Sunteți pe pagina 1din 6

PS Gurie al Devei si Hunedoarei: DRAGOBETELE,

JALNIC CONCUBINAJ AL DESFRANARII. Protest fata de


CASATORIA DE PROBA “oficiata” de primarii din
eparhie
cuvantul-ortodox.ro/recomandari/ps-gurie-al-devei-si-hunedoarei-dragobetele-jalnic-concubinaj-

al-desfranarii-protest-fata-de-casatoria-de-proba-oficiata-de-primarii-din-eparhie/ February 24, 2012

Am primit pe mail:

In atasament va trimit o scrisoare deschisa a PS Gurie adresata


primarilor din toate satele si orasele din cuprinsul judetului
Hunedoara (in special Deva si Orastie). Cand PS Gurie a aflat ca unii
primari au oficiat casatorii de o zi s-a suparat si a trimis presei
locale acest articol. Nici un ziar local nu a publicat scrisoarea, [care]
poate fi gasita si pe siteul episcopiei Devei si Hunedoarei. Primarii au
tratat cu ignoranta pozitia preasfintitului. Primarul din Orastie [de fapt
din Deva, n.n.] a spus ca nu se lasa influentat de oricine si ca tine la
traditiile strabune, motiv pentru care nu va renunta la acest tip de
casatorii de o zi numite si casatorii de proba. Aceste casatorii de o zi
au fost facute cu ocazia Dragobetelui si Valentine`S Day.

Domnia Voastra,

Va rugam sa transmiteti la cat mai multi cititori acest foarte binevenit mesaj
al bisericii noastre catre cei care, in general pot pune stavila multor
derapaje periculoase pentru mantuirea noastra,a copiilor nostri si a
nepotilor nostri.

Bunul Dumnezeu sa ne ajute.

Domnule Primar,

Vă scriu aceste rânduri din pricina preţuirii şi a dragostei pe care v-o port, dar
şi din grija părintească şi duhovnicească cu care sunt dator înaintea lui
Dumnezeu pentru toţi cei încredinţaţi mie spre păstorire – după spusa
proorocului:

1/6
„Şi pe tine, fiul omului, te-am pus Eu străjer casei lui Israel şi tu vei auzi
cuvânt din gura Mea şi îl vei vesti din partea Mea. Când Eu voi zice
păcătosului: „Păcătosule, vei muri”, şi tu nu-i vei grăi nimic, ca să vesteşti pe
păcătos să se abată de la calea lui, atunci păcătosul acela va muri pentru
păcatele sale, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta” (Iezechiel 33, 7-8).

Cu bucurie constat că generaţiile tinere îşi regăsesc rădăcinile şi identitatea în


dimensiunea românească a existenţei prin redescoperirea unor sărbători care
au dat oarecând cheag şi sens existenţei sociale. Printre ele se numără şi
Dragobetele – un prilej de a prăznui negrăita taină a iubirii feciorelnice şi care
recapitula şi ordona tinereţea într-o profundă viziune morală înspre pregătirea
pentru o viitoare căsnicie.

Generaţiilor vârstnice le revenea cândva (şi le revine şi astăzi) datoria de


a veghea cu fermitate gingaşă (care nu strivea farmecul libertăţii iubirii,
dar nici nu îngăduia să fie confiscată de biologie) sentimentul
îndrăgostirii şi taina căutării şi întâlnirii tinerilor. Sărăbătorile la români,
precum Dragobetele, reuşeau să aducă şi să păstreze la un loc bucuria lui
Dumnezeu pentru viaţa omenească şi bucuria omului pentru viaţa cerească.
Pe-trecerea (vorba lui C. Noica) era prilej de a sesiza ceea ce este trecător şi
ceea ce este veşnic din clipele existenţei pământeşti.
„Trecătorul”(nestatornicul din taina timpului, adică vremelnicul) era cu
înţelepciune îndreptat şi cuprins în albia veşniciei. Aşa au trăit românii în
istorie şi de aici minunea statorniciei româneşti în valurile vitrege ale istoriei.

Cu durere negrăită constat că regăsirea rădăcinilor româneşti ale


existenţei de către generaţiile tinere alunecă tot mai des şi tot mai mult în
derizoriu. Praznicele creştine, sărbătorile din popor (unele cu rădăcini de
dinaintea încreştinării noastre, dar transfigurate apoi de Întruparea Domnului
Hristos) sunt parcă destructurate sistematic, sunt golite de conţinutul
transcendent (adică de sâmburele mai presus de timp şi de istorie şi care
a generat şi „timpul românesc” şi istoria noastră creştină) şi aruncate în
orizontul unui spirit de bâlci şi carnaval. Naşterea Domnului, Învierea
Domnului şi alte praznice care, în dimensiunea creştină românească, suprimă
distanţa dintre cer şi pământ, pe acesta din urmă şi viaţa omenească
umplându-le de sens şi scoţându-le din orice provizorat, sunt reduse la
spiritul de „supermarket”, de profit al pieţei.

