisfacerea nevoilor specifice fiecărei boli.
Terapia prin muzică se adresează şi celor care nu sunt bolnavi clinic, celor care fac
terapie doar pentru a-şi analiza resursele, pentru autocunoaştere şi pentru a-şi îmbunătăţii
sănătatea şi viaţa. Chiar dacă scopul terapiei variază, abordarea terapeutului este aceeaşi.
Deci, există multe definiţii ale terapiei prin muzică în funcţie de abordarea pe care o are cel
care o practică. De exemplu:
 meloterapie comportamentală, în cadrul căreia terapeutul foloseşte muzica
pentru a modifica comportamentul, pentru a reduce sau elimina

8
comportamentele necorespunzătoare. În asemenea situaţii, muzica poate fi
folosită ca stimul pozitiv sau negativ.
 psihoterapia muzicală în cadrul căreia se foloseşte muzica ca să fie ajutat
pacientul să se cunoască introspectiv, să-şi cunoască nevoile şi viaţa şi cum o
abordare activă şi dinamică îl poate ajuta în acest demers.
 meloterapia educaţională reprezintă folosirea muzicii în cadrul unei instituţii
educaţionale în care abordarea terapeutică este influenţată de obiectivele
programului educaţional. Obiectivele terapeuţilor sunt legate de procesele de
învăţare, de dezvoltare, de atingere a potenţialului şi satisfacerea nevoilor pe
care le au copii în legătură cu programul educaţional.
Ca să clarificăm multitudinea de definiţii pe care la are terapia prin muzică şi să le
legăm de definiţia muzicii şi a terapiei, profesorul Kenneth Bruscia a scris o carte intitulată
Definind meloterapia (1998 a doua ediţie).
În prima ediţie, Bruscia începe cu definiţia muzicii, în special muzica folosită în
scop terapeutic. Apoi defineşte terapia şi încearcă să combine cele două definiţii creând
definiţia terapiei prin muzică. Părerea lui Bruscia despre terapia prin muzică este
următoarea:
Meloterapia este un proces sistematic de intervenţie prin care terapeutul îşi ajută
clientul să îşi redobândească sănătatea cu ajutorul experienţelor muzicale şi a relaţiilor pe
care le dezvoltă prin intermediul acestora, ca forţe dinamice ale schimbării. (1998)3.
În a doua ediţie, Bruscia modifică definiţia puţin, schimbând punctul central
„susţinerea sănătăţii”. În continuare ia fiecare element al definiţiei, îi explică importanţa şi
ce implicaţii are.
Foarte importante sunt definiţiile diferitelor domenii şi nivele ale terapiei prin
muzică, cum ar fi: cel didactic, cel medical, cel psihoterapeutic, recreaţional şi ecologic.
Nivele de intervenţie
Bruscia descrie patru nivele specifice de intervenţie care sunt legate de nivelele de
practică, de asemenea legate şi de statutul şi responsabilitatea clinică a terapeutului:
Nivel auxiliar: toate utilizările funcţionale ale muzicii şi a oricărui component de-al
său în legătură cu scopuri neterapeutice dar conexe.
Nivelul augmentativ: orice practică în care se foloseşte muzica sau terapia prin
muzică pentru intensificarea eforturilor şi a altor modalităţi de tratament şi pentru
contribuţiile aduse planului general de tratament.

9
Nivelul intensiv: orice practică în care terapia prin muzică are un rol central şi
independent în rezolvarea priorităţilor din tratamentul pacientului şi care are ca rezultat
mari schimbări în starea acestuia.
Nivelul primar: orice practică în care terapia prin muzică este indispensabilă sau
are un rol singular pentru satisfacerea nevoilor terapeutice ale clientului şi are ca rezultat
schimbări în toate domeniile vieţii pacientului.
Meloterapeuţii care lucrează în sistemul medical au relaţii profesionale cu medici,
asistente, paramedici (inclusiv fizioterapeuţi), terapeuţi ocupaţionali, logopezi şi psihologi.
Lucrând în sistemul medical, eforturile meloterapeuţilor au ca scop îmbunătăţirea stării de
sănătate a pacientului, şi se ocupă de probleme şi dezchilibre patologice încercând să
menţină caliatea vieţii şi echilibrul pacienţilor cronici. Munca este desfăşurată în colaborare
cu o echipă multidisciplinară, abordarea pacientului fiind făcută în cadrul planului general
de tratament.
Meloterapeuţii lucrează şi în domeniul educaţiei în şcoli unde colaborează cu
profesorii de muzică. Profesorul de muzică este cel care îi învaţă pe copii să cânte la un
instrument sau îi învaţă noţiuni muzicale (interpretare, compoziţie şi analiză muzicală).
Profesorii de muzică au ca scop dezvoltarea calităţilor muzicale ale elevilor şi obţinerea
performanţei în domeniul interpretării vocale sau instrumentale. Meloterapeutul lucrează
asupra nevoilor nemuzicale ale pacientului în cadrul unui program terapeutic.
În cadrul educaţiei speciale, copiii prezintă probleme de învăţare, de comportament,
dezechilibre sociale şi psihologice. Meloterapeutul acţionează asupra acestora folosind
muzica ca mijloc pentru satisfacerea necesităţilor clientului său. Prin urmare, dobândirea de
cunoştinţe muzicale nu este scopul său şi nici nu trebuie ca răspunsul la terapie să fie
dobândirea unor abilităţi muzicale. Muzica este doar un instrument al terapiei.

1
Wigram, T. Theory of Music Therapy: Lecturers to Undergraduate and Post-graduate Students , University
of Aalborg (unpublished communication), (2000).
2
World Federation of Music Therapy (1996) Definition of Music Therapy, www.musictherapyworld.de
(1996).
3
Bruscia, K. E. Defining Music Therapy (second edition), GilsumNH: Barcelona Publishers, (1998).

10
1.3. Concluzii

a).Defineşte caracteristicile terapiei prin muzică atât la pacientul sanatos cât şi la cei cu
nevoi medicale, educaţionale, sociale sau psihologice.
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………
b).Argumentează relaţiile: artistic vs. ştiinţific; muzical vs. psihologic; comportamental
vs. psihoterapeutic; complementar vs. alternativ; reparator vs. acut.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………............................
c).Defineşte-te ca şi meloterapeut
. ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
d). Elaborează un glosar al meloterapiei.
.............................................................................................................................................
....................................................................................... ......................................................
.............................................................................................................................................
............................................................. ................................................................................
.........................................................................................................................................
...................................... .......................................................................................................
......................................................................................................................... ....................

11
Lucrarea de laborator nr. 2
ÎNŢELEGEREA TERAPEUTICĂ A MUZICII

Cuprins
2.1. Obiective 12
2.2. Noţiuni teoretice 12
2.3. Concluzii 18

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

2.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici păreri diferite despre semnificaţia muzicii;
- să enumeri problematicile teoriei şi psihologiei muzicale;
- să cunoşti teoriile a două personalităţi din domeniule terapiei muzicale:
profesorul Evan Ruud ( Universitatea din Oslo, Norvegia) şi profesorul Ken Bruscia
(Universitatea Temple, SUA).

2.2. Noţiuni teoretice


Muzica poate fi experimentată, înţeleasă şi analizată în mai multe feluri. Aşa
cum istoria muzicii a acceptat mai multe teorii despre esenţa muzicii, istoria terapiei
prin muzică a acceptat mai multe concepte despre muzică şi înţelesurile ei. Teoriile
despre estetica muzicii reflectă cadrul social, istoric şi cultural de creare şi receptare a
muzicii care se află în continuă schimbare. De asemenea, conceptele ce au apărut în
istoria terapiei prin muzică reflectă diferitele idei despre muzică şi vindecare ce au
existat în istoria medicinii. Prin urmare, nu are sens să încercăm să prezentăm o definiţie
general valabilă a muzicii în cadrul terapiei, totuşi ar avea sens să prezentăm unele
probleme legate de esenţa şi înţelesul muzicii aşa cum sunt ele discutate în teoriile
contemporane despre terapia prin muzică.
Înţelegerea muzicii în cadrul acestei teorii este strâns legată de înţelegerea
sănătăţii şi naturii umane, şi în cele mai multe cazuri, cele trei elemente pe care le vom
analiza în continuare formează un întreg coerent şi logic. Pentru că meloterapeuţii iau
folosirea clinică a muzicii drept punct de pornire, ei rareori înţeleg muzica drept

12
fenomen autonom sau abstract ci mai degrabă ca un fel unic de autoexprimare şi
comunicare.
Există trei păreri diferite despre semnificaţia muzicii (Pavlicevic 1997) 1:
Poziţia absolutistă (teoria autonomiei sau a formalismului absolut). Muzica nu
este muzică. Este independentă de lucrurile şi emoţiile din lumea externă şi
semnificaţia sa reprezintă procese estetice guvernate doar de legile muzicale.
Poziţia de referinţă. Muzica reprezintă un fenomen din afara domeniului
propriu-zis muzical, care însă face parte din lumea oamenilor: emoţii, idei, povestiri
etc.; semnificaţia muzicii este strâns legată de cei care o creează şi o interpretează, este
o mărturie a vieţii oamenilor.
Poziţia expresionistă este un compromis între cele două poziţii menţionate deja.
Muzica este considerată un fenomen estetic cu principii proprii, însă elementele muzicii
împărtăşesc experienţe omeneşti. Experienţa estetică muzicală este cheia înţelegerii
existenţei umane şi vice versa.
Mulţi terapeuţi muzicali, în special cei care lucrează într-un cadru psihodinamic,
resping ideea că muzica este o reprezentare şi o expresie a lumii psihologice a
pacienţilor lor. Muzica este considerată un limbaj simbolic şi îi permite terapeutului să îi
exploreze semnificaţiile prin improvizaţii urmate de un dialog terapeutic şi/ sau
interpretare hermeneutică: felul în care se exprimă muzical clientul (pacientul) şi felul în
care interacţionează în cadrul unui grup poate fi văzut ca o analogie a felului în care
acesta relaţionează în general.
Meloterapeuţii se confruntă cu trei întrebări clasice în teoria şi psihologia
muzicală:
a. Este muzica un limbaj? Dacă da, atunci cum diferă acesta de limbajul
verbal?
b. Are muzica o semnificaţie care să depăşească principiile şi legile muzicale
interne? Dacă da, atunci cum se leagă exprimarea muzicală de lumea
exterioară?
c. Poate muzica să aibă semnificaţie dacă nu este exprimată prin cuvinte? Dacă
da, este acest înţeles „inexprimabil” sau „inefabil”, o formă de cunoaştere,
recunoaştere, conştientizare?
Acestea sunt întrebări şi orice încercare de a da un răspuns depinde de poziţia
ontologică şi epistemologică a teoreticianului sau a medicului. În această lucrare vom
lua în considerare teoriile a două personalităţi din domeniul terapiei muzicale:

13
profesorul Evan Ruud (Universitatea din Oslo, Norvegia) şi profesorul Ken Bruscia
(Universitatea Temple din SUA).

Evan Ruud respinge toate încercările de definire a muzicii drept un fenomen


care nu este ambiguu, sau care este obiectiv sau universal. Dacă muzica are un potenţial
de vindecare, acesta nu poate fi explicat printr-o simplă relaţie de cauză-efect sau prin
intermediul unor principii metafizice universale. Ruud consideră sănătatea ca fiind un
fenomen multifactorial (şi muzica este unul din aceşti factorii)- şi muzica poate fi
înţeleasă ca un fenomen polisemantic: semnificaţia muzicii fiind legată de un context
anume, particular, regional sau naţional. Factorii sociali, culturali, biografici şi
terapeutici vor influenţa întotdeauna crearea şi receptarea muzicii. Muzica este
comunicare şi interacţiune socială, semnificaţia muzicii reieşind din procese complexe
contextuale ale comunicării.
Ken Bruscia are o altă părere. Bazându-se pe cercetările sale în domeniul
semnificaţiei improvizaţiilor din muzica terapeutică ca şi pe experienţele muzicale din
meloterapia receptivă, a ajuns la concluzia că muzica este în principal o sumă de
experienţe muzicale - de semnificaţii şi frumuseţe exprimate prin muzică. Muzica este
un fenomen istoric şi cultural. Semnificaţia poate fi, pe de o parte o construcţie într-un
context specific (local, relativ, subiectiv, stilistic, etc), şi pe de cealaltă parte poate fi
inerent în muzică într-un fel universal, obiectiv şi independent de context.
Într-un interviu din anul 2000, Bruscia spune că semnificaţia muzicii poate fi
înţeleasă fie ca rezultat, adică produs al meloterapiei, fie ca proces, adică terapia este un
proces de creaţie, de transformare; sau poate fi comunicare, semnificaţia muzicii fiind
rezultatul interacţiunii şi al dialogului.
El a identificat trei surse ale semnificaţiei:
* Semnificaţia ca ordine implicită, independentă de percepţia umană şi ordinea
lumii.
* Semnificaţia ca experienţă a ordinii implicite, care este reprezentată deseori de
experienţe inefabile ale conştiinţei umane (într-o stare normală sau alterată), că
este vie, în armonie cu sine însăşi şi cu lumea prin intermediul muzicii.
* Semnificaţia alcătuită din mai multe elemente, comunicarea acestora şi a altor
experienţe muzicale printr-un limbaj verbal care reflectă contextul: cultura,
societatea, geografia şi biografia.

