Sunteți pe pagina 1din 57

41147512-12391541131

Teste grila pentru Anatomie I

1. Urmatoarele afirmatii despre cartilajul articular sunt false:

A) Elasticitatea este invers proportionala cu grosimea


B) Grosimea centrala pe suprafetele convexe este minima.
C) Grosimea periferica pe suprafetele concave este maxima.
D) Este compresibil si elastic, dar nu suporta greutati de peste 300 Kg.
E) In cadrul articulatiilor mari, grosimea este 2-4 mm,dar poate ajunge si la 6-7 mm(articulatia coxala).

2. Despre cartilajele articulare sunt adevarate afirmatiile:

A) Acopera suprafetele articulare.


B) Sunt poroase, elastice si au culoare galbena.
C) Structura este neomogena, de aici si denumirea de cartilaj hialin.
D) Este foarte rezistent mecanic, dar aproape incompresibil.
E) Fiind lipsit de vascularizatie si inervatie, nu doare si are un metabolism foarte scazut.

3. Alegeti asocierile corecte in cadrul cartilajului articular:

A) Structura omogena – cartilaj hialin.


B) Suprafata convexa – grosime centrala maxima.
C) Suprafata concava – grosime periferica minima.
D) Grosime mare – elasticitate mare.
E) Grosime mica – elasticitate mare.

4. Periostul:

A) Acopera osul in totalitate.


B) Este o membrana conjunctiva alb-galbuie care prezinta macroscopic 3 straturi.
C) La nivelul suprafetelor articulare, se continua cu capsula articulara.
D) Stratul intermediar este un tesut conjunctiv lax, cu rol trofic si de protectie.
E) Stratul cambial este cel mai slab reprezentat la adulti.

5. Alegeti afirmatiile false cu privire la periost:

A) Stratul proliferativ este bine reprezentat la copii si adulti, dar mai putin la batrani.
B) Are grosime variabila, mai mare la nivelul metafizelor oaselor lungi.
C) Se suprapune peste capsula articulara, protejand-o si hranind-o.
D) In urma leziunilor osoase, stratul cambial isi reduce dimensiunile pentru a produce calusul.
E) Calusul poate fi considerat o cicatrice osoasa.

1
41147512-12391541131

6. Tranzitia tendon-os are loc astfel:

A) Tendon→fibrocartilaj calcificat→fibrocartilaj→tesut osos cu densitate mica→corticala cu densitate normala.


B) Corticala cu densitate normala → tesut osos cu densitate mica → fibrocartilaj → tendon.
C) Tendon→fibrocartilaj→fibrocartilaj calcificat→tesut osos cu densitate mica→corticala cu densitate normala.
D) Fibrele tendinoase periferice se amesteca cu periostul intrerupt la nivelul de contact.
E) Prin intermediul unei lame intracelulare, colagenul este separat de tendinocite.

7. Procesele care au loc la jonctiunea tendon-periost sunt:

A) Tendonul se ramifica la nivelul suprafetei de contact.


B) Fibrele periferice se amesteca cu periostul.
C) Fibrele centrale avanseaza in profunzime, perforand corticala.
D) Lama extracelulara separa tendinocitele de colagen.
E) Calcifierea fibrocartilajului decurge odata cu inaintarea in adancime.

8. In cadrul jonctiunii tendon-periost:

A) Fibrele tendinoase centrale se ancoreaza pe corticala prin discontinuitatile periostului.


B) Celulele tendinoase sufera o degenerescenta membranara si nucleara.
C) Tendinocitele devin sferice, se disperseaza si se separa de colagen printr-o lama extracelulara.
D) Calcifierea decurge odata cu avansarea in profunzime.
E) Tranzitia tendon-os este progresiva: tendon, fibrocartilaj, fibrocartilaj calcificat, tesut osos cu densitate
scazuta, corticala normala.

9. Osul propriu-zis:

A) Este format microscopic din doua tipuri de substanta osoasa: compacta si spongioasa.
B) Substanta compacta este prezenta, practic, la nivelul tuturor oaselor.
C) Diafizele oaselor lungi sunt foarte bogate in substanta spongioasa.
D) Lamele osoase pot delimita sau nu cavitati intermediare.
E) Cavitatile dintre lamele substantei compacte se numesc lacune osoase.

10. Substanta compacta:

A) Este formata din lame osoase alaturate, fara cavitati intermediare.


B) La periferie se afla lamele circumferentiale externe, iar intre acestea, cele interstitiale.
C) Este bine reprezentata la nivelul diafizelor oaselor lungi.
D) Este prezenta la exteriorul majoritatii oaselor.
E) Se numeste astfel deoarece nu prezinta nici o cavitate sau orificiu.

11. Substanta spongioasa:

A) Este formata din lame osoase intre care se delimiteaza cavitati.


B) Trabeculele osoase sunt orientate aleator pentru distribuirea uniforma a structurii de rezistenta.
C) Lamele osoase sunt orientate toate in aceeasi directie: a liniilor fortelor statice.
D) Lamele osoase sunt orientate toate in aceeasi directie: a traiectoriilor de presiune si tractiune.
E) Trabeculele osoase sunt orientate dupa linii de forta specifice fiecarui os.

2
41147512-12391541131

12. Alegeti afirmatiile false in legatura cu substanta spongioasa:

A) Este prezenta in special la nivelul epifizelor oaselor lungi.


B) Ocupa in intregime oasele scurte.
C) Este mai slab reprezentata la nivelul diafizelor oaselor lungi si in interiorul oaselor plate.
D) Termenul de diploe este specific oaselor scurte.
E) Prezinta trabecule orientate in sensuri diferite si grupate in lamele specific orientate.

13. Osteonul:

A) Este unitatea morfofunctionala a sistemelor haversiene.


B) Este o structura dinamica.
C) Se reinnoieste la aproximativ 180 de zile.
D) Este o structura cu ordinul de marime de 100 microni.
E) Este specific substantei spongioase.

14. Sistemul haversian:

A) Este format din 15-25 lamele dispuse concentric in jurul unui canal central.
B) Fibrele de colagen din lamele sunt rasucite in spirala in jurul canalului central.
C) Lacunele osoase exista si in afara lamelelor osoase.
D) In lacunele osoase se gaseste cate un osteoblast tanar.
E) Legatura dintre periferie si canalul haversian se face prin reteaua anastomotica a canalelor Volkmann.

15. Osteoblastele:

A) Sunt celule ovoide sau cilindrice, cu nucleu voluminos, situat in vecinatatea suprafetei osoase in formare.
B) Prelungirile citoplasmatice penetreaza tesutul osteoid sintetizator.
C) Sunt capabile sa sintetizeze cantitati mari de substanta organica inainte sa devina osteocite.
D) Provin din mezodermul somatic, direct din celulele osteoprogenitoare.
E) In unele cazuri, celulele peretilor capilarelor se pot diferentia in celule osoase.

16. Despre osteoblaste sunt adevarate urmatoarele:

A) Sintetizeaza mari cantitati de substanta organica.


B) Protocolagenul este sintetizat in citoplasma.
C) Procolagenul este sintetizat in ribozomi.
D) In urma iesirii din plasma in mediul extracelular, protocolagenul se transforma in tropocolagen.
E) Tropocolagenul se asociaza in miofibrile de colagen, iar acestea, in final, in fibre de colagen.

17. Alegeti afirmatiile false despre osteocit:

A) Este un osteoblast cuprins in matricea osoasa.


B) In urma incluziunii in matrice, dispar prelungirile citoplasmatice.
C) In urma incetarii sintezei de procolagen, sincitiul osteoblastic este scindat in osteocite individuale, cate una in
fiecare lacuna osteocitara.
D) Osteocitele de suprafata alcatuiesc membrana endostala.
E) Osteocitele propriu-zise si cele de suprafata reprezinta pana la 70% din totalul celulelor osoase.

3
41147512-12391541131

18. Osteoclastele:

A) Sunt celule mari, cu 6-12 nuclei.


B) Pot avea forma si marime variabila.
C) Sunt capabile sa se miste la suprafata osoasa.
D) Sunt macrofagele tesutului osos.
E) Provin din monocite.

19. Cartilajul de crestere:

A) Este prezent doar la nivelul metafizar (intre diafiza si epifiza).


B) Joaca un rol important in crestere osoasa si congruenta articulara.
C) Cel apofizar are aspect sferic si este implicat in cresterea centrifuga.
D) Cel de conjugare are o forma aproximativ dreptunghiulara si este implicat in cresterea axiala.
E) Asigura forma si particularitatile functionale ale osului.

20. Endostul:

A) Este o membrana fibrocelulara completa.


B) Captuseste canalul medular.
C) Captuseste canalul haversian.
D) Captuseste cavitatile substantei spongioase.
E) Continuitatea periost-endost se realizeaza printr-o structura fibrocelulara asemanatoare, prin canalele
haversiene.

21. Canalul medular:

A) Este situat numai la nivelul diafizei.


B) Suprafata peretilor este neteda si regulata, datorita activitatii de remodelare osoasa bine coordonata.
C) Indexul cortical este un raport intre grosimea corticalei osoase si cea a canalului medular.
D) Maduva osoasa rosie se gaseste in special lacopii, dar si la adult.
E) Maduva osoasa poate fi de 3 feluri: rosie, galbena si gelationasa.

22. Despre vascularizatia si inervatia osului se poate spune ca:

A) Vascularizatia se realizeaza prin trei sisteme circulatorii importante.


B) Traiectul de perforare al arterei nutritive este oblic.
C) Din ramuri medulare se desprind vase mici care fac legatura intre reteaua medulara si ce periostala.
D) Anastomozele dintre retelele arteriale epifizare si cele medulare sunt bine reprezentate in partea superioara.
E) Reteaua nervoasa a osului este bogata si prezenta mai ales la nivelul endostului.

23. Urmatoarele afirmatii sunt false:

A) Arterele periostale nu mai pastreaza structura obisnuita a vaselor.


B) Ramificatiile capilarului canalului Havers sunt simpe tuburi epiteliale.
C) Artera nutritiva face o exceptie si este insotita de o venula satelita.
D) Venele sistemului circulator osos ies la nivelul metafizelor.
E) Ramurile medulare ale arterei nutritive pot fi unic sau multiplu ramificate.

4
41147512-12391541131

24. Osificarea:

A) Poate aparea direct in tesutul mezenchimatos (osificare membranoasa).


B) Apare dupa o etapa cartilaginoasa (osificare encondrala).
C) La un singur os, nu pot fi prezente ambele tipuri de osificare.
D) Osificarea osului occipital este exclusiv de tip membranos.
E) La unele oase de la baza craniului, osificarea are loc prin doua mecanisme.

25. Clasificarea articulatiilor:

A) Dupa gradul de mobilitate: uniaxiale, biaxiale, triaxiale.


