PSIHOLOGIA UMANISTĂ

TEORIA TREBUINŢELOR
UMANE –A. MASLOW
 DEFINIRE

Curent în Are Reprezentanţi:

psihologie puternice
constituit în influenţe în
Abraham Maslow
anii’ 50 în psihologia
SUA, socială, Carl Rogers
răspândit sociologie, Clark Moustakas
rapid în antropologia Rollo May
anii’60 şi ‘70 socială şi John Cohen
în Europa. culturală. Charlotte Buhler
 Lucrări fundamentale
A.Maslow – n.1.04.1908- mai 1970
“Motivation and Personality”,1954
“Toward a Psychology of Being”,1962
“Becoming”, 1955
Ch. Buhler- “Values in Psychotherapy”, 1962
Cl. Moustakas- “The Self”, 1956
Carl Rogers- “Client -Centred Therapy”, 1951
Journal of Humanistic Psychology, 1961
Modelul uman în psihologia umanistă
Respinge imaginea omului maşină
Omul nu este un sistem pasiv, lipsit de intenţionalitate şi
iniţiativă

Omul este un sistem activ, cu libertatea de a se

autodefini, autodezvolta, autodepăşi, ca personalitate
distinctă şi responsabilă de
•cursul vieţii sale
Persoana umană este o totalitate, un întreg armonios
Persoana umană reprezintă un sistem deschis orientat
spre creştere, autodezvoltare
Omul este atât comportamentul său elementar, de natură
biologică, cât şi comportamentul superior, specific uman,
ireductibil la biologic
Deplasarea analizei de la partea anormală, bolnavă, la cea
sănătoasă a omului
 Terapia proceselor patologice trebuie
completată cu promovarea forţelor
pozitive orientate spre creştere umană

 Psihologia umanistă este centrată pe

imperativul “aici şi acum”
 Omul “în general” este înlocuit cu omul “în
situaţie”
 Unicitatea fiinţei umane: omul nu trebuie
considerat ca un caz particular al unei
realităţi generice, ci ca o fiinţă unică
 Modelul uman în psihologia
umanistă
Omul este o valoare în sine, prin simpla sa
existenţă
 Respectul necondiţionat pentru demnitatea
umană
 Persoana umană trebuie considerată a fi liberă şi
în consecinţă deplin responsabilă pentru propria sa
viaţă
 Spontaneitatea ca formă fundamentală a
creativităţii, este modul de constituire a persoanei
umane unice
 Terapia non-directivă propusă de C.Rogers- rolul
ei de consiliere, nu de manipulare
 IERARHIA NECESITĂŢILOR -A.Maslow
Cunoaşterea şi NEVOIA DE Creştere şi
înţelegerea realităţii dezvoltare ca om
AUTO-ÎMPLINIRE

Respect si NEVOIA Încredere în forţele

recunoaştere din DE proprii, libertate,
partea celorlalţi autonomie
STIMĂ
(onoruri, laude, premii)
Apartenenţa
Dragoste,
la un grup, NEVOI
comunitate afecţiune
SOCIALE
Slujbă sigură Asigurare
Condiţii de NEVOI DE SECURITATE medicală
muncă lipsite ŞI PROTECŢIE Asigurarea
de pericol pensiei
Adăpost NEVOI FIZIOLOGICE Hrană,
îmbrăcăminte
-1. Nevoi fiziologice. Acestea sunt nevoile care trebuie
satisfăcute pentru ca persoana să poată supravieţui, cum ar
fi hrana, apa, oxigenul şi adăpostul.
La nivel organizaţional factorii care ar putea satisface aceste
nevoi includ un salariu minim şi condiţiile de muncă

care să permită desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor

profesionale.
2. Nevoi de siguranţă. Acestea includ nevoi de securitate,
stabilitate, eliberare de anxietate, un mediu structurat şi
ordonat. Condiţiile organizaţionale care ar putea să satisfacă
aceste nevoi includ condiţii de lucru sigure, reguli şi
regulamente corecte şi realiste, siguranţa postului, un mediu
de lucru confortabil, programe de pensii şi de asigurări în caz
de accidente de muncă, invaliditate temporară sau
permanentă, plata peste nivelul minim de supravieţuire şi
libertatea de a se sindicaliza ş.a..
3. Nevoi de apartenenţă. Acestea includ nevoi de interacţiune
socială, afecţiune, dragoste, companie şi prietenie. Factorii
organizaţionali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind
posibilitatea de a interacţiona cu alţii la locul de muncă,
supraveghere amicală şi dispusă la ajutor, şansa de a lucra în
echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relaţii sociale.