Poziţia lui Bruscia combină obiectivismul, universalismul, metafizica şi


subiectivismul, înţelegerea locală şi relativă a muzicii şi a semnificaţiilor.

14
În continuare vom analiza felul în care cei doi profesori definesc muzica şi experienţele
muzicale şi vom formula nişte răspunsuri la cele trei întrebări menţionate mai sus.
* Da, muzica este un limbaj, adică este o artă a exprimării care respectă anumite
reguli perceptive şi sintactice. Are un sistem propriu de însemnare (notele
muzicale) şi are înţeles pentru majoritatea oamenilor. Totuşi, muzica nu este
un limbaj discursiv, fără ambiguităţi şi nu poate reprezenta lumea fără ajutorul
limbajului verbal. Muzica este un limbaj ambiguu, plastic şi simbolic.
* Da, muzica poate avea şi transmite semnificaţie - mai departe de contextul pur
estetic şi muzical. Semnificaţia se construieşte printr-o interacţiune între
participanţi (compozitor-interpret-ascultător sau terapeut-pacient). Muzica
poate fi expresia directă a emoţiilor unui pacient sau a stărilor sale psihice.
* Da, muzica poate avea înţeles chiar dacă nu este exprimat prin cuvinte.
Această cunoştinţă tacită există la diferite nivele. La nivel structural este
imposibil să formulezi în cuvinte o experienţă muzicală. La „nivelul
nuanţelor”, experienţele bogate, dinamice şi nuanţate ale ascultării sau
interpretării muzicale sunt percepute într-o etapă preverbală de cunoaştere care
poate fi foarte precisă chiar dacă nu avem la îndemână conceptele verbale. La
un nivel transpersonal, dualismul dintre subiect şi obiect (ascultătorul şi
„obiectul muzical”) se dizolvă şi experienţa transcende limbajul verbal chiar
dacă este conştient şi clar.
Anumite neînţelegeri între teoreticieni pot fi înţelese remarcând că diferitele
concepte sau discursuri despre muzică sunt legate de diferite calităţi şi proprietăţi ale
muzicii.
Ruud a prezentat un model cu patru nivele de muzică, făcând distincţia între
patru calităţi de bază şi patru nivele de experienţă, înţelegere şi analiză:
Nivelul psihologic - muzica este un fenomen fizic. O analiză la acest nivel se
centrează pe potenţialele efectelor fiziologice şi medicale ale muzicii. Muzica drept
stimul.
Nivelul sintactic - muzica este un fenomen estetic: elementele muzicale
structurate sau organizate. O analiză la acest nivel (tradiţională) este centrată pe:
descrierea precisă şi interpretarea elementelor muzicale, rolul acestora în procesul
muzical, interacţiunea lor şi funcţiile pe care le au în interacţiunea terapeutică. Muzica
drept terapie.

15
Nivelul semantic - muzica este expresie şi semnificaţie, mesajul muzicii se
referă la lumea exterioară. O analiză a acestui nivel se centrează pe interpretarea
muzicii ca o metaforă, un simbol. Muzica în terapie.
Nivelul pragmatic - corespunde muzicii ca nivel social, ca fenomen interactiv.
O analiză la acest nivel se centrează pe potenţialul interacţiunii muzicale şi efectele pe
care le are în tratament. Muzica drept comunicare şi interacţiune socială .
După cum spune Ruud, o analiză nu poate fi niciodată neutră sau obiectivă. Va
fi întotdeauna influenţată de orientarea, înclinaţiile pe care le are teoreticianul.
Semnificaţia muzicii întotdeauna va fi reconstruită în contextul analizei şi acest lucru va
influenţa rezultatele. O persoană creează povestea şi muzica joacă un rol foarte
important în construirea identităţii.
Ken Bruscia are o părere diferită despre semnificaţia muzicii. El vorbeşte despre
cele şase modele dinamice ale terapiei prin muzică. El porneşte de la analiza dinamicii
meloterapiei şi a diferitelor modalităţi în care pacienţii experimentează muzica, şi
nevoile clienţilor sunt satisfăcute printr-unul din cele şase modele, fiecare fiind centrat
pe una din cele şase calităţi ale muzicii: obiectivitate, universalitate, subiectivitate,
colectivitate, estetică şi transpersonalitate. Bruscia şi-a construit modelul pe cel a lui
Wilber.
 „Muzica, experienţă obiectivă”, se referă la folosirea calităţilor muzicii
pentru a influenţa în mod direct corpul sau comportamentul pacientului într-
un fel în care acest lucru poate fi observat.
 „Muzica, formă universală de energie”, se referă la folosirea muzicii ca
„formă vie de energie”, care poate vindeca.
 „Muzica, experienţă subiectivă”, se referă la folosirea proceselor şi
produselor muzicale ale clientului şi la felul în care acesta relaţionează cu
lumea sau cu alte obiecte.
 „Muzica, experienţă colectivă (socio-culturală), se referă la folosirea
muzicii într-un context socio-cultural mai larg pentru a oferi identitatea
oamenilor care aparţin aceleiaşi comunităţi.
Ultimele două modele, 5. experienţe muzicale estetice şi 6. experienţe
muzicale transpersonale, se referă la tipurile de experienţe muzicale accesibile din
cadrul celorlalte modele. Bruscia a plasat experienţele muzicale transpersonale în
centrul modelului său pentru a arăta că în terapia muzicală se ajunge la acestea trecând
prin domeniul esteticului.

16
Proprietăţile estetice ale muzicii dau posibilitatea clientului să experimenteze
frumuseţea şi semnificaţiile, fie în muzică, fie în alte aspecte ale vieţii care sunt
reprezentate, sau la care se face referire prin muzică.
Proprietăţile transpersonale ale muzicii dau posibilitatea trecerii graniţelor
modelului înspre o experienţă unică şi totală.
Nu vom face aici o analiză a celor două modele, le vom privi ca fiind două
păreri calificate. Un terapeut le poate folosi pentru a-şi oglindi propriile concepte despre
muzică şi experienţele muzicale, şi poate eventual să folosească unul din modele în
scop de cadru teoretic pentru practica medicală sau de cercetare.

Referinţe bibliografice

1
Pavlicevic, M. Interpersonal Processes in Clinical Improvisation in The Art and Science of Music
Therapy:A Handbook. London:Harwood Academic Publishers, (1995).

17
2.3. Concluzii

a).Descrie aspectul terapeutic al muzicii.


…………………………………………………………………………………………….
................................................................... .............................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
b).Argumentează comparativ părerile lui Ruud, Bruscia, şi ale tale prsonale.
........................................................................................... ............................................... -
..............................................……………………………………………………………
……………………………….........................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
c). Expune părerea ta proprie.
.……………………………………………………………………………………………
............................................ ................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………….........................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….

18
Lucrarea de laborator nr. 3
PUTEREA CURATIVĂ A MUZICII LUI MOZART

Cuprins
3.1. Obiective 19
3.2. Conţinut 19
3.3. Concluzii 22

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

3.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile meloterapeutice a muzicii lui Mozart;
- să cunoşti începuturile Efectului Mozart prin Don Campbell şi Dr. Tomatis ;
- să te bucuri de seria de CD-uri pentru a studia Efectul Mozart.

3.2. Conţinut
Interzis, intimidant şi snob – aceste cuvinte însoţeau deseori descrierea muzicii
clasice. În ultimele decenii, s-au descoperit importante diete şi exerciţii pentru sănătatea
noastră generală. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că Marea Muzică este o
importantă hrană pentru minte, corp şi stările emoţionale.
Orice fel de muzică are efect asuptra noastră, dar Mozart ne vorbeşte întrun mod
indescriptibil de direct. El este clar, organizat, eficient şi nu foarte emoţional. Muzica
sa pătrunde în psihicul şi corpul nostru în acelaşi timp subtil şi puternic. Chiar dacă
Mozart nu este compozitorul vostru preferat, chiar dacă muzica clasică nu este prima
voastră preferinţă, muzica sa instaurează o atmosferă pozitivă propice învăţării, relaxării
şi creării la potenţial maxim. Simplu şi concis, acesta este Efectul Mozart! Termenul
reprezintă modul în care se foloseşte muzica în folosul sănătăţii, pentru activarea
corpului, reducerea stresului, inducerea somnului, etc.De asemenea, Efectul Mozart dă
rezultate excelente în îmbunătăţirea potenţialului intelectual, stimularea inteligenţei şi a
capacităţii de învăţare, dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei, activarea gândirii şi
activarea atenţiei.

19
DON CAMPBELL
Campbell a studiat orga şi pedagogia muzicală la Paris. A predat şi a făcut
critică muzicală timp de 7 ani la Tokyo.Incepând din 1980, Campbell a explorat rolul şi
folosirea muzicii întro varietate de domenii : muzică, educaţie şi medicină. Pentru 7 ani
a fost directorul Institutului pentru muzică, sănătate şi educaţie unde s-a documentat şi a
sistematizat cercetările sale. Campbell a scris 18 cărţi şi a creat o multitudine de
înregistrări muzicale, terapeutice, şi educaţionale. Autoritate internaţională, Campbell a
demonstrat că muzica este nu numai o experientă estetică unică, ci şi o resursă pentru o
viaţă mai creativă, inteligentă şi mai sănătoasă.

DR. TOMATIS
După 200 de ani de la naşterea lui Mozart, medicul francez, Dr. Alfred Tomatis
a studiat legătura dintre procesul învăţării şi ambientul muzical. Cercetările sale au
arătat că în cazul unor dizabilităţi de învăţare şi a unor dezordini comportamentale,
sunetul muzical poate deveni un « pod » de legătură în stabilirea şi clarificarea unor
percepţii.
Dr. Tomatis a observat că mulţi oameni sunt distraşi de sunete, ducănd la stres,
nervozitate şi la inabilitatea de a se concentra. Începând cu 1957, el a experimentat cu
mai multe stiluri muzicale, iar 1965 a concluzionat că muzica lui Mozart are cele mai
bune componente de audiţie pentru stimularea creierului, relaxarea corpului şi
organizarea cognitivă datorită caracterului logico-matematic al ritmului şi intervalelor
melodice. După o experienţă de muncă cu câteva mii de elevi şi studenţi, Dr. Tomatis a
ajuns la concluzia că muzica are un rol cu mult mai important decât o modalitate de
distracţie. Muzica poate regulariza funcţiile creierului, să dezvolte centrii vorbirii, să
amelioreze starea de spirit, să imbunătăţească potenţialul intelectual. Tot Dr. Tomatis a
descoperit că pulsaţia tempoului muzical şi frecvenţa instrumentelor au o importanţă
previzibilă asupra celor două emisfere ale creierului.
În zilele noastre, după mai bine de 45 de ani de experimente, muzica lui Mozart
este prezentă în sute de centre de tratament în lumea întreagă, în mii de spitale şi şcoli,
fiind utilizată în tratamentul pacienţilor, într-o varietate de moduri: ca suport pentru
tratamentul medical, ca partener egal în tratamentul medical sau ca intervenţie primară
într-o situaţie medicală.