B) Functionala: sinartroze, diartroze si amfiartroze.
C) Sinartrozele au un grad ridicat de mobilitate.
D) Enartrozele sunt cele mai mobile articulatii.
E) Trohoida si ginglimusul sunt tipuri de articulatie biaxiala.

26. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A) Limitarea articulara poate fi musculara, osoasa si tendinoasa.


B) Ligamentul costoclavicular este o sinartroza fibroasa.
C) Cavitatea articulara poate fi acoperita pe alocuri numai de membrana sinoviala.
D) Bursele sinoviale periarticulare inconjoara ligamentul si ajung sub muschii periarticulari.
E) Schindrilazisul este un tip particular de sutura craniana dintata.

27. Alegeti afirmatiile false:

A) Jonctiunea dintre manubriu si corp sternal este o sincondroza tipica.


B) 40% din articulatiile acromioclaviculare prezinta un menisc articular.
C) La nivelul articulatiei temporomandibulare este prezent un disc articular.
D) Lichidul sinovial este produs de catre membrana sinoviala.
E) Cartilajul de crestere nu este o sinartroza.

28. Alegeti asocierile corecte:

A) Articulatia sacro-iliaca – articulatie homomorfa asemanatoare.


B) Articulatiile intercuneiforme – homomorfe identice.
C) Inversiune – abductie si rotatie externa.
D) Ax transversal – abductie si adductie.
E) Sutura limboida – jonctiune fibroasa.

29. Care sunt diferentele dintre discul articular si meniscul articular?

A) Discul articular are o grosime aproximativ egala, iar meniscul este mai gros spre margini.
B) Discul imparte cavitatea articulara in 2 compartimente, iar meniscul nu.
C) Discul adera la capsula, in timp ce capsula se insera pe menisc.
D) Discul articular se intalneste la coloana vertebrala, iar meniscul la genunchi.
E) Discul este o anexa articulara, iar meniscul este o structura asociata.

5
41147512-12391541131

30. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Gomfoza este un tip de jonctiune fibroasa la nivelul articulatiei temporomandibulare.


B) Ligamentul costoclavicular este o sinartroza fibroasa (sindesmoza).
C) Tipurile de sinartroze fibroase sunt: sindesmozele, membranele interosoase si suturile craniene.
D) Suturile craniene dintate au un ritm de crestere mai scazut.
E) Sutura limboida este un tip particular de sutura dintata.

31. Sinartrozele:

A) Realizeaza jonctiunea interosoasa prin intermediul unui tesut conjunctiv.


B) Dupa tipul de tesut conjunctiv, jonctiunile sunt: fibroase, cartilaginoase si osoase.
C) Sinostozele pot fi primare (sudarea oaselor coxale) si secundare (unirea partilor simetrice ale mandibulei).
D) Simfizele sunt structuri fibrocartilaginoase.
E) Diartrozele sunt articulatii “adevarate”, ce au capsula si cavitate articulara.

32. Simfizele:

A) Sunt jonctiuni osoase (sinostoze).


B) Sunt sinartroze cu un anumit nivel de mobilitate.
C) Pot fi considerate jonctiuni osoase secundare.
D) Reprezinta o structura de trecere intre sinfibroza si sinostoza.
E) Datorita unei mici mobilitati, pot fi clasificate si ca amfiartroze.

33. Afirmatiile corecte sunt:

A) Diartrozele sunt articulatii mobile, ce au capsula si cavitate articulara.


B) Cavitatea articulara corespunde uneori cu cea sinoviala.
C) Discurile articulare sunt prezenta la articulatia temporomandibulara in 40% din cazuri.
D) Capsula articulara se fixeaza pe circumferinta meniscurilor articulare.
E) Cadrele fibrocartilagionase sunt structuri asociate amfiartrozelor.

34. Muschii periarticulari:

A) Au o importanta redusa in cadrul articulatiilor foarte mobile.


B) Pot fi muschi tensori ai capsulei articulare.
C) Paralizia acestora la nivel scapulo-humeral poate produce luxatie scapulohumerala.
D) Au un rol important in cadrul articulatiilor ce au o capsula laxa si ligamente slab dezvoltate.
E) Completeaza in mod pasiv actiunea activa a ligamentelor.

35. Lichidul sinovial:

A) Nu este produs de membrana sinoviala.


B) Se formeaza prin transsudat plasmatic si descuamarea sinovialei si a cartilajelor intraarticulare.
C) Se produce ca urmare a miscarilor in articulatie.
D) Are rol de hranire, lubrifiere si curatare a articulatiei.
E) Poate fi resorbit de catre membrana sinoviala.

6
41147512-12391541131

36. Membrana sinoviala:

A) Are un important rol anti-inflamator.


B) Este o structura de tip seros.
C) Tapeteaza toate structurile intraarticulare.
D) Vilozitatile cresc in talie si scad ca numar, odata cu inaintarea in varsta.
E) Este un tesut conjunctiv specializat ce prezinta placi adipoase vizibile.

37. Bursele sinoviale:

A) Iau nastere in locurile in care capsula este acoperita doar de sinoviala.


B) Sinoviala herniaza, ajungand direct sub muschii periarticulari.
C) Sinoviala inconjoara ligamentul inainte de a ajunge la muschii periarticulari.
D) Separa muschii periarticulari de ligamentul de sub.
E) Sunt pline cu lichid sinovial produs de membrana sinoviala in plina herniere.

38. Alegeti afirmatiile despre capsula articulara care nu sunt false:

A) Este stratul extern, fibros al capsulei fibroase.


B) Poate fi laxa sau stransa si este formata din 2 straturi.
C) Stratul intern este un tesut conjunctiv specializat.
D) In articulatia cotului, directia fibrelor conjunctive este longitudinala.
E) Se insera la nivel metafizar atunci cand miscarile articulatiei nu sunt ample.

39. Despre ligamentele articulare se poate spune:

A) Ligamentele capsulare iau nastere prin ingrosarea fibrelor elastice ale capsulei articulare.
B) Ligamentele extracapsulare sunt parte integranta a articulatiei, privind morfologic.
C) Cele extracapsulare pot fi situate la distante relativ mari de articulatie.
D) Ligamentele galbene de la nivelul coloanei vertebrale sunt alcatuite din fibre colagene, dar de un tip special.
E) Ligamente intraarticulare sunt: ligamentele incrucisate de la nivelul genunchiului, ligamentul rotund al
capului femural, ligamentele interosoase subtalare.

40. Alegeti afirmatiile false:

A) Ligamentul capului costal este un ligament capsular.


B) Ligamentele bogate in fibre elastice faciliteaza mobilitatea.
C) Ligamentele incrucisate de la nivelul genunchiului sunt intraarticulare si chiar intrasinoviale.
D) Ligamentele laterale maresc mobilitatea articulatiei si sunt, de obicei, bogate in fibre elastice.
E) Ligamentele capsulare si intraarticulare faciliteaza miscarile.

41. Despre articulatii se pot spune urmatoarele:

A) Conductia, spre deosebire de limitare, poate fi: osoasa, ligamentara, musculara.


B) Articulatiile sferoidale sunt enartrozele in care 2/3 din suprafata sferica a capului osos intra in cavitate.
C) Articulatiile cotilice sunt mai putin mobile ca articulatiile sferoidale.
D) Ginglimusul si articulatiile elipsoidale sunt uniaxiale.
E) Cele bicondilare, elipsoidale si trohoidele sunt biaxiale.

7
41147512-12391541131

42. Articulatiile:

A) Articulatia radiocarpala este un exemplu tipic de trohoida.


B) Articulatia cotului este un exemplu tipic de ginglimus.
C) In cadrul trohoidelor, un cilindru osos se rasuceste in jurul axului propriu, intr-o cavitate scobita.
D) Articulatiile interfalangiene sunt exemple de articulatii selare.
E) La nivel distal, articulatia radioulnara este un exemplu de trohoida.

43. Despre biomecanica articulara se poate afirma ca:

A) Ligamentele extracapsulare sunt implicate.


B) Flexia si extensia sunt miscari ce se realizeaza in jurul axului transversal.
C) Supinatia si pronatia se realizeaza in jurul axului longitutinal.
D) Eversiunea consta dintr-o adductie si o rotatie externa, in flexie dorsala.
E) Incrucisarea este o hiperadductie.

44. Alegeti asocierile false privitor la miscarile articulare:

A) Ax sagital – adductie si abductie.


B) Ax longitudinal – rotatie externa, rotatie interna.
C) Cele 3 axe – articulatia calcaneocuboidiana.
D) Cele 3 axe – circumductia.
E) Ax transversal – nutatie, contranutatie.

45. Miscarile articulare:

A) Sunt miscari complexe atunci cand e vorba de opozitie/repozitie.


B) Opozitia este specifica halucelui.
C) Departarea degetului mic de inelar, in pozitie anatomica, este o miscare de adductie.
D) In opozitie apare flexia falangei distale pe cea intermediara.
E) In repozitie apare extensia falangei proximale pe metacarp.

46. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Corpul muscular este acoperit de perimisiu.


B) Sarcomerul este cuprins intre 2 linii M ale benzilor H.
C) Banda H este portiunea luminoasa a benzii A.
D) Linia M este o striatie mai deschisa, la mijlocul bandei H.
E) Banda I se suprapune partial cu banda A, pe laterale.

47. Despre structura microscopica a fibrei musculare striate sunt adevarate afirmatiile:

A) Sarcomerul cuprinde 2 benzi A si o banda I, centrala.


B) Banda centrala este mai intunecata, dar cu o portiune mediana mai luminoasa (linia M).
C) Pe liniile Z se insera miofilamentele groase ale benzii I.
D) Banda I: clara, anizotropa.
E) Telofragma benzilor I este chiar linia Z, la mijlocul benzii.

8
41147512-12391541131

48. Alegeti afirmatiile false in legatura cu muschiul striat:

A) Are lungime variabila de la 2mm (m. tensor al timpanului) la 30cm (m. croitor).
B) Miofilamentele groase de miozina au o greutate moleculara de 400 000.
C) Miofilamentele subtiri de actina sunt active enzimatic.
D) Fibrele albe sunt mai bogate in hemoglobina, astfel contractandu-se mai rapid.
E) Cisternele terminale contin calciu care va ioniza la eliberarea in sarcoplasma.

49. Muschiul striat:

A) Endomisiumul inconjoara fasciculele de fibre musculare.


B) Fascia musculara comuna este in contact direct cu epimisiumul.
C) Fibrele rosii sunt mai bogate in hemoglobina.
D) Muschii rotatori profunzi ai spatelui sunt muschi lati.
E) Caracteristic muschiului sartorius sunt forta de contractie mare si amplitudina medie.

