Sunteți pe pagina 1din 77

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

ISTORIA ROMANILOR

I. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut


loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea,
din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni,
purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor
’. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin
cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au
asimilat pe autohtoni.
Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice
(Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au
aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu:
- ceramica grosolana, decorata cu motive incizate;
- morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru

Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a


societatii.
Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.

In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana


raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere
popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.
Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi
directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.

Geneza civilizatiei geto-dace

In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc


diviziunea tracilor in doua ramuri:
- tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,
- daco-getii (ramura nordica)
Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in
spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.
Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-
danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi
descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.

1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a


condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:
- tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala;
- comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori,
mestesugari)

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari


(regi).
Triburi daco-getice:
- apulli – zona Alba Iulia
- burii – malul Oltului
- carpii – Moldova Centrala
- costobocii – nordul Moldovdei si Maramures
- crobyzii si tryzii – Dobrogea

Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat


centru administrativ:
- Argedava (Dobrogea)
- Buridava (jud. Valcea)
- Piroboridava (jud. Galati)
- Tamasidava (jud. Bacau)
- Sucidava (jud. Olt)
- Cotnari
- Stancesti (jud. Botosani)
- Batca Doamnei (jud. Neamt)
- Cetateni (jud. Arges)
- Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system
de fortificatii alcatuit din cetatile:
- Costesti
- Blidaru
- Piatra Rosie
- Banita
- Capalna
- Tilisca

Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-


lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.
Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta
existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele
urmatoare:
- sec. al IV-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din
Dobrogea care se opunea scitilor;

2
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- 335 i. Hr. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru


Macedon;
- 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul
Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care
este luat prizonier;
- sec. al III-lea i. Hr. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii
de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;
- sec. II-III i. Hr. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de
fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai
lui Zoltes;
- inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Oroles, in
estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii;
- inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes,
in Transilvania.

Limba daco-getilor

Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost
numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi
popor.
Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia
limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica,
limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca,
latina, celtica, germana (grupul kentum).

Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale,
nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).

Religia daco-getilor
o daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
- un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,
- o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau
Diana din mitologia greaca, respectiv romana.
o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte
alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu
seninatate.
o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau
in pamant.
o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de
obicei pe munte.
o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele
descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.

3
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui


razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme
despre nevoile lor.

Contacte cu alte popoare


Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade:
- ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.)
- scitii (Transilvania, 600 i. Hr.)
- tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.)
- bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)
- celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns
in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la
dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si
emiterea monedelor.

Acestia au fost asimilati de daci.


- grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat,
incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;
 Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;
 Tomis (Constanta);
 Callatis (Mangalia).

Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au


preluat de la greci:
- roata olarului;
- tehnici noi de metalurgie;
- folosirea monedei;
- modele de organizare politica.

Izvoarele scrise despre daco-geti:


Hecataios din Milet (sec. VI-V i. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare;
Herodot, ‘Istorii’ (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui
Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;
Tucidide, ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind
aliati ai Atenei;
Strabon, geograf grec;
Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea
i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.;
Iustinus, istoric roman din sec. al. II-lea i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. al. Iv-
lea i. Hr.;
Flavius Arianus, istoric si geograf grec (sec. al II-lea i. Hr.), in ‘Anabasis’ relateaza
expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) impotriva dacilor de la nordul
Dunarii;

4
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in
sec IV-III i. Hr.;
Inscriptiile de la Histria din sec. III-II i. Hr.

Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. )


Sec. I i. Hr. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare
care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara.

Burebista (82-44 i. Hr.) – primul rege dac


A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa
Regia in zona Muntilor Orastie.
A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse:
- in jurul anului 50 i. Hr. – supune cetatile grecesti pontice, de la gurile Bugului
pana la Dionysopolis;
- incepand cu anul 60 i. Hr. – cucereste teritoriile ocupate de celti, in sud-vestul si
nord-vestul Daciei;
- in anul 48 i. Hr. – campanile la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica.

Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo
erau:
- in nord – Carpatii Padurosi;
- in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia;
- in sud – Muntii Haemus (Balcani);
- in est – gurile Bugului si Marea Neagra.

Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care
Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l
pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a
lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci
unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a
Munteniei.

Urmasii lui Burebista

Deceneu (44 i. Hr.) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si
religioasa), a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta
se limita in zona Muntilor Orastie.
Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.
Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul
in Muntii Orastie.
Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d. Hr.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii
Orastiei. In iarna 85/86 d. Hr., dacii au facut o incursiune in provincial Moesia

5
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

impotriva romanilor pe care ii infrang. Domitian a impartit Moesia in Moesia


Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia.
Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei, s-a amestecat in razboaiele civile de la
Roma in timpul lui Octavian Augustus.
Cotiso (sf. sec. I d. Hr. – inc. sec. II d. Hr.) – rege al statului dac din Banat, a facut
incursiuni la sud de Dunare.
Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei, a participat la lupta de la
Actium (31 d. Hr.) dintre Octavianus si Marc Antonius, de partea celui din urma.
Roles (sf. sec. I i. Hr.) – rege al unui stat dac din Dobrogea, s-a aliat cu romanii in iarna
29/28 i. Hr. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea, Dapix si
Zyraxes care se impotriveau romanilor.

DECEBAL (87-106 d. Hr.)


A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista,
dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia,
cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.
A avut mai multe confruntari cu romanii:
- 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a
fost infranta la Turnu Rosu;
- 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin
Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)
- 101 – 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia
si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in
conditii foarte grele pentru Dacia.
- 105 – 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca
din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie
romana.

I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia

In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul
locuit de daci a fost divizat astfel:
- provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a
carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;
- o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit
a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;
- teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari):
Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele
provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de
fortificatii (castre).

6
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Provincia Dacia
- in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata
direct imparatului, administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti
pro Praetore’, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
- a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a
impartit Dacia in :
• Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu
capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; era administrata
de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’;
• Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un
‘procurator Augusti’
- O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul
Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:
 Dacia Superior;
 Dacia Inferior;
 Dacia Porolissensis, situate in N. Daciei
Superioare, cu capitala la Napoca,
administrata de un ‘procurator Augusti’.

- ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus


Aurelius, in 168, in trei unitati administrative, pastrandu-se insa unitatea
provinciei:
 Dacia Porolissensis, in nordul provinciei Dacia cu capitala la
Napoca;
 Dacia Malvensis, in Oltenia si Banat, cu capitala la Malva, pe Olt;
 Dacia Apulensis, in Transilvania, cu capitala Apulum.
Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator
(Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum).
- 271 – a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras
armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului
Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-
romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de
etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane.

Elemente ale civilizatiei romane in Dacia


- limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani
si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in
administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de
autohtoni;
- cultura matetriala – (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate
superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara,
administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de

7
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de


drumuri;
- cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de
daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor
proprii, dar sub nume romane.

I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman.


O data cu poporul roman s-a format si limba romana.
Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic
Durata: sec. I i. Hr. – sec. VIII d. Hr.
Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente:
- componenta dacica;
- componenta romana
Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele
civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate
compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu
limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. Procesul de
romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti, cuprinzand si teritoriile
locuite de dacii liberi.

Romanizarea si etapele romanizarii:


1. Etapa preliminara (sec. I i. Hr. – sec. II d. Hr.) – romanizarea a avut o
intensitate redusa, s-a realizat fara interventia statului roman, prin scimburile culturale
ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat
arhitectura, ceramica geto-daca, etc.
2. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un
caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si
a cuprins toate sferele societatii (economica, politica, sociala, culturala). S-a realizat
prin factorii romanizarii. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii.
3. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec.
VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a
continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in
Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat
si raspandirea crestinismului.

Factorii romanizarii:
• Administratia. Prin intermediul administratiei romane, formata din functionari
provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau
comunitati rurale, ce foloseau ca limba oficiala limba latina, romanizarea a capatar un
caracter organizat.
• Armata. Fiind o provincie de granita, expusa atacurilor barbarilor de la hotare, provincia
Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. De aceea, imparatii romani au

8
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

dispus construirea unui numar mare de castre, cum erau cele de la: Apulum, Dierna,
Micia, Porolissum, Romula, in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a
Gemina la Apulum, Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia).
Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale, soldati cu nume
dace au intrat in armata romana, ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii
provinciei Dacia.
• Veteranii. Dupa satisfacerea stagiului militar, o mare parte a veteranilor au parasit
armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Ei au ocupat functii administrative, au primit
compensatii banesti, pamant, si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei, contribuind
astfel la procesul de romanizare.
• Colonistii. In provincia Dacia au fost colonizati, in mod organizat, un numar mare de
locuitori din celelalte provincii ale imperiului, vorbitori ai limbii latine populare, purtatori
ai culturii romane. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura, minerit,
mestesuguri), au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi, de tip roman:
‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu, ‘vicus’, ‘pagus’ si ‘villa
rustica’. Convietuind cu autohtonii, aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia, colonistii
au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana, constituindu-se intr-un factor
activ al romanizarii.
• Urbanizarea. Dupa cucerire, Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin
construirea dupa model roman, uneori pe locul vechilor asezari, a unui numar mare de
orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna, Porolissum, Tibiscum, Troemsis) sau cu statut de
‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum, Potaissa). Centre
administrative, economice, culturale, orasele au constituit puncte de schimb cultural intre
autohtoni si noii veniti, contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia.
• Viata economica. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura, minerit,
mestesuguri, constructii, schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii
datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor
desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a
Imperiului.
• Justitia. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei,
ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in
limba latina, contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Norme ale
dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu.
• Viata culturala. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si
cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani, in Dacia si Moesia Inferior.
• Viata religioasa. Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub
nume romane: Zalmoxis, Bendis), adorarea unor divinitati romane (Inunona, Mineva,
Jupiter, Venus), practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de
sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare, dar de origini diferite, intr-
una singura), ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane, influentele
reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia.

Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana

9
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o


populatie romanizata (daco-romanii). In acest sens stau marturie numeroase dovezi
descoperite in spatiul carpato-dunarean.
Dovezi arheologice:
• Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de
la Bratei, Soporu de Campie, Verbita, Sarata Monteoru;
• Morminte si obiecte crestine: Napoca, Apulum, Biertan, Dej;
• Ziduri ridicate in sec. al IV-lea la Sarmizegetusa
Dovezi numismatice:
• Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa, Napoca, Potaissa, Dierna, etc.
Dovezi epigrafice:
• Inscriptia de pe inelul de la Micia;
• Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula;
• Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea;
• Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan.
Dovezi lingvistice:
• Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana:
Alutus (Olt), Maris (Mures), Samus (Somes), Crisius (Cris).
• Toponime (nume de locuri): Napoca, Drobeta, Apulum, etc.

Crestinismul – factor al romanizarii


Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane, persecutiile
imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai
multe asezari din Dobrogea.
Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa
retragerea aureliana, in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul
imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare.
Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii
crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313), prin care Constantin cel Mare
acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu, si dupa interzicerea cultelor pagane de
catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Dupa aceasta data are loc organizarea
crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis, Durostorum), ridicarea de basilici
paleocrestine la Tomis, Histria, Callatis, Tropaeum Traiani, Sucidava, Drobeta,
Porolissum.
Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic
l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca, latina, gota), Sava
Gotul, Dionisie cel Mic (in Dobrogea). Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la
Biertan (donariul de bronz), Tomis (opait), Apulum, Dej (opait crestin de bronz),
Tibiscum, etc.
Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’
vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica
termenul ‘ecclesia’; Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. Tot din limba latina

10
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

au fost preluate si cuvintele: cruce, inger, crestin, preot, botez etc. Acest lucru dovedeste
vechimea dar si caracterul latin, occidental al crestinismului romanesc.

Autohtoni si migratori
Dupa retragerea romana, populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut
valuri succesive de populatii migratoare.
Mai intai, pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi, in grupuri,
iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la
uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.
Primele migratii au avut loc in sec. IV, migratorii in drumul lor spre centrul,
vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Influenta
migratorilor a fost redusa, contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din
partea autohtonilor. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost
asimilati de populatia romanizata.