20
Bucură-te de seria CD-urilor pentru EFECTUL MOZART
Volumul 1: Întărirea sufletului.
Muzică pentru dezvoltarea inteligenţei şi a capacităţii de învăţare. Foloseşte-o înainte şi
după studiu.
Volumul 2: Însănătoşeşte-ţi corpul.
Muzică pentru odihnă şi relaxare, este perfectă pentru a te deconecta la sfâr şitul unei
zile lungi. Este ideală pentru ore liniştite, pentru o cină romantică sau pentru alunecarea
către un somn dulce.
Volumul 3: Descătuşează-ţi spiritul creativ.
Muzică pentru creativitate şi imaginaţie. Accesează valuri de imaginaţie şi impresii
închise în spatele exteriorului funcţional. Este o cheie pentru deschiderea portalului
imaginaţiei.
Volumul 4: Concentrare şi claritate.
Muzică pentru desfăşurarea proiectelor şi în timpul studiului individual. Cele două
discuri CD sunt concepute să te ajute să desăvârşeşti orice activitate intelectuală.
Volumul 5: Destindere şi relaxare.
Muzică pentru odihnă profundă şi reîntinerire. A fost concepută pentru a transporta
delicat sufletul şi corpul într-o stare de relaxare tranformativă. Cuprinde muzică care -ţi
dă abilitatea să modifici dispoziţia, energia mentală şi permite refacerea naturală a
sufletului şi a corpului.
Volumul 6: Muzică pentru Yoga.
Alinierea corpului şi o percepţie clară sunt obiective ale ambelor metode: meloterapia şi
Yoga, făcând din ambele, partenere excelente pentru îmbunătă ţirea sănătăţii şi a stării
fizice.
Muzică pentru copii
Volumul 1: Muzicalizează-ţi creierul
Volumul 2: Relaxează-te, visează şi desenează
Volumul 3: Mişcă-te pe muzică de Mozart
Volumul 4: Călătoreşte pe muzică de Mozart

21
3.3 Concluzii

Alcătuieşte o listă cu lucrări cunoscute de tine din repertoriul mozartian din care vei
alcătui la fiecare lucrare de laborator un „meniu” alternativ celui propus pentru audiţie
la clasă.
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................
........................................................................................................……………………. ..
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………….................................................................
. …………………………………………...................................... ....................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................

22
Lucrarea de laborator nr. 4
STIMULAREA INTELIGENŢEI ŞI A CAPACITĂŢII DE
ÎNVĂŢARE

Cuprins
4.1. Obiective 23
4.2. Conţinut 23
4.3. Concluzii 27

Numărul de ore destinat studiului individual - 2 ore

4.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile muzicii energizante din „meniul” Mozart;
- să enumeri calităţile acestei muzici;
- să descrii avantajele unei astfel de audiţii;
- să propui un alt „meniu” mozartian cu efecte asemănătoare..

4.2. Conţinut
De ce Mozart? Cum este posibil ca muzica lui Mozart să îmbună ţească
capacităţile intelectuale şi să dezvolte IQ personal? În cercetările sale, Dr. Tomatis a
descoperit că muzica de înaltă frecvenţă ajută la stimularea centrilor vorbirii din creier.
Mozart “încarcă” creierul, şi exersează urechea ascultătorului.
Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 3 în Sol Major de Mozart este poate cea mai
energizantă piesă compusă vreodată. Vioara şi frecvenţele ei stimulatoare sunt
completate de melodii, armonii şi ritmuri care împreună formează un efect energiz ant.
Muzica pentru această secţiune a fost aleasă cu mare grijă, ţinând cont de tempo-uri,
tonalităţi, textura muzicii şi nu în ultimul rand, să fie plăcută la numeroasele reascultări,
iar din punct de vedere emoţional sa nu fie solicitantă, pentru a putea fi folosită ca o
muzică de fond în timpul studiului individual.
Care sunt elementele caracteristice pe care le vom urmări de -a lungul audiţiilor noastre?

23
Înalţimea sunetului: este determinată de un anumit număr de vibraţii pe secundă ce sunt
definitorii pentru sunetul respectiv. Modul în care se succed sunetele de diferite înalţimi
în cadrul unui fragment melodic influenţează foarte mult impactul psihologic al
melodiei asupra ascultătorului.

Durata: este reprezentată de timpul efectiv în care este susţinut sunetul. De durata
sunetelor depinde ritmul melodiei. Este un lucru ştiut că orice fiinţă umană este aptă de
ritmicitate. Ritmul ne relaxează, sau energizează. După naştere, copilul adoarme mai
uşor dacă este legănat în ritmul bătăilor inimii mamei, iar în armată marşul ritmat
stimulează mersul.

Intensitatea: este caracterizată de numărul de decibeli ai sunetului. În acest sens,


intonarea aproape în şoaptă a unei melodii lente poate fi un factor deosebit de favorizant
al introspecţiei, în timp ce anumite melodii ascultate la o intensitate mare pot favoriza
efectul cathartic (de descărcare afectivă).

Timbrul: este dat de numărul specific de armonice care însoţesc fiecare sunet în parte.
Fiecare voce, fiecare instrument are un timbru specific. S -a demnostrat faptul că
persoanele care au o voce caracterizată printr-un număr mare de armonice sunt
percepute ca fiind o prezenţă placută, liniştitoare.
Acest fapt este deosebit de important în domeniul meloterapiei, deoarece terapeutul
trebuie să fie capabil să inducă relaxarea pacientului prin inflexiunile vocii sale.

24
Propuneri pentru audiţii

Allegro din Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 3 în Sol major, KV 216
Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana
Acest strălucit şi stimulator concert a fost scris înainte ca Mozart să împlinească 20 de
ani. Plin de vervă şi potency, această lucrare a servit ca piesă de bază pentru Dr.
Tomatis în aplicarea frecvenţelor înalte pentru dezvoltarea abilităţilor şi a clarităţii de
vorbire. Ascultaţi această selecţiune cu volum de la moderat spre minim, îndreptând
urechea dreapă spre difuzor. Dr.Tomatis afirma că în acest fel, muzica lui Mozart va
încărca creierul ascultătorului.

Allegro din Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în Re major, KV 107


Malcolm Bilson, Pian / Old Fairfield Academy Orchestra
Mozart a compus această lucrarea energică la vârsta de 15 ani cu ajutorul tatălui său
Leopold. Concertul a fost interpretat de Mozart în turneele sale, acompaniamentul fiind
adaptat la diferite formaţii de instrumentale. Timbrul strălucitor a pianului poate
constitui « o cofeină sonoră » folosit în pauzele de învăţare şi de concentrare.

Rondo-Allegretto din Sonata în Fa major pentru vioară şi pian, KV 376


Takako Nishizaki, Vioară / Wolf Harden, Pian
Clar şi crisp, această secţiune ajută la exersarea urechii. Ascultând muzica de înaltă
frecvenţă a lui Mozart,urechea devine mai puternică, mai atentă, mai selectivă în
audiţie.

Rondo-Allegro din Eine Kleine Nachtmusik, KV 525


Capella Istropolitana
Această muzică celebră va energiza auditoriul, stimulând şi activând urechea şi creierul.

Andante grazioso din Lodron Night Music nr.1, KV 247


Capella Istropolitana
Muzica este un limbaj universal şi poate unifica diverse culturi. De asemenea, muzica
poate echilibra diferitele părţi ale creierului. Prin alternanţa stilurilor, stimulatoare şi

25
mai relaxantă, muzica poate crea o atmosferă prin care se poate ajunge la o îmbunătăţire
a concentrării. Această muzică relaxantă a fost scrisă de Mozart la 20 de ani pentru
Contesa Antonia Londron.

Molto Allegro din Simfonia nr.14 în La major, KV 114


Northern Chamber Orchestra
Această lucrare a fost compusă de Mozart la 15 ani. Vitalitatea acestei muzici poate
îmbunătăţi aptitudinile organizatorice. Această secţiune se foloseşte pentru exersarea
tehnicii dirijorale, lasând corpul să se mişte în armonie cu gândurile.

Presto din Divertimento în Re major, KV 136


Capella Istropolitana
Ascultaţi de mai multe ori această secţiune. La început doar în imaginaţie, apoi încercaţi
s-o dirijaţi. Folosiţi încheieturile, coatele, umerii şi lăsaţi-vă în voia muzicii. Mişcarea
va vitaliza inteligenţa.

Allegro din Concertul pentru vioara şi orchestră nr.4 în Re major, KV 218


Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana
Muzica lui Mozart este audiată de zeci de mii de oameni în Centrele de audiţie a Dr.
Tomatis pe toate meridianele lumii. Această lucrare este una din cele mai populare
piese folosite în « Cocktailul Tomatis », pentru a curăţa mintea, a exersa urechea si a
bucura corpul.

Church Sonata în Do Major, KV 336


Janos Sebestyen, Orgă
Orga produce cele mai variate sunete. De la un flaut liniştit pâna la sunetul puternic al
unei trompete, orga posedă întregul spectru a culorii sunetului muzical. Ascultând cum
muzica alunecă printre registre, mintea devine mai organizată pentru un moment.

26
4.3. Concluzii
a).Propune un alt „meniu” energizant din repertoriul mozartian. La terminarea
semestrului, vei avea propria serie de CD-uri din propunerile tale de la fiecare întâlnire
asistată.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………............................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
....................................................................................................................... ......................
.............................................................................................................................................

27
Lucrarea de laborator nr. 5
LINIŞTEŞTE-ŢI CORPUL: MUZICĂ PENTRU ODIHNĂ ŞI
RELAXARE

Cuprins
5.1. Obiective 28
5.2. Conţinut 28
5.3. Concluzii 31

Numărul de ore destinat studiului individual - 2 ore

5.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile muzicii propuse;
- să descrii avantajele acestei muzici;
- să propui un alt repertoriu cu efecte asemănătoare.

5.2. Conţinut

Muzica lui Mozart este indiscutabil minunată dar mai presus de orice, parcă „vorbeşte”
corpului uman. Mozart este salvarea din toate momentele grele ale vieţii.
Selecţiunile alese pot calma spiritul fără inducerea somnului. Muzica lui Mozart poate
modifica respiraţia, bătăile inimii, temperatura corpului, tensiunea musculară, sistemul
nostru hormonal, şi de asemenea are un efect asupra sistemului imunitar. Mozart este
potrivit atât în situaţiile de stres cât şi pentru momentele de relaxare.

În anii recenţi, interesul în documentare şi în studii ştiinţifice asupra efectului


muzicii a crescut. A apărut ştiinţa biomuzicii, o disciplină ştiinţifică nouă care se
concentrează asupra relaţiei dintre muzică, funcţiile creierului şi biologie. Ştim că
muzica ne influenţează corpul, dar în ce condiţie sunetul poate produce schimbări în
starea noastră de spirit, în oscilaţiile electrice ale creierului? Cum poate muzica însăşi
să se manifeste fizic? Biomuzica este o activitate ştiinţifică interdisciplinară, captivantă,

28
care sintetizează un număr de aspecte interesante ale efectului muzicii asupra corpului şi
funcţiilor lui.

Propuneri pentru audiţii

Andante din Concertul pentru pian şi orchestră nr. 21 în Do Major, KV 467


Jeno Jando, Pian / Concentus Hungaricus
Această muzică lentă în Fa Major, compusă de Mozart în martie 1785, este plină de
putere în simplicitatea şi graţia sa. Popularizată în filmul Elvira Madigan, aceasta este
una din piesele cele mai elegante şi relaxante din repertoriul lui Mozart.

Andante con moto din Cvartetul nr. 16 în Mi bemol Major, KV 428


Eder Quartet
Dedicat lui Haydn în 1785, partea lenta în La bemol Major, crează o atmosferă
sensibilă, propice reflecţiilor.

Andantino din Concertul pentru flaut şi harpă în Do Major, KV 299


Jiri Valek, Flaut / Hana Mullerova, Harpă / Capella Istropolitana
Compus în perioada imbolnăvirri mamei sale în Franţa, această muzică petru flaut şi
harpă emană pace, serenitate fără să se simtă zbuciumul sufletesc a perioadei grele din
viaţa lui Mozart.

Adagio din Quartetul cu flaut în Re major, KV 285


Ensemble Villa Musica
Această superbă arie în si minor aparţinând cvartetului în Re Major a fost compusă la
începutul anului 1778. Această minunată melodie, acompaniată de cordari, aduce lini şte
şi pace în sufletul ascultătorului.

Andante sostenuto din Sonata pentru pian şi vioară în Do Major, KV 296


Takako Nishizaki, Vioară / Wolf Harden, Pian
Această mişcare contemplativă permite pianului să prezinte tema cu acompaniamentul
delicat al viorii.

29
Romance din Concertul pentru pian şi orchestră nr. 20 în re minor, KV 466
Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus
Această formă de Rondo în Si bemol Major prezintă tema iniţială în mod repetativ,
creând o atmosferă liniştitoare.

