Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Andreea Mihăescu
Clasa a XI-a H
România între Orient și Occident sau, altfel spus, plasarea României între
două civilizații, Est și Vest, Răsărit și Apus, a creat discuții în contradictoriu ce
există și în ziua de astăzi, evident, la un nivel mult mai înalt. Cu toate că de ambele
părți există argumente pro și contra, încă nu se poate depăși ideea că, în esență,
tradiția și modernitatea sunt importante și necesare în egală măsură.
Un alt suport pentru această “problemă” este teoria formelor fără fond. Pe
lângă sectoarele în care a excelat (ortografia limbii române și critica literară), Titu
Maiorescu a ajuns să teoretizeze și acest lucru. A observat că cei care pleacă în
străinătate pentru a-și aprofunda cunoștințele, de obicei tinerii, se întorc în țară
după încheierea studiilor cu o dorință puternică de schimbare, însă de cele mai
multe ori nepotrivită din cauza promptitudinii ei. Astfel, a subliniat că sistemul
românesc dispunea de tot temeiul occidental necesar, însă nu era valorificat.
“Cufundată până la începutul secolului al XIX-lea în barbaria orientală, societatea
română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia de
atunci de mişcarea contagioasă prin care ideile Revoluţiunii franceză au străbătut
până în extremităţile geografice ale Europei. Atrasă de lumină , junimea noastră
întreprinse acea mişcare extraordinară spre fântânele ştiinţei din Franţa şi
Germania, care până astăzi a mers tot crescând şi care a dat mai ales României
libere o parte din lustrul societăţilor străine. Din nenorocire, numai lustrul de afară!
Că nepregătiţi precum erau şi sunt tinerii noştri, uimiţi de fenomenele măreţe ale
culturii moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră până la
cauze, văzură numai formele de deasupra ale civilizaţiei, dar nu întrevăzură
fundamentele istorice mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme şi fără a
căror preexistenţă ele nici nu ar fi putut exista.”
Din punctual meu de vedere, ceea ce tinerii își doresc, la ce aspiră ei, este o
viață “ca în afară” și reușite “ca în afară”; modelul occidental a devenit treptat un
prototip al schimbărilor ce se vor aplicate. Și, valorificând cele menționate
anterior, ei se ghidează dupa urmările proceselor și manifestărilor aduse la
cunoștință lumii, ignorând originile, motivele, fundamentele.
Pe lângă toate aceste lucruri, deși cartea face referire la secolul al XVIII-lea,
alege să vorbească și despre perioada contemporană, în același timp, fără a indica
1
Maiorescu, Titu – În contra direcției de astăzi în cultura română (1868)
2
Djuvara, Neagu – Între Orient si Occident, pag 7
sau a evidenția acest lucru. “Din doi in doi ani, cel mult la trei ani, Poarta îi dă un
nou domnitor; acesta, secătuit de cheltuielile făcute ca să-și țină rangul și de prețul
dat pentru scaun, pe care nu-l poate avea decât plătindu-l, vine în această provincie
nu doar ca să domnească, să-și plătească datoriile și să adune altă avere, ci și ca să-
și îmbogățească neamurile, prietenii și pe toți cei ce-l slujesc. Așadar, din trei în
trei ani, o nouă legiune de astfel de vampiri ajunge în Moldova, săraci cu toții,
amărâți, și din trei în trei ani, pleacă de aici încărcați de aur și de bunuri, lăsând
după ei doar amintirea necazurilor și gustul pentru o nepotolită lăcomie pe care
vrednicii lor urmași o vor arăta negreșit.” 3
3
Djuvara, Neagu – Între Orient si Occident, pag 39
neamului și au determinat Europa să țină seamă de ele. Ei au făcut toate acestea.
Au făcut chiar mai mult: au făurit România.”4
4
Djuvara, Neagu – Între Orient si Occident, pag 392
Bibliografie
1. Djuvara, Neagu – Între Orient și Occident
2. Maiorescu, Titu – În contra direcției de astăzi în cultura română
(1868)
3. Costache, Adrian – Limba și literatura română, manual pentru clasa
a XI-a, editura Art, 2009
4. Oane, Sorin – Istorie, manual pentru clasa a XI-a, editura
Humanitas, 2015