Principalele populatii migratoare


• Gotii: popor germanic, erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. Au
fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. Prezenta lor este atestata de
descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa, mormintele princiare de
la Apahida, necropolele de la Targsor. In anul 376 ei au fost infranti de huni si
alungati peste Dunare.
• Hunii: popor asiatic, nomad, s-au stabilit in Campia Panonica. In timpul lui Attila
au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. Dupa moartea lui
Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat.
• Gepizii: popor germanic, s-au asezat in Pannonia, de unde tineau sub stapanire
Dacia. La inceputul sec. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic,
longobarzii, cu care au intrat in conflict. Infranti de longobarzi au trecut in
Transilvania unde au fost asimilati. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la
Moresti si Apahida.
• Avarii: originari din Mongolia, in sec. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au
dominat Europa Centrala pana in sec. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel
Mare. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. Au fost prezenti in Dacia in
sec. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius.
• Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova, de unde au organizat expeditii
impotriva Imperiului Bizantin. In sec. al VII-lea au trecut in numar mare in
Peninsula Balcanica, separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de
cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. Slavii ramasi in Dacia au fost
asimilati de populatia autohtona romanizata. Influenta slavilor asupra acestei
populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale, al limbii, etc.
• Bulgarii: au migrat la sf. sec. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat
puternic. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale.

In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica, limba


latina si cultura.

11
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Formarea poporului roman si a limbii romane; componentele limbii romane


Dupa anul 275, pe parcursul a catorva secole, in spatiul carpato-dunarean, a avut
loc desavarsirea etnogenezei romanesti.
Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si
romanii in teritoriul delimitat de Carpati, Dunare, Marea Neagra si Balcani. Poporul
roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare.
Limba romana s-a format paralel cu poporul roman, este o limba neolatina, cum
sunt si limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana.
Limba romana s-a format in doua etape:
1. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Acestia au folosit latina populara, vulgara
(vorbita);
2. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura
orientala, numita romana comuna (straromana sau protoromana). Influenta
elementelor slave a fost nesemnificativa, nu a schimbat caracterul latin al limbii
romane, ci a dus la imbogatirea vocabularului

Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-


dunareana de cea sud-dunareana, din limba romana formandu-se patru dialecte:
• dialectul daco-roman, la nordul Dunarii;
• dialectul aroman;
• dialectul meglenoroman;
• dialectul istroroman, ultimile trei la sud de Dunare.
Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de
Dunare, unde limba romana a avut o evolutie diferita, slavii ramasi aici fiind asimilati de
autohtoni. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii
romane, ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului.
Componentele limbii romane:
• substratul lingvistic traco-dacic: cca. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10%
din lexicul romanesc);
• stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane;
• adstratul lingvistic slav: cca. 20% din vocabular.
La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi, unele din epoca medievala
(maghiara, turca), altele din epoca moderna (franceza, italiana, germana).
Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. al
VIII-lea.

I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca


(Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea

Societatea romaneasca in sec. IX-XIII


Despre societatea romaneasca in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale
caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.

12
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. VII-VIII.
Izvoare scrise ce contin informatii despre romani:
- Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’, din sec. al VII-lea, este prima
atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii, denumita cu
termenul de ‘romani’;
- Geografia armeana a lui Moise Chorenati, din sec. al IX-lea, mentioneaza
‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia);
- Cronica turca ‘Oguzname’, din sec. al IX-lea vorbeste despre ‘tara
vlahilor’;
- ‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin
al VII-lea Porfirogenetul, in sec. al X-lea, vorbeste despre populatia
romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina;
- Vasile al II-lea Macedoneanul, imparat bizantin, in sec. al X-lea, ii
aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’;
- Inscriptia de la Mircea Voda, din sec. al X-lea, vorbeste despre un jupan
Dimitrie;
- ‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi, din sec. al XI-lea, ii
localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare;
- Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’;
- Cronicarul bizantin Kekaumenos, in sec. al XI-lea precizeaza ca romanii
se trag din daci;
- Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’, din sec. al XI-lea, ii
mentioneaza pe vlahi;
- ‘Alexiada’ Anei Comnena, ofera informatii despre structuri politice din
Dobrogea conduse de Tatos, Satza si Sestlav;
- Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos, in sec. al XII-lea, scrie despre
‘multime de blachi’ din Dobrogea;
- Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’, din sec. al XII-lea dar care
prezinta evenimente din sec. al X-lea, ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara
vlahilor’;
- Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani;
- Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa, din sec. al XIII-lea
vorbeste despre originea latina a romanilor;
- Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea, ‘Gesta Hungarorum’
(‘Faptele ungurilor’),redactata in sec. al IX-lea, despre tara ‘romanilor’,
organizarea lor, despre primele formatiuni politice prestatale din
Transilvania;
- ‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni
politice romanesti in Transilvania.

Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din


sec. IX-XIII (peste 1500), pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu,
prima cultura romaneasca, care, prin caracteristicile ei, dovedeste incheierea procesului
de etnogeneza a poporului roman. Conform acestor descoperiri, romanii erau organizati

13
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

in obsti satesti teritoriale numite, de catre istoricul Nicolae Iorga, ‘romanii populare’.
Asezarile fortificate, descoperite la Fundu Hertii, Slon (Prahova), Moresti, Dabaca,
Vladimirescu (Arad) etc., specifice culturii Dridu, si inventarul acestora atesta
stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politico-administrative.
Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de
rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si, mai tarziu, daco-romanilor. Obstile
satesti au capatat, cu timpul, un caracter teritorial, legaturile de rudenie pierzandu-si
importanta.
Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un
anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire, conduse de cnezi sau juzi.
Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’), ce purtau diferite
denumiri: codri, campuri, tari, ocoale,etc.
Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice
prestatale

Structuri politice romanesti din sec. al IX-lea – sec. al XIII-lea:


TRANSILVANIA
‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. sec. al IX-lea, a trei
formatiuni politice romanesti:
- Voievodatul lui Menumorut, situat in Crisana, cu centrul la Biharea;
- Voievodatul lui Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin;
- Voievodatul lui Gelu, in Podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca;

‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta, la jum. sec. al XI-lea, a doua


voievodate romanesti, ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit:
- Voievodatul lui Ahtum, in Banat (intre Mures si Cris), cu centrul la
Morisena;
- Voievodatul lui Gyla, in centrul Transilvaniei, cu centrul la Balgrad (Alba
Iulia).

Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice,


economice, religioase cu Bizantul.
Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de
sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad, Moresti,
etc.

TARA ROMANEASCA
‘Diploma cavalerilor ioaniti’, din 1247, mentioneaza existenta a cinci formatiuni
politice prestatale romanesti la sud de Carpati:
- Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan, in sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farcas, in nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau, in stanga Oltului.

14
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

MOLDOVA
Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de
izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’, literatura bizantina, cronici rusesti,
documente din cancelaria germana si papala). Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii
spatiului dintre Carpati si Nistru:
- volohi, in Cronica lui Nestor;
- walati (valahi), intr-o diploma papala din sec. al XIII-lea;
- ulakes, in Oguzname;
dar si despre tarile acestora:
- Ulakili (tara Vlahilor), in Oguzname;
- Tara Brodnicilor, in sudul Moldovei;
- Tara Berladnicilor, in centrul Moldovei;
- Tara Volohilor, in sudul Moldovei;
- Tara Bolohovenilor, in nordul Moldovei.
Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care
constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie, in care rezida un conducator,
cum sunt cele de la:
- Fundu Hertii;
- Ibanesti;
- Horodistea;
- Tudora;
- Dersca;
- Pocreaca – Satu-Nou, etc.
Denumirile stravechi de ‘tari’, ‘codri’, ‘campuri’, ‘ocoale’, care s-au pastrat pana
azi in Moldova, presupun existenta, in aceste locuri, a unor formatiuni politice prestatale
(autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu.
- Tara Sipenitului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii Lapusnei;
- Codrii Hertei;
- Campul lui Dragos, etc.

DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este
atestata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste
de un jupan Dimitrie, conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei
de la Mircea Voda.
O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii
complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe.
Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate
militar-administrativa, numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon), condusa de un strateg.

15
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

In opera sa, ‘Alexiada’, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a
sec. al XI-lea, a trei conducatori locali:
- Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor;
- Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina;
- Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav.
Tot Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila.
Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este
mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.

Statul Asanestilor
- 1185, toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin
ce se afla intr-o profunda criza, vlahii din peninsula Balcanica, condusi de
fratii Petru si Asan, impreuna cu romanii nord-dunareni, cumanii si
bulgarii, au declansat o puternica rascoala;
- 1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor, care s-au constituit intr-un
puternic stat in nordul Peninsule Balcanice, stat numit Statul Asanestilor
sau Imeriul Vlaho-Bulgar, cu capitala la Tarnovo. Primul conducator al
acestui stat a fost Asan.
- 1196 – Asan a fost ucis de catre boieri, conducator a devenit fratele
acestuia, Petru.
- 1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost
preluata de Ionita, fratele lui Asan si Petru.
- 1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost
numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a
statului sau, atat din partea Bizantului, cat si din partea papei.
- 1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. Ionita a cucerit cetatile
Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna, apoi a incheiat pace cu Bizantul
care a cunoscut independenta statului Asanestilor.
– Ionita a cerut papei coroana de tar si
sceptrul; papa Inocentiu al III-lea a fost de acord, cu conditia convertirii la
catolicism.
- 1204, 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca
patriarh al bisericii vlahe si bulgare.
- 1204, 8 noiembrie – la Tarnovo, Ionita a fost incoronat ca ‘rege al
vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul, diadema, bula, hrisovul de
recunoastere si dreptul de a bate moneda, din partea papei.
- 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin
de Rasarit. Noul imparat, Balduin de Flandra, nu a recunoscut statul lui
Ionita. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de
Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo.
- 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis. Locul sau a fost luat de Asan Burul
(1207-1218).
- 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita, Ioan Asan al II-lea, in
timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la

16
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. In tompul sau, statul


a devenit bulgar.
- 1258 - la moartea lui Caliman al II-lea, dinastia vlaha a asanestilor se
stinge.

Formarea voievodatului Transilvaniei


A avut loc in doua etape:
1. sec. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de
sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice:
– sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a
lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate
in Gesta Hungarorum);
– sec. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca
‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea
organizata a Transilvaniei, prin infrangerea voievozilor formatiunilor
politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat.
2. a doua jum. a sec. XI-XII:
– organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor, unitati
administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei; primul
comitat creat a fost Bihor (1111), apoi au fost create Crasna si Dabaca
(1164), Alba, Cluj, Timis (1117), Satu Mare (1187), Caras (1200) si la
inceputul sec. al XII-lea, Tarnava, Arad, Zarand;
– dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model
de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei,
Mercurius, a fost mentionat in documente din anul 1111), a avut loc
organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific
romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar, condusa de
un voievod numit de rege. Astfel, in anul 1176, voievod al Transilvaniei
era Leustachius;
– organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea
religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice;
– pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania, au fost colonizati
secui, sasi, cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti):
a. secuii: de origine turca, au participat la actiunile
militare ale maghiarilor impotriva romanilor. Mai intai s-au asezat
in Bihor, apoi, in sec. al XII-lea, se gaseau pe Tarnave si Mures, in
sec. al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei, la limita
Carpatilor Orientali. Conform intelegerii pe care o aveau cu
maghiarii, secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor
impotriva invaziilor din rasarit. In schimb isi pastrau forma proprie
de organizare si conducere.
b. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare, dar si
economice. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar, cel
mai numeros grup a fost adus din Saxonia. Primul grup a fost

17
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

colonizat la jum. sec. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. Un


alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. Ultimul grup a fost colonizat
la inceputul sec. al XIII-lea in zona Brasovului. Sasii au contribuit
la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu, Tarnave, Brasov, Orastie,
Bistrita. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a
sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea.
c. Cavalerii teutoni: au fost adusi, in anul 1211, in
Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri
incursiunile cumanilor aflati in Muntenia. Cu toate ca se bucurau
de numeroase privilegii, teutonii au incercat sa-si extinda
stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui
Ungariei. De aceea, in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei.
d. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in
Banat, de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat
privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247. In aceasta
diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud
de Carpati.

Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)


A cunoscut trei etape:
1. - Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de
Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti
amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’;
- Incercarea unui urmas al lui Litovoi, voievod din dreapta Oltului, de
unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate
maghiara, in 1272-1275. Ca raspuns, regele maghiar Ladislau IV a
organizat, in 1277, o expeditie militara in urma careia voievodul roman a
fost ucis, iar fratele lui, Barbat, a fost luat prizonier.
2. - incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti
dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului, de la voievodatul lui
Seneslau, pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii
dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. al XIV-lea;
- unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre
Basarab I Intemeietorul (1310-1352)
- 1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea
Banatul Severinului, Oltenia, Muntenia si teritorii de la nordul gurilor
Dunarii (Basarabia) , de catre Carol Robert de Anjou;
- 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert
de Anjou; cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara;
- contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani
din Transilvania care, nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania,
au trecut la sud de Carpati, fapt consemnat de cronicile din sec. XVII-
XVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.