 4. Nevoi de stimă. Acestea includ nevoia sentimentului de a fi

potrivit, competent, independent, puternic şi încrezător ca şi
aprecierea şi recunoaşterea acestora de către alţii. Factorii
organizaţionali care ar putea satisface aceste nevoi includ
oportunitatea de a stăpâni sarcini ce conduc la sentimente de
realizare şi responsabilitate. De asemenea, premii, promovări, un
nume prestigios al postului, recunoaşterea profesională şi altele
asemenea pot satisface aceste nevoi atunci când sunt resimţite ca
deplin meritate.
 5. Nevoi de autoâmplinire. Aceste nevoi sunt cel mai greu de
definit. Ele implică dorinţa de a dezvolta potenţialul real al
persoanei până la posibilităţile lui maxime exprimând abilităţile,
talentele şi emoţiile acesteia într-un mod care să o mulţumească
cât mai mult.
- La cele cinci categorii, amintite mai sus, au fost adăugate
încă două:
6. Nevoia de cunoaştere: de a şti, a explora, a înţelege, a
explica;
7. Nevoi estetice de simetrie: ordine, frumos.

Tipurile acestea de nevoi respectă ordinea sugerată de

A.Maslow - se porneşte de la nevoi inferioare – concrete,
comune, puternice şi continue şi se ajunge până la nevoi
superioare, mai puţin evidente şi prompte în manifestare.
Punctul forte al acestei teorii îl reprezintă principiul
ierarhizării nevoilor. El este exprimat prin următoarele:
trebuinţa odată satisfacută nu mai motivează în mod suficient
individul uman;
oamenii nu trec la satisfacerea unei cerinţe de ordin superior
înainte de a-şi fi satisfacut în mod convenabil o cerinţă de
ordin inferior.
 Modelul piramidal al necesităţilor al lui A. Maslow
are la bază presupunerea că un adult «tipic»
societăţii moderne, contemporane, îşi satisface
următoarele proporţii din tipurile de nevoi (Elena
Zamfir, 1997):

 85% din nevoile fiziologice, prima treaptă de nevoi,

deci cele elementare; nesatisfacerea acestor
acestor nevoi sub un anumit prag va duce la
moartea sau îmbolnăvirea gravă a individului;
 70% din nevoile de securitate şi protecţie a sa şi a
propriei familii care îl mobilizează să presteze
diferite activităţi, să obţină un salariu;în societatea
modernă aceste tipuri de nevoi au devenit acute în
condiţiile unei rate ridicate de şomaj, a locului de
muncă, a riscurilor în asigurarea protecţiei şi a
securităţii materiale a familiei ;
-50% din nevoile de apartenenţă: în societăţile
aflate în perioada de tranziţie (ca şi societatea
românească) afilierea la organizaţiile sindicale
reprezintă modalităţi importante de protecţie şi

securitate socială, ceea ce face ca raportul dintre

aceste două tipuri de nevoi să nu mai fie
apropiate modelului conceput de Maslow ;
- 40% din nevoile de stimă: perioadele de
tranziţie generează la un procent din ce în ce mai
mare de oameni nevoia de stimă, recunoaştere,
autoevaluare în raport cu valorile perioadelor
anterioare ;
-10% din nevoile de autorealizare.
-50% din nevoile de apartenenţă: în societăţile
aflate în perioada de tranziţie (ca şi societatea
românească) afilierea la organizaţiile sindicale
reprezintă modalităţi importante de protecţie şi

securitate socială, ceea ce face ca raportul dintre

aceste două tipuri de nevoi să nu mai fie
apropiate modelului conceput de Maslow ;
- 40% din nevoile de stimă: perioadele de
tranziţie generează la un procent din ce în ce mai
mare de oameni nevoia de stimă, recunoaştere,
autoevaluare în raport cu valorile perioadelor
anterioare ;
-10% din nevoile de autorealizare.
 APLICAŢII ALE TEORIEI LUI A. MASLOW
ÎN PSIHOPATOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE
 -Maslow a renunţat la cercetarea în psihologie
experimentală şi a încercat să înţeleagă cauzele psihologie
ale urii, prejudecăţior şi războiului.... “...simţeam că nu
înţeleg nimic. Nici pe Hitler, nici pe germani, nici pe Stalin,
nici pe comunişti. Nu-i înţelegeam pe nici unii. Simţeam că
dacă i-am înţelege, am putea face progrese.....Voiam să
dovedesc că fiinţele umane sunt capabile de lucruri
superioare războiului, prejudecăţiii şi urii.”(p.55)
 GRATIFICAREA/satisfacerea TREBUINŢELOR PRIMARE
constituie un pas important (poate cel mai important) pe
calea realizării obiectivului ultim, pozitiv al terapiei:
ACTUALIZAREA SINELUI.
 Trebuinţele primare pot fi satisfăcute în general numai de
către ALTE FIINŢE UMANE, deci terapia trebuie să se
desfăşoare pe o bază interpersonală.
 Rezultă că un rol important în apariţia/provocarea sau
prevenţia psihopatologiei îl au COMPORTAMENTELE
INTERPERSONALE.
 PSIHOTERAPIA ARE LOC ÎN
7 MODURI PRINCIPALE:
 1. prin exprimare (împlinirea actului, eliberare,
catharsis),
 2. prin gratificarea trebuinţelor primare (oferind
sprijin, confirmare, protectie, dragoste şi respect),
 3. prin îndepărtarea pericolului (protecţie,
condiţii politice, economice şi sociale, favorabile),
 4. prin îmbunătăţirea capacităţii de revelaţie
intuitivă, de cunoaştere şi înţelegere,
 5. prin sugestie sau autoritate,

 6. prin atacarea directă a simptomelor , ca în

terapiile comportamentale,
 7. prin actualizarea sinelui, dezvoltare pozitivă.
 PSIHOPATOLOGIE
 Cauza principală a psihopatologiei în viziunea lui Maslow
este EŞECUL GRATIFICĂRII/SATISFACERII
TREBUINŢELOR FUNDAMENTALE: 1. fiziologice,
2. de securitate, 3.dragoste, 4.respect şi 5. actualizarea
sinelui. “Aceste trebuinţe trebuie satisfăcute, altfel ne
îmbolnăvim”, spunea Maslow.
 - Cu cât este mai scăzut nivelul la care are loc o
asemenea frustrare a trebuinţei, cu atât mai gravă este
patologia.
 Psihopatologia implică să doreşti ceea nu este bine pentru
propria persoană, anxietate, lipsă de speranţă, ş.a
 - Actualizarea sinelui nu poate fi realizată fără a
gratifica/satisface mai întâi trebuinţele inferioare, care
presupune prezenţa altor oameni.
 MEDICAŢIA TERAPEUTICĂ este reprezentată de
gratificarea/satisfacerea trebuinţelor de
personale: siguranţă, apartenenţă, dragoste, respect.
 Maslow a utilizat mai mult terapiile de scurtă durată,
comparativ cu cei care utilizează terapia psihanalitică
(mai profundă) unde intuiţia revelatoare este
soluţia...şi nu satisfacerea trebuinţelor.
 Gratificarea /Satisfacerea trebuinţelor este posibilă şi
în multe situaţii nontehnice: prietenia,
căsătoria,colaborarea, activităţile educative.
 O căsătorie reuşită, succesul într-un serviciu potrivit,
dezvoltarea unor relaţii bune de
prietenie....condiţiile bune de viaţă se numără
printre agenţii terapeutici supremi, iar
psihoterapia are rolul de a-l dirija pe individ să profite
de ele.
 Satisfacerea trebuinţelor primare se produce automat
în relaţiile interpersonale BUNE.
 - O relaţie BUNĂ (căsnicie, prietenie, legătura părinte-
copil) definită dpdv psihologic, susţine şi amplifică
sentimentul de apartenenţă, siguranţă, stimă de sine,
actualizare a sinelui şi DEFICITARĂ- dacă nu asigură
satisfacerea lor.
 NUMAI de la o fiinţă umană se primeşte respectul,
protecţia şi iubirea care să ne satisfacă trebuinţele şi
numai unei fiinţe umane îi putem oferi aceste lucruri.
 Ele sunt lucrurile care şi le oferă RECIPROC prietenii,
soţii, părinţii şi copiii, profesorii şi elevii într-o relaţie
BUNĂ, satisfacţii pe care le căutăm în orice relaţie
interumană bună, şi reprezintă condiţiile sine-qua
pentru DEZVOLTAREA POZITIVĂ A FIINŢEI
UMANE, scopul ultim al oricărei psihoterapii.
 DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI :
 - se va realiza normal dacă vor fi satisfăcute adecvat
trebuinţele, va exista libertate de alegere şi lipsesc
ameninţările;
 - urmează propriile reguli, nu sunt subminate
capacitatea de judecată şi încrederea în sine prin
presiuni excesive din exterior;
 -dar.... o permisivitate prea mare poate avea consecinţe
indezirabile; se impun câteva reguli pentru prevenirea
unui stil de viaţă răsfăţat;
 - un anumit procent de frustrare serveşte la întărirea
personalităţii în creştere; cine nu a cucerit, nu s-a opus,
se întreabă dacă este sau nu capabil....
 SCOPUL terapeutic este de a ajuta pacienţii să
revină pe drumul către actualizarea sinelui şi
să-şi îndeplinească potenţialităţile lor unice.
 Maslow a acordat un interes activ şi sferei
muncii: “dacă tu eşti nefericit cu munca ta, ai
pierdut unul dintre cele mai importante mijloace
de autorealizare”.
 MANAGEMENT EUPSIHIC: - organizaţiile ar
trebui proiectate astfel încât angajaţii lor să-şi
poată satisface trebuinţele de apartenenţă,
demnitate, respect, actualizare a sinelui.
- ABILITATEA ORGANIZAŢIILOR în
satisfacerea treebuinţelor trebuie să fie stabilită
după natura specifică a plângerilor
angajaţilor, şi nu după frecvenţa lor.
 CONCLUZII:
 Maslow atribuie psihopatologia, frustrării trebuinţelor
noastre fundamentale, deci scopul terapiei este de a
duce la gratificarea/satisfacerea lor.
 “Un copil care nu a fost iubit suficient, este clar că
tratamentul de eclecţie este acela de a-l iubi până la
moarte, de a-l copleşi cu dragoste” (p. 34)
 Trebuinţele de securitate, dragoste, apartenenţă ,
respect- pot fi satisfăcue de alţi oameni, deci pacientul
TREBUIE SĂ ÎNVEŢE cum să stabilească şi să
dezvolte relaţii umane de calitate;
 -în timp, terapia formală poate fi înlocuită cu alte surse
de satisfacţie, cum ar fi prietenia sau căsătoria.....
 Maslow acceptă utilizarea psihanalizei freudiene la
pacienţii cu tulburări grave.
 Bibliografie

• Ewen Robert (2013), Introducere in teoriile

personalităţii, Editura Trei, Bcureşti
•Maslow Abraham (1957) (2007). Motivaţie şi
personalitate (third edition, USA 1987), traducere,
Bucureşti, Editura Trei
•Maslow Abraham (2013), Motivaţie şi afaceri,
traducere, Bucureşti, Editura Trei
•Zamfir Elena, Conflictul si modalitati de solutionare
ale acestuia, 2004, Bucuresti, Cartea Universitara
Întrebări

Care sunt criticile aduse de psihologia umanistă psihologiei tradiţionale?

 Care sunt sursele de influenţă ale psihologiei umaniste şi semnificaţia lor
pentru noul model uman ?
 Realizaţi profilul noului model uman promovat de psihologia umanistă.
 Analizaţi teoria nevoilor a lui A. Maslow şi realizaţi aplicaţii ale acesteia la
domeniul asistenţei sociale.