50. Fibrele musculare:

A) Au grosime de 0,5-1mm si contin cca 10 fascicule musculare.


B) Raportul grosime-lungime variaza in anumite limite.
C) Sunt polinucleate, cu nuclei presarati din loc in loc in sarcoplasma.
D) Prezinta o alternanta de benzi intunecata izotrope si benzi clare anizotrope.
E) Miofibrilele ocupa 2/3 din volumul total al celulei.

51. Tendonul:

A) Este o structura fibroasa alcatuita din colagenocite si fibre tendinoase.


B) Mezotendonul este responsabil de vascularizarea tendonului pe toata lungimea sa.
C) La jonctiunea tendon-periost, fibrele musculare prezinta numeroase invaginari.
D) Trecerea de la tendon la muschi ete intima, existand o continuitate progresiva in ambele sensuri.
E) Paratendonul inconjoara tendonul extrasinovial, are o vascularizatie independenta si joaca un rol de amortizor.

52. Afirmatiile false despre jonctiunea musculo-tendinoasa sunt:

A) La nivelul jonctiunii musculo-tendinoase, tendonul este hranit de vasele principale ale muschiului.
B) Sarcolema de la nivelul jonctiunii musculo-tendinoase este specializata.
C) Fibrocitele si fibrele de colagen centrale, perforeaza corticala sarcolemei.
D) Fibrele periostale si musculare avand rezistente diferite, aici se afla un punct de slaba rezistenta.
E) Fibrele tendinoase se continua imediat sub muschi cu perimisiumul si in profunzime cu endomisiumul.

53. Jonctiuni:

A) Fibrele tendinoase centrale perforeaza corticala osoasa.


B) Sindesmoza este o jonctiune de tip fibros.
C) La nivelul enartrozelor sferoide, 50% din suprafata sferica a osului intra in cavitatea articulara.
D) Trecerea tendon-os, la fel ca trecerea tendon-muschi, are loc progresiv, continuu.
E) Simfizele pot fi clasificate si ca jonctiuni cartilaginoase secundare.

9
41147512-12391541131

54. Alegeti asocierile corecte:

A) M. sartorius – muschi cilindric.


B) Mm. multifizi – muschi lati.
C) Muschi lung, fuziform, cu mai multe corpuri musculare – muschiul digastric.
D) Muschi lat – gros, oblic abdominal intern.
E) Muschi lat – subtire, drept abdominal.

55. Muschii lati:

A) Subtiri – abdominal oblic intern si extern.


B) Grosi triunghiulari – trapez si pectoral mare.
C) Grosi drepti – drept abdominal.
D) Cutanati – platysima.
E) Fuziformi – biceps brahial.

56. Muschi:

A) Muschiul tibial anterior este pluripenat.


B) Muschii rotatori superficiali ai spatelui sunt muschi scurti.
C) Un muschi semipenat este dreptul femural.
D) Muschii interspinali si intertransversari sunt muschi lati in profunzimea spatelui.
E) Deltoidul este un muschi pluripenat.

57. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Atat tendonul cat si muschiul prezinta 3 tipuri de fascicule: primar, secundar si tertiar.
B) In efort, capilarele permeabile isi maresc numarul de 20 de ori.
C) Tendinocitele au nucleu excentric.
D) Muschii scurti actioneaza in asociere, realizand ansambluri musculare.
E) Hilul muscular se afla in centrul geometric al partii externe a muschiului.

58. Identificati erorile:

A) Hilul muscular este unic si bine localizat.


B) Mezotendonul hraneste tendonul cu exceptia extremitatilor.
C) La nivelul placii motorii, sarcolema este o portiune normala, dar intrerupta a sarcolemei.
D) Cu cat un neuron motor inerveaza mai multe fibre, cu atat inervatia este mai precisa.
E) Mezotendonul este prezent atat in portiunile de tendon libere cat si pe cele acoperite de teci sinoviale.

59. Alegeti afirmatiile care nu sunt false:

A) Vinculele sunt formatiuni de mezotendon condensat in portiunile extrasinoviale ale tendoanelor flexorilor.
B) In efort, cantitatea de sange care ajunge la muschi poate creste de 20 de ori.
C) La jonctiunea osteo-tendinoasa, tendonul profita de ultimele vase ale muschiului.
D) La jonctiunea musculo-tendinoasa, tendonul profita de vascularizatia periostala.
E) Tendonul este uniform vascularizat pentru ca are o culoare identica pe toata lungimea.

10
41147512-12391541131

60. Alegeti afirmatiile corecte despre fascia musculara:

A) Fascia musculara este o anexa musculara care inveleste toti muschii.


B) Formeaza compartimente pentru grupurile musculare pe care le si separa printr-un proces de lamelatie.
C) Emite septuri intermusculare care delimiteaza loji.
D) Participa la delimitarea unor canale.
E) Poate juca rol de tendon.

61. Gasiti greselile:

A) Centrul tendinos al diafragmei este o structura aponevrotica intermediara.


B) Aponevroza este un tendon aplatizat.
C) Aponevroza de insertie a muschiului biceps brahial este o portiune intarita a fasciei musculare.
D) Retinaculele sunt bine reprezentate la nivel metacarpian si maleolar.
E) Bursele sinoviale nu pot comunica cu cavitatea articulara.

62. Despre biomecanica musculara:

A) Daca un muschi este alungit rapid, tensiunea atinge o valoare maximala la care se mentine.
B) Raportul (in Kg/cm2) pe sectiune transversala intre forta de contractie, rezistenta la alungire in relaxare si
rezistenta la alungire in contractie este 2 : 1 : 4.
C) Sectiunea anatomica este facuta perpendicular pe fibrele musculare.
D) Un unghi de penatie de 0 grade determina o contractie izotonica.
E) Oasele sesamoide si expansiunile aponevrotice joaca rol de amortizor al fortei.

63. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Originea si insertia se pot schimba intre ele in functie de miscarea efectuata.


B) Linia imaginara dintre origine si insertie se numeste linie principala.
C) In general, miscarea nu se face dupa linia principala.
D) In cazul muschiului oblic superior al globului ocular, datorita trohleei musculare, miscarea se face pe linia
principala.
E) Rotula cuprinsa in ligamentul achilian joaca rol de amplificare a fortei.

64. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre muschi:

A) Toti muschii au, pe langa actiunea principala, in functie de care sunt denumiti, si o actiune secundara.
B) Bicepsul brahial are ca actiune principala flexia bratului pe antebrat.
C) Miscari secundare ale bicepsului brahial sunt: supinatia antebratului, adductie(cap lung) si abductie(cap scurt)
D) Unii muschi pot efectua actiuni antagonice.
E) Deltoidul este un muschi penat ce participa atat la flexia cat si la extensia bratului.

11
41147512-12391541131

65. Despre miscarile muschilor:

A) Majoritatea miscarilor necesita actiuni coordonate intre muschi antiergici.


B) Muschii sinergici alcatuiesc gruparile musculare antagoniste, iar cei antiergici gruparile musculare agoniste.
C) Exemplu de cuplu muscular este extensori brahiali – flexori antebrahiali.
D) Muschiul prim motor este muschiul care misca articulatia pana la un anumit punct (punct mort), de unde
actiunea este preluata de muschii tensori ai capsulei articulare.
E) Muschiul supraspinos este un muschi prim motor.

66. Artera axilara:

A) Este una dintre arterele membrului superior.


B) Limita cu artera subclaviculara este data de marginea anterosuperioara a claviculei.
C) Are mai multe ramuri pentru membrul superior, dar vascularizeaza si peretele toracic.
D) In raport cu muschiul pectoral mare, se imparte in 3 segmente: clavi/retro/post-pectoral.
E) Artera toracica superioara se desprinde din regiunea clavipectorala.

67. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Artera toracica superioara se desprinde inferior de clavicula.


B) Arterele toracoacromiala si toracica laterala se desprind din aceeasi regiune.
C) Din artera axilara retropectorala se desprind arterele toracica laterala si toracodorsala.
D) Artera circumflexa a scapulei este o ramura a arterei subscapulare.
E) Artera brahiala este o ramura a arterei axilare.

68. Alegeti raspunsurile corecte:

A) In segmentul clavipectoral se desprind arterele toracica laterala si toracica superioara.


B) In segmentul retropectoral se desprind arterele toracoacromiala si subscapulara.
C) In segmentul postpectoral se desprind arterele circumflexa a scapulei si circumflexa humerala posterioara.
D) Artera circumflexa humerala posterioara travereaza hiatul axilar lateral insotita de nervul axilar.
E) Anastomoza circumflexelor humerale are loc in jurul gatului anatomic humeral.

69. Identificati erorile:

A) Artera circumflexa humerala anterioara se distribuie bicepsului brahial, brahialului, coracobrahialului.


B) Artera circumflexa humerala anterioara este principala artera a regiunii deltoidiene.
C) Artera axilara prezinta cate doua ramificatii importante in fiecare regiune (clavi/retro/post-pectorala).
D) Artera toracodorsala va traversa hiatul axilar lateral pentru a iriga muschiul marele dorsal.
E) Artera toracoacromiala prezinta mai multe ramificatii.

70. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A) Artera axilara se continua superior cu artera supraclaviculara.


B) Reteaua acromiala este anastomoza ramurilor acromiale ale arterelor supraclaviculara si toracoacromiala.
C) Ramificatiile arterei subscapulare au si un traiect posterior.
D) Artera circumflexa a scapulei participa la formarea cercului arterial periscapular.
E) Artera circumflexa humerala anterioara se distribuie si articulatiei umarului.

12
41147512-12391541131

71. Sunt valide asocierile:

A) Artera toracoacromiala – vascularizatie pectorala.


B) Artere circumflexe humerale – gat chirurgical.
C) Vascularizatie deltoidiana – artera toracoacromiala.
D) Artera toracodorsala – multiple anastomoze.
E) Vascularizatia muschiului subclavicular – artera toracoacromiala.

72. Nu sunt false afirmatiile:

A) Artera brahiala este continuarea arterei axilare de la nivelul marginii inferioare a pectoralului mic.
B) Artera brahiala coboara in santul bicipital medial.
C) Vena brahiala si nervul median insotesc artera brahiala.
D) Venele axilare drepte au un calibru considerabil.
E) Artera profunda a bratului strabate santul nervului radial.

73. Care sunt afirmatiile false?

A) Exista o singura artera nutritiva a humerusului.


B) Artera colaterala mijlocie este o ramura a arterei brahiale.
C) Artera colaterala radiala este ramura terminala a arterei profunde a bratului.
D) Artera profunda a bratului prezinta o ramura deltoidiana.
E) Artera colaterala ulnara superioara insoteste nervul ulnar.

74. La formarea retelei cubitale nu participa direct:

A) Artera colaterala radiala.