18
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

3. – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat


medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae
Alexandru (1352-1364), Vladislav Vlaicu (1364-1377), Radu I (1377-
1384), Dan I (1384-1386), pana la sfarsitul sec. al XVI-lea.

Intemeierea statului medieval Moldova


A cunoscut trei etape:
1. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara, in contextul luptelor cu tatarii, a
unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia, pusa sub conducerea
voievodului maramuresean Dragos, structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti
din zona. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei.
2. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce
stapanea un cnezat format din 22 de sate, aflat pe valea Izei, cu resedinta la Cuhea.
Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova.
- 1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova, unde i-a alungat pe
urmasii lui Dragos.
- Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei.
3. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei), si
consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui
Bogdan: Latcu (1365-1374), Petru Musat (1347-1391), Roman I (1391-1394), Stefan I
(1394-1399).

Formarea Dobrogei
Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan
al II-lea la 1230.
1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la
Constantinopol.
1347 – Dobrotici, fratele lui Balica, a urmat la conducerea statului in Dobrogea.
La inceput acesta era vasal Bizantului, fiind numit ‘despot’. Treptat a devenit autonom
fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea.
1388 – Ivanco, fiul lui Dobrotici, urmatorul conducator al Dobrogei, a participat
alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si, probabil, a fost ucis.
Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.

II. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN

II. 1. Biserica si domnia

19
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

A. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii


ale statelor medievale romanesti.
Organizarea institutionala:
o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care
avea urmatoarele atributii:
 Administrative: numea dregatorii, acorda privilegiile
boieresti, stabilea impozitele;
 Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta
instanta de judecata;
 Legislative: adopta acte legislative;
 Militare: comandantul armatei (mare voievod).

o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori, aveau atributii politice,


administrative si judecatoresti.
- Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in
Moldova eu cele mai importante dregatorii;
- Vornicul: conducatorul curtii domnesti, redacta hotararile
domnului;
- Logofatul: seful cancelariei domnesti, redacta hotararile
domnului;
- Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor
domniei;
- Spatarul: purta spada domnului la ceremonii, era seful
cavaleriei;
- Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte;
- Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti;
- Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti;
- Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului;
- Clucerul: se ocupa de camarile domnului;
- Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne.

o Adunarea tarii – se intrunea periodic, reunea reprezentanti ai


starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate
de alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor si declansarea
razboaielor.
o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest,
i-a sprijinit pe domnitorii romani. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre
domn.
o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai
importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul sfetnic al domnului,participa la
scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta a
tronului, el il incorona pe seful statului.

Organizarea bisericeasca

20
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Tara Romaneasca:
 1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tarii.
Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau sa fie numiti
de catre patriarhul ortodox din Constantinopol.
 1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului.
 1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.
Au fost ridicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc.
Moldova:
 1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava;
 1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului;
 1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti;
 1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi.
Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri:
Neamt, Putna, Voronet, Moldovita, etc.

Organizarea administrativ-teritoriala
Tara Romaneasca: ‘judete’, conduse de reprezentanti ai domnului, ‘judeti’ cu functii
administrative, judecatoresti.
Moldova: ‘tinuturi’, conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau
in cadrul lor si cetati).

B. Transilvania
Transilvania, pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga
autonomie in cadrul regatului maghiar.

Organizare institutionala:
• Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor)
Era numit si revocat de rege.
Atributii: - judecatoresti
- militare (comandant militar)
- administrative (guvernator)
• Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari;
Atributiile vicevoievodului:
- rol consultativ
- indeplinea functii publice sau la curtea suveranului
- conducea Transilvania in lipsa voievodului
- atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti.
• Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii
maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general
oamenilor liberi. Era convocata de rege sau de voievod. Romanii erau in
majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.

Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)

21
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organizare institutionala:
• Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan.
• Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate
(cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor,
conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana,
calvina, unitariana).
• Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din
reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile
de interes general.
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei:
• Comitate maghiare conduse de comiti;
• Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a
Transilvaniei, in numar de sapte;
• Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
• Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita);
Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie
teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita
Universitatea Sasilor.
• Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele
organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat,
in Fagaras, sau Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate
si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi.

Organizarea bisericeasca:
• Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopii:
o Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia;
o Episcopia Oradiei;
o Episcopia Cenadului.
• Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din
Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului),
Hunedoara (Strei, Densus) etc.
Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia
episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea
mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor
mitropolii.

22
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

II. 2. Politica externa a voievozilor romani

1. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca

1388 – 1389, iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la
Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara
Romaneasca.
1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I (1374-1391), pentru a contracara
pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane, mai ales ca
regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de
preluarea Banatului Severinului, Amlasului si Fagarasului de catre Mircea.
1389, 10 decembrie – la Radom s-a incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tratatul
de alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello, impotriva Ungariei.
1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi, in sudul Muntilor Balcani, incheiata cu
succes.
1394, 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane
condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).
1395, 7 martie – Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg,
impotriva turcilor.
1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de Luxemburg cu
participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor
burgunzi):
- 1396, vara – cruciatii au cucerit Vidin, Rahova, Nicopole;
- 1396, 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru
pentru cruciati care s-au retras in dezordine. Mircea a pierdut cetatea Turnu.
1397, septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana
incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu.
1403, 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun, alianta cu
Wladislav Jagello.
1406, noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza, impreuna cu
Mircea cel Batran, o noua cruciada antiotomana.
1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai
intai pe Musa, apoi pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.
1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de
catre acesta a independentei Tarii Romanesti.

2. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova

1402, 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei,


recunoscand suzeranitatea acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova.

23
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei,


impotriva cavalerilor teutoni.
1411, 25 mai – la Roman, Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei, indreptat
impotriva Ungariei.
1412, 15 martie – la Lublau, Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol
existenta Moldovei.
1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei, la Chilia si
Cetatea Alba.
1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg, pentru a sprijini
Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi.

3. Iancu de Hunedoara – Transilvania

1441-1456 – Voievod al Transilvaniei.


1446-1453 – guvernator al Ungariei.
1453-1456 – capitan general al Ungariei.
1441, octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava
infrangere turcilor.
1442, 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania; Iancu a fost infrant la Santimbru.
1442, 22 martie – turcii in retragere, urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti
langa Sibiu.
1442, primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul
tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman.
1442, 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita.
1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria, despotul sarb Brancovici si
oastea Tarii Romanesti:
• 1443, septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula
Balcanica provocand infrangeri turcilor, ocupand orasele Niş si
Sofia. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor;
• 1443, 12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa, in conditiile iernii,
oastea crestina s-a retras.
1444, iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani, incheiata de sultanul Murad al II-lea cu
regele Ungariei, Vladislav I, la insistentele Papei, a renuntat la pacea cu turcii.
1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria, Venetia si oastea Tarii
Romanesti condusa de Vlad al II-lea.
1444 – ‘Cruciada de la Varna’:
• 1444, 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea, indreptandu-se spre
Nicopole si Varna. Au cucerit Vidin, Nicopole;
• 1444, 10 noiembrie – in batalia de la Varna, campania s-a incheiat cu
infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei, Vladislav I.
1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria, Tarile Romane si Gheorghe
Kastriotul, conducatorul albanezilor.
1445, august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit
Giurgiul.

24
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii
Romanesti, respectiv al Moldovei;
1448, 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.
1456, 21-22 iulie – la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara.
A fost oprita, pentru 75 de ani, expansiunea Imperiului Otoman spre
Centrul Europei.

4. Vlad Tepes (1456-1462; 1467) – Tara Romaneasca

Confruntarile cu Imperiul Otoman:


1459 – a refuzat plata tributului.
1461 – alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin.
1461-1462, iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii, intre Rahova
si Chilia.
1462, 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu
retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea.
1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul
domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea
independentei Tarii Romanesti, protejarea acesteia de catre sultan. Poarta respecta
suveranitatea statului roman.

5. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova

4 aprilie 1459 v- la Overchelauti, Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele
Poloniei, Cazimir al IV-lea, in schimbul juramantului de vasalitate si cedari
Hotinului.
1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul.
26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri; aceasta actiune a
condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria.
1465, toamna – campania lui Matei Corvin, regele Ungariei, in Moldova; acesta a cucerit
Roman, Targu Neamt, si s-a indreptat spre Baia;
14 decembrie 1467 – la Baia, trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din
partea ostilor moldovene.
1469, vara – la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova.
7 martie 1471 – la Soci, domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti, Radu
cel Frumos.
21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna, Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a
indepartat de la putere.
1473 – a refuzat plata tributului.
10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor.
12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin.
26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au reusit sa-I
alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.

25
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia.


9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba.
15 septembrie 1485 – la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV,
care a promis sprijin impotriva turcilor.
16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga.
Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia.
1487 – tratat cu turcii, a reluat plata tributului, iar sultanul a recunoscut independenta
Moldovei.
1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea
de Balta drept posesiuni, rupand astfel relatiile cu Polonia.
26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului, armata poloneza a fost infranta de cea
moldoveana.
12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de
regele polon.

Sec. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a
manifestat in plan politic, dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane,
datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea
domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul
de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541).

6. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca

1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte
Spania, Venetia, Statul Papal, ducatele italiene (Mantua, Ferrara si Toscana),
Principatul Transilvaniei si Moldova.
13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a
izgonit pe turci de pe teritoriul tarii.
Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite
ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra,
Serpatesti, etc.
20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in
schimbul sprijinului impotriva turcilor, tratat semnat de boieri. Un tratat
asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova).
1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti.
13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni, turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat
sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. A fost parasit de aliatii sai din celelalte
principate romane; cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci.
6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste.
20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu.
Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale
de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti.
Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti.

26
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste, tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui
Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra
Tarii Romanesti.

Unirea Principatelor
1 mai 1599 – Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a incheiat pace cu Imperiul
Otoman.
- Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei
si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali).
18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei
Bathory.
1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al
Transilvaniei de catre Dieta.
Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.
- s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum
un singur domn: Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de
generalul Basta.
- interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia
Movila.
- Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in
Tara Romaneasca, Simion Movila.
Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in
Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti.
3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund
Bathory, principele Transilvaniei.
9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.

II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII

Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica.


Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu
actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le
apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia).
Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit
inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot
mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca
si in Moldova, a regimului fanariot.
Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub
doua forme: dominatia economica si dominatia politica.

• Dominatia economica a constat in:


a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii:

27
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau


platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si
pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane;
- peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe
care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia
diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului
(casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.);
- cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor
sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor
Romane, pentru a li se acorda domnia;
- confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea)
sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era
platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.
b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport,
constructii, etc.)
c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi
foarte mici.

• Dominatia politica s-a exercitat prin:


- amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a
domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada,
un numar foarte mare de domnitori;
- controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor
romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci).
Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica,
domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la
curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit,
astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul
nobiliar in Transilvania.
Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile
Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in
Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de
influenta a Imperiului Otoman.

Cele mai importante domnii:

1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca:


• Politica interna:
- cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul
domnesc;
- a urmarit dezvoltarea economica a tarii;
- a sprijinit construirea de lacasuri de cult.
o Politica externa:

28
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii


unei aliante antiotomane;
- a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu
care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau
sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640,
1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651;
- 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor,
Bogdan Hmelnitki;
- s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i
ocupe tronul.

2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova


• Politica interna:
- s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe
boierii pamanteni;
- om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei
Ierarhi din Iasi).

• Politica externa:
- 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost
infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
- 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I;
- 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab;
- 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu
Transilvania;
- 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii
Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa
de pe tron.

3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca


• Politica interna:
- intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de
grupurile boieresti.
• Politica externa:
- a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic;
- 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a
participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat
trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti;
- dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat
in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante
antiotomane;

29
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii


promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului.
Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului.