Dragobetele, din sărbătoare a iubirii neprihănite, ce înalţă tinereţea în bucuria


supremă de a fi, este transformat într-un jalnic concubinaj al desfrânării!
Cine şi de ce o face? Cine sunt cei care dezbracă iubirea de sfinţenie şi o
rezumă la instinctele unei discoteci?

2/6
Generaţiile vârstnice, datoare să vegheze ca duhul creştin românesc să nu
moară în copiii noştri, se transformă în jalnici agenţi matrimoniali de o
zi. Primarul – omul reper moral, intelectual şi gospodăresc al unei comunităţi,
părintele fără veşminte preoţeşti al celor din „parohia”(primăria) ce i-a fost
încredinţată – joacă rolul unui oficiator al unei iubiri şi căsătorii de
probă! Normalizează, adică, alungarea lui Hristos din cetate! Domnule
primar, oricare ai fi, aceasta este o blasfemie! O blasfemie împotriva lui
Dumnezeu atunci când participi şi sapi la temelia instituţiei sacre a
familiei creştine încheind căsătorii de o zi! Este o blasfemie împotriva
neamului românesc, a identităţii sale exprimată şi în sărbătoarea
Dragobetelui, atunci când sanctifici iubirea redusă la concubinajul de o
noapte! Este o crudă blasfemie împotriva iubirii, căci iubirea singularizează
pe om în rândul tuturor formelor de existenţă şi înveşniceşte comuniunea între
doi tineri! Te-ai gândit vreodată că cei doi tineri cărora le oficiezi curvia
de o zi ar putea fi copiii sau nepoţii tăi?! Nu te cutremuri de judecata
istoriei pe care o scoţi din devenirea românească şi creştinească de dragul
a 30 de arginţi (adică voturi)?!

Îmi pare că Primarului (cu majusculă) nu-i este îngăduit să devină primar (cu
literă mică)! Oare n-ar trebui noi ca părinţi ai tinerilor să profităm de
Dragobete şi petrecerea lor s-o transformăm într-o seară de taifas unde în loc
de parodierea Tainei Cununiei să ne ascultăm unii pe alţii mărturisindu-ne
povestea iubirii, taina îndrăgostirii. Să le povestim că neamul nostru
românesc, de Dragobete, fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi
în cete porneau cântând să caute primele flori de primăvară, simbol al
înmuguririi iubirii întâia oară în sufletul unui adolescent. Că fetele strângeau
ghiocei, viorele şi tămâioase pe care le puneau la icoane până la Sânziene
când le aruncau în apele curgătoare pentru a le duce precum dorul duce inima
celui îndrăgostit către cel drag. Şi că de Dragobete tinerii se adunau şi-şi
făceau făgăduinţe sau chiar jurăminte de prietenie. Şi, mai mult, Dragobetele
însemna şi aflarea perechii potrivite în lumea păcătoşilor, care începeau a-şi
construi împreună cuiburile. În seara de Dragobete tinerii de azi ar putea
afla că numele sărbătorii vine din spaţiul vechi slav în care „Glavo-
Obretenia” desemna sărbătoarea „ Aflării capului Sfântului Ioan
Botezătorul”, şi, prin urmare, prietenia tinerilor trebuie să fie o mergere
înaintea lui Hristos şi o pregătire a căsniciei în Calea Domnului, precum
fusese misiunea Sfântului Ioan.

Domnule Primar, dacă noi, sarea pământului şi lumina acestei lumi,


consimţim la gesturi care justifică imoralitatea şi desfrâul între tineri
prin ideea de căsătorie de probă sau de o zi, atunci la ce va mai fi bună
sarea dacă e stricată şi cum va mai lumina lumina devenită ea însăşi
întuneric?!
3/6
Biroul de Presă al Episcopiei Devei şi Hunedoarei

Precizare:

Această scrisoare nu vizează o persoană (un primar) anume. Ea vizează o


stare de fapt care sapă la temelia sfinţeniei şi unităţii familiei creştine
româneşti şi implicit a vieţii umane. Ne detaşăm de orice iniţiativă
instituţională (publică) sau personală care ar încerca să se folosească trunchiat
de Scrisoarea noastră în mod tendenţios în scopuri electorale sau în rivalităţi
partidice.