B) Artera brahiala.
C) Artera colaterala mijlocie.
D) Artera colaterala ulnara superficiala mediala.
E) Artera colaterala ulnara inferioara.

75. Artera brahiala:

A) Are ca ramificatii: artera profunda a bratului, artera nutritiva a humerusului, colaterale ulnare.
B) Coboara insotita de doua vene brahiale si de nervul median.
C) Ramurile componente ale nervului median flancheaza artera brahiala.
D) Se afla lateral de nervul median in treimea superioara.
E) Se ramifica din artera axilara la nivelul marginii inferioare a pectoralului mare.

76. Despre artere:

A) Arterele radiala si ulnara sunt unicele ramificatii ale arterei brahiale.


B) Tabachera anatomica este strabatuta de artera radiala.
C) Artera colaterala ulnara superioara trece posterior, iar ce inferioara ramane anterior.
D) Artera radiala prezinta o ramura recurenta.
E) Arterele nutritive ale oaselor antebratului se desprind din arterele interosoase.

13
41147512-12391541131

77. Artera radiala:

A) Este ramura laterala a arterei brahiale profunde.


B) Coboara prin santul pulsului, unde poate fi simtita.
C) Inconjoara metacarpianul I pentru a se reintoarce posterior.
D) Se termina cu arcada palmara superficiala.
E) Sub muschiul rotund pronator emite artera recurenta radiala.

78. Ramurile carpiene:

A) Sunt emise atat de ulna cat si de radius.


B) Pot fi palmare si ventrale.
C) Sunt ramuri colaterale primare.
D) Formeaza arcada carpiana dorsala.
E) Se anastomozeaza.

79. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Ramura palmara superficiala emisa de artera radiala petrunde in retinaculul flexorilor.


B) Bogate retele anastomotice se intalnesc la nivelul fiecarei articulatii mari a membrului superior.
C) Artera ulnara traverseaza retinaculul flexorilor pentru a ajunge palmar.
D) Artera ulnara se termina cu arcada palmara profunda.
E) Numai ramura anterioara a arterei recurente ulnare participa la reteaua arteriala a cotului.

80. Artera radiala:

A) Patrunde in tabachera anatomica, se reintoarce anterior si emite artera principala a policeului.


B) Arcada palmara profunda este formata din artera radiala si ramura palmara profunda a arterei ulnare.
C) Emite artera radiala a indicelui, care va iriga marginile indicelui.
D) Se termina in arcada palmara superficiala.
E) Coboara pe partea laterala a bratului.

81. Artera principala a policelui:

A) Este o ramura terminala a arterei ulnare.


B) Se afla in partea mediala a primului spatiu intermetacarpian.
C) Se bifurca in ramuri digitale pentru indice.
D) Se afla in apropierea arcadei palmare profunde.
E) Va vasculariza marginile policelui si marginea laterala a indicelui.

82. Arcada carpiana dorsala:

A) Se formeaza prin anastomoza ramurilor primare carpiene dorsale ulnare si radiale.


B) Din ea se desprind 3 artere metacarpiene dorsale.
C) Arterele metacarpiene dorsale se impart in artere digitale comune.
D) Arterele metacarpiene se impart in artere digitale dorsale.
E) Nu emite ramuri spre distal.

14
41147512-12391541131

83. Afirmatiile corecte sunt:

A) Cele 4 artere carpiene dorsale se impart in artere digitale dorsale.


B) Arterele digitale dorsale se distribuie primelor 7 laturi ale degetelor.
C) Artera radiala a indicelui se afla in partea laterala a primului spatiu intermetacarpian.
D) Artera principala a policelui se desprinde din arcada palmara profunda.
E) Arcada palmara superficiala se afla distal fata de cea profunda.

84. Care sunt afirmatiile corecte?

A) Exista 2 retele anastomotice carpale.


B) Din arcada carpiana dorsala porneste ramura palmara superficiala.
C) Palmar, ultimele 7 laturi ale degetelor sunt irigate de arterele digitale ale arterelor metacarpiene dorsale.
D) Ramura carpiana palmara este o ramura colaterala secundara ce strabate retinaculul flexorilor.
E) Artera interosoasa anterioara insoteste nervul median.

85. Ramura palmara superficiala:

A) Este emisa de artera radiala.


B) Va trece pe deasupra retinaculului.
C) Participa la formarea arcadei palmare superficiale, proximal de arcada profunda.
D) Este o ramura colaterala principala.
E) Impreuna cu portiunea terminala a arterei ulnare, formeaza arcada palmara superficiala.

86. Despre artera ulnara sunt adevarate afirmatiile:

A) Emite doua artere recurente spre cot: anterioara si posterioara.


B) Emite artera interosoasa posterioara si imediat inferior pe cea anterioara.
C) Ramura terminala participa la formarea arcadei palmare distale.
D) Emite o ramura palmara profunda care va participa la formarea arcadei palmare proximale.
E) Artera nutritiva a radiusului va intra in interiorul diafizei radiale.

87. Alegeti afirmatiile false:

A) Artera ulnara va emite o artera interosoasa comuna.


B) Artera interosoasa posterioara emite o artera interosoasa recurenta spre distal.
C) Artera insotitoare a nervului median este o ramura a arterei interosoase anterioare.
D) Artera recurenta ulnara prezinta o ramura anterioara si una posterioara.
E) Arterele digitale palmare comune corespund spatiilor intermetacarpiene II-V.

88. Selectati asocierile corecte:

A) Arcada palmara distala – ramura colaterala principala + ramura arteriala terminala.


B) Arcada palmara superficiala – ramura palmara superficiala + artera ulnara terminala.
C) Arcada palmara proximala – ramura profunda + ramura arteriala terminala.
D) Arcada palmara profunda – artera radiala terminala + ramura palmara profunda.
E) Arcada carpiana dorsala – 2 x ramura colaterala secundara.

15
41147512-12391541131

89. Arcada palmara superficiala:

A) Se afla distal fata de cea profunda.


B) Se formeaza din ramura palmara superficiala a arterei radiale si ramura terminala a arterei ulnare.
C) Se desprind 3 artere digitale palmare comune.
D) Arterele digitale palmare comune corespund spatiilor intermetacarpiene II-IV.
E) Arterele digitale palmare proprii sunt ramificatii ale arterelor digitale palmare comune.

90. Care afirmatii nu sunt false?

A) Arterele pot fi insotite si de vene superficiale.


B) Venele superficiale constituie un sistem colateral, in stransa legatura cu cele profunde.
C) Exista doua tipuri de sisteme venoase.
D) Reteaua venoasa profunda a membrului superior isi are originea in reteaua venoasa dorsala a mainii si in
arcada venoasa palmara superficiala.
E) Arcada venoasa palmara superficiala se formeaza prin anastomozare venelor digitale palmare.

91. Afirmatiile corecte sunt:

A) Venele metacarpiene dorsale se unesc cu arcada venoasa palmara superficiala.


B) Vene perforante nu exista decat la nivelul coapsei.
C) Venele superficiale ale mainii se continua cu venele cefalica, mediana a antebratului si bazilica.
D) Vena cefalica este cea mai mare vena a membrului superior (in special in regiunea brahiala).
E) In jumatatea radiala a partii anterioara a carpului isi are originea vena cefalica.

92. Vena cefalica:

A) Isi are originea in jumatatea radiala a partii anterioare a metacarpienelor.


B) Este insotita de nervul cutanat antebrahial radial la nivelul antebratului.
C) Ajunge in santul bicipital medial.
D) Patrunde in santul deltoidopectoral, varsandu-se intr-una din venele axilare.
E) In santul deltoidopectoral, primeste ca afluent vena toracoacromiala.

93. Identificati erorile.

A) Uneori exista o vena cefalica accesorie care insoteste cefalica, lateral, pana la varsarea in vena axilara.
B) Vena bazilica se formeaza in jumatatea ulnara a retelei venoase palmare superficiale.
C) Vena bazilica antebrahiala urca pe marginea anterolaterala a antebratului.
D) In zona carpiana dorsala exista o anastomoza intre venele cefalica si bazilica, in forma de M.
E) La nivelul antebratului, bazilica este insotita de nervul median.

94. Vena mediana a antebratului:

A) Este situata posterior, profund pe antebrat.


B) Este insotita de ramura posterioara a nervului cutanat antebrahial medial.
C) Poate lipsi.
D) Se poate bifurca la nivelul cotului.
E) Se poate ramifica in venele intermediare bazilica si cefalica.

16
41147512-12391541131

95. Venele profunde ale membrului superior:

A) Vena safena parcurge santul bicipital lateral.


B) Isi au originea in arcada venoasa palmara profunda.
C) Venele metacarpiene palmare se afla distal de arcada venoasa palmara profunda.
D) Venele interosoase anterioare/posterioare se varsa in arcada venoasa palmara profunda.
E) Arcada venoasa palmara profunda este, de regula, dubla.

96. Arcada venoasa palmara profunda:

A) Este zona de origine a venelor profunde ale membrului superior.


B) Se formeaza prin anastomoza venelor ulnare si radiale.
C) Primeste ca afluenti, din distal, venele metacarpiene palmare.
D) Poate fi dubla.
E) Primeste ca afluenti, din proximal, venele interosoase.

97. Venele profunde:

A) Artera radiala este insotita de 2 vene.


B) Toate arterele membrului superior sunt insotite de 2 vene profunde.
C) Artera axilara este insotita de o singura vena superficiala.
D) Venele ulnare se unesc cu cele radiale si formeaza vena brahiala.
E) Vena cefalica se varsa in vena brahiala.

98. Despre circulatia superficiala a membrului superior:

A) Ramura palmara superficiala participa la formarea arcadei palmare superficiale.


B) Vena cefalica isi are originea in partea radiala a retelei venoase dorsale.
C) Venele brahiale se unesc si formeaza vena axilara.
D) Vena cefalica se varsa in venele brahiale.
E) Vena axilara se continua cu vena subclaviculara.

99. Despre limfaticele membrului superior:

A) Nodurile principale sunt cele axilare, brahiale si cubitale.


B) Nodurile limfatice brahiale sunt cele mai importante.
C) Exista 5 grupuri de noduri axilare.
D) Nodul axilar apical colecteaza, in general, limfa de la celelalte noduri axilare.
E) Nodul axilar central colecteaza limfa de la cel apical, posterior, anterior si lateral.

100. Despre nodurile limfatice axilare:

A) Cele pectoral se afla in jurul venei toracice laterale.


B) Cele humeral se afla in jurul venei brahiale.
C) Cele subscapulare se afla in jurul venei acromiotoracale.
D) Cele centrale se afla in jurul arterei axilare.
E) Cele apicale se afla in jurul venei axilare.