4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca


• Politica interna:
- s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii;
- a reorganizat sistemul fiscal;
- a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii
acordate acesteia;
- a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in
tipografiile din Targoviste si Ramnic;
- 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi
executat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul.
• Politica externa:
- a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman
pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana;
- la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul
roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii
Romanesti: in 1689 si in anul 1690, cand domnitorul i-a alungat pe
habsburgi din Transilvania;
- a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor,
dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei;
- cu Moldova relatiile au fost incordate;
- 1709, intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o
conventie secreta indreptata impotriva turcilor.

5. Dimitrie Cantemir (1710-1711), domn al Moldovei


• Politica interna:
- a luat masuri pentru intarirea puterii centrale;
- s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri;
- a realizat o reforma fiscala.
• Politica externa:
- s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina
ascensiune;
- 13 aprilie 1711, la Luţk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei,
Petru cel Mare, tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva
turcilor;
- iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de
turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.
Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca, Imperiul
Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din
cartierul Fanar al Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru care
erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa).

30
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

III. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

III. 1.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala.

Sec. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata


de tendinta Austriei, Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in
criza, la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de
popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri, a determinat izbucnirea a sase
razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane, cu mari
pierderi umane, materiale, teritoriale.
Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’.
Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub
suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia
Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. In acelasi timp, in
Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice.

Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:


1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova;
1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi
si in Tara Romaneasca.

31
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Trasaturile regimului fanariot:


- domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al
Constantinopolului, ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului;
- teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului
Otoman, prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de
interesele Portii;
- Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie;
- Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre
turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei;
- Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu
alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan.
Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului
Otoman, acestea mentinandu-si autonomia interna.
Regimul fanariot, prin dominatia exercitata de Poarta, fiscalitatea excesiva si
coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea
saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri,
pe langa Marile Puteri, menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie.
Pe de alta parte, prin actiunile lor reformatoare in plan economic, social si politic,
domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor
iluministe.

Opera reformatoare a domnilor fanarioti:


Constantin Mavrocordat, a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre
1730-1769. A luat masuri pentru reformarea administratiei, justitiei, finantelor.
- refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual
fix, ce putea fi platit in 4 rate;
- reforma sociala, infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in
Moldova, a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a
taranilor care se putea rascumpara. Ei au devenit clacasi, fiind obligati sa
presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara
Romaneasca si 24 in Moldova).
Alexandru Ipsilanti, domn in Tara Romaneasca (1774-1782; 1796-1797) si in Moldova
(1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant, justitie si finante.
Scarlat Calimachi, domn al Moldovei in 1806, 1807-1810, 1812-1819 – a tiparit la Iasi, in
1816-1817, ‘Codul lui Calimachi’, o culegere de legi inspirata din Codul austriac
si Codul lui Napoleon.
Ioan Gheorge Caragea, domn al Tarii Romanesti (1812-1818), a promulgat, in 1818, un
cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. El a marit
obligatiile taranilor clacasi fata de boieri.

Regimul habsburgic in Transilvania

32
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei, moment care marcheaza
intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in
Ungaria si Transilvania;
1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda;
1687 – la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a
anexat Ungaria;
1687, octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei, Mihail
Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie
militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei
austriece in 12 orase din Transilvania;
1688 – Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat acceptarea protectiei
imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana;
1691, 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constitutie; in
18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul
Imperiului Habsburgic, astfel:
- erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui
Werboczi’, ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’;
- erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor;
- se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri, secui, sasi);
romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la
viata politica a tarii;
- nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica, calvina,
luterana si unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata;
- Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic, guvernata in
numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice,
administrative si judiciare;
- se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu
mai avea dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de imparat);
- comandantul armatei era austriac.
1694 – s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii
provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in
Transilvania;
1699, 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de
suzeranitate asupra Transilvaniei;
1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor
ortodocsi cu Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a
limbii romane, la emanciparea romanilor din Transilvania;
1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea, a cuprins o mare parte a
Transilvaniei. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania.
Initial, rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui
Rackoczi ca principe al Transilvaniei. Apoi, neintelegerile dintre rasculati au dus
la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare;
1765 – Transilvania a devenit Mare Principat, pastrandu-si autonomia in cadrul
Imperiului Habsburgic.

33
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (1780-


1790):
1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana;
1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat
invatamantul, ceea ce a permis multor romani accesul la educatie;
1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata
legala;
1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor.
Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor.

Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia, Austria, Turcia) desfasurate pe teritoriul


Tarilor Romane. Razboaiele ruso-austro-turce.

Razboiul ruso-turc din 1710-1711, la care a participat si Dimitrie Cantemir, domnul


Moldovei, s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie
1711). In 22 iulie 1711, s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au
cedat turcilor cetatea Azov.
Razboiul austro-turc din 1716-1718, s-a incheiat cu victoria Austriei. Prin semnarea
pacii de la Passarovitz (1718), Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat
si Oltenia.
Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739, in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe
Moldova, s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad, prin
care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in continuare in
posesia habsburgilor.
Razboiul ruso-turc din 1768-1774, in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane,
inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie
1772-22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului
memorii prin carfe cereau, in virtutea vechilor ‘capitulati’, independenta Tarilor
Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria,
Prusia). Turcia infranta a cerut pacea. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21
iulie 1774), Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor
Romane. Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord
a Moldovei, Bucovina (1775). Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru
organizarea sud-estului Europei, cu intentia clara de a anexa Principatele Romane.
Aceste proiecte au fost:
- ‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula
Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin;
- ‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon, cu numele Dacia,
constituit din Tara Romaneasca si Moldova.
Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declansat de incercarea de punere in
practica a ‘proiectului grecesc’. Turcia a fost infranta dar, presati de evenimentele
din Franta, habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791).

34
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a
obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale
asupra Crimeei. Rusia a devenit, astfel, vecina Tarilor Romane.
Razboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de
abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. Armata rusa a ocupat Tarile
Romane. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care
prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. Acest teritoriu
va primi numele de Basarabia.

Dupa revolutia de la 1821, Imperiul Otoman a fost obligat, prin conventia ruso-
turca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826), sa revina la domniile
pamantene. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane.

Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu semnarea tratatului de pace de la


Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra
Principatelor. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). Au fost
introduse in Tara Romaneasca si Moldova, Regulamentele Organice.

Regulamentele Organice
• primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858;
• se bazau pe principiul democratic, modern al separarii puterilor in stat;
• au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in
Moldova;
• prevederi:
o puterea executiva era exercitata de domn, ales pe viata de o Adunare
Obsteasca Extraordinara. Domnul numea si revoca ministri, initia si
sanctiona legi, el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri. Putea sa
dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare;
o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca, prezidata de
mitropolit, era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi;
o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan
Domnesc, care era instanta suprema;
o a fost instituit bugetul tarii;
o a fost stabilit un impozit unic: capitatia, pentru tarani si patenta, pentru
negustori si meseriasi;
o infiintarea militiei pamantene;
o dezvoltarea invatamantului.

III. 2. Constiinta nationala si emancipare politica

Miscarea de emancipare nationala a romanilor din:

A. Transilvania

35
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768), episcop unit, a luptat pentru


drepturile romanilor din Transilvania, care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata
cu toate ca reprezentau populatia majoritara, prin afirmarea vechimii si originii latine a
romanilor. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor,
participarea acestora la viata politica a tarii, desfiintarea iobagiei, infiintarea de scoli, etc.
El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. In 1774, a
intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. A fost chemat la
Viena si exilat la Roma unde a si murit.
- Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784) a avut, pe langa
caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale), si un caracter national, romanii
urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania.
Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de
catre imparatul Iosif al II-lea, prin care iobagia era desfiintata.
- Supplex Libellus Valachorum, document elaborat in 1791 de catre
reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu, Samuil
Micu, Iosif Mehesi, etc., este primul program politic modern al romanilor din
Transilvania care revendica: - egalitate in drepturi cu celelalte natiuni;
- participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor;
- folosirea toponimiei romanesti, etc.
- Scoala Ardeleana, curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali
romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate
fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Reprezentantii Scolii Ardelene, Samuil
Micu, Gheorghe Sincai, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, prin opera lor literara si
istorica, au promovat ideea originii latine a poporului roman, a vechimii ai a continuitatii
acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic, fundamentata pe dovezi istorice
incontestabile, pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere
drepturi politice.

B. Tara Romaneasca si Moldova

Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata
de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra
problemelor din Tarile Romane.
In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile
romanilor din Principate. Aceste revendicari erau:
- respectarea drepturilor politice ale romanilor;
- independenta sau autonomia Tarilor Romane;
- respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’;
- inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al
Marilor Puteri.
Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai
Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin Poteca, etc.
Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri
aceste memorii, cautand sprijinul acestora.

36
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773),


delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care
cereau, in virtutea vechilor ‘capitulatii’, independenta Tarilor Romane si
punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).
- In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu
boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei.
- In 1791, la Şiştov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si
Austria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin
care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta, domn pamantean,
autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei.
- In 1822, a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan
Tăutu, reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea
introducerea in Moldova a unui regim constitutional, autonomia fata de
Poarta Otomana, etc.
- ‘Partida Nationala’, condusa de colonelul Ion Campineanu, a redactat, in
1837-1838, un proiect de constitutie democratica. Membrii ‘partidei
nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia.

Revolutia de la 1821
Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata
pe plan european, de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in
stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana, organizata
de societatea secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilanti.
Cauze:
• dominatia straina si regimul fanariot;
• razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au
provocat numeroase pierderi;
• coruptia si fiscalitatea excesiva;
• situatia grea a taranilor, ale caror obligatii au crescut.
Forte participante:
• taranii liberi si dependenti;
• orasenii;
• boerii pamanteni;
• pandurii.
Documente programatice:
• ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades, la 23 ianuarie 1821;
• ‘Cererile norodului romanesc’, februarie 1821;
• ‘Proclamatia catre munteni’, 3 martie 1821;
• ‘Proclamatia din Bolintin’, 16 martie 1821;
• ‘Proclamatia de la Cotroceni’, 20 martie 1821.
Revendicari:
• desfiintarea privilegiilor boieresti;
• numirea in functii dupa merit;

37
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• reformarea justitiei;
• armata nationala;
• desfiintarea dregatoriilor inutile;
• revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate;
• desfiintarea vamilor interne;
• libertarea comertului;
• invatamant obligatoriu.
Desfasurare:
• ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot, Alexandru Şuţu. Cu acest prilej s-a
format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii;
• 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu, cu acordul Comitetului de Obladuire, a
expus multimii, adunata la Pades, ‘Proclamatia catre tara’, apoi a constituit
‘Adunarea Norodului’;
• februarie 1821 – Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre
Bucuresti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului;
• februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. Aici a
purtat discutii cu reprezentantii Eteriei;
• 22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi
si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. Au aparut neintelegeri intre Alexandru
Ipsilanti si Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste,
incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani,
neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I, etc.;
• 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie
bucurestenilor adunati aici;
• 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua
proclamatie;
• 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti;
• 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a
preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului;
• sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti, fara a se ajunge la
o intelegere;
• inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca, pe cinci coloane,
trupele turcesti. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-
Ramnicu Valcea;
• 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti;
• 26/27 mai 1821 – la Golesti, Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi;
• 26 mai – la Zavideni, pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti
de turci;
• 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in
urma careia pandurii au fost infranti definitiv;
• 7 iunie 1821 – langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a
fost prins;

38
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite


eteriste;
• 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la
Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile
pamantene.
Consecinte:
• inlaturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;
• ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;
• revigorarea demersurilor boierilor pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a
obtine independenta Tarilor Romane.

Revolutia din 1848-1849

Cauze:
• dominatia straina asupra Principatelor Romane, dominatie exercitata de Imperiul
Habsburgic in Transilvania, Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman
in Tara Romaneasca si Moldova;
• mentinerea vechilor relatii de tip feudal;
• lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic,
regimul politic autoritar al domnilor regulamentari;
• starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.

Moldova
Revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza.
Adunari populare: Adunarea de la Iasi, Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848.
Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’.
Revendicari:
• imbunatatirea situatiei taranilor;
• dizolvarea Adunarii Obstesti;
• reorganizarea invatamantului;
• libertatea personala;
• desfiintarea cenzurii;
• eliberarea detinutilor politici;
• infiintarea unei garzi nationale.
Desfasurare:
• 29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la
represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari.
Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania.
• Iunie 1848, trupele rusesti au intrat in Moldova.

Tara Romaneasca
Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A.
Rosetti, I. H. Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.

39
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848.


Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’.
Revendicari:
• Inlaturarea protectoratului strain;
• Desfiintarea privilegiilor feudale;
• Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant;
• Secularizarea averilor manastiresti;
• Dezrobirea tiganilor;
• Garda nationala;
• Libertatea tiparului;
• Egalitatea in fata legilor;
• Schimbarea institutiilor statului;
• Domn ales pe 5 ani.
Desfasurare:
• La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a
aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz), dupa care a abdicat si s-a refugiat in
Transilvania;
• 14 iunie, s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat
infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti, organizarea de garzi
civice, adoptarea unui drapel national;
• armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca;
• 28 iulie, Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca;
• 13 septembrie, trupele turcesti au intrat in Bucuresti, a avut loc confruntarea din
Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante.

Transilvania
Revolutionari: Simion Barnutiu, George Baritiu, Timotei Cipariu, Avram Iancu, Andrei
Saguna.
Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj, cand a fost
adoptata ‘Petitia Nationala’.
Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’.
Revendicari:
• folosirea limbii romane in administratie, scoala, justitie;
• independenta Bisericii Romane Ortodoxe;
• infiintarea garzii nationale romanesti;
• desfiintarea iobagiei si a dijmelor;
• libertatea cuvantului si a presei;
• participarea romanilor la Dieta;
• respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Desfasurare:
• obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor
romani din Transilvania. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de
opozitia revolutionarilor romani.

40
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria.


Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor.
• 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a
protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. S-a hotarat organizarea unei
armate a romanilor;
• decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, au invadat
Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii
Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu.
• 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea
autonomia Transilvaniei;
• 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia,
trupele maghiare capituland la Siria.

Bucovina
Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki.
Document programatic: ‘Petitia tarii’.
Revendicari:
• autonomia Bucovinei;
• drepturi politice.

Banat
Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu.
Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’.
Revendicari:
• recunoasterea natiunii romane;
• autonomia provinciei.
Consecinte:
• chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe
drumul fauririi natiunii romane moderne;
• strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea
intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.

41
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

IV. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

IV.1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)

Unirea Principatelor Romane


• 1853-1856, Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei;
• 13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de
Pace de catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul
Sardiniei, Rusia si Turcia) prin care se hotara:
o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub
garantia colectiva a Marilor Puteri;
o Sudul Basarabiei revenea Moldovei;
o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care
sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor
Organice.
• 22 septembrie/4 octombrie 1857, a
fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova;
• 30 septembrie/12 octombrie 1857, a
fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca;
• adunarile ad-hoc formate in
reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in
ambele tari care cuprindeau:
o unirea Principatelor intr-un
stat numit Romania;
o print strain dintr-o familie
domnitoare a Europei;
o autonomia statului roman;
o guvern care sa reprezinte
interesele tarii.
• 10/22 mai-7/19 august 1858, Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea
celor sapte puteri garante;
• 7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul
international al Principatelor si organizarea interna a acestora:
o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale
Moldovei si Valahiei’;
o cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni, doua guverne,
doua adunari legiuitoare;
o erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor
comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie;

42
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

o desfiintarea Regulamentelor Organice;


o desfiintarea rangurilor boieresti;
o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga
domnii principatelor.

Dubla alegere a lui Cuza:


• 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe
Alexandru Ioan Cuza;
• 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii
Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.
Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara
Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata
faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un
singur stat.

Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)


a) 1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru
desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie
de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla
alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.

Pe plan intern:
• au fost unificate serviciile vamale, postale si de telegraf;
• a fost unificat cursul monetar;
• a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour;
• a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur
ministru de razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata aceeasi
uniforma;
• a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi
pentru ambele tari;
• 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus de
Barbu Catargiu;
• 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa
(Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat ‘Unirea
definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. Comisia
Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi
nationala.
Pe plan extern:
• Cuza a numit, pe langa guvernele Puterilor Garante, agenti diplomatici cu scopul
de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor;
• 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au
participat Marile Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a
discuta despre dubla alegere a lui Cuza;

43
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• 13 aprilie 1859 – Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut Unirea


Principatelor pe timpul vietii lui Cuza;
• august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla alegere a
lui Cuza;
• 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe
Cuza ca domnitor al ambelor Principate;
• vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la
cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor;
• septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a fost
primit cu onoruri de catre sultan;
• septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol;
• 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba
unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul
domniei lui Cuza.

b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. Guvernul conservator condus


de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat
baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Proiectul de lege
rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. La 8 iunie 1862,
Barbu Catargiu, primul ministru, a fost asasinat in imprejurari ramase
neelucidate. S-a format un nou guvern, liberal, condus de Mihail
Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865).
• 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru
secularizarea averilor manastiresti, prin care un sfert din suprafata agricola a
tarii a trecut in propietatea statului;
• 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii
armate, potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme
in caz de razboi, s-au format 4 divizii la Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova; domnul
era Comandantul suprem al armatei;
• 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala
a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa, dominata de
conservatori care se opuneau proiectului, si guvern care dorea adoptarea legii
rurale;
• 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat, Cuza a dizolvat
Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare;
• adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la
Paris, o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului;
• puterea executiva apartinea domnului, care avea
initiativa legilor, elaborate de Consiliul de Stat, format din specialisti. Domnul
avea drept de veto;
• puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale,
formata din Adunarea Electiva, cu membri alesi, si Corpul Ponderator (Senatul),
cu membri numiti de domnitor.

44
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la


vot prin micsorarea censului. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi
(cei care stiau carte, aveau peste 25 de ani, pensionarii si intelectualii, plateau un
impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau
impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Cei care nu plateau
impozite nu aveau drept de vot;
• Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea
Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne;
• 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala,
care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile
mosierilor. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Pamanturile nu puteau fi
instrainate timp de 30 de ani. Se desfiintau claca si dijma;
• 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii
publice prin care invatamantul elementar, de patru clase, devenea obligatoriu si
gratuit. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii;
• 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia
Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de
Patriarhia din Constantinopol, cu care mentinea legatura doar in probleme
dogmatice. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani;
• 1864 – au fost adoptate legile de organizare
administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de
un primar), plaşi (subprefect) si judete (prefect);
• 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care
excludea pedeapsa cu moartea;
• 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia
casatoriei si a divortului civil;
• 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor
noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa, Tribunalele Judetene, Curtile de
Apel, Curtile de Jurati, Curtea de Casatie.

Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care


grupa pe liberali si conservatori, cu scopul inlaturarii domnitorului.

- 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat, in urma careia


Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost
preluata de o locotenenta domneasca, formata din Lascar Catargiu,
Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie, si un guvern condus de Ion
Ghica.

Printul strain. Constitutia din 1866


- 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea
unui principe strain;
- 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului;

45
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie


catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei, sub numele de Carol I;
- 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor s-
a pronuntat in favoarea lui Carol I;
- 29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care
exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de
Hohenzollern-Sigmaringen;
- 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta;
- 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea
monarhie contitutionala;
- 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie;
- 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala;
- 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I.

Constitutia din 1866


- a fost prima constitutie romaneasca;
- a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831;
- numele oficial al tarii era Romania;
- potrivit acestei constitutii, Romania devenea o monarhie constitutionala
ereditara;
- Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza
principiul separarii puterilor in stat:

a) puterea executiva era reprezentata de domn, impreuna cu guvernul.


Domnul avea prerogative largi:
- numea si revoca ministri;
- putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul;
- era seful armatei;
- avea drept de veto;
- putea declara razboi si incheia tratate;
- avea dreptul de a bate moneda;
- de a acorda amnistii si gratieri;

Guvernul, condus de un prim-ministru, care era acceptat de Parlament.

b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.


Parlamentul:
- era ales prin vot cenzitar;
- format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul);
- avea rol de a initia si sanctiona legile;
- discuta si aproba bugetul.
Domnul:

46
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- sanctionarea si promulgarea legilor;


- drept de veto.

d) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de


Justitie.
- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la
propietate, libertatea cuvantului, a constiintei, a presei, aintrunirilor,
egalitatea in fata legilor).
- A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot
censitar, alegatorii fiind impartiti in patru colegii, dupa avere.

Principalele institutii ale statului modern roman

A. Monarhia
- institutie centrala, reprezentata de domn, in persoana lui Carol I;
- Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878, alteta regala intre 1878-
1881 si, rege intre 1881-1914, cand a murit (in 1881 Romania a devenit
regat).
Pe plan intern:
- monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru, jucand rol de arbitru pe
scena politica romaneasca;
- a incurajat formarea partidelor politice, - Partidul Conservator constituit
oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875, care s-au succedat la
guvernare;
- a contribuit la modernizarea structurilor economice;
- pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus
sistemult ‘rotativei guvernamentale’.

Pe plan extern:
- a sustinut cucerirea independentei de stat;
- deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile
Centrale cu care a semnat, in 1883 un tratat secret de alianta, cu caracter
defensiv;
- prin participarea la razboaiele balcanice din 1912, 1913, Romania s-a
afirmat ca un factor de echilibru in Balcani, si in urma pacii de la
Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria;
- a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.

B. Guvernul

- reprezenta puterea executiva;


- perioada 1866-1871, perioada de instabilitate politica caracterizata prin
schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut
loc 20 de remanieri guvernamentale;

47
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- dupa 1871 s-a instaurat ordinea;


- martie 1871-martie 1876, guvernare conservatoare, prim-ministru Lascar
Catargiu;
- aprilie 1876-martie 1888, guvernare liberala, prim-ministru I. C. Bratianu;
- martie 1888-octombrie 1895, guvernare conservatoare.
- In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care
prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul
National Liberal si Partidul Conservator.

C. Parlamentul

- reprezenta puterea legislativa;


- era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul;
- Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel
putin 25 de ani impliniti;
- Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani
impliniti, pe o perioada de 8 ani;
- Datorita sistemului de vot censitar, majoritatea parlamentarilor proveneau
dintre marii propietari de pamant si burgezie;
- Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete, motiuni de
cenzura, intrebari, interpelari.

Cucerirea independentei de stat a Romaniei


1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale; au avut loc rascoale antiotomane in
Bosnia-Hertegovina, Bulgaria;
1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane.
Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea
la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei.
Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a
ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani; Turcia a adoptat o noua constitutie
prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman,
ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia;
Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. C.
Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea; s-a discutat despre necesitatea unei
intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani;
4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa
trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii
teritoriale a statului roman, a institutiilor acestuia, pe cheltuiala proprie; Rusia
respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi;
1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii
Austriei, Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei;
12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei;

48
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat, Bechet,


Corabia, Giurgiu, Oltenita, Calarasi; s-a instituit starea de razboi cu Imperiul
Otoman;
9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei;
iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna, armata rusa a suferit pierderi foarte mari;
19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I
interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti; au urmat
alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877);
12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea;
30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei; trupele romane au reusit sa cucereasca
reduta Grivita;
9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova;
28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez;
28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei;
12 ianuarie 1878 – Smardan;
19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane;
19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk;
19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia, in absenta
Romaniei, stabilea:
- independenta de stat a Romaniei, Serbiei si Muntenegrului;
- autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat;
- autonomia Bosniei si Hertegovinei;
- Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a
le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul,
Bolgrad);
- tratatul era dezavantajos pentru Romania, nemultumea Anglia (care nu isi
dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si
Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.
1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei,
Austro-Ungariei, Rusiei, Italiei, Angliei, Frantei, Turciei care stabileau:
- independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor
supusilor fara deosebire de religie;
- cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in
schimb Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor;
Romanii din afara granitilor
Transilvania
1847 – limba germana a devenit limba oficiala;
1849 – dupa infrangerea revolutiei, s-a reinstaurat regimul habsburgic;
4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea
direct de Viena;
1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie;
1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a
invatamantului;

49
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1863-1864 – Dieta de la Sibiu, in care, pentru prima data intrau si romani, a votat legi
favorabile romanilor:
- limba romana devenea limba oficiala;
- egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania;
- drepturi politice pentru romani;
1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Transilvania a fost anexata la Ungaria;
romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste
folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe;
mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu, prin care romanii
protestau impotriva restrictiilor impuse;
12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor
s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand
pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria;
1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de
drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena;
1892 – Memorandumul, semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania
si alte personalitati romanesti, a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si
inaintat Guvernului de la Budapesta;
1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati, dar la
insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat;
1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si
introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe
scoli romanesti;
1905 – P.N.R. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic
deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub
dominatie straina.