Comunicat de presă
Episcopia Devei şi Hunedoarei îşi menţine poziţia cu privire la
pseudocăsătoriile de o zi oficiate de către unii primari din cuprinsul
judeţului Hunedoara, fapt care contravine flagrant moralei creştine şi
sacralităţii Sfintei Taine a Cununiei.

Dorim să exprimăm public faptul că demersul Episcopiei Devei şi


Hunedoarei este unul care se doreşte a fi exclusiv moral şi duhovnicesc, fiind
lipsit de orice conotaţie de natură politică. Prin această luare de poziţie noi
dezavuăm gestul în sine de a relativiza, chiar şi în glumă, căsătoria, care,
potrivit învăţăturii creştine, este un act fundamental, care stă la temelia
stabilităţii şi progresului unei societăţi, fără a nominaliza sau ataca
anumite persoane politice care au organizat astfel de evenimente.

Prin urmare, Episcopia Devei şi Hunedoarei se desolidarizează faţă de orice


acţiune mediatică ce foloseşte comunicatul nostru în scopuri electorale sau de
discreditare publică a unor persoane politice, luarea noastră de poziţie având
scopul de a-i conştientiza pe cei care se află în fruntea comunităţilor locale
asupra pericolului moral care planează asupra societăţii prin ducerea în
derizoriu a unui act cu conotaţii spirituale şi sociale atât de profunde, cum este
căsătoria.

Astfel, acţiunile de presă care deturnează scopul şi sensul demersului nostru,


încercând să-i imprime o conotaţie politică pe care noi nu am dorit-o şi nu o
dorim în nici un fel, considerăm că sunt intolerabile şi contravin întru totul
profesiei şi deontologiei jurnalistice.

Biroul de Presă al Episcopiei Devei şi Hunedoarei

Sursa online: http://www.episcopiadevei.ro/

4/6
Nota noastra:
E vorba despre:

Citinews: HD: Episcopia, împotriva „căsătoriilor de probă”

Episcopul Devei şi Hunedoarei ia atitudine faţă de căsătoriile de o zi,


care au fost oficiate simbolic de mai multe administraţii locale. Biroul
de presă al Episcopiei devei şi Hunedoarei au trimis o scrisoare deschisă
„Primarului”, nu unul anume, ci adresată în general celor care au decis
să serbeze în acest fel „iubirea”.

De exemplu, în data de 12 februarie, edilii din Deva au decis să


celebreze iubirea în avans, iar Primarul Devei, Mircia Muntean, a
oficiat „Căsătorii de probă” pentru pe toţi îndrăgostiţii care au
dorit să-şi dovedească, o dată în plus, sentimentele. Nu este primul an
în care se întâmplă acest lucru şi, mai mult, unii dintre îndrăgostiţi s-au
căsătorit între timp cu acte în regulă. Anul trecut, nu mai puţin de 40
dintre perechile care şi-au unit “de probă” destinele în februarie, s-
au căsătorit oficial şi au intrat în posesia premiului de 1000 de lei
oferit de Primăria Deva. În acest an, însă, Episcopul devei şi
Hunedoarei a luat atitudine printr-o scrisoare deschisă în care îşi
exprimă îngrijorarea faţă de acest fel de « căsătorii de o zi ».

Atitudinea PS Gurie este absolut laudabila, cu singurul amendament


ca Dragobetele sunt contestate si ca sarbatori traditionale, dupa cum
e relatat aici:

“DRAGOBETELE” E MAI ACCEPTABIL DECAT “SFANTUL VALENTIN”?


De ce un crestin trebuie sa respinga aceasta “sarbatoare” si
care este rostul acestor paganisme modernizate?

Mai vezi si:

PARINTELE SAVATIE: “ZIUA INDRAGOSTITILOR” – una din


“sarbatorile” finantate puternic pentru manipularea globala a
tinerilor

Pe subiectul casatoriei de proba si a concubinajului:

CASATORIA DE PROBA – O SOLUTIE? Raspuns la scrisoarea


unor tineri

Casatoria de proba

PARINTELE RAFAIL NOICA DESPRE CURVIE, despre


5/6
pervertirea cuvintelor si despre “binecuvantarea”
duhovnicului pentru RELATIILE TRUPESTI DINAINTE DE
CUNUNIE. Cum ne putem insela folosind eretic cuvantul:
“Toate ne sunt ingaduite…”?

PARADOXURILE CONCUBINAJULUI – Raspunsuri ale


psihiatrului ortodox Dmitri Avdeev despre relatiile dinaintea
casatoriei si despre pastrarea fecioriei

6/6