17
41147512-12391541131

101. Directia de drenaj a limfei in fosa axilara:

A) Din nodurile apicale spre nodurile centrale.


B) Din toate nodurile spre nodurile centrale.
C) Din nodurile centrale spre nodurile apicale.
D) Din nodurile pectorale spre nodurile humerale.
E) Din nodurile humerale spre nodurile pectorale.

102. Nodurile limfatice:

A) Interpectoral este unul singur, situat intre muschii pectorali.


B) Deltoideopectorale se afla in jurul venei bazilice.
C) Brahiale se afla in jurul venelor cefalica si bazilica.
D) Cubitale se afla in apropierea condilului lateral si a venei cefalice.
E) Cubitale cuprind si nodurile supratrohleare.

103. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Membrul superior este inervat numai prin plexul brahial.


B) Nervii supraclaviculari laterali inerveaza cutisul superomedial al bratului.
C) Nervii intercostobrahiali, ramuri laterale ale nervilor T2-T3, inerveaza cutanat regiunea deltoidiana.
D) Exista ramuri ale plexului cervical implicate in inervatia brahiala.
E) Plexul brahial se formeaza prin unirea nervilor cervicali C5-C7 si a nervului spinal toracic T1.

104. Plexul brahial este format din:

A) Nervii spinali C4-C7.


B) De regula, o ramura anastomotica a nervului spinal C8.
C) Nervul spinal toracic T2.
D) Exceptional, ramura anterioara a nervului spinal T1.
E) Exceptional, ramura posterioara a nervului spinal T2.

105. Identificati erorile:

A) Ramurile anterioare ale nervilor spinali formeaza radacinile plexului brahial.


B) Radacinile plexului brahial se vor uni pentru a forma fascicule.
C) Fasciculele plexului formeaza, in final, trunchiurile.
D) Exista 3 trunchiuri ale plexului brahial, situate infraclavicular.
E) Exista 3 fascicule ale plexului brahial, din care pot pleca fibre ce inerveaza unii muschi toracobrahiali.

106. In partea supraclaviculara a plexului brahial:

A) Se afla radacinile si trunchiurile plexului.


B) De aici se desprind toti nervii pentru muschii toracobrahiali.
C) Trunchiul superior cuprinde ramuri ale nervilor C4-C6.
D) Trunchiul mijlociu cuprinde ramuri ale nervului C7 si, exceptional, o ramura anastomotica a nervului T2.
E) Trunchiul inferior poate cuprinde ramuri ale nervilor C8, T1-T2.

18
41147512-12391541131

107. Alegeti raspunsurile adevarate:

A) Trunchiurile brahiale se impart in diviziuni.


B) Fasciculele se unesc pentru a forma diviziuni specifice.
C) Diviziunile specifice formeaza, impreuna, trunchiurile.
D) Trunchiurile se afla superior de diviziuni.
E) Diviziunile se afla superior de trunchiuri.

108. La nivel supraclavicular:

A) Nervul dorsal al scapulei isi are originea in trunchiul mijlociu.


B) Nervul subscapular inferior isi are originea in fasciculul posterior.
C) Nervul pectoral lateral inerveaza muschiul pectoral mic.
D) Nervul suprascapular isi are originea in trunchiul superior (C4-C5).
E) Nervul lui Bell se formeaza din fibrele tuturor nervilor din trunchiurile superior si mijlociu.

109. Superior de clavicula:

A) Nervul dorsal al scapulei incruciseaza muschiul scalen anterior.


B) Nervul toracodorsal isi are originea in fasciculul posterior.
C) Nervul toracic lung se desprinde din trunchiurile superior si mijlociu.
D) Nervul subclavicular porneste din trunchiul superior (C4-C5).
E) Nervul pectoral medial se desprinde din trunchiul superior.

110. Din trunchiurile plexului brahial isi au originea urmatorii nervi astfel:

A) Pectoral lateral – din trunchiurile superior si mijlociu.


B) Pectoral medial – din trunchiul superior.
C) Toracodorsal – fasciculul posterior.
D) Toracic lung – trunchiurile superior si mijlociu.
E) Subscapular inferior – fasciculul posterior.

111. Identificati originile corecte ale nervilor:

A) Dorsal al scapulei – trunchiul superior (C4-C5).


B) Nervul lui Bell – trunchi superior (C5-C6) si trunchi mijlociu (C7).
C) Subclavicular – trunchi superior (C5-C6).
D) Suprascapular – trunchi superior (C5-C6).
E) Nervii subscapulari - ( superior – fascicul posterior; inferior – trunchi superior).

112. Alegeti corelatiile corecte:

A) Nervul toracodorsal – trunchi inferior.


B) Nervul pectoral medial – trunchi superior.
C) Nervul pectoral lateral – trunchi superior si mijlociu.
D) Ramuri musculare supraclaviculare – muschi scaleni si scurt al gatului.
E) Nervul suprascapular – trunchi superior (C5-C6).

19
41147512-12391541131

113. Care sunt afirmatiile corecte?

A) N. dorsal al scapulei incruciseaza muschiul scalen mijlociu.


B) N. subclavicular coboara anterior de artera subclaviculara.
C) Exista 2 nervi subscapulari, dar cu origine de aceeasi parte a claviculei.
D) N. suprascapular inerveaza muschii ridicator al scapulei si romboizi.
E) N. dorsal al scapulei traverseaza incizura scapulara.

114. Alegeti afirmatiile corecte:

A) N. pectoral medial inerveaza ambii muschi pectorali.


B) N. dorsal al scapulei inerveaza muschii supraspinos si romboizi.
C) N. pectoral lateral se anastomozeaza cu nervul pectoral medial.
D) N. toracic lung inerveaza muschiul dintat posterior.
E) Fasciculele se formeaza din trunchiurile diviziunilor.

115. Despre nervul dorsal al scapulei sunt false urmatoarele:

A) Incruciseaza muschiul scalen anterior.


B) Coborand anterior, trece printre muschii ridicator al scapulei si scalen posterior.
C) In traiectul sau, coboara posterior si lateral.
D) Inerveaza muschii romboizi si supraspinos.
E) Inerveaza muschii romboizi si extensor al scapulei.

116. Alegeti afirmatiile corecte despre nervul suprascapular:

A) Isi are originea in segmentul infraclavicular.


B) Este compus din fibre ale trunchiului superior (C5-C6) si, exceptional, ale trunchiului mijlociu (C7).
C) Traverseaza un orificiu dintre scapula si un ligament.
D) Trece pe sub ligamentul transvers inferior al scapulei.
E) Inerveaza muschii suprascapular si subclavicular.

117. Nervii subscapulari:

A) Sunt in numar de 3.
B) Cei 2 superiori isi au originea in trunchiul superior.
C) Cel inferior isi are originea intr-un fascicul infraclavicular.
D) Coboara pe peretele posterior al fosei axilare, inervand muschiul rotund mare.
E) Cel inferior inerveaza si muschiul subscapular.

118. Nervul pectoral medial:

A) Isi are originea in trunchiul superior.


B) Trece posterior de vasele subclaviculare.
C) Se anastomozeaza cu nervul pectoral lateral.
D) Inerveaza numai muschiul pectoral mare.
E) Daca exista si o ramura din trunchiul mijlociu, atunci aceasta va inerva obligatoriu pectoralul mic.

20
41147512-12391541131

119. Nervul toracic lung:

A) Se mai numeste si “al lui Bell”, dupa inventatorul telefonului.


B) Isi are originea si in trunchiul superior (C4-C6).
C) Isi are originea in trunchiul superior (C5-C6) si mijlociu(C7).
D) Ocoleste posterior vasele subclaviculare si se indreapta anterior.
E) Inerveaza partea costala a muschiului marele dorsal.

120. Infraclavicular:

A) Diviziunile fasciculelor se grupeaza in trunchiuri.


B) Fasciculele diviziunilor se grupeaza in trunchiuri.
C) Trunchiurile diviziunilor se grupeaza in fascicule.
D) Diviziunile trunchiurilor se grupeaza in fascicule.
E) Trunchiurile fasciculelor se impart in diviziuni.

121. La nivel infraclavicular:

A) Diviziunile anterioare si posterioare ale trunchiurilor se grupeaza in fascicule.


B) Iau nastere 3 fascicule: lateral, median si mijlociu.
C) Fasciculul lateral se compune din diviziunile posterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu.
D) Fasciculul medial se compune din diviziunile superioare ale trunchiurilor mijlociu si inferior.
E) Fasciculul mijlociu se compune din toate diviziunile posterioare.

122. Fasciculul lateral:

A) Se compune din diviziunile anterioare ale trunchiurilor mijlociu si inferior.


B) Se compune din diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior si inferior.
C) Se compune din diviziunea anterioara a trunchiului superior si diviziunea posterioara a trunchiului mijlociu.
D) Se compune din diviziunea anterioara a trunchiului superior si diviziunea posterioara a celui inferior.
E) Se compune din 2 diviziuni anterioare.

123. Fasciculul medial:

A) Este alcatuit din fibre ale trunchiului superior.


B) Este alcatuit din fibre ale trunchiului inferior.
C) Este alcatuit din fibre ale trunchiului mijlociu.
D) Este alcatuit din fibrele unei singure diviziuni.
E) Este alcatuit din fibrele diviziunilor posterioare.

124. Fasciculul posterior:

A) Este situat medial de artera axilara.


B) Este alcatuit din diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu.
C) Este alcatuit din diviziunea anterioara a trunchiului inferior.
D) Este alcatuit si din diviziunea superioara a trunchiului anterior.
E) Se afla posterior de celelalte fascicule.

21
41147512-12391541131

125. La nivel infraclavicular:

A) Artera axilara se continua cu artera subclaviculara.


B) Se afla originea nervului ce inerveaza muschii subscapular, marele dorsal si rotund mare.
C) Diviziunile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu se asociaza in fasciculul lateral.
D) Diviziunile posterioare ale trunchiurilor se asociaza medial de artera axilara in fasciculul posterior.
E) Trunchiul inferior participa la formarea fasciculelor medial si posterior.

126. Fasciculul lateral:

A) Formeaza nervul median.


B) Se afla lateral de nervul axilar, dar medial de artera axilara.
C) Formeaza radacina laterala a nervului musculocutanat.
D) Se formeaza din 2 diviziuni anterioare.
E) Va inerva muschiul coracobrahial.

127. Fasciculul medial:

A) Formeaza nervul ulnar.


B) Formeaza ramura mediala a nervului median.
C) Formeaza nervul cutanat posterior al bratului.
D) Formeaza nervul cutanat posterior al antebratului.
E) Este format dintr-o singura diviziune.

128. Fasciculul posterior:

A) Va da nastere nervului axilar.


