EVENIMENT

cu privire la experienţele sale, privind culori ale spectrului prin fotosinteză.

Anul Internaţional al Luminii
2015 - fapte şi curiozităţi
Anul 2015 este celebrat ca fiind
Anul Internaţional al Luminii şi al
Mijloacelor Tehnice ce folosesc
Lumina, purtând prescurtarea IYL
2015, după iniţialele preluate din
limba engleză, în conformitate cu o
hotărâre adoptata în decembrie 2013.
Ceremonia de lansare a IYL 2015 a
avut loc la sediul UNESCO din Paris,
iar scopurile privind acest moment
privesc pe de o parte susţinerea în
continuare a cercetărilor în domeniul
luminii, deosebit de important
pentru tehnologiile viitorului, iar pe
de altă parte răspândirea cunoaşterii
fenomenului luminos la nivelul
publicului larg.
Pentru susţinerea materială a
programului stabilit de UNESCO,
sunt deja angajate sponsorizări
din partea mai multor instituţii
de cercetare din domeniul
fizicii.
• În anul 1865, acum 150 de ani,
savantul James Clerk Maxwell şi-a
publicat propria cercetare, prin care
făcea publică teoria sa cu privire la
teoria electromagnetică a luminii.
• În anul 1905, un alt monstru
sacru al ştiinţelor moderne, Albert
Einstein, oferea explicaţia matematică
a efectului fotoelectric, pe baza
ipotezelor cuantice formulate anterior
de Max Planck.
• În 1915, acum un secol, conceptul
de lumină a fost interpretat pentru
prima dată sub aspect cosmologic,
folosindu-se teoria generală a
relativităţii.
• Cu 50 de ani în urmă, în 1965,
Charles Cao făcea primele comunicări
transmisia unor radiaţii, inclusiv cele
luminoase, prin fibră optică. Această
tehnică modernă a revoluţionat total
transmisiunile de astăzi, deschizând o
eră nouă în domeniul calculatoarelor
şi al Internetului. Pentru cercetările
sale, Charles Cao a fost distins cu
premiul Nobel în anul 2009.
Curiozităţi
Lăsând la o parte aspectele
tehnice şi ştiinţifice, lumina are harul
de a ne pune în faţa unor ciudăţenii,
care într-un trecut mai îndepărtat sau
mai apropiat ar fi părut din domeniul
paranormalului.
• Corpul omenesc este
bioluminiscent, radiind în
permanenţă lumină. Dar noi n-o
observăm pentru că strălucirea ei
este de o mie de ori mai slabă decât
cea pe care ar putea-o percepe ochiul
uman.
• Frunzele plantelor le vedem
verzi, întrucât ele reflectă lumina
verde şi absorb celelalte
Daca am ilumina interiorul unei sere
cu o lumină verde monocromatică,
plantele ar muri.
• Soarele radiază într-o secundă
suficientă energie ca să alimenteze
planeta noastră câteva milioane de
ani. Dar, atenţie, numai o parte infimă
din această energie ajunge la Pământ.
Restul se împrăştie în spaţiu.
• Circa 18-35% din populaţia Terrei
suferă de reflexul foto-strănutului,
respectiv strănut provocat de excesul
de lumină. Fenomenul nu şi-a găsit
o explicaţie nici până în ziua de
astăzi. Există însă un remediu simplu:
ochelarii de soare.
• Numai o parte din câmpul luminos
este vizibil pentru oameni şi anume
cel care se încadrează în culorile
spectrului. Există însă fiinţe care vad
şi domeniul „invizibil“: albinele pot
vedea lumina ultravioletă, iar şarpele
cu clopoţei lumina infraroşie. Mai
sunt şi alte exemple.
• În California, se păstrează cel
mai „longeviv“ bec din lume. El
a fost aprins în anul 1901 şi mai
funcţionează încă şi
astăzi.

A fost ales pentru

celebrare anume acest an,
întrucât prin coincidente
neaşteptate, 2015
constituie momentul
aniversar al mai multor
repere istorice privind marile
cercetări şi descoperiri în ce
priveşte lumina. Ar merita
punctate, măcar în parte:

Coincidenţele istoriei
• Cea mai veche lucrare
de cercetare în domeniul
opticii, păstrată până astăzi,
aparţine matematicianului,
inginerului, fizicianului şi
astronomului oriental Ibn al-
Haitham (consemnat în
documentele
e u r o p e n e
cu numele
Alhazen).
Lucrarea
datează din
anul 1015, cu
exact o mie de
ani în urmă.
• Conceptul de undă
luminoasă a fost lansat în ştiinţă de
savantul Augustin Fresnel în anul
1815, respectiv acum 200 de ani.