Bucovina
1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane.
- provincia a fost pusa sub o administratie militara;
- a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor
nationale ale ucrainienilor, in defavoarea romanilor;
- Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia
Mitropoliei din Iasi, trecand la Mitropolia din Karlowitz;
1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. Atributiile administratiei militarea au trecut
asupra Cancelariei Aulice de la Viena, careia ii era subordonata Galitia. Provincia
era condusa de un guvernator, cu sediul la Lwow, prin intermediul unui capitan cu
resedinta la Cernauti. Limba germana era limba oficiala. Multe scoli romanesti au
fost desfiintate;
4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala, Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit
Ducat Autonom, depinzand direct de Viena. Ducatul era condus de un guvernator,
numit de Viena.
- a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau
invatamantul, biserica;

50
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli, limba germana devenind


limba oficiala a provinciei, folosita in admninistratie;
- a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie;
1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor:
- Bucovina si-a pastrat autonomia;
- puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau
un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii;
- Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative;
- puterea executiva apartinea unui guvernator, cu resedinta la Radauti, care
era reprezentantul guvernului central de la Viena;
1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea
judecatoreasca de cea administrativa;
1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a
populatiei;
1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti, cu o catedra de limba romana;
- romanii bucovineni, printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica
dusa de Viena, de deznationalizare a romanilor din Bucovina. A fost infiintata
‘Societatea Arboroasa’, societatea politica ‘Concordia’ (1885).
1905 – s-a constituit Partidul National Roman;
1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in
Parlamentul de la Viena.

Basarabia
1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti, Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus.
Initial, a fost pastrata administratia romaneasca, limba romana a continuat sa fie
folosita in administratie, biserica si scoala.
1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei; provincia era
condusa de un guvernator general rus; limba rusa a fost introdusa in administratie,
biserica si scoli.
1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei
(Cahul, Ismail, Bolgrad). In restul Basarabiei, care a ramas sub stapanirea Rusiei,
a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor;
1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus; au fost introduse legile rusesti;
1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Procesul de
deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Totusi, romanii si-au pastrat limba si
obiceiurile.
In ajunul primului razboi mondial, in Basarabia s-a dezvoltat un curent de
renastere nationala.

V. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE

V. 1. Primul razboi mondial (1914-1918)

1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei

51
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca
avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta;
27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I; rege al romaniei a devenit Ferdinand;
Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi, s-au format mai
multe tabere:
• Antantofilii (Nicolae Iorga, Octavian Goga) doreau implicarea
romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei;
• Germanofilii (P. P. Carp, Titu Maiorescu) erau pentru intrarea
Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale, in virtutea tratatului din 1883;
• Guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu considera ca Romania
trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii
nationale;
1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi;
4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania, Franta, Anglia, Rusia, Italia
(Antanta).

Campania din 1916:


14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei;
- au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut
la ofensiva in Transilvania, unde au eliberat mai multe localitati, ajungand
pana in apropiere de Sibiu, Sighisoara, Hunedoara, iar a patra armata a fost
mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii;
- angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu
au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea
de la Salonic);
24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si
bulgari, condusi de feldmaresalul von Mackensen;
septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a
avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor;
octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului;
frontul armatei romane a cedat, armata romana a ramas pentru a organiza apararea
Bucurestiului;
noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges, armata romana s-a retras;
23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si
doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Frontul s-a
stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Gheorghe);
sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi, in Moldova.
Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova.

Campania din 1917:

52
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei;


Iulie-august 1917 – romanii, sprijiniti de rusi, au respins atacurile germane:
- 11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti, succes al Armatei a II-a a
generalului Alexandru Averescu;
- 24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a, condusa de
generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu, a oprit
ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen;
- 26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz, Armata a II-a a oprit o noua
ofensiva germano-austro-ungara;
octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi;
18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia
Sovietica si Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est;
24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti, cu Puterile Centrale,
care a impus conditii grele Romaniei:
- Dobrogea a fost anexata Bulgariei;
- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati, cu
varfurile Negoiu, Caraiman, Ceahlau;
- Germania a instituit monopol asupra titeiului, comertului cu cereale,
exploatarii si prelucrarii lemnului;
- armata romana a fost demobilizata.

Sfarsitul razboiului:
Vara 1918 – succese militare ale Antantei;
21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei;
28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta;
29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a
insemnat sfarsitul primului raboi mondial;

V. 2. Constituirea Romaniei Mari

Basarabia
1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus;
1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar;
1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA;
aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de
eliberare nationala;
20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia
Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ;
21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile, presedinte al acestuia a fost ales
Ion Inculet;
2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca;
ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea
Sfatului Tarii; s-a restabilit ordinea;
24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. D. Moldova;

53
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania;


9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania.

Bucovina
Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ
reprezentativ;
15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se
hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. Presedintele Consiliului National
Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu
Flondor;
18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.

Transilvania
29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata
de Oradea, de Partidul National Roman, al carui lider era Vasile Goldis;
3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele
mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse;
18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la
Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod;
18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la
Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania, alcatuit din 12
membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social
Democrat);
noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete, orase, comune) de catre consilii sau
garzi nationale romane; s-a instituit astfel controlul politic si administrativ
romanesc;
2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica
europeana;
7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata, pentru data de 1 decembrie, Marea Adunare
Nationala la Alba Iulia;
13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat
doar autonomia administrativa, fara a recunoastea suveranitatea politica;
18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia:
- au participat 1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni;
- a fost prezidata de Gh. Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National
Roman in perioada 1902-1918);
- a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act
juridic national ce cosnfintea:
- unirea Transilvaniei cu Romania;
- principiile fundamentale ce vor sta la baza
organizarii statului;
- libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate
popoarele conlocuitoare’;
- reprezentare politica si administrativa;

54
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- libertate si egalitate confesionala;


- regim politic si vot universal;
- libertatea presei, libertatea de asociere, de intrunire
si de opinie;
- reforma agrara radicala.
19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii:
- Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. Pop de
Băseşti;
- Consiliul Dirigent: organ executiv, avand ca presedinte pe Iuliu Maniu;
1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului;
11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.

Conferinta de Pace de la Paris – Versailles


18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris, in Sala
Oglinzilor de la Versailles, cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele
invinse in primul razboi mondial:
- la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state;
- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W.
Wilson (SUA), David Lloyd George (Marea Britanie), George
Clemenceau (Franta), Vittorio Emmanuele Orlando (Italia).

Tratatele de pace semnate la Paris:


28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate
speciale:
10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria;
27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria;
4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria;
10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia.
Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru
Ion I. C. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919, a cerut ca Romania sa fie tratata ca
aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul
dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii.
Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub
pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. C. Bratianu sa
protesteze. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman.

10 decembrie 1919 Romania a semnat:


- Tratatul de la Saint-Germain, cu Austria, prin care era confirmata unirea
Bucovinei cu Romania;
- Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care granita statului bulgar
ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul);
- Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei, indiferent de nationalitate,
limba, religie, rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti;

55
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care


Transilvania si Banatul reveneau Romaniei;
28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu
Romania.
Prin tratatele semnate, a fost recunoscuta, de catre Marile Puteri, formarea statului
national unitar roman.

V. 3. Unificare politica si administrativa

Dupa Marea Unire din 1918, au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor
romanesti care s-au unit cu tara, pentru realizarea unificarii administrative si politice.
Dupa unire, provinciile istorice au avut o administratie proprie, pana in 1920:
- Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent;
- Bucovina – Secretariatele de Serviciu;
- Basarabia – Directoratele.

Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general, cum erau:


finantele, armata, politica externa.
Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si Basarabia, si respectiv trei,
Transilvania, reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.
In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din
provincii.
15 octombrie 1922, la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand, ca rege
al Romaniei Mari.

Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la
nivelul intregii tari, realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din
Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu, in 1926).

5/8 martie 1919, a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar
pe tot cuprinsul tarii. Astfel, data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie
(stil nou);
noiembrie 1919, au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare;
29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii;
1920, s-a realizat unificarea monetara, pentru a scoate din circulatie celelalte monede care
circulau pe teritoriul tarii, alaturi de leul romanesc;
17 iulie 1921, Legea pentru definitivarea reformei agrare, viza redimensionarea loturilor
taranesti;
30 iulie 1931, a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii, pentru realizarea
acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei;
martie 1923, a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea
statului national, realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si
electorala;

56
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

23 iunie 1924, Legea privind organizarea armatei;


26 iulie 1924, Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului,
obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar;
14 iunie 1925, Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea
administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu
tara. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete, conduse de prefecti, iar plasa era
impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi;
27 martie 1926, Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul
voturilor primea 70% din mandate. Mandatele ramase erau impartite intre
partidele care depaseau pragul electoral de 2%, proportional cu voturile castigate.

Constitutia din 1923 – prevederi:


- caracterul statului national unitar roman;
- separarea puterilor in stat:
• puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul:
• puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral, format din
Adunarea Deputatilor si Senat, avea dreptul de a controla activitatea
guvernului;
• puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si
Justitie;
- libertati si drepturi cetatenesti:
• libertatea presei;
• libertatea intrunirilor;
• egalitatea in fata legii;
• garantarea propietatii;
• vot universal;
• invatamant primar obligatoriu.

VI. STAT, SOCIETATE, CULTURA

VI. 1. Structuri economice si sociale

Teritorial, suprafata Romaniei a crescut de la 137.000 km2 la 295.049 km2.


Reformele au schimbat vechile structuri sociale:
• Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale:
o 1922-1928: crestere economica;
o 1934-1937: dezvoltare maxima;
o Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in
lume, locul al II-lea in Europa la productia de gaze naturale si aur, locul al
IV-lea in Europa la productia de grau;
o Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938;
o Au aparut noi ramuri industriale.

57
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

o Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia, dupa 1933 Germania
a devenit principalul partener comercial;
o S-au modernizat caile ferate si soselele. Caile ferate s-au dezvoltat de la
4.300 km la 11.000 km;
o Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia;
o 1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii –
va fi denuntat in 1934.

Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape:


1919-1923 – refacere economica;
1924-1928 – ascensiune economica;
1929-1933 – criza economica;
1934-1938 – maxima dezvoltare economica.

• Agricultura era ramura de baza a economiei;


o suprafata arabila s-a dublat;
o s-a realizat reforma agrara, au fost impropietariti 1,4 milioane de tarani cu
6 milioane hectare teren;
o a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii.

• Politici economice:
o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal;
o ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc;

• Societatea:
o 1930 – Populatia rurala 78,9%
- urbana – 20,1%
Minoritati nationale: romani – 71,9%, maghiari – 7,9%, germani – 4,1%, evrei –
4%, tigani – 1%.
o Burghezia in ascensiune, s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie,
banci, comert);
o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica;
o Muncitorimea – crestere numerica, grupata in marile orase, s-a afirmat pe
plan politic;
o Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca;
o Intelectualitatea – purtatoare a progresului, angajata in consolidarea
Romaniei mari, a dominat viata politica si culturala.

• Conflicte sociale:
o greva tipografilor din decembrie 1918;
o greva generala din octombrie 1920;
o greva de la Lupeni din august 1929;

58
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932.

VI. 2. Regimul politic din Romania intre 1918-1938

Monarhia:
1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand:
o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul
razboi mondial, desavarstirii unirii, infaptuirii reformei agrare;
o 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba
Iulia, ca suverani ai Romaniei Mari;
o printul Carol al II-lea, casatorit cu Elena, fiica regelui Greciei, era printul
mostenitor al Romaniei. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia, iar in 1926
a renuntat la prerogativele de print mostenitor;
o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Print
mostenitor a devenit Mihai, fiul lui Carol. A scazut prestigiul monarhiei;
o in 1927 a murit regele Ferdinand;
1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor, motiv pentru care
prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae
de Hohenzollern, Miron Cristea – Patriarhul Romaniei, Gheorghe Buzdugan –
Presedintele Inaltei Curti de Casatie;
8 iunie 1930 – restauratia carlista, revenirea lui Carol in tara. Carol al II-lea a devenit
rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Pana in anul 1938 acesta a
intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim
de dictatura personala in anul 1938.

Partidele politice
- unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal, Partidul
Nationalist Democratic);
- dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc, Partidul Poporului);
- Partidul Conservator a disparut de pe scena politica;
- In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii;

59
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- In perioadele de criza economica partidele s-au scindat, in perioadele de


avant economic s-au regrupat;
- In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ;
- Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format
Partidul National Taranesc (1926);
- Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar, Partidul German,
Partidul Evreiesc.