Larghetto din Quintetul cu clarinet în La Major, KV 581


Jozsef Balogh, Clarinet / Danubius Quartet
Compusă în 1789 la Viena, aceasta contemplativă piesă este una din primele lucrări
scrise pentru clarinet solo.

Concertante-Andante grazioso din Serenada nr. 9 în Re Major, KV 320


Capella Istropolitana
Compusă la Salzburg în 1779, această elegantă compoziţie invită ascultătorul la
relaxarea binemeritată după o muncă susţinută.

Andante pentru flaut în Do Major, KV 315


Herbert Weissberg, Flaut / Capella Istropolitana
Această muzică şarmantă poate trata toate formele de stress.
Adagio din Divertimento în Re Major, KV 205
Capella Istropolitana
Timbrul violei instaurează calm şi serenitate în această piesă compusă de Mozart în
1773.

Sonata nr 1 pentru orgă şi orchestră în Mi bemol Major, KV 67


Janos Sebestyen, Orgă / Ferenc Erkel Chamber Orchestra
Mozart a compus această lucrare în copilărie, doar la 11ani. Cu toate acestea, piesa este
perfect construită şi nu trădeaza tinereţea compozitorului.

30
5.3. Concluzii
a).Specifică în ce intervenţii terapeutice poţi recomanda acest stil de muzică. Şi de ce?
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
............................................................................................................…………………...
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
b). Defineşte: - cea mai nouă disciplină ştiinţifică: biomuzica; creierul şi muzica sau
creierul muzical; muzica şi emoţiile; stresul cronic şi muzica.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………........
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
c). Propune un alt „meniu” de relaxare din repertoriul mozartian.
.................................................................................................................... .........................
.............................................................................................................................................
.......................................................................................... ....................... ..........................

31
Lucrarea de laborator nr. 6
ELIBEREAZĂ-ŢI SPIRITUL CREATOR: MUZICĂ PENTRU
CREATIVITATE ŞI IMAGINAŢIE

Cuprins
6.1. Obiective 32
6.2. Conţinut 32
6.3. Concluzii 35

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

6.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să defineşti creativitatea şi imaginaţia în general;
- să enumeri calităţile muzicii propuse;
- să descrii avantajele unui astfel de repertoriu;
- să propui un alt „meniu” cu caracteristici asemănătoare.

6.2. Conţinut
Creativitatea şi imaginaţia sunt importante pentru menţinerea sănătăţii fizice şi
mentale. Acest volum deschide şi accesează imaginaţia şi impresiile încuiate în spatele
unei existenţe formale. Practicând acest fel de audiţie, fiecare zi va reduce tensiunea şi
stresul şi va elibera energia emoţională care poate fi nesănătoasă. Aceste înregistrări
relaxează şi descătuşează imaginaţia.

Propuneri pentru audiţii

Dansul nr. 12 din 12 Dansuri Germane, KV 586


Capella Istropolitana
Creativitatea solicită noi cadenţe în mintea şi corpul ascultătorului. Dansurile Germane,
cu o varietate de tempo-uri, ajută la instaurarea unei noi atmosefere creative.
32
Andantino grazioso din Simfonia nr. 24 în Si bemol Major, KV 182
Northern Chamber Orchestra
Această simplă şi clară muzică trebuie ascultată repetat cu ochii închişi. Conducând
muzica, se instaurează o atmosferă optimistă.
12 Variaţiuni pentru pian “Ah, vous dirai-je , Maman’, KV 265
Jeno Jando, Pian
Nu se va şti niciodată dacă Mozart a auzit acest cântec familiar de la mama sa. Această
piesă, cu repetiţiile ei, ajută la învăţarea alfabetului.

Dansul Sleighride din 3 Dansuri Germane, KV 605


Capella Istropolitana
Muzică scrisă în 3 pătrimi, duce imaginaţia ascultătorului undeva pe culmile înzăpezite
a Alpilor. Se ascultă în zilele dogoritoare ale verii.

Allegretto cu variaţiuni din Quintetul cu clarinet în La Major, KV 581


Jozsef Balogh, Clarinet / Danubius Quartet
Această temă cu variaţiuni învaţă ascultătorul să urmarească tema dezvoltată în diferite
variante. Închipuiţi-vă că aveţi de soluţionat o anumită problemă, încercaţi să găsiţi
modalităţi multiple de rezolvare.

Allegretto din Quartetul nr. 21 în Re Major, KV 575


Eder Quartet
Aceasta muzică de o mare complexitate ajută creierul în exprimarea creativităţii.

Adagio-Allegro din Quartetul de coarde în Do Major, KV 465


Eder Quartet
Această piesă remarcabilă permite explorarea creativităţii. De unde vine, cum se poate
activa mai uşor? Dacă vedeţi imagini, descrieţi-le cu voce tare şi în scris, eventual
desenaţi.

Menuetto din Divertimento în Re Major, KV 205


Capella Istropolitana
Imaginaţi că urmăriţi un film cu această muzică. Poate fi o pauză muzicală a unei zile
istovitoare de muncă.

33
Allegretto grazioso din Sonata pentru pian Si bemol Major, KV 333
Jeno Jando, Pian
Melodiile expresive şi reviguratoare din compoziţiile lui Mozart ajută la descoperirea
emoţiilor trăite. Închideţi ochii şi numiţi emoţiile simţite la fiecare 15 secunde.
Tempo di menuetto din Concertul pentru Pian nr. 1 în Re Major, KV 107
Old Fairfield Academy Orchestra
Mozart a compus acest concert la vârsta de 15 ani. Imaginaţi-vă la aceaşi vârstă finnd
compozitorul acestei muzici. Încercaţi s-o dirijaţi ca un mare maestru. Mişcarea pe
muzică stimulează corpul şi creierul.

Andante din Simfonia nr. 4 în Re Major, KV 19


Northern Chamber Orchestra
Permite-ţi acestei muzici să creeze o atmosferă de visare conştientă. Imaginaţi-vă casa
visurilor!

Dansul nr. 3 din 12 Dansuri Germane, KV 586


Capella Istropolitana
Închideţi ochii şi respiraţi de cateva ori. Încercaţi să numiţi cauzele stresului din
ultimele zile. Se repetă zilnic, timp de o săptămână. Eliminând stresul, vor apare
gândurile creative.

34
6.3. Concluzii.
a) Defineşte creativitatea.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………….................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
b).Descrie procesul creativ în muzică: improvizaţia şi creativitatea
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
c)Propune un alt „meniu” din repertoriul mozartian pentru dezvoltarea creativită ţii şi a
imaginaţiei
................................................. ............................................................................................
.............................................................................................................................................
...................... .......................................................................................................................
......................................................................................................................................... ....
.............................................................................................................................................
............................................................................................................... ..............................

35
Lucrarea de laborator nr. 7
ACTIVAREA GANDIRII ŞI ACTIVAREA ATENŢIEI:
MUZICĂ PENTRU STUDIU ŞI PROIECTE

Cuprins
7.1. Obiective 36
7.2. Noţiuni teoretice 36
7.3. Conţinut 41
7.4. Concluzii CD A 43
7.5. Concluzii CD B 44

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

7.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile muzicii propuse;
- să cunoşti cele 10 metode de audiţie;
- să descrii avantajele folosirii muzicii propuse;
- să propui o altă „cafeină sonoră”.

7.2. Noţiuni teoretice


A studia este foarte important.Câte odată, când eşti obosit sau stresat, se poate
să-ţi fie dificil să te concentrezi. În acest caz, energia mentală trebuie crescută cu grijă şi
apoi direcţionată. Altă dată atât corpul cât şi mintea pot fi atât de energizate încât iţi este
dificil să-ţi dai seama ce ai de făcut. Atunci apare necesitatea de a incetini şi de a te
concentra imediat. În ultimii 30 de ani, muzica a început să fie privită într-un mod
diferit: pornind de la o modalitate de pur amuzament şi de expresie artistică, s-a ajuns la
un instrument educaţional şi pedagogig foarte respectat. Indiferent dacă studiază acasă
sau la şcoală, dacă lucrează la proiecte în birou, în grădină sau în garaj, fiecare poate
folosi muzica ca să atingă un maximum de potenţial şi de productivitate.
De la primele experienţe cu muzica lui Mozart în urmă cu mai mult de 40 de ani,
numeroşi cercetători au examinat puterea educaţională a muzicii. Dr. George Lozanov
din Bulgaria a descoperit că muzica întro mişcare lenta şi cu o melodie lirică ajută la

36
dezvoltarea limbajului. Cercetările lui au fost focusate asupra pulsului muzicii ţi asupra
felului în care aceasta influenţează corpul şi undele cerebrale, precum şi influenţa ei
asupra capacităţii de a reţine cuvinte şi de a învăţa limbi străine. În anii 1990, cercetători
din California, Wisconsin şi din Texas au stabilit că ascultarea muzicii lui Mozart
înainte de examene şi de teste poate relaxa corpul şi poate activa şi focusa atenţia, ceea
ce duce la o înbunătăţire temporară a rezultatului. Este important de stabilit că a asculta
muzica întro sală de concert este total diferit de a auzi muzica întro ambianţă destinată
învăţării. Chiar şi muzica de fond îşi schimbă orientarea timp / spaţiu, cu alte cuvinte te
ajută să încetineşti sau să accelerezi. Structura clară a lucrărilor lui Mozart, mai ales cele
prezentate spre audiţie, facilitează aceste schimbări. Iată cheia eficienţei unice a muzicii
lui Mozart!
Deja la începutul cercetărilor sale, Dr. Tomatis a recunoscut importanţa
dominantă a urechii în dezvoltarea limbajului. Atunci când urechea este expusă la un
repertoriu selecţionat care conţine melodii cu frecvenţe foarte înalte, urechea începe să
incarce şi să stimulexe creierul. Folosind muzica lui Mozart ca un ghid pentru început,
poţi intui cum să integrezi alte forme de muzică clasică sau populară în rutina studiului
tău.
“Muzica de vioară a lui Mozart este cea mai sănătoasă muzică compusă
vreodată!” a spus dr. Tomatis. “Frecvenţele înalte ale sunetului de vioară,
acompaniamentul orchestral perfect şi strălucirea unui tânăr interpret stimulează şi
echilibrează creierul. În centrele sale de tratament din Franţa, o creaţie audio denumită
“Cocktailul lui Tomatis” este prescrisă pentru tratamentele de după amiază. Gândit ca să
stimuleze şi să refrişeze sufletul, sute de mii de oameni din vestul Europei au folosit
această muzică pentru inviorarea de după amiaza. Ascultă discul A şi îndreaptă-ţi
urechea dreaptă către sunetul viorii. Prin urechea dreaptă este drumul cel mai scurt către
lobul stâng al creierului, cea care conţine gândirea logică, secvenţială şi unde este şi
centrul lingvistic. Dacă tu tocmai studiezi, daca ai nevoie de motivaăie pentru un proiect
creativ, atunci muzica aceasta este cea mai potrivită.
Cum să foloseşti muzica pentru studiu.
Sute de şcoli şi de companii din toată lumea stabilesc acum că hrana sonoră
potrivită poate ridica în mod esenţial capacitatea de a te concentra şi de a reduce stresul.
În cursul primelor zile, asculţi aceste discuri, îţi notezi starea de spirit precum şi felul în
care te simţi înainte şi după ascultare. Fiind atent la aceşti factori, o să poţi studia mai
bine în viitor. Începe să te familiarizezi cu muzica, ascult-o în linişte şi notează-ţi
undeva cum fiecare disc crează o atmosferă diferită. Discul A este gândit să stimuleze,

37
să motiveze, foloseşte-l ca înlocuitor de cafeină. Discul B te ajută să te linişteşti, şi să
aduci toate gândurile întro anumită armonie.

Căşti de ascultare
Când lucrezi întrun mediu zgomotos, muzica de fond mai curând îţi creşte
confuzia. Aparatele de aer condiţionat, sau chiar traficul de pe stradă pot fi foarte
deranjante. Folosirea căştilor care îţi înconjoară urechea poate creşte masiv puterea de
concentrare.Mulţi oameni care suferă de ADD (Attention Deficit Desorder) sunt hiper
sensibili la zgomote. Experimente cu căşti care acoperă complet urechile( nu cele care
intră în urechi) duc la o creştere substanţială a concentrării. Menţine nivelul scăzut al
volumului, suprastimularea urechii poate produce deranjamente ale aparatului auditiv.
* Notă: Cercetători de la Universitatea California din Irvine au descoperit că
partea Allegro con spirito din Sonata în Re major pentru doua piane (KV448)
îmbunătăţeşte inteligenţa spaţială. Această muzică stimulativă poate fi considerată o
adevărată cafeină sonoră.