B) Va da nastere radacinii mediale a nervului median.
C) Fiind format din diviziunile posterioare ale tuturor trunchiurilor, va forma nervi atat mediani cat si laterali si
mediali.
D) Va da nastere nervului ulnar.
E) Va da nastere nervului axilar, din care va fi emis nervul radial.

129. Nervul axilar:

A) Parasestea axila prin hiatul axilar medial.


B) Insoteste artera axilara prin spatiul humerotricipital in sens anterior.
C) Da un nerv cutanat superior al bratului.
D) Va inerva piele regiunii deltoidiene.
E) Inerveaza muschiul deltoid si rotund mare.

130. Inervatia cutanata a bratului se realizeaza astfel:

A) Superomedial – nervii toracobrahiali T2-T3.


B) Superolateral – ramura cutanata laterala superioara a nervului axilar.
C) Jumatatea mediala – fasciculul medial.
D) Lateral – musculocutanat.
E) Inferomedial – nervul cutanat medial antebrahial.

22
41147512-12391541131

131. Nervul axilar:

A) Provine din fasciculul lateral.


B) Da ramuri deltoidiene pentru muschii deltoid si rotund mic.
C) Emite nervul cutanat superior lateral al antebratului.
D) Insoteste artera axilara prin hiatul axilar medial.
E) Inerveaza pielea regiunii deltoidiene.

132. Nervul radial:

A) Este o ramura a nervului axilar, provenind din fasciculul posterior.


B) Coboara ventral pe brat, strabatand santul nervului radial.
C) Axilar, este asezat pe muschii inervati de nervii subscapulari.
D) In santul radial emite nervul cutanat medial lateral al bratului in 1/3 laterala.
E) In 1/3 inferioara a bratului emite nervul cutanat posterior al antebratului.

133. Ramurile nervului radial:

A) Ramuri musculare pentru deltoid si rotund mic, in segmentul superior al bratului.


B) Nervul cutanat lateral inferior al bratului, emis in santul radial.
C) Nervul cutanat posterior al antebratului, emis in 1/3 inferioara a bratului.
D) Nervul cutanat posterior al bratului, devine superficial in 1/3 superolaterala a bratului.
E) Nervul cutanat posterior al antebratului, devine superficial in 1/3 inferioara antebrahiala.

134. Alegeti asocierile corecte:

A) Nervul radial – inervatie cutanata brahiala posterioara.


B) Nervul axilar – inervatie cutanata brahiala deltoidiana.
C) Nervul median – inervatie motorie in segmentul inferior brahial.
D) Nervul axilar – inervatia deltoidului si rotundului mare.
E) Nervul radial – inervatie cutanata antebrahiala.

135. La nivelul bratului, nervul radial:

A) Emite o ramura musculara deltoidiana.


B) Inerveaza muschii anconeu si rotund mic.
C) Cubital, se imparte intr-o ramura superficiala si una profunda.
D) Inerveaza muschii triceps, anconeu, brahioradial si extensorii lung si scurt ai carpului.
E) In 1/3 inferioara strabate septul intermuscular lateral.

136. Care sunt afirmatiile false despre nervul radial?

A) In 1/3 inferioara a bratului emite ramuri musculare pentru brahioradial.


B) Perforeaza septul muscular medial si trece 1/3 anterioara brahiala.
C) Se imparte intr-o ramura profunda si una superficiala.
D) Ramura profunda trece posterior si inerveaza mai multi flexori.
E) Ramura superficiala ramane anterior pana in zona arcadei palmare.

23
41147512-12391541131

137. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Ramura superficiala a nervului radial coboara lateral, relativ superficial.


B) Ramura superficiala a nervului radial coboara anterolateral pana la nivelul palmei.
C) Fascia treimii inferioare a antebratului este perforata de o ramura a nervului radial.
D) Nervii digitali dorsali sunt ramificatii palmare ale ramurei superficiale a nervului radial.
E) Nervul radial se desprinde din fasciculul de origine al nervilor subscapular inferior si toracodorsal.

138. Ramura superficiala a nervului radial:

A) Emite o ramura comunicanta pentru nervul ulnar.


B) Are un traiect descendent anterolateral pe brat, trecand posterior in 1/3 inferioara.
C) Pe dosul mainii emite doar nervii digitali dorsali, comunicanta ulnara fiind emisa la nivel dorsocarpian.
D) Inerveaza senzitiv 5 laturi de deget.
E) Inerveaza senzitiv intreaga fata dorsala a policelui, 2/3 proximale la degetul mijlociu si jumatatea laterala a
indicelui.

139. Despre ramura superficiala a nervului radial:

A) Strabate fascia antebrahiala in 1/3 inferioara, avand traiect dorsoventral.


B) La nivel palmar emite nervii digitali posteriori si o ramura comunicanta pentru nervul ulnar.
C) Inerveaza senzitiv ultimele 5 laturi de deget.
D) Inerveaza senzitiv intreaga suprafata dorsala a degetului mic, 2/3 ale laturilor inelarului si marginea laterala a
mijlociului.
E) Se desprinde din nervul radial la nivel cubital anterior.

140. Alegeti variantele corecte despre ramura profunda a nervului radial.

A) Imediat dupa origine, trece posterior pentru a inerva muschi extensori.


B) Strabata muschiul supinator, dar nu il inerveaza.
C) Primele inervatii dupa trecerea in posterior sunt abductor lung, extensor lung si scurt ai policelui si extensor
al indicelui.
D) Se continua cu nervul interosos posterior al antebratului care va inerva muschii extensor al degetelor,
extensor al degetului mic si extensor ulnar al carpului.
E) Se desprinde din nervul radial impreuna cu ramura superficiala.

141. Nervul musculocutanat:

A) Ia nastere din radacina laterala ( fascicul lateral) si radacina mediala (fascicul medial).
B) Strabate muschiul brahial, dupa care se gaseste in interstitiul dintre muschii biceps si triceps brahiali.
C) Inerveaza muschii biceps, triceps brahiali si muschiul coracobrahial.
D) Se termina cu nervul cutanat lateral al antebratului.
E) Ramura terminala devine superficiala in partea superioara a antebratului si coboara insotind vena cefalica.

24
41147512-12391541131

142. Alegeti afirmatiile corecte despre nervul median:

A) Nervul median se formeaza din radacini provenite din fasciculele medial si lateral.
B) Ia nastere posterior de artera axilara si coboara pe brat, in santul bicipital medial.
C) Este compus din fibre ale celor 3 diviziuni anterioare.
D) Se situeaza anterolateral de a. brahiala, dar in 1/3 inferioara trece oblic prin spatele acesteia, devenind medial.
E) Nu emite nici o ramura la nivelul bratului.

143. Nervul median:

A) Emite o singura ramura la nivelul bratului.


B) Coboara atat lateral cat si medial (1/3 inferioara) de artera axilara.
C) Trecerea prin capetele de origine ale pronatorului rotund se face in aceeasi regiune in care nervul radial se
ramifica in ramurile superficiala si profunda.
D) Pe antebrat, trece peste muschiul flexor superficial al degetelor.
E) Antebrahial, il gasim intre tendoanele muschilor flexor radial al carpului si palmar lung.

144. Despre nervul median:

A) Pe antebrat, trece pe sub flexorul superficial al degetelor.


B) In regiunea brahiala il gasim intre tendoanele muschilor flexor radial al carpului si palmar lung.
C) La mijlocul bratului se gaseste anterolateral fata de artera brahiala.
D) Dupa origine trece anterior de artera axilara pentru a intra in santul bicipital lateral.
E) Trece printre capetele de origine ale dreptului pronator, in regiunea corespunzatoare.

145. Ramurile nervului median pe antebrat:

A) Inerveaza muschiul flexor superficial al degetelor.


B) Inerveaza muschiul flexor profund al degetelor si muschiul flexor scurt al policelui.
C) Inerveaza muschiul antebrahioradial.
D) Inerveaza muschiul pronator rotund, printre capetele de origine ale caruia trece n. median in regiunea
superoantebrahiala.
E) Inerveaza partea laterala e flexorului profund al degetelor (II-III).

146. Ramurile musculare ale nervului median:

A) Sunt emise in regiunea anteroantebrahiala.


B) Inerveaza doar partile laterale ale nervilor flexori ai degetelor.
C) Inerveaza muschii drept pronator si flexor profund al degetelor in intregime.
D) Inerveaza flexorul radial al carpului si palmarul lung.
E) Inerveaza flexorul lung al policeului.

25
41147512-12391541131

147. Nervul interosos anterior al antebratului.

A) Este o ramura posterioara a nervului radial, care a perforat membrana interosoasa, trecand anterior.
B) Este omologul ramurei terminale a ramurei profunde a nervului radial.
C) Coboara pe membrana interosoasa si inerveaza muschiul rotund pronator.
D) Inainte de a trece prin canalul carpian, emite o ramura cutanata palmara.
E) Originea ii poate fi urmarita astfel: nerv median < radacini din 2 fascicule < fibre din 3 diviziuni < fibre din 3
trunchiuri.

148. Nervul median:

A) Emite o ramura cutanata palmara inainte de a trece in profunzime pe sub canalul carpian.
B) Ramura cutanata palmara se distribuie zonelor centrala si hipotenariana ale palmei.
C) La nivel palmar, se imparte in nervi digitali dorsali comuni.
D) Va inerva primele 7 laturi de deget, aceleasi pe care le iriga arcada carpiana dorsala.
E) Ordinea corecta este: nerv median → nervi digitali palmari comuni + ramura comunicanta cu nervul ulnar →
nervi digitali palmari proprii.

149. Nervul ulnar:

A) La fel ca nervul median, nu emite ramuri la nivelul antebratului.


B) Coboara medial de artera axilara si apoi medial de cea brahiala in santul bicipital medial.
C) La jumatatea bratului, perforeaza septul intermuscular medial si trece anterior.
D) Posterior, trece lateral de capatul medial al tricepsului.
E) Posterior, va fi insotit in traiectul ascendent de artera colaterala ulnara superioara, ramura a arterei brahiale.

150. Despre nervul ulnar nu sunt false urmatoarele:

A) In 1/3 inferioara a bratului, perforeaza septul intermuscular medial si trece posterior.


B) Posterobrahial, este insotit de artera colaterala ulnara inferioara.
C) Emite o singura ramura la nivelul bratului.
D) La nivel cubital, trece prin santul nervului ulnar de pe fata posterioara a diafizei inferioare a humerusului.
E) Trece printre capetele de origine ale muschiului flexor ulnar al carpului.

151. La nivel antebrahial, nervul ulnar:

A) Devine mai profund in 1/3 inferioara.


B) Trece printre capetele de origine ale flexorului ulnar al carpului.
C) Inerveaza muschiul flexor ulnar al carpului.
D) Inerveaza jumatatea ulnara a muschiul flexor profund al degetelor (IV-V) prin ramuri musculare.
E) Emite o ramura cutanata dorsala.