Partide de dreapta:
- Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de
Alexandru Averescu, s-a bucurat de succes datorita popularitatii
conducatorului partidului. Popularitatea acestui partid a scazut datorita
masurilor luate grevelor si manifestatiilor;
- Partidul National Liberal – a fost condus de I. I. C. Bratianu (1909-
1927), Vintila Bratianu (1927-1930), I. G. Duca (1930-1933, asasinat),
Dinu I. C. Bratianu (1933-1947). Acest partid a dominat scena politica
romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista), cand s-a
aflat la guvernare. Liderul partidului, Ion I. C. Bratianu, a avut o influenta
foarte mare asupra regelui Ferdinand;
- Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin
fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Acest partid a fost
condus de Iuliu Maniu (1926-1933), Ion Mihalache (1933-1937), Iuliu
Maniu (1937-1947).

Partide de stanga:
- Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a
avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu.

Partidele extremiste:
• de dreapta:
o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de
prof. A. C. Cuza;
o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927, a avut pe
lider Corneliu Zelea Codreanu. In 1930 a fost creata Garda de Fier.
• de stanga:
o Partidul Comunist Roman, instrument al intereselor Uniunii Sovietice,
s-a format la 8 mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu, Stefan
Foris. In 1924, Partidul Comunist a fost scos in afara legii.

Activitatea parlamentara si guvernamentala


Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si
autoritarism:
- optiuni democratice: liberalismul, taranismul;

60
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- optiuni autoritare: comunismul, fascismul.


Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte
proprii; rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei; politica ‘prin noi insine’
viza protejarea burgheziei romanesti, protejarea bogatiilor tarii, limitarea
patrunderii capitalismului strain. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938.
Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea
taraneasca; taranimea trebuia sa conduca societatea; a sustinut politica ‘portilor
deschise’ capitalului strain. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis
cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice.
Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne, perioade de stabilitate politica
alternand cu cele de instabilitate:
- guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. In timpul guvernarii liberale
au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia, Legea Electorala,
Legea Invatamantului, Legea pentru unificare administrativa;
- guvernarea taranista: 1928-1933, a coincis cu criza economica mondiala.
Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara,
imprumuturi de la banci straine, legi pentru conversiunea datoriilor
agricole.
Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa
castige tot mai multi adepti. La alegerile parlamentare din 1937, legionarii au ocupat
locul al III-lea cu 15,58% din voturi.

VI. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940

Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala:


- s-a inconjurat de o camarila regala;
- a compromis partidele politice;
- a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul Iorga-
Argetoianu 1931-1932);
- guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui;
- a guvernat prin decrete-legi;
- la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a
reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna;
- 28 decembrie 1937, regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O.
Goga, om politic lipsit de personalitate;
- ianuarie 1938, Parlamentul a fost dizolvat;
- 10 februarie 1938, lovitura de stat, guvernul Goga a fost inlaturat si a fost
instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea;
- 11 februarie 1938, s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’
condus de patriarhul Miron Cristea;
- 27 februarie 1938, a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui
ii reveneau atat puterea executiva, cat si cea legislativa, Parlamentul avand
doar un rol decorativ;

61
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- 30 martie1938, au fost dizolvate partidele politice;


- 14 august 1938, a fost adoptata o noua lege administrativa;
- 16 decembrie 1938, a fost creat Frontul Renasterii Nationale, ca partid
unic;
- au fost introduse cenzura si starea de asediu;
- septembrie 1940, dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita
pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:
 28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia, Bucovina si Tinutul
Herta;
 30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena, Romania era obligata
sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria;
 7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care
prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei.

VI. 4. Romania in al II-lea razboi mondial

I. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944

Ion Antonescu – seful statului


- 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern;
- 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului
sau Mihai I;
- 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national
legionar;
- noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre
Antonescu si legionari;
- 21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta;
- 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara.
Regele avea atributii decorative;
- venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre
Germania;
- 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit;
- 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS, Romania s-a alaturat
Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940;
- pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS;
- 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal;
- Hitler a facut presiuni asupra lui I. Antonescu pentru continuarea
razboiului dincolo de Nistru;
- Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea
totala a bolsevismului:
- 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa;
- armata romana a participat la luptele din Crimeea;

62
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- a participat la batalia Stalingradului;


- in aprilie 1944, Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva
invadand N. Moldovei
- cu aprobarea lui I. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru
incheierea pacii cu Natiunile Unite;
- Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata;
- Puterile Aliate (Anglia, SUA, URSS) au solicitat capitularea
neconditionata a Romaniei; I. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de
sovietici;
- 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul Iasi-
Chisinau.

II. Perioada 23 august 1944- 30 decembrie 1947


- 10 iunie 1944, Partidul National Liberal, Partidul National
Taranesc, Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul
National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei
din razboi;
- 23 august 1944 – Ion Antonescu, chemat la palat de regele
Mihai, a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. Romania a redevenit
monarhie constitutionala;
- 23 august 1944, ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui
catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si
alaturarea de Natiunile Unite (SUA, Anglia, URSS, Franta);
- august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul
Constantin Sanatescu;
- 12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat
Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite;
- PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de
stanga. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere;
- 9 octombrie 1944, Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona
Balcanica. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%.

- 6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae


Radescu;
- 6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza –
inceputurile comunismului;
- in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. Tatarescu si
gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu;
- 23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea
taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare);
- epurarea aparatului de stat de opozanti;
- au fost create lagare de detinuti;
- au fost suprimate ziarele de opozitie;
- au fost infiintate sovromurile;

63
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

- au fost infiintate tribunalele populare;


- 20 august 1945-8 ianuarie 1946, ‘greva regala’ declansata de
rege ca protest impotriva guvernului Groza, s-a sfarsit prin introducerea in guvern
a doi reprezentanti PNL si PNT;
- Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile
parlamentare din noiembrie 1946;
- Arestari in randul opozitiei;
- Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei;
- Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica, politia si
jandarmeria comunista;
- Electoratul a votat pentru partidele istorice;
- Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare;
- Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit
fortele democrate si pe regele Mihai;
- In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu
Natiunile Unite;
- Comunistii au trecut la un nou val de arestari, partidele politice
au fost interzise si opozitia lichidata;
- 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai;
- PCR a ramas partid politic unic;
- Romania a fost proclamata Republica.

VII. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA

VII. 1. Contradictiile industrializarii

11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor


industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport care urmarea distrugerea
propietatii private si constituirea proprietatii comuniste, a intregului popor;
7 oilie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romano-
sovietica, care urmarea exploatarea economica a tarii). In romania au functionat pana in
1956, 16 sovromuri. Acestea functionau in domeniul petrolului, carbunelui, gazelor,
transport, etc.;
20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale;
Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor
capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia, burghezia.

64
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Nationalizarea intreprinderilor, etatizarea bancilor, cooperativizarea agriculturii


au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist,
sovietizarea economiei romanesti.
Ignorandu-se legea cererii si ofertei, s-a procedat la centralizarea economica si
introducerea planurilor, mai intai anuale (1949-1950), apoi cincinale, primul plan aplicat
intre anii 1951-1955, pentru controlul economiei.
Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare, dezvoltandu-se in
special industria grea: constructoare de masini, siderurgica, chimica, etc.
Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase, pentru construirea si
sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati), pentru realizarea
unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra, Transfagarasanul, Casa
Poporului, etc.
Ianuarie 1949, a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER),
organism economic constituit din toate statele din blocul comunist, care avea ca scop
subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS.
Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946, cand Romania, ostila Planului
Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din
Uniunea Sovietica si Bulgaria, s-a detasat de Moscova.
Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi
falimentara.

VII. 2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc

Paralel cu industria, si agricultura a fost subordonata statului comunist.


In cadrul procesului de colectivizare, 96% din suprafata arabila a tarii a fost
inclusa in gospodariile agricole, concepute dupa model sovietic.
Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de
pamant, insotita de terorizarea celor ce se impotriveau, prin confiscarea averilor si
arestari, deportari, etc. Peste 80.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste,
purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti), care trebuia desfiintata.
Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.A.C.), devenite in 1966
Cooperative Agricole de Productie (C.A.P.), si Gospodarii Agricole de Stat (G.A.S.),
devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I.A.S.).
Iulie 1953, au fost infiintate primele G.A.C.-uri, procesul de colectivizare
incheindu-se in 1962.
Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a
fi cultivate si preturile produselor agricole. Productivitatea agricola scazuta, munca
ineficienta, inventarul agricol folosit, dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au
avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti.

VII. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA

VIII. 1. Regimul politic, monopolul ideologic si ‘productia culturala’

65
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)


30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar);
februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si
PSD, in frunte cu Gh. Gheorghiu Dej, Ana Pauker si Vasil Luca;
13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane,
comunista, dupa modelul celei sovietice din 1936:
• A fost instituit regimul democratiei populare;
• Consfintea regimul monopartidic, intreaga putere apartinand PMR;
• A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat;
• Prin desfiintarea parlamentului, organul suprem legislativ devenea Marea
Adunare Nationala, ai carei membri erau desemnati de catre membrii
partidului unic;
• Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale
(presedinte al prezidiului a fost numit C.I. Parhon), si Consiliul de
Ministri, condus de Petru Groza, Gh. Gheorghiu Dej indeplinind functia
de vicepresedinte al Consiliului.
Pentru impunerea noului regim politic, comunistii s-au sprijinit pe politia politica
(securitatea):
• 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea;
• 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’, prin desfiintarea
Politiei si Jandarmeriei.
Partidele politice au fost desfiintate:
• la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc;
• Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an.
In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu, Ion
Mihalache, Lucian Blaga, Radu Rosetii.
Fostii demnitari au fost inchisi, judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati
in lagare de munca si inchisori, la Sighet, Pitesti, Gherla, Aiud, Ramnicu Sarat, au fost
torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. La Pitesti au fost
‘reeducati’ elevii si studentii.
La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80.000 de oameni, multi murind
din cauza conditiilor inumane.
Gh. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii, Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in
1954.
In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor
romani de cariera.
In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul
sovietic ‘proletcultist’:
• Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste;
• 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’, modificata dupa modelul
celei sovietice;
• religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, cu geografia URSS;

66
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste;


• a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva
Bisericii. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar.
Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa.
24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista;
- consfintea rolul conducator al partidului comunist;
- Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat;
- A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem, aflat sub controlul
M.A.N.. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. Gheorghiu Dej.
Politica externa:
• 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER;
• 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta
mutuala’, alaturi de celelalte state comuniste, cu prilejul Conferintei tarilor
comuniste de la Varsovia. S-a creat astfel, sub tutela URSS, un bloc politico-
militar al statelor comuniste, instrument de mentinere a acestor state in sfera de
influenta sovietica;
• 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU;
• 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO;
• iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania;
• Romania a inceput sa se detaseze de URSS;
• Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o
zona agricola in interiorul URSS;

2. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu, 1965-1989)

Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade:


a) Perioada 1965-1974, relativa destindere, liberalizare:
- 22 martie 1965, Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al
PCR;
- 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR, unde s-a hotarat:
- schimbarea denumirii partidului, fiind adoptata denumirea de
Partidul Comunist Roman;
- Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al
PCR;
- Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar
general al partidului;
- 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata
Republica Socialista Romania;
- 9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al
Consiliului de Stat;
- martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele
Republicii Socialiste Romania.
S-a incercat a anumita destindere:
Pe plan intern:

67
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• a fost incurajata propietatea particulara;


• a fost permisa circulatia peste granita;
• invatamantul a fost pus pe baze nationale;
• literatura a fost mai putin cenzurata;
• au fost construite locuinte in propietate personala;
• a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul Dunare-
Marea Neagra, combinate siderurgice, Casa Poporului);
• aprilie 1968, a criticat abuzurile lui Gh. Gheorghiu Dej, au fost eliminati unii
lideri comunisti;
• au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. Gheorghiu Dej.
Pe plan extern:
• 21 august 1968 – intr-un miting, la Bucuresti, a condamnat interventia militara in
Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia; Romania a refuzat
interventia militara si a castigat simpatia occidentului;
• 1967, au fost reluate relatiile cu R.F. Germania;
• a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon
(1969), Gerald Ford (1975);
• 1-9 iunie 1971, a vizitat China si Coreea de Nord;
• 6 iulie 1971, a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea
nationalista.
b) Perioada 1974-1980
• 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania;
• si-a consolidat pozitia politica, a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei,
fiind adeptul ‘socialismului dinastic’;
• sistemul ‘rotirii cadrelor’, asimilarea functiei administrative cu cea din partid, i-a
permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare
rivala;
• cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si
propagandiste;
c) Perioada 1980-1987
Au aparut semnele crizei economice determinata de:
• Dezvoltarea fortata a industriei;
• Lipsa de valuta;
• Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie;
• Criza petrolului;
• Seceta de 1983;
• Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea
populatiei.
Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire:
• Demolarea unor biserici;
• Sistematizarea satelor;
• Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari;
• Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare.

68
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Au avut loc manifestari de protest:


• Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea
Dinescu, Paul Goma, Dinu C. Giurgescu, Vlad Georgescu, au criticat cultul
personalitatii si politica lui Ceausescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite
la postul de radio ‘Europa Libera’;
• Greve si demonstratii: august 1977, greva minerilor din Valea Jiului, iar la 15
noiembrie 1987, miscarea de la Brasov.
d) Perioada 1987-1989
• Criza regimului s-a adancit;
• Nivelul de trai a scazut;
• Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost
respinse de Ceausescu;
• 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste;
• Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in
functia de Secretar General;
• 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. Au fost
prinsi si arestati la Targoviste;
• s-a format Frontul Salvarii Nationale.

VIII. 2. Securitatea si presiunea politica

Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea


romanilor din toate categoriile sociale.
Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale, dizolvarea partidelor
politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii, menite
sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori, lagare de munca, etc.
Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist,
nationalizarea intreprinderilor, etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii, au
determinat reactii in randul taranilor, bancherilor, burgheziei mari si mici, intelectualilor.
Pentru a inabusi orice manifestare ostila, au fost create instrumentelor represiunii:
• Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea), la 30 august 1948;
• Ministerul Afacerilor Interne, decembrie 1948;
• Militia Populara, la 30 august 1948.
Intre 198-1958, consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul
supravegherii si coordonarii activitatii acestora. In aceasta perioada represiunea a luat
forme din cele mai violente.
Dupa moartea lui Stalin, in 1953, represiunea a scazut in intensitate, iar in 1962
inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4.660 detinuti politici.
In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia,
chiaburimea, etc.), aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat, deportat si
condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali, preoti, tarani, oameni politici,
studenti.

69
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

In perioada 1948-1964, conform statisticilor, au cazut victime regimului de


represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:
• Peste 400.000 fiind inchisi;
• Peste 100.000 au primit domiciliu obligatoriu;
• Peste 50.000 de familii au fost deportate in Baragan.
Intre 1948-1953, au fost arestati 60.000 de oameni calificati ca tradatori, fascisti,
legionari. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet, Gherla, Arad,
Ramnicu Sarat, etc., sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra.
Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe
Bratianu, Constantin Bratianu, Titel Petrescu, Constantin Argetioanu, Mihail Manolescu,
Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Mircea Vulcanescu, Constantin C. Giurescu.
Taranii chiaburi arestati, victime ale colectivizarii, au fost in numar de 80.000.
Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de
munca.
Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor, cum a fost Lucretiu
Patrascanu, executat in 1945.

VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista


Impunerea regimului politic comunist, ocupatia sovietica, sovietizarea tarii,
desfiintarea propietatii private, apoi, criza regimului comunist de mai tarziu, au
determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista.
Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme:
• Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin
constituirea unei grupari (10-40 de persoane), inarmate, formate din fosti
membri taranisti si liberali, intelectuali, tarani, fosti ofiteri de armata,
legionari, etc.. Aceste grupari au activat in Maramures, in Muntii Apuseni, in
Muntii Banatului (condusa de generalul Uta), in Oltenia, in Vrancea, in Muntii
Fagaras, in Neamt, in Dobrogea. Printre conducatorii acestor grupari se
numarau: colonelul Gh. Arsenescu, fratii Arnautoiu, Ion Gavrila, fratii
Tubulea, fratii Croitoru, generalul Aurel Aldea, generalul Gh. Mosoiu, etc..
Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni.
• Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid;
• Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma, Ana
Blandiana, Vlad Georgescu, Mihai Botez, Mircea Dinescu, si-au manifestat
opozitia fata de politica comunista. Acestia au redactat scrisori, memorii,
unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa
Libera’. Ei au fost anchetati, arestati, expulzati peste granita, etc.
• Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950, in Gorj,
Ialomita, Suceava, Arad, Bihor si in 1958-1959 in Olt, Teleorman, Vrancea;
• Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului, din august 1977 si
miscarea de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, la care au participat peste
20.000 de muncitori.

IX. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989

70
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

IX. 1. Institutiile statului de drept

Decembrie 1989. Context si consecinte


• Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului
politic totalitar;
• 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia, Ungaria, R.D.
Germana, Blgaria si Cehoslovacia;
• 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta, avand ca pretext evacuarea
pastorului Lazlo Tokes;
• 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta, contra demonstritiilor
din Timisoara, dupa care a plecat in Iran;
• in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru, soldat cu 122 de morti;
• 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. Intr-un discurs televizat a
catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti;
• 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a;
• 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime, au fost operate arestari;
• 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost
nevoit sa fuga;
• s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov, Sibiu,
Cluj, Arad;
• 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat;
• 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale
(FSN);
• 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune
Nationala (CPUN);
• revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni.

Revenirea la democratie
• 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat;
• in Europa comunismul s-a prabusit;
• URSS s-a dezmembrat;
• In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata;
• In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE;
• Mai 1990 – alegeri parlamentare, castigate de FSN;
• Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti;
• Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’;
• A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman;
• 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia:
o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965;
o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale, vot
universal, egal, direct, secret, liber exprimat;
o supusa referendumului national (8 decembrie 1991).

71
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Caracteristicile statului:
• Romania este stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil;
• Forma de guvernamant este Republica;
• Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot
universal, direct si secret pe o perioada de 4 ani;
• Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera
Deputatilor;
• Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de
presedinte si aprobat de Parlament;
• Constitutia garanteaza libertatea constiintei, libertatea individuala, invatamant de
stat gratuit, dreptul de propietate, dreptul la asociere, etc.;
• 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR), prim-ministru Nicolae Vacaroiu;
• privatizarea obiectivelor economice a fost lenta;
• nivelul de trai a scazut;
• au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie;
• in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana, a
aderat la parteneriatul pentru pace, a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina;
• 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica, presedinte fiind
ales Emil Constantinescu;
• s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare, dupa caderea totalitarismului;
• s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR, Partidul Democrat, si Uniunea
Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR);
• divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de
privatizare;
• s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala;
• problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu
Vasile;
• noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu, prim-ministru:
Adrian Nastase.

Institutiile statului de drept:


1. Parlamentul
• Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal, direct, secret,
pe o perioada de 4 ani;
• Principala atributie este aceea de a adopta legi;
• Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor, ca organ reprezentativ al
acestora;
• Alte atributii: adoptarea bugetului, stabilirea sistemului taxelor si impozitelor,
organizarea armatei, organizarea administrativ teritoriala, aprobarea
programului guvernului, etc.

2. Presedintele

72
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• Ales prin vot universal, direct, egal, secret, pe o perioada de 4 ani;


• Reprezinta statul si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii
teritoriale;
• Vegheaza la respectarea constitutiei;
• Este mediator intre puterile statului;
• Numeste primul-mnistru si Guvernul;
• Confera decoratii, acorda amnistitii si gratieri;
• Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;
• Acorda gradele de general, amiral, maresal;
• Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea
Parlamentului;
• Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului.

3. Guvernul
• Se ocupa de punerea in aplicare a legilor, avand libertatea sa foloseasca si
mijloace coercitive;
• Este alcatuit din primul-ministru, ministri, ministri secretari de stat;
• Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului
votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de
guvernare;
• Are sarcina de a conduce administratia publica;
• Poate emite hotarari de guvern si ordonante.

4. Administratia publica
• Este structurata la nivel central si local;
• La nivel central, administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea
ministerelor, a armatei, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.
• La nivel local, administratia publica este realizata de primarii si consilii locale;
• In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, guvernul desemneaza cate un prefect
pentru conducerea serviciilor publice.

5. Autoritatea judecatoreasca
• Vegheaza la respectarea legilor;
• Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie;
• Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

73
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Bibliografie

1. M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P.


Teodor, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998.
2. V. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia inainte de Dromichete,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1998.
3. N. Isar, Istoria moderna a romanilor (177401878), partea
I, Editura Fundatiei ‘Romania de maine’, Bucuresti 2001.
4. C. Scorpan, Istoria Romaniei. Enciclopedie. Editura
Nemira, Bucuresti 1997.
5. S. Stefanescu, Istoria medie a romaniei, Universitatea
Bucuresti 1992.
6. S. Stefanescu, Istoria romanilor, de la Mihai Viteazul la
Constantin Brancoveanu, Editura Universitatii din Bucuresti 1999.
7. S. Stefanescu, Istoria romanilor in secolul al XVII-lea,
intre traditie si modernitate, Editura Universitatii din Bucuresti 1999.
8. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura
Humanitas Educational, Bucuresti 2000.
9. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura
Petrion, Bucuresti 2000.

74
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cuprins

I. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1


I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1
Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor______________________________1
Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1
Limba daco-getilor_______________________________________________________3
Religia daco-getilor_______________________________________________________3
Contacte cu alte popoare___________________________________________________3
Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4
Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.)___________________________________________4
I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6
Provincia Dacia__________________________________________________________6
Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7
I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7
Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman__________________7
Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8
Factorii romanizarii ______________________________________________________8
Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9
Autohtoni si migratori____________________________________________________10
Formarea poporului roman si a limbii romane; componenetele limbii romane________11
I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia),
Moldova, Dobrogea_____________________________________________12
Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12
Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13
Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16
Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17
Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18
Formarea Dobrogei______________________________________________________18

II. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19


II. 1. Biserica si Domnia_________________________________________________19
II. 2. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22
1. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca__________________________22
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_________________________________22
3. Iancu de Hunedoara – Transilvania _______________________________________23
4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) – Tara Romaneasca___________________________24
5. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova___________________________________24
6. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca_____________________________25

75
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Unirea Principatelor_____________________________________________________25
II. 3.Politica si diplomatie in sec XVII_____________________________________26
Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova___________________________30

III. Premisele constituirii Romaniei moderne_______________________________30


III. 1. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala_____________30
Regulamentele organice __________________________________________________33
III. 2.Constiinta nationala si emanciparea politica___________________________34
Revolutia de la 1821_____________________________________________________35
Revolutia din 1848-1849__________________________________________________37

IV. Crearea institutiilor moderne_________________________________________40


IV. 1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)__________40
Unirea Principatelor Romane______________________________________________40
Dubla alegere a lui Cuza__________________________________________________40
Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)___________________________________41
Printul strain. Constitutia din 1866__________________________________________43
Principalele institutii ale statului modern roman_______________________________44
Cucerirea independentei de stat a Romaniei___________________________________45
Romanii din afara granitelor_______________________________________________47

V. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________49


V. 1. Primul Razboi Mondial (1914-1918)__________________________________49
Campania din 1916______________________________________________________49
Campania din 1917______________________________________________________50
V. 2. Constituirea Romaniei Mari_________________________________________50
Conferinta de pace de la Paris – Versailles____________________________________52
V. 3. Unificarea politica si administrativa__________________________________53
Constitutia din 1932 – prevederi____________________________________________54
VI. Stat, societate si cultura______________________________________________54
VI. 1. Structuri economice si sociale_______________________________________54
VI. 2. Regimul politic in Romania intre 1918-1938___________________________56
Partidele politice________________________________________________________56
Activitatea parlamentara si guvernamentala___________________________________57
VI. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940___________58
VI. 4. Romania in al II-lea Razboi mondial_________________________________58
I. Perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944_______________________________59
II. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947______________________________59
VII. Economia si societatea in perioada comunista___________________________61
VII. 1. Contradictiile industrializarii______________________________________61
VII. 2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc_________________61

VIII. Dominatia ideologica si represiunea politica___________________________62


VIII. 1. Regimul politic, monopolul ideologic si ‘productia culturala’___________62
1. Regimul lui Gh. Gheorghiu Dej (1948-1965)_____________________________62

76
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

2. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)________________63


VIII. 2. Securitatea si presiunea politica____________________________________65
VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista_________________________________66

IX. Statul si societatea civila dupa 1989____________________________________67


IX. 1. Institutiile statului de drept_________________________________________67
Decembrie 1989. Context si consecinte______________________________________67
Revenirea la democratie__________________________________________________67

77