10 metode de audiţie a muzicii pentru studiu şi pentru proiecte

Muzica modifică mediul tău înconjurător


Muzica te poate ajuta să accelerezi (discul A) sau să încetineşti activitatea ta
(discul B), în funcţie de starea ta sufletească şi de constituţia fizică. Muzica te poate
ajuta să blochezi sunete nedorite din alte camere, să reduci dispersarea atenţiei datorită
zgomotului traficului, a aparatelor de condiţionare a aerului, a încălzitoarelor sau a
instalaţiilor de iluminat zgomotoase.
Muzica poate să se adreseze corpului tău
Înainte de a începe o activitate intelectuală fă un efort conştient şi ascultă
muzică, multi parametri ai corpului - cum ar fi temperatura pielii, frecvenţa respiraţiei,
tensiunea musculară şi undele electromagnetice emise de creier - pot fi modificate.
Ascultând muzică pentru 10 minunte înainte de a începe studiul, poti pregăti activitatea
intelectuală intensă care va urma.
Muzica îţi poate da un impuls: “cafeina” sonoră
Muzica poate stimula activitatea creierului întrun mod sănătos şi natural. Mulţi
cred că muzica pop cântată tare este stimulativă, dar contrariul este adevărat. Muzica
pop poate obosi şi chiar epuiza. Muzica cu un ritm lent te poate ajuta să te mişti, să

38
dansezi sau să te relaxezi. Muzica uşoară cu o frecvenţă înaltă poate să-ţi împrospăteze
sufletul în câteva minute (disc A).

Muzica imbunătăţeşte capacitatea de a rezolva probleme matematice.


Muzica clasică are la bază structuri complexe, ritmuri şi modele auditive care
ajută adesea la dezvoltarea raţionamentului, a memoriei şi a acuităţii vizuale (Disc A).
Muzica poate fi asimilată cu un sistem matematic complex. Cercetările efectuate arată
că începerea educaşiei muzicale la o vârstă fragedă influenţează favorabil capacitatea de
a rezolva probleme matematice.
Muzica contribuie la dezvoltarea memoriei
Cele mai multe componente ale muzicii ajung în numeroase părţi ale creierului.
Ritmul muzicii se adresează corpului, armonia se adresează emoţiilor iar melodia se
adresează părţii conştiente a activităţii cerebrale. Muzica mai lentă ajută creierul la
organizarea unor informaţii verbale şi vizuale. (Disc B) Memorizarea vocabularului şi a
scrisului cuvintelor poate fi susţinută prin vorbire folosind ritmuri şi modele muzicale.
Este exact asa cum ar fi fost dacă aţi fi învăţat ABC –ul prin muzica lui Mozart.
Muzica realizează o legătură între suflet şi inima.
Muzica stimulează centrul emoţional al creierului. Dacă studiul este obositor,
atunci foloseşte mai întîi o muzică care te inspiră – pentru câteva minute – şi după aceea
ascultă o muzică de Mozart ca să balansezi starea emoţională. Respiră de câteva ori
adânc, visează puţin cu ochii deschişi păstrând imaginea unui suflet care se odihneşte
dar este plin de resurse şi atunci muzica va conecta partea conştientă de cea inconştientă
dintre funcţiunile creierului (Disc B). Încearcă să faci ordine în gândurile tale şi să
trezesti emisfera cerebrală stângă (disc A).
Muzica echlibrează funcţiile nervoase
Când eşti sub tensiune, muzica poate echilibra undele celebrale aducându-le la o
frecvenţă mai joasă (unde ϐ) sau la una foarte înaltă (unde α) în mai puţin de 10 minute.
După un timp de relaxare (Disc B) stimulează-ţi creierul cu frecvenţele înalte ale
Concertului pentru vioară de Mozart (Disc A). O să te reîmprospătezi şi o să fii mai bine
pregătit pentru toate sarcinile zilei.

39
Muzica este mai mult decăt ceea ce ajunge la urechea ascultătorului
Pielea şi oasele transmit muzica către creier. Uneori sunete cu o frecvenţă foarte
înaltă sau foarte joasă, poate să-ţi dea un simţământ imposibil şi să-ţi îngreuneze
concentrarea. Fii atent la zgomotele ceasului, ale computerului, ale printerului sau al
frigiderului: fiecare dintre acestea îţi distrag atenţia trecând prin pielea şi prin oasele
tale.
Muzica ascultată în surdină este mai eficientă întro cameră liniştită fiindcă
întotdeuana înregistrezi sunetul nu numai cu urechile dar şi cu întreg corpul. Dacă
camera este zgomotoasă, foloseşte căşti punând muzica la un nivel moderat.
Muzica este universală
Ritmul, armonia şi tonalitatea muzicii depăşesc graniţele culturii, ale limbajului
şi graniţele geografice. Indiferent dacă îl ascultă pe Mozart, pe Brahms sau pe
compozitorul pop preferat, fiecare are o legătură cu muzica. O anumită muzică insistă
ca noi sa dansăm, o alta să ne relaxăm, o alta ne invită să fim romantici. Un cântec ne
poate determina să telefonăm cu un prieten la care nu ne-am mai gândit de ani de zile.
În câteva secunde noi putem să simţim atmosfera Indiei, a Chinei sau a Mexicului.
Muzica este limbajul inimii, a capului şi a corpului. Pe măsură ce învăţăm mai
mult despre funcţionarea urechii, a creierului şi a stimulării auditive, noi putem decoperi
că muzica este mult mai mult decât artă sau distracţie. Muzica este felul în care ne
impărtăşim emoţiile, viziunile şi speranţele tuturor oamenilor din lume. Muzica
constituie baza limbajului şi a vorbirii. Urechea ne reglează balansul şi mişcarea la fel
ca şi sunetele pe care le auzim sau le facem.
Puterea universală a muzicii poate să aducă corpul, sufletul şi intelectul în
armonie cu memoria, expresia şi mişcarea. Lasă-te antrenat de multiplele beneficii ale
muzicii şi bucură-te de o viaţă sănătoasă şi fericită!
Muzica poate crea o dietă sănătoasă
O muzică de fond poate să nu fie cel mai bun lucru pe care ni-l dorim. Într-un
mediu de lucru zgomotos, muzica poate servi ca un amortizor de zgomot. Dacă, din
contra, te afli într-un mediu înconjurător liniştit, ascultă muzica în segmente de câte 20
– 30 de minunte o dată. Atât creierul cât şi corpul nu mai au avantaje din ascultarea
muzicii atunci când aceasta este făcută în permanenţă. Foloseşte muzica atunci când
intenţionezi să-ţi modifici dispoziţia, să-ţi primeneşti bunăstarea sau pur şi simplu să
ieşi din ritmul zilnic. Variază stilul muzicii ascultate după timpul zilei dar nu îti
supraîncărca niciodată auzul, căci atunci rişti să nu mai auzi muzica. Alternează între
muzica stimulantă şi cea sedativă. (Disc A: stimulare, disc B: liniştire).

40
7.3.Conţinut

Propuneri pentru audiţii

Disc A
Allegro din Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 3 în Sol Major, KV 216
Takako Nishizaki, Vioară /Capella Istropolitana /Stephen Gunzenhauser, Dirijor

Andante din Simfonia nr. 13 în Fa Major, KV 112


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

Allegro din Sonata în Fa Major, KV 376


Takako Nishizaki, Vioară / Wolf Hardin, Pian

Andante din Simfonia nr. 8 în Re Major, KV 48


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

Andantino cantabile din Sonata nr.11 în Sol Major, KV 379


Takako Nishizaki, Vioară / Jeno Jando, Pian

Andantino sostenuto e cantabile din Sonata în Si bemol Major, KV 378


Takako Nishizaki, Vioară / Wolf Hardin, Pian

Andante din Simfonia nr. 4 în Re Major, KV 19


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

Tempo di menuetto din Concertul pentru vioară în Re Major, KV 219


Takako Nishizaki, Vioară/Capella Istropolitana / Stephen Gunzenhauser, Dirijor

Allegro con spirit din Sonata în Re Major pentru 2 piane, KV 448


Nadine Palmier, Piano / Joel Rigal, Pian

41
Disc B Activarea gândirii şi activarea atenţiei

Andante din Cassation în Si bemol Major, KV 99


Salzburg Chamber Orchestra / Harald Nerat, Dirijor

Andante grazioso din Simfonia nr. 27 în Sol Major, KV 199/161b


Capella Istropolitana / Barry Wordsworth, Dirijor

Andante din Serenada în Re Major, KV 250


Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana / Johannes Wildner, Dirijor

Andante –Allegretto din Quartetul nr. 23 în Fa Major, KV 590


Eder Quartet

Andante din Serenada în Re Major, KV 250


Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana / Johannes Wildner, Dirijor

Romance din Concertul pentru pian şi orchestră nr.20 în re minor, KV 466


Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Andras Ligeti, Dirijor

Allegretto din Divertimento în Re Major, KV 131


Capella Istropolitana / Harald Nerat, Dirijor

Andante grazioso din Sonata pentru pian şi vioara în Mi bemol Major, KV302
Takako Nishizaki, Vioară / Jeno Jando, Pian

42
7.4. Concluzii CD A
a). Analizează caracteristicile terapeutice ale repertoriului propus.
…………………………………………………………………………………………….
.......................................................................................... ....................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………….......................... .................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
b).Argumentează metodele de audiţii a repertoriului propus.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
......................................... ....................................................................................................
.............................................................................................................................................
............... ..............................................................................................................................
.................................................................................................................................. ...........
.............................................................................................................................................
........................................................................................................ .....................................
.............................................................................................................................................
c).Propune un alt „meniu” de „cafeină sonoră” din repertoriul mozartian
.............................................................................................................................................
......................................................................................................................... ....................
.............................................................................................................................................
............................................................................................... ..............................................
.............................................................................................................................................

43
7.5. Concluzii CD B
a). Descrie caracteristicile muzicii propuse. Găseşte evidenţe ştiinţifice pentru a
demonstra eficienţa repertoriului propus.
.............................................................................................................................................
.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
...................................................................................................... ..……………………...
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................
.......................... ...................................................................................................................
b) Proopune un alt „meniu” de cafeină sonoră.
............................................................................................... ..............................................
.............................................................................................................................................
..................................................................... .................... ........................................
.............................................................................................................................................
..................................................... ........................................................................................
.............................................................................................................................................

44
Lucrarea de laborator nr. 8
LINIŞTE ADANCĂ ŞI RELAXARE

Cuprins
8.1. Obiective 45
8.2. Noţiuni teoretice 45
8.3. Conţinut 48
8.4. Concluzii 50

Numărul de ore destinat studiului individual - 3 ore

8.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile muzicii propuse;
- să cunoşti tehnicile de ascultare în scopul reducerii stresului;
- să descrii avantajele unui astfel de repertoriu;
- să propui un repertoriu cu calităţi asemănătoare.

8.2. Noţiuni teoretice


Muzica oferită pentru reducerea stresului este adesea prea lentă şi sedativă,
conducând la o stare pasivă, cu tendinşe de somnolenţă. Acesta nu este neapărat cea mai
bună metodă de a te relaxa şi a te reface. Muzica lui Mozart este uşoară şi fină,
organizată şi clară, muzica lui fiind un instrument atât de eficient pentru relaxarea
conştientă şi creativă.
În timp ce stimularea şi provocarea sunt necesare pentru a menţine creierul şi
corpul active şi funcţionând la cel mai înalt nivel, stresul excesiv poate conduce la
deranjamente majore şi neprevăzute. Într-un domeniu din ce în ce mai larg al vieţii
cotidiene, stresul se face simţit la persoane de orice vîrstă, profesie sau nivel
educaţional. Cu toate că nu este o boală, stresul poate creşte substanţial sensibilitatea
noastră la o varietate de boli mintale şi fizice. Studii au arătat că stresul suprimă
activitatea sistemului imunitar şi poate provoca o dezechilibrare hormonală, atacuri
alergice, depresiune şi dureri de cap.