26
41147512-12391541131

152. Nervul ulnar:

A) Trece printre capetele de origine al muschiului pronator rotund.


B) Inerveaza muschii flexor ulnar al carpului si flexor profund al degetelor (IV-V).
C) Ramura cutanata dorsala asigura inervatia cutanata a 5 margini de deget prin nervii digitali dorsali.
D) Ramura palmara inerveaza atat tegumentul tenarului, cat si al hipotenarului.
E) Strabate canalul ulnar prin retinaculul flexorilor si se imparte in 2 ramuri.

153. Alegeti afirmatiile inorecte despre nervul ulnar:

A) Traverseaza retinaculul flexorilor, apoi canalul ulnar.


B) Ramura cutanata dorsala inerveaza tegumentul hipotenarului.
C) Ramura palmara inerveaza tegumentul a 5 margini de deget prin nervii digitali dorsali.
D) Trece pe deasupra canalului flexorilor, prin retinaculul ulnar, lateral de piziform.
E) Se imparte in 2 nervi digitali palmari comuni, care, prin 3 nervi digitali palmari proprii, inerveaza 2 degete.

154. Nervul cutanat medial al bratului:

A) Isi are originea in fasciculul medial.


B) Devine superficial la jumatatea mediala a bratului.
C) Este singurul nerv ce inerveaza jumatatea mediala a bratului.
D) Se anastomozeaza cu ramuri ale nervilor toracobrahiali T2-T3.
E) Este unul dintre cei 3 nervi completi emisi de fasciculul medial.

155. Nervul cutanat medial al antebratului:

A) Devine superficial in 1/3 proximala a antebratului.


B) Ramura anterioara este anteromedial de vena bazilica.
C) Ramura posterioara este posterolateral de vena bazilica.
D) Strabate fascia profunda impreuna cu vena bazilica.
E) Isi are originea in acelasi fascicul ca nervul ulnar, nervul cutanat lateral al bratului si radacina mediala a
nervului median.

156. Alegeti ierarhizarea corecta a retelelor:

A) Trunchi inferior → diviziune anterioara → fascicul medial → n. median → n. interosos posterior.


B) A. subclaviculara → a. axilara → a. brahiala → a. radiala → arcada palmara profunda → aa. metacarpiene.
C) Fascicul posterior → n. radial → n. cutanat posterior brahial + n. cutanat posterior antebrahial.
D) Arcada venoasa dorsala → v. cefalica → v. brahiala → v. axilara.
E) Nod limfatic cubital → nod limfatic brahial → nod limfatic axilar humeral → nod limfatic axilar central.

157. Alegeti variantele cu o ordine logica.

A) Nerv spinal C7 → trunchi mijlociu → muschi exclusiv pectoral mare.


B) Arcada venoasa palmara superficiala → v. mediana → v. intermediara bazilica → v. bazilica → v. brahiala.
C) Nervi spinali C5-C6 → trunchi superior → muschi subclavicular.
D) A. brahiala → a. ulnara → a. colaterala ulnara superioara → reteaua cubitala.
E) A. brahiala → a. radiala → a. radiala a policelui + a. principala a indicelui.

27
41147512-12391541131

158. Care sunt variantele corecte in legatura cu traiectul vasculonervos?

A) Ultimele 7 margini de degete →7 aa. digitale dorsale →4 aa. metacarpiene dorsale →arcada carpiana dorsala.
B) Police + ½ laterala a indicelui → (a. principala a policelui + a. radiala a indicelui) → a. radiala → a. brahiala.
C) ½ mediala a indicelui + degete III, IV, V → aa. metacarpiene palmare → a. radiala + r. profunda a a. ulnare.
D) ½ mediala a indicelui + degete III, IV, V → 7 aa. digitale palmare proprii → 3 aa. digitale palmare comune →
a. ulnara + r. superficiala palmara a a. radiale.
E) N. radial → nn. digitali dorsali → 5 laturi de deget (police + 2/3 distale ale indicelui si partii laterale a
medianului).

159. Inervatia muschilor:

A) ½ ulnara a m. flexor profund al degetelor → n. ulnar → fascicul medial → diviziune anterioara a tr. inferior.
B) ½ radiala a m. flexor profund al degetelor → n. interosos anterior → n. median → fascicule medial si lateral.
C) M. pectoral mic → trunchi superior + trunchi inferior + trunchi mijlociu.
D) M. subscapular → trunchi superior + fascicul posterior (emis supraclavicular).
E) M. lui Bell → trunchi superior (C5-C6) + trunchi mijlociu (C7).

160. Care dintre urmatoarele sunt ramificatii (directe sau indirecte) ale nervului radial?

A) N. cutanat posterior al bratului + n. cutanat posterior al antebratului + n. cutanat lateral al antebratului.


B) N. interosos posterior + N. cutanat posterior al antebratului + nn. digitali dorsali.
C) Ramura comunicanta cu n. ulnar + n. principal al policelui + n. cutanat posterior al bratului.
D) Ramura profunda + ramura superficiala + n. interosos posterior.
E) Nn. digitali dorsali + ramura comunicanta cu ulna + n. cutanat posterior al bratului.

161. Sunt adevarate afirmatiile:

A) Sindesmozele sunt reprezentate de membrana interosoasa si de ligamente.


B) Centura pectorala prezinta 3 sindesmoze.
C) Capsula articulatiei acromioclaviculare este stransa.
D) Capsula articulatiei sternoclaviculare este laxa.
E) Cartilajul Weitbrecht este, de fapt, un menisc articular la nivelul articulatiei acromioclaviculare.

162. Identificati erorile:

A) Cartilajul Weitbrecht are o frecventa de aparitie de aproximativ 40%.


B) Ligamentul transvers inferior al scapulei nu este obligatoriu prezent.
C) Ligamentul transvers superior al scapulei este o sindesmoza.
D) Incizura scapulei este transformata de ligamentul transvers inferior al scapulei in orificiu.
E) Ligamentul coracoacromial este o sindesmoza capsulara a articulatiei umarului.

28
41147512-12391541131

163. Alegeti perechile care se potrivesc:

A) Ligamentul transvers superior al scapulei – sindesmoza.


B) Ligamentul rotund al capului femural – intraarticular.
C) Ligamentul transvers inferior al scapulei – sinostoza.
D) Ligamentul coracoacromial – sindesmoza capsulara.
E) Ligamentul transvers inferior al scapulei – sindesmoza.

164. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Ligamentul transvers inferior al scapulei creaza un orificiu intre spina si scapula.


B) Articulatia acromioclaviculara este o articulatie semisferica.
C) Ligamentul coracoacromial este un ligament extracapsular al articulatiei sternocostoclaviculare.
D) Capsula articulara a articulatiei acromioclaviculare este stransa.
E) Ligamentul acromioclavicular este, practic, capsular.

165. Despre articulatia acromioclaviculara sunt adevarate:

A) Se realizeaza intre fata articulara acromiala a manubriului si fata articulara claviculara a acromionului.
B) Nu este de tip plan.
C) Nu poate prezenta discuri articulare, dar, in unele cazuri, este prezent cartilajul Weitbrecht.
D) Se realizeaza intre fata articulara acromiala a claviculei si fata articulara claviculara a acromionului.
E) Are o capsula relativ laxa.

166. Articulatia acromioclaviculara:

A) Exista si un ligament extracapsular: coracoacromial al lui Caldani.


B) Ligamentul coracoclavicular este alcatuit din doua parti.
C) Ligamentul trapezoid si ligamentul coronoid sunt partile componente ale ligamentului lui Caldani.
D) Ligamentul capsular este cel acromioclavicular.
E) Ligamentele coracoacromial si coracoclavicular sunt ligamente extracapsulare ale articulatiei
acromioclaviculare.

167. Articulatiile centurii pectorale:

A) Sunt articulatia sternoclaviculara si articulatia acromioclaviculara.


B) Ambele pot prezenta cate un disc articular.
C) Articulatia acromioclaviculara nu poate prezenta disc articular, deoarece este o articulatie plana.
D) Articulatia sternoclaviculara se realizeaza intre clavicula si corpul sternal.
E) Spre deosebire de sindesmoze, sunt jonctiuni.

168. Articulatia sternoclaviculara:

A) Ligamentul sternoclavicular anterior este capsular.


B) Ligamentul sternoclavicular posterior este extracapsular.
C) Ligamentul interclavicular uneste claviculele trecand posterior de incizura jugulara a sternului.
D) Este o articulatie relativ stransa.
E) Ligamentul costoclavicular este principalul ligament extracapsular.

29
41147512-12391541131

169. Despre articulatiile centurii pectorale:

A) Au o capsula stransa.
B) Articulatia sternoclaviculara prezinta un oarecare grad de mobilitate.
C) Ligamentul costoclavicular include coasta II intr-o articulatie sternocostoclaviculara.
D) Articulatia acromioclaviculara prezinta obligatoriu un disc articular.
E) Articulatia sternoclaviculara poate prezenta un disc articular.

170. Ligamente:

A) Ligamentul transvers inferior al scapulei este o sindesmoza inconstanta.


B) Ligamentul transvers superior al scapulei este o sindesmoza de tip Weitbrecht.
C) Ligamentul transvers superior al scapulei traverseaza orificiul incizurii.
D) Ligamentele coracoacromial, coracoclavicular si costoclavicular sunt extracapsulare.
E) Ligamentele incrucisate ale genunchiului sunt intrasinoviale.

171. Sindesmoza radioulnara:

A) Este reprezentata de coarda oblica si de membrana interosoasa.


B) Membrana interosoasa este prezenta in ¾ superioare ale spatiului interosos.
C) Coarda oblica este un tendon ce porneste de la tuberozitatea ulnara spre marginea interosoasa a radiusului.
D) Fibrele membranei interosoase sunt oblice in treimea superioara.
E) Fibrele membranei interosoase sunt oblice in 50% din spatiul interosos.

172. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Membrana interosoasa prezinta fibre oblice in 2/3 superioare ale sale.


B) In 1/3 inferioara a membranei interosoase, fibrele se orizontalizeaza si ramifica.
C) Coarda oblica porneste de la tuberositatea radiusului spre gatul ulnei.
D) Coarda oblica uneste tuberozitatea ulnara cu tuberozitatea radiala.
E) Coarda oblica este un tendon ce uneste tuberozitatea ulnara cu marginea interosoasa a radiusului.