45
Exerciţiile fizice, meditaţia, folosirea conştientă a tehnicilor de respiraţie,
ghidarea imaginaţiei şi o dietă potrivită au fost folosite de sute de ani pentru a induce
armonie în corp şi în funcţiile cerebrale.Fiecare dintre noi poate încerca întroducerea
acestor mijloace în rutina zilnică. Muzica a fost folosită de multă vreme şi ca un antidot
împotriva stresului.
Cântatul induce în organism o stare puternică de pace şi de inspiraţie, poate duce la
diminuarea supărării, la reducerea sentimentului de frustare şi la reducerea tensiunii
fizice. Concertele de muzică clasică sau populară oferă ocazia să se elimine oboseala şi
presiunea rezultată din activitatea profesională şi crează un spaţiu emoţional în care ne
relaxăm şi ne destindem.
În tratamentele medicale, muzica este folosită pentru a reduce presiunea
sanguină, pentru a reduce încordarea musculară, pentru a mări intensitatea respiraţiei, a
reduce pulsul şi pentru a echilibra undele celebrale. Diferite elemente ale muzicii
înfluenţează părţi distincte ale creierului şi ale sistemului nervos. Muzica este complexă.
De aceea, nu este de mirare că oamenii de ştiinţă şi meloterapeuţii continuă să
descopere noi centre şi noi tipuri de răspuns la acşiunea muzicii atât în corp cât şi în
creier. Un fapt este clar, muzica are abilitatea să-ţi ajute să navighezi printre solicitările
şi tensiunile zilnice şi să ajungi la stări mentale de calm.
Tehnici de ascultare în scopul reducerii stresului.
- Creează-ţi un mediu înconjurător nou
Indiferent dacă eşti confruntat cu o stare de presiune la locul de muncă, în timpul
unui îmbuteiaj când conduci maşina sau te afli acasă încercând să te refaci după toate
acestea, muzica poate modifica lumea care te înconjoară într-un mod pozitiv. Din
contră, emisiunile vorbite la radio şi muzica populară – mai ales când aceasta este
cantată tare – de obicei menţin sau chiar măresc starea de tensiune.
Muzica de fond oferită la un volum redus sau moderat poate schimba atmosfera
în cameră, viteza gândurilor şi percepţia timpului. Nu este necesar, nici de dorit să
asculţi muzică mereu. O jumătate de oră de ascultat muzică dupa amiaza sau pe înserate
poate să echilibreze mediul înconjurător şi să-ţi relaxeze atât mintea cât şi corpul.
- Destinde-ţi corpul
O pauză muzicală de 15 minute în timpul unei perioade de timp plină de stres
poate aduce beneficii fantastice: notează-ţi ora la care stresul atinge valoarea maximă şi
permite-ţi cele 15 minute de recreere mereu la aceaşi oră. După ce dai drumul la
muzică, începe să-ţi întinzi corpul încet, să-l îndoi şi să-l răsuceşti. Execută mişcările

46
atât de lent încât să pară că eşti un mim. Fă exerciţii de întindere timp de 3 minute,
aşează-te şi odihneşte-te pentru doua minute şi repetă aceste exerciţii de 3 ori.
- Respiră şi ascultă
Cinci minute de ascultare conştientă a respiraţiei în timp ce asculţi muzică aduce
echilibrul în corp şi în minte. Foloseşte orice lucrare muzicală din acest album şi
exersează tehnica de respiraţie descrisă mai jos. Reptă asta în maşină, la locul de muncă,
în timp ce citeşti sau mergi pe stradă .
A. Expiraţie totală. Începe prin a expira încet. Devine conştient de cât de adânc poţi
să elimini aerul din plămâni. Expiră atât de complet pe cât posibil. Repetă de
cinci ori.
B. Inspiraţie totală. Încet şi delicat inspiră pe nas şi umple plămânii până sub umeri
dilatând stomacul în afară. Nu te stresa. Permite corpului să se relaxeze în timp
ce respiri. Expiră pe gură. Repetă de cinci ori.
După exerciţii, continuă să asculţi muzică de Mozart pentru a îmbunătăţi
concentrarea şi claritatea gândirii.
- Relaxează-te şi imaginează-ţi
Relaxarea progresivă poate fi cea mai folositoare dintre tehncile pentru
reducerea stresului. Începe prin a asculta muzica întro cameră liniştită. Stai confortabil
sau lungeşte-te pe un pat, păstrând ochii închişi. Expiră de câteva ori adânc şi
imaginează-ţi corpul tău, începând cu picioarele. Imaginează-ţi că tensiunea ta propie se
diminuează atunci când expiri. În timp ce inspiri, închipuie-ţi că liniştea şi energia intră
prin picioare şi se răspândeşte în tot corpul. Încet, încet mută această imagine de-a
lungul corpului, tot mai sus, mai întîi în timpul expiraţiei, apoi în timpul inspiraţiei.
Vizualizează mai întîi picioarele, apoi pulpele, coapsele, stomacul, toracele, pieptul,
braţele, palmele, ceafa şi capul, mereu expirând şi inspirând. Lasă corpul tău să
plutească pe această muzică restauratoare care te duce spre relaxare, claritate şi
reînnoire.
Creativitatea, expresivitatea şi imaginaţia sunt de asemenea foarte importante.
Ca o regulă generală, trebuie să prevezi în fiecare zi o perioadă de creativitate: asta va
reduce starea de stres şi va diminua energia emoţională nesănătoasă. Trebuie sa acorzi
subconştientului tău permisiunea să “se exprime” fie desenând, sau meditând, sau
răsfoind o revistă sau pur şi simplu visând cu ochii deschişi. Acestea toate îţi aduc
relaxarea permiţând imaginilor şi ideilor să curga libere. Când acest proces începe, ia
notiţe, scrie poezii, cântă, desenează, sau pur şi simplu lasă-te să descoperi vocea ta
interioară. Orice ai face…poţi să fii sigur că Mozart va fi de acord!

47
8.3. Conţinut Propuneri pentru audiţii
Relaxează-te şi destinde-te! Muzică pentru odihnă totală şi reîntinerire
Adagio din Serenada nr. 10 în Si Major, KV 361
German Woodwind Soloists
Spaţios, elegant şi suveran. Mozart a compus această lucrare pentru un concert la teatrul
Curţii Imperiale din Viena în 1784. Piesa începe cu o melodie interpetată de oboi şi de
clarinet care ne duce într-o armonie relaxantă. Această piesă ne aminteşte că muzica
este întotdeuana gata să hrănească atât mintea cât şi inima şi corpul.

Adagio din Cassation în Sol Major, KV 63


Salzburg C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor
Ce frumuseţe sublimă a creat Mozart la numai 13 ani! Începând cu una dintre primele
lui serenade, această piesă luminoasă, asemănătoare unei bijuterii, crează o atmosferă
simplă şi rafinată, perfectă pentru eliminarea stresului vieţii noastre moderne şi
complicate.

Adagio din Cassation în Sol Major, KV 63


Salzburg C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor
După ce a făcut o călătorie în Italia la 15 ani, Mozart a compus acest Divertimento
asemănător unei simfonii. Într-adevăr, muzica duce atenţia noastră spre un loc liniştit
unde putem să ne închipuim că stresul este numai o realitate îndepărtată.

Andante din Concertul pentru pian şi orchestră în Do Major, KV 467


Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Matyas Antal, Dirijor
Aceasta este una dintre cele mai familiare piese compuse de Mozart. Făcută faimoasă
prin introducerea ei în filmul “Elvira Madigan”, acest Andante este o sursă constantă de
inspiraţie pentru odihnă şi relaxare. La început a fost compusă pentru pian şi orchestră,
mai tirziu a fost prelucrata de Saint-Saens pentru vioară şi orchestră, ceea ce a adus o
nouă structură cu multă culoare şi contrast. Respiră adânc, închide ochii şi imaginează-ţi
un peisaj montan pe malul unui rîu. Expiră stresul şi lasă muzica să-ţi maseze graţios
sufletul.

48
Andante din Quintetul cu corn în Mi bemol Major, KV 407
Jeno Kevehazi, Corn
Sunetul moale şi cald al cornului crează una dintre cele mai frumoase piese de muzică
de cameră ale lui Mozart. Întinde-te încet în pace împreună cu muzica şi o să te
transporţi încet într-o stare sufletească echilibrată şi clară.

Andante din Simfonia nr. 40 în sol minor, KV 550


Capella Istropolitana / Barry Wordsworth, Dirijor
Această parte lentă din simfonia cea mai populară a lui Mozart permite sufletului să
observe şi să urmărească jocul simlu al liniilor melodice. După câteva inspiraţii adânci,
imaginează-ţi un ecran de cinematograf alb. Uită-te la acesta şi vezi pulsaţiile de lumină
create de muzica concertului. Relaxare creativă ca acest exerciţiu poate fi o sursă
constantă de echilibrare interioară şi de recuperare.

Andante din Simfonia nr. 28 în Do Major, KV 200


Capella Istropolitana / Barry Wordsworth, Dirijor
Muzica simfonică utilizată în perioada clasică conduce la un neobişnuit accent în
muzica de relaxare. Compusă în mod obişnuit în patru mişcări, fiecare mişcare crează o
atmosferă diferită. Mişcări rapide şi stimulative au devenit cândva dansuri populare cu o
structură complexă. De regulă, cea de a doua mişcare serveşte ca o oază de odihnă
diferită de restul simfoniei. Bucură-te de această secţiune liniştită: mai târziu poate o să
doreşti să explorezi întreaga simfonie şi să te bucuri de contrastul şi mişcările în această
formă sublimă.

Andante din Simfonia nr 31 în Re Major, KV 297


Capella Istropolitana / Barry Wordsworth, Dirijor
Mozart a compus acest andante spumos în Paris, unde l-a şi prezentat în concert pentru
prima oară, câteva săptămâni înainte de moartea mamei sale. Cu toate că nu s-a bucurat
de aceaşi primire triumfală ca şi celelalte mişcări, acest andante crează o atmosferă de
vis în mijlocul unor melodii foarte populare. Închide-ţi ochii şi notează-ţi orice idee îţi
trece prin cap cum să foloseşti muzica pentru a reduce tensiunea rutinei zilnice.

Larghetto din Concertul pentru pian şi orchestră în Re Major, KV 537


Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Matyas Antal, Dirijor

49
Compusă un an înainte de a muri, acest concert a fost primul dintre cele interpretate cu
ocazia încoronării împăratului Leopold II în octombrie 1790 la Franfurt. Compus nn
forma unui rondo, aceasta este o muzică nobilă, elegantă şi aparent simplă. Este
comoara care poate deveni una dintre piesele dvs. favorite.

8.4. Concluzii
a). Evaluează rolul muzicii în stresul cronic.

…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………............................................................................................................
b).Descrie tehnici de reducere a stresului.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
c). Propune un alt „meniu” odihnitor din repertoriul mozartian.
.……………………………………………………………………………………………
............................................................................. ...............................................................
………………………………………………………………………………….................

50
Lucrarea de laborator nr. 9
MUZICĂ PENTRU YOGA

Cuprins
9.1. Obiective 51
9.2. Noţiuni teoretice 51
9.3. Conţinut 53
9.4. Concluzii 54

Numărul de ore destinat studiului individual - 2 ore

9.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile meloterapeutice ate muzicii propuse;
- să defineşti tehnicile de relaxare;
- să descrii avantajele practicării tehnicilor asiatice pe muzica lui Mozart;
- să propui un repertoriu pentru muzică de relaxare.

9.2. Noţiuni teoretice


Să unifici forme clasice de muzică din estul şi vestul lumii nu este nimic nou. De
sute de ani forţele combinate ale culturii şi comerţului au contribuit la înlăturarea
graniţelor şi la reducerea distanţelor. În acest mileniu nu putem aştepta decât că această
evoluţie va continua.
A combina relaxarea corpului folosind metodele yogine cu o stare de spirit
trează folosind efectul Mozart este ceva nou. Cercetările au arătat că claritatea
strălucitoare şi forma bine organizată a muzicii lui Mozart permite îmbunătăţiri în
special ale percepţiei spaţiale, a balanţei fizice şi a orientării în timp şi în spaţiu. Mulţi
profesori de yoga experimentaţi vor spune că acestea sunt în acelaşi timp obiective
primare a exerciţiilor lor. Alinierea corpului şi o percepţie clară sunt obiective ale
ambelor metode: meloterapia şi Yoga, făcând din ambele partenere excelente pentru
îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării fizice.
În acest album veţi cunoaşte multe din piesele lente ale lui Mozart: acestea au
fost alese pentru a facilita concentrarea exerciţiilor yogine asupra respiraţiei adânci şi

51
profunde. În timp ce muzica adesea schimbă ritmul de respiraţie al ascultătorului,
cuplându-le pe acestea cu exerciţiile yoga, obţinem o întărire a efectului ambelor
tehnici.
Aşa că întinde-ţi corpul, respiră şi ascultă cu atenţie profundă. Adu-ţi corpul şi
sufletul întrun aliniament mental, fizic şi spiritual. Lasă folosirea simultană a muzicii şi
a exerciţiilor yoga să–ţi aducă cel mai bun rezultat pentru corp şi pentru suflet. Porneşte
o autoexplorare prin sunet şi înlătură blindajele trupului.

Dimineaţa, la prânz şi seara.


Acest album este util în toate cele trei situaţii.
Acest album este unic prin aceea că fiecare dintre cele trei segmente ale sale au
fost concepute cu un caracter deosebit care simbolizează cele trei perioade de timp ale
zilei: dimineaţa, prânzul şi seara.
Secţiunile pot fi utilizate individual în timpul perioadelor respective ale zilei sau
pot fi utilizate combinat cu altele drept părţi integrante ale unei sesiuni de tratament de
40 sau de 60 de minute. Atunci când sunt folosite la meditaţie, relaxare, pentru a
acompania masajul sau alte exerciţii fizice, ascultă un singur segment care se potriveşte
cel mai bine cu starea ta sufletească sau combină segmente pentru a creea un progam
mai lung.
Pentru a face o sesiune yoga, începe cu exerciţii de întindere pentru câteva
minute. Apoi începe respiraţia Pranayama şi permite muzicii lui Mozart să realizeze o
balanţă vie între corp şi suflet. La sfârşit, începe rutina ta propie de asana sau de pozitii
in timp ce muzica lui Mozart te acompaniaza intr-o forma integrata a practicii yoga.

Po ţi să treci şi la Qigong, training autogen sau execiţii de respiraţie. Vei obţine


o reglementare emoţională şi spirituală care va influenţa creativitatea.
O sesiune terapeutică cu ajutorul energiilor de vibraţie ale sunetelor te va ajuta să
dobândeşti o stare de armonie a trupului şi sufletului.

52
9.3. Conţinut Propuneri pentru audiţii

Dimineaţa
Larghetto din Concertul pentru pian şi orchestră nr. 26 în Re Major, KV 537
Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Matyas Antal, Dirijor

Adagio din Marea Partită , KV 361


German Woodwind Soloists

Andante din Divertimento în Re Major, KV 136


Eder Quartet
Prânz
Adagio din Quartetul de coarde în Si bemol Major, KV 458
Eder Quartet

Concertante, Andante din Serenada nr.9 în Re Major, KV 320


Capella Istropolitana / Martin Turmovsky, Dirijor

Andante din Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 în Re Major, KV 175


Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Matyas Antal, Dirijor
Seara
Romance din Marea Partită, KV 361
German Woodwind Soloists

Andante Cantabile din Quartetul de coarde în Do Major, KV 465


Eder Quartet

Andante din Quartetul de coarde nr. 8 în Fa Major, KV 168


Eder Quartet

Un poco Adagio din Quartetul de coarde nr. 6 în Mi bemol Major, KV 160 Eder
Quartet

53
9.4. Concluzii.
a). Descrie tehnicile asiatice de relaxare pe care le cunoşti.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………................................................................................... ..........................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………........
...………………………………………………………………………………………….
b). Argumentează efectul terapeutic al practicării tehnicilor asiatice de respira ţie pe
muzică.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.............................................................................................................................................
................. ............................................................................................................................
...........………………………..................................................................................
c). Propune un alt repertoriu muzical pentru tehnicile asiatice de relaxare
.............................................................................................................................................
.................................................................... .........................................................................
.............................................................................................................................................
.......................................... ...................................................................................................
.............................................................................................................................................

54
Lucrarea de laborator nr. 10
MUZICĂ PENTRU COPII 1

Cuprins
10.1. Obiective 55
10.2. Noţiuni teoretice 55
10.3. Conţinut 56
10.4. Concluzii 59

Numărul de ore destinat studiului individual - 2 ore

10.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici caracteristicile muzicii pentru copii la diferite vârste;
- să descrii avantajele implementării acestei muzici din primele faze ale vieţii copilului;
- să adopţi o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de această terapie.

10.2. Noţiuni teoretice


Wolfgang Amadeus Mozart a fost deseori numit « eternul copil ». Compozitor
genial, a creat cea mai inspirată muzică scrisă vreodată. Beneficiile acestei muzici în
dezvoltarea copiilor începând dinainte de naştere, a fost cercetată în ultimii 40 de ani de
celebrul Don Campbell. Rezultatele cercetărilor sale din domeniile muzicii, sănătăţii şi
educaţiei s-au concretizat în lucrările nou apărute, Efectul Mozart şi Efectul Mozart
pentru copii. Alte lucrări despre puterea curativă a muzicii lui Mozart sunt: Alfred
Tomatis (fiul celebrului Dr. Tomatis), Nouă luni de paradis şi Noaptea uterină, precum
şi Thomas Verny, Secretul vieţii copilui nenăscut.

Doctorul J.Logan din Statele Unite ale Americii a inventat un bandaj pentru
femeile însărcinate cu o coloană micro-stereo, pe care viitoarele mame trebuiau să le
aplice pe stomac.Centura este conectată cu un player, pe care femeile însărcinate
trebuiau să le folosească pentru a asculta 60 de casete audio speciale. Astăzi, mai mult
de 1200 de copii sunt născuţi, care au ascultat melodiile selectate, în faza de embrion.
Toţi copiii au fost supuşi unui test după naştere, test ce a dovedit că starea sănătăţii lor

55
este de patru ori mai bună decât a copiilor născuţi normal, care nu au fost supuşi acestui
test meloterapeutic.

Implementând Efectul Mozart într-un mod conştient, mamele vor:


*începe să comunice cu copilul înainte de naştere
*stimula dezvoltarea creierului încă din starea intrauterină
*influenţa pozitiv percepţiile şi atitudinea emoţională încă înainte de naştere
*reduce nivelul stresului emoţional sau durerile fizice din primii ani ai copilăriei
*dezvolta abilităţile motrice pentru a merge, a sări şi a fugi
Studiile arată clar că muzica lui Mozart are un efect puternic şi asupra
dezvoltării intelectuale şi a creativităţii copiilor prin:
*dezvoltarea inteligenţei verbale, emoţionale şi spaţiale
*îmbunătăţirea concentrării
*devoltarea memoriei
*activarea gândirii creative şi a gândirii intuitive
*inducerea relaxării şi a somnului prin eliberarea stresului
*îmbunătăţirea mişcării şi coordonării corpului
*diversificarea motivării
*înstaurarea unei atmosfere propice dezvoltării armonioase a copiilor la d iferite vârste

10.3. Conţinut Propuneri pentru audiţii

În timpul sarcinii
12 Variaţiuni pentru pian “Ah, vous dirai-je , Maman’, KV 265
Andantino din Quartetul cu flaut în Do major, KV 258
Andante din Simfonia nr. 25 în sol minor, KV.183
Andante sostenuto din sonata penru pian şi vioară în Do major, KV 296

După naştere
Menuet din Simfonia Jucăriilor de Leopold Mozart
Dansul german nr.2, KV 605
Rondo-Allegro din Serenada nr.9 în Re major, KV320
Adagio din Quartetul nr. 20 în Re major, KV 499

56
Muzicalizează-ţi creierul
Rondo din Eine Kleine Nachtmusik, KV 525
The Cambridge Buskers

Allegro moderato din Concertul pt.vioară şi orchestră nr.2 în Remajor,KV211


Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana/ Johannes Wildner, Dirijor

Variations din Simfonia în Mi bemol major, KV297b


Capella Istropolitana/Richard Edlinger, Dirijor

Andante din Simfonia nr. 17 în Sol Major, KV129


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

Andantino din Simfonia Nr. 24 în Si bemol major, KV182


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

5 Variaţiuni pe tema Twinkle, Twinkle Litle Star, KV265


Jeno Jando, Pian

Allegro aperto din Concertul pt.vioară şi orchestră nr.5 în La Major, KV219


Takako Nishizaki, Vioară/Capella Istropolitana/ Stephen Gunzenhauser, Dirijor

Andantino din Simfonia Nr. 15 în Sol Major, KV124


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward,

Relaxează-te, visează şi desenează


Voi che sapete din opera Nunta lui Figaro, KV492
The Cambridge Buskers

Andante din Cassation în Sol major, KV63


Salzburg C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor

Andante din Simfonia nr.6, KV43


Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

57
Andante grazioso din Simfonia nr.18, KV130
Northern Chamber Orchestra / Nicholas Ward, Dirijor

Adagio din Gran Partita Serenade Nr.10 în Si bemol major, KV 361


German Woodwind Soloists

Concertante din Serenada Nr. 9 în Re Major, KV 320


Capella Istropolitana / Martin Turnovsky, Dirijor

Andante ma Adagio, din Concertul pentru fagot în Si bemol Major, KV191


Stepan Turnovsky, Fagot/Vienna Mozart Aacademy/ Johannes Wildner, Dirijor

Adagio din Divertimento Nr. 8 în Si bemol Major, KV 287


Capella Istropolitana / Herald Nerat, Dirijor

58
10.4. Concluzii
a). Argumentează efectul terapeutic al implementării muzicii lui Mozart în diferitele
faze ale dezvoltării copilului.
.................................................... ........................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
b).Alcătuieşte o listă cu cântecele celebre ale copilăriei.
…………………….............................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.......................................................... ...............................................................................…
…………………………………………………………………………………….........
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
c).Propune un alt „meniu” muzical pentru copii la diferite v ârste.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………............................................................................................. ............
.............................................................................................................................................

59
Lucrarea de laborator nr. 11
MUZICĂ PENTRU COPII 2

Cuprins
11.1. Obiective 60
11.2. Conţinut 60
11.3. Concluzii 63

Numărul de ore destinat studiului individual - 2 ore

11.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici şi alte terapii prin artă în beneficiul copiilor;
- să descrii avantajele unei terapii combinate;
- identifică afecţiunile în care Efectul Mozart ar avea aplicabilitate mai mare;
- să adopţi o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de această terapie.

11.2. Conţinut Propuneri pentru audiţii

Mişcă-te pe muzică de Mozart


Aria Şampaniei din din opera Don Giovani, KV 527
The Cambridge Buskers

Rondo alla turca


The Cambridge Buskers

“Die Leyerer”, KV611


Orpheus Chamber Orchestra

„La Bataille“, KV 535


Orpheus Chamber Orchestra

60
Marş Nr.1, KV 335
Orpheus Chamber Orchestra

Catillon, Allegro din Divertimento în Si bemol Major, KV 15


Academy of St.Martin-in-the-Fields Neville Marriner, Dirijor

Papageno din opera Flautul fermecat, KV 620


The Cambridge Buskers

Allegro din Simfonia nr.40, KV 550


The Cambridge Buskers
Dans german Nr.4, KV 602
Capella Istropolitana/ Johannes Wildner, Dirijor

Dans german Nr.4, KV 602


Capella Istropolitana/ Johannes Wildner, Dirijor

Dans german Nr.2, KV 605


Capella Istropolitana/ Johannes Wildner, Dirijor

Menuetto din Serenada în Re major, KV 250


Takako Nishizaki, Vioară / Capella Istropolitana/ Johannes Wildner, Dirijor

Menuetto din Divertimento Serenadă, KV 205


Capella Istropolitana/Richard Edlinger, Dirijor

Menuetto din Divertimento Nr.8 în Si bemol Major, KV 287


Capella Istropolitana / Herald Nerat, Dirijor

Prestissimo din Serenada, KV 203


C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor

61
Călătoreşte pe muzică de Mozart
Finale din opera Don Giovani, KV 527
Netherlands Wind Ensemble

Rondo Allegro din Concertul pentru pian Nr. 6, în Si bemol Major, KV 238
Jeno Jando, Pian / Concentus Huncaricus / Matyas Antal, Dirijor

Presto din Cvartetul în Sol Major, KV 156


Eder Quartet

Menuetto-Trio din Serenada, KV 185


Salzburg C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor

Allegretto cu variaţiuni din Qvintetul cu clarinet în La Major, KV 581


Jozsef Balogh, Clarinet / Danubius Quartet

Rondo Allegro din Cvartetul în Fa Major, KV 370


Kodaly Quartet

Rondo-Allegretto din Qvintetul cu clarinet în Mi Bemol Maj. KV374


Jozsef Balogh, Clarinet / Danubius Quartet

Menuetto-Trio din Serenada, KV 203


Salzburg C hamber Orchestra / Herald Nerat, Dirijor

Menuetto din Divertimento Nr.8 în Si bemol Major, KV 287


Capella Istropolitana / Herald Nerat, Dirijor

Rondo a la Turk din Sonata pentru pian La Major, KV 331


Jeno Jando, Pian

Rondo Allegro Grazioso din Cvartetul în Si bemol Major, KV 159


Eder Quartet

62
11.3. Concluzii
Propune un alt „meniu” muzical pe diferite afecţiuni medicale.
............................................ .................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………….............................................................................................................
............................................................................ .................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….........
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………............
……………………….........................................................................................................
............................................................................................. ................................................
.............................................................................................................................................
................................................................... ..........................................................................

63
Lucrarea de laborator nr. 12
PRINCIPII TERAPEUTICE

Cuprins
12.1. Obiective 64
12.2. Conţinut 64
12.3. Concluzii 70

12.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să identifici princippile terapeutice;
- să descrii stagiile tratamentului;
- să cunoşti noţiuni despre micro-analiza în terapia muzicală;
- să adopţi o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de pacient.

12.2. Conţinut
Principiile enunţate mai jos au fost dezvoltate în scopul de a ajuta terapeuţii în
activitatea lor dându-le un ghid de comportament profesional.

I.Principii terapeutice
Concentrarea asupra potenţialului pacientului
Recunoaşterea competenţei pacientului în determinarea programului
Colaborarea cu pacientul în alegerea ţelurilor tratamentului
Recunoaşterea identităţii muzicale a pacientului
Folosirea stării emoţionale
Întărirea emoţiilor pozitive

Acestea pot fi împărţite în 4 categorii:


a) Principii esenţiale şi unice
- Tratamentul trebuie conceput considerând potenţialul şi părţile puternice ale
pacientului.
- Tratamentul trebuie adaptat la necesităţile pacientului şi la competenţele pe care
acesta le dezvoltă în timpul activităţii comune.
- Preferinţele muzicale ale pacientului trebuie recunoscute şi folosite în tratament.

64
- Terapeutul trebuie să aibă capacitatea de a simţi muzica în mod emoţional şi de
a transmite această emoţionalitate pacientului.
- Tratamentul se bazează pe susţinerea emoţiilor pozitive.
b) Principii esenţiale dar nu unice
- Pacientul trebuie angajat în activitatea de creere a muzicii.
- Capacitatea pacientului de a creea muzica trebuie recunoscută şi apreciată.
- Expresiile muzicale ale pacientului trebuie preluate şi folosite
- Durata sesiunilor terapeutice şi intensitatea acestora trebuie stabilite de comun
acord cu pacientul.
c) Principii acceptate dar nu neapărat necesare
- A învăţa pe pacient să cânte la un instrument.
- A împărtăşi cu pacientul experienţa proprie.
- A prezenta muzica elaborată împreună cu pacientul în afara sesiunilor agreate.
- A considera muzica drept ţelul principal al terapiei.
- A pune la dispoziţia pacientului raţionalul terapiei.
d) Activităţi interzise
- Neglijarea calităţilor şi potenţialului pacientului
- Concetrarea asupra patologiei în timpul şedinţelor muzicale
- A trece sub tăcere problemele care apar, sau emo ţiile negative
- Folosirea unui stil de lucru necolaborativ cu pacientul.

Respectarea acestor reguli duce la o conduită sigură, ceea ce poate evita co nflictele ce
apar în triunghiul terapeut – pacient – membrii familiei pacientului.

II.Stagiile tratamentului :

1. Prima întâlnire - se întocmeşte un raport asupra stării pacientului şi a


cauzelor pentru care se solicită meloterapie, se fixează responsabilitatea
pacientului şi al meloterapeutului.
2. Evaluarea (a. iniţială, generală ; b. a fieărei faze a tratamentului;). Se
evaluează părţile pozitive precum şi slăbiciunile pacientului, comportamentul
general şi cel musical, preferinţele pentru stilurile şi formele muzicale,
rapoartele altor meloterapeuţi, etc. Acest proces este continuu şi îl ajută pe
meloterapeut să hotărească de unde începe, în ce direcţie orientează tratamentul,
şi să precizeze rezultatele aşteptate.

65
3. Scopuri şi obiective specifice. În vederea atingerii scopului final,
meloterapeutul fixează mai multe obiective pentru fiecare parte a tratamentului.
Se va urmări îmbunătăţirea caracteristicilor şi aptitudinilor celor care apelează la
meloterapie. În acest fel, situaţia pacienţilor se va ameliora şi se vor îndrepta
spre o direcţie pozitivă.
Să identificăm nişte posibile scopuri pentru care un pacient ar putea apela la
meloterapie.

Probleme ale pacienţilor: Obiective pentru a îmbunătăţi:

Comunicare Limbajul receptiv

Limbajul expresiv

Comunicarea verbală

Comunicarea non-verbală

Cognitive Gândirea raţională

Orientarea în timp şi spaţiu

Atenţia spre o îndeletnicire

Atenţie către un profesor,


meloterapeut, sau părinte

Educaţie Aptitudini pre-academice

Aptitudini academice

Fizice Aptitudini motrice senzoriale

Integrarea senzorială

Percepţia aptitudinilor motrice

Coordonarea motrică

Adaptare la provocări fizice

66
Controlul respiraţiei

Controlul presiunii arteriale

Relaxarea musculară

Psiho-sociale Conştientizarea

Respectul de sine

Conştientizarea mediului ĩnconjurãtor

Introspecţia

Ajustarea

Motivaţia

Interacţiuni interpersonale

Relaţii familiale

Cooperare

Bunăvoinţă

Disciplină de sine

Controlul impulsiv

Emoţionale Expresivitate

Creativitate

Spontaneozitate

Dispoziţie

Viaţa zilnică Ajutor de sine

Independenţă

67
Muzicale Abilitate muzicală

Potenţial muzical

Repertoriu muzical

Naturaleţe muzicală

Experienţă muzicală

Timp liber Folosirea timpului liber

Opţiunea timpului liber

Vocaţionale Productivitate

Satisfacţie

Spirituale Autenticitate

Prezenţă

Calitatea vieţii Bunăstare

Actualizarea de sine

Dezvoltarea personală

Acceptanţa

4. Observarea (funcţională sau subiectivă) este unul din instrumentele de


evaluare ale meloterapeutului cu care apreciază comportamentul clientului de la
începutul tratamentului şi trecând prin diferitele etape fixate. Se are în vedere
antecedentele comportamentale ale pacientului şi conscvenţa cu care acestea se
repetă. Observarea oferă date importante în vederea întocmirii planului de
tratament şi este o sursă semnificativă de informaţii cuprinzătoare despre starea
iniţială a pacientului, sau în primele faze ale tratamentului.
5. Strategii meloterapeutice. În vederea întocmirii planului de tratament,
trebuie luate în considerare şi strategiile meloterapeutice..Pe lângă metodele

68
specifice meloterapeutice în vederea atingerii ţintei şi a obiectivelor,
meloterapeutul va hotărî dacă tratamentul se va face individual sau în grup, şi va
alege procedurile cele mai eficiente luând în considerare şi posibilităţile
clientului.
6. Planul de tratament prin muzică relevă o strategie unitară pentru tot cursul
terapiei. Alegerea ierarhică a obiectivelor oferă o hartă a tehnicilor ce urmează a
fi folosite. Sublinierea eficacităţii va duce la succesul final al terapiei. Planul
include o trecere în revistă a evaluărilor anterioare, o listă a obiectivelor
specifice, şi o scurtă descriere a strategiilor preconizate, precum şi a fiecărei
etape a tratamentului. În cazul terapiei în grup, planul de tratament va fi
individualizat pentru fiecare membru al grupului.
7. Implementarea.În momentul în care planul de tratament este realizat,
meloterapeutul este pregătit pentru începerea tratamentului. Se vor realiza :
a). contracte între meloterapeut şi client despre obligaţiile părţilor
b). tabele şi grafice în vederea vizualizării obiectivelor
c). planurile cu programările zilnice ale tratamentului
d). un tabel cu progresul zilnic al pacientului
e).discuţii cu ceilalţi membri din echipa care colaborează la bunul mers al
terapiei
Nu se exclud ulterioare revizuiri ale obiectivelor, unele re-adaptări ale tehnicilor
preconizate.
8. Aprecierea succesului programului de terapie muzicală include o analiză
cuprinzătoare. Rezultatele vor fi susţinute de concluzii şi recomandări pentru
acţiuni viitoare şi vor forma un raport final. Meloterapeutul va finaliza
programul de tratament şi va fixa o nouă abordare definind alte scopuri şi
obiective.

III.Microanaliza este o metodă detaliată de investigare a microproceselor în terapia


muzicală. Foarte importante sunt nivelele acestei micro analize:
Nivelul 1: întreaga sesiune
Nivelul 2: a unui epis od (de ex.partea verbală a unei audiţii muzicale)
Nivelul 3: a unui eveniment terapeutic (de ex. a unei scurte faze verbale sau
muzicale)
Nivelul 4: schimbări observate moment de moment (interac ţiune sau emoţie
simţită în fiecare moment).

69
12.3. Concluzii
a).Elaborează un ghid propriu al meloterapeutului.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………….............................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
........................ .....................................................................................................................
........................................................................................................................................... ..
............................................................................................................................................
b).Descrieţi tratamente meloterapeutice pentru cazuri din diferite afecţiuni, luând în
considerare ghidul propriu.
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………….........
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
.................................................................................................................................. ...........
.............................................................................................................................................
........................................................................................................ .....................................

70
Lucrarea de laborator nr. 13
SINTEZĂ: TRATAMENTE MELOTERAPEUTICE
PREZENTAREA CD-URILOR PROPRII

Cuprins
13.1. Obiective 71
13.2. Conţinut 71
13.3. Concluzii finale 72

13.1. Obiective
La finalul acestei lucrări de laborator vei fi capabil:
- să sintetizezi noţiunile parcurse în timpul semestrului;
- să elaborezi modele de tratamente meloterapeutice;
- să prezinţi propriul tău „meniu muzical”;
- să adopţi o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de meloterapie..

13.2. Conţinut

I. Terapii muzicale
II. Prezentarea CD-urilor propri.

71
13.4. Concluzii finale

…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
......................................................................................................... ……………………...
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………........
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….....
........................................... .................................................................................................
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………

72
BIBLIOGRAFIE

1. Bruscia, Kenneth E. Defining Music Therapy. Pennsylvania:Barcelona


Publishers, 1998.

2. Darrow, Alice-Ann. Introduction to Approaches in Music Therapy. Maryland:


The American Music Therapy Association Inc. , 2004.

3. Davis,W., Gfeller, K., and Taut, M. An Introduction to Music Therapy. Iowa:


Wm.C.Brown Publishers, 1992.

4. Davis, William. An Introduction To Music Therapy: Theory and Practice. New


York: McGraw-Hill-Humanities, 1998.

5. Gaynor, M.L. The Healing Power of Sound. Boston, Massachusetts:Shambhala


Publications, Inc., 2002.

6. Gouk, Paul. Musical Healing in Cultural Contexts. Vermont: Aldershot, 2000.

7. Maranto, Cheryl Dileo,ed. Music Therapy:International Perspectives.


Pennsylvania: Jeffrey Books, 1993.

8. Pavlicevic, Mercedes. Music Therapy in Context:Music, Meaning and


Relationship. London: Jessica Kingsley Publishers, 1997.

9. Wingram, Tony. A Comprehensive Guide to Music Therapy: Theory, Clinical


Practice, Research and Training. London: Jessica Kingsley Publishers, 2002.

10. Maranto, Cheryl Dileo,ed. Music Therapy:International Perspectives.


Pennsylvania: Jeffrey Books, 1993.

11. Marshall, Robert L. Mozart Speaks, New York:Schirmer Books, 1991.

12. Solomon, Maynard. Mozart,:A life, London: Pimlico, 1996.

13. Wingram, Tony. A Comprehensive Guide to Music Therapy: Theory, Clinical


Practice, Research and Training. London: Kingsley Publishers, 2002.

73