173. Articulatia umarului:

A) Este o enartroza intre cavitatea glenoida a scapulei si 2/3 ale fetei articulare sferice a humerusului.
B) Are o capsula relativ laxa, fiind cea mai mobila articulatie a corpului.
C) Cuprinde 3 ligamente extracapsulare glenohumerale care unesc tuberculul supraglenoidal cu gatul chirurgical.
D) Ligamentele extracapsulare glenohumerale intaresc partea anterosuperioara a capsulei.
E) Prezinta si muschi periarticulari, cu rol de tensionare a capsulei.

174. Despre articulatia umarului sunt false:

A) Prezinta un ligament intracapsular coracohumeral.


B) Ligamentul coracohumeral este situat superior si uneste apofiza coracoida cu gatul chirurgical al humerusului
C) Prin articulatie trece si capul lung al bicepsului, prin santul intertubercular.
D) Exista un ligament transvers humeral care uneste cei doi tuberculi.
E) Prin santul intertubercular, unind cei doi tuberculi, trece ligamentul transvers al lui Brodie.

30
41147512-12391541131

175. In articulatia umarului:

A) Capul lung al bicepsului trece in santul intertubar.


B) Teaca tendinoasa infratuberculara va cuprinde tendonul lung al bicepsului brahial.
C) Tendonul transvers al lui Brodie uneste cei doi tuberculi, peste santul intertubercular.
D) Intre acromion si articulatia umarului se afla bursa subacromiala.
E) Ligamentele glenohumerale sunt clasificate ca intracapsulare.

176. Articulatia cotului:

A) Cuprinde 3 oase ale bratului: humerus, radius si ulna.


B) Este o articulatie complexa, formata din 3 articulatii.
C) Articulatia radioulnara proximala are rol in supinatie/pronatie si nu in flexie/extensie.
D) Ligamentul cordal al radiusului inconjoara circular capul radiusului si se insera pe ulna.
E) Ligamentul colateral ulnar se afla anteromedial.

177. Care afirmatii despre articulatia cubitala sunt false?

A) Ligamentul inelar al radiusului joaca un rol esential in articularea radius-humerus.


B) Articulatia radius-humerus se face intre capitulul humeral si incizura radiala.
C) Ligamentul colateral radial se afla anterolateral, intre epicondilul lateral si ligamentul inelar al radiusului.
D) Ligamentul colateral ulnar se face posteromedial, intre epicondilul medial si baza apofizei coronoide.
E) Fasciculul posterior al ligamentului colateral ulnar se mai numeste si ligamentul lui Bardinet.

178. Despre articulatiile de la nivelul cotului, sunt adevarate afirmatiile:

A) Ligamentul inelar al radiusului se insera pe marginile incizurii ulnare.


B) Ligamentul lui Bardinet este fasciculul posterior al ligamentului colateral ulnar posteromedial.
C) Articulatia humeroulnara este componenta principala.
D) Articulatia humeroradiala ia nastere intre capitulul humeral si foseta articulara a radiusului.
E) Articulatia humeroulnara este de tip trohleartroza.

179. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Articulatia humeroradiala, luata per ansamblu, este o articulatie elipsoida.


B) Articulatia humeroradiala se formeaza cu ajutorul ligamentului inelar al radiusului.
C) Ligamentul inelar al radiusului porneste de pe incizura radiala si se insera in jurul colului radial.
D) Articulatia humeroradiala, luata separat, este o articulatie de tip biaxial.
E) Capsula articulara a articulatiei cubitale este intarita de 3 ligamente: 2 colaterale si unul inelar.

180. Articulatia cubitala:

A) Partile capsulare aflate intre ligamentele colaterale se numesc si ligamentele lui Barkow.
B) Ligamentele lui Barkow se afla intre ligamentul colateral anterolateral si cel posteromedial.
C) Ligamentele lui Barkow sunt fibre intracapsulare, intre ligamentele colaterale.
D) Extracapsular, se gaseste si ligamentul patrat al lui Denucé.
E) Ligamentul lui Denucé uneste incizura ulnara cu gatul radiusului.

31
41147512-12391541131

181. Articulatia radioulnara distala:

A) Este o trohoida.
B) Este un ginglimus.
C) Este o articulatie elipsoidala.
D) Capsula articulara este relativ laxa.
E) Functioneaza antagonic celei proximale.

182. Alegeti asocierile corecte:

A) Ligamentul Weitbrecht – ligament transvers humeral.


B) Ligamentul lui Bardinet – fascicul posterior al ligamentului colateral radial.
C) Ligamentele lui Brodie – capsula articulara dintre ligamentele colaterale.
D) Ligamentul lui Bardow – ligamentul coracoclavicular.
E) Ligamentul lui Denucé – ligamentul patrat.

183. Care corelatii sunt false?

A) Ligamentele lui Bardow – capsula articulara dintre ligamentele colaterale.


B) Ligamentul lui Caldani – ligamentul coracoclavicular.
C) Ligamentul Weitbrecht – ligamentul humeral transvers.
D) Ligamentul Denucé – ligamentul patrat.
E) Ligamentul lui Bardinet – fascicul posterior al ligamentului colateral ulnar.

184. Despre articulatii:

A) Radioulnara are o capsula stransa.


B) Coxofemurala este sferoida.
C) Radiusul se articuleaza cu scafoidul si semilunarul.
D) Articulatia ulnei cu oasele carpului este articulatia principala a mainii.
E) Ligamentul triunghiular este, de fap, un menisc articular.

185. Articulatia radiocarpiana:

A) Morfologic, prezinta un disc articular.


B) Recesul sacciform este o expansiune a membranei interosoase intre radius si ulna.
C) Capul ulnei se articuleaza cu piramidalul.
D) Este in legatura cu articulatia radioulnara proximala.
E) Privind morfo-functional, “imparte” un ligament cu o trohoida.

186. Despre articulatia radiocarpiana sunt adevarate urmatoarele:

A) Ligamentul triunghiular apartine, morfologic, articulatiei radiocarpiene.


B) Discul articular apartine, functional, articulatiei radioulnare.
C) Ulna se articuleaza cu semilunarul si piramidalul.
D) Radiusul se articuleaza cu toate oasele randului proximal al carpului, cu exceptia piziformului.
E) Recesul sacciform este o expansiune interosoasa a capsulei articulare.

32
41147512-12391541131

187. Ligamentele articulatiei radiocarpiene:

A) Radiocarpian dorsal – uneste radiusul cu piramidalul.


B) Ulnocarpian palmar – uneste ulna cu osul capitat.
C) Ulnocarpian dorsal – uneste ulna cu scafoidul.
D) Radiocarpian palmar – uneste radiusul cu osul capitat.
E) Ulnocarpiene – pleaca de pe apofiza stiloida laterala.

188. Despre ligamente:

A) Ligamentele radiocarpian si ulnocarpian dorsale se insera pe osul capitat.


B) Ligamentele radiocarpian si ulnocarpian palmare se insera pe osul piramidal.
C) Cand radiocarpianul se insera pe piramidal, ulnocarpianul de aceeasi parte se insera pe capitat.
D) Cand ulnocarpianul se insera pe piramidal, radiocarpianul de aceeasi parte se insera pe capitat.
E) Radiocarpianul si ulnocarpianul de aceeasi parte se insera pe acelasi os.

189. Alegeti afirmatiile care nu sunt false:

A) Ligamentul radioulnar dorsal se insera pe osul piramidal.


B) Ligamentul radioulnar palmar se insera pe osul capitat.
C) Ligamentul ulnoradial dorsal se insera pe osul piramidal.
D) Ligamentul ulnoradial palmar se insera pe oasele capitat si piziform.
E) Ligamentul triunghiular este un disc articular.

190. Discuri articulare se pot gasi:

A) Articulatia temporomandibulara, in 40% din cazuri.


B) Intotdeauna in articulatia acromioclaviculara.
C) Intervertebral.
D) Intotdeauna in articulatia genunchiului (altfel articulatia nu ar putea sustine greutatea corpului).
E) In articulatia radioulnara distala.

191. Ligamente intaritoare ale articulatiei radiocarpiene sunt:

A) Ligamentul sacciform.
B) Ligamentele colaterale cubitale.
C) Ligamentul triunghiular.
D) Ligamentele radioulnare dorsal si palmar.
E) Ligamentele ulnocarpiene dorsal si palmar.

192. Alegeti afirmatiile corecte:

A) Ligamentul ulnocarpian dorsal uneste ulna cu osul piramidal.


B) Ligamentul radiocarpian palmar uneste apofiza stiloida radiala cu osul capitat.
C) Articulatia radiocarpiana este o elipsoida, biaxiala.
D) Ligamentul radiocarpian dorsal uneste apofiza stioloida radiala cu osul piramidal.
E) Ligamentul ulnocarpian palmar uneste ulna cu osul capitat.

33
41147512-12391541131

193. Despre articulatii sunt false afirmatiile:

A) Majoritatea articulatiilor carpului sunt plane.


B) Articulatiile intercarpiene sunt de doua tipuri.
C) Articulatia carpiana principala este cea plana, intre piramidal si hamat.
D) Articulatia mediocarpiana este cea mai importanta articulatie intercarpiana.
E) Articulatiile intercuneiforme sunt homomorfe identice.

194. Articulatia mediocarpiana:

A) Este cea mai importanta articulatie intercarpiana desi nu este singura nominalizata.
B) Se refera la articulatia randului proximal de carpiene cu cel distal.
C) Prezinta doua tipuri de articulatii.
D) Articulatia principala (biaxiala) este intre cavitatea glenoida dintre scafoid si semilunat si capul osului capitat.
E) Articulatia secundara este plana si se formeaza intre piramidal si hamat.

195. Ligamentele articulatiei mediocarpiene sunt:

A) Radiat al carpului uneste, dorsal, osul capitat cu 3 oase carpiene proximale.


B) Ligamentele intercarpiene dorsale.
C) Ligamentele intermediale palmare.
D) Ligamentele intercarpiene interosoase.
E) Radiat al carpului uneste, palmar, osul capitat cu toate oasele carpiene proximale.

196. Articulatiile osului piziform:

A) Nu sunt articulatii mediocarpiene.


B) Piziformul se articuleaza cu osul semilunar.
C) Ligamentul pizohamat se insera sub carligul osului cu carlig.
D) Articulatia piziform-piramidal este bicondilara.
E) Ligamentul pizometacarpian uneste piziformul cu mijlocul metacarpianului V.

197. Articulatiile carpometacarpiene:

A) Sunt toate articulatii plane.


B) Articuleaza randul proximal al carpienelor cu baza metacarpienelor.
C) Capsula articulara este intarita de ligamentele carpometacarpiene dorsale si palmare.
D) Desi clasificata ca articulatie plana, articulatia trapez-metacarpian I este selara.
E) Articulationes carpometacarpales este singura nominalizare a articulatiilor de la acest nivel.

198. Articulatiile intermetacarpiene:

A) Au capsula articulara comuna cu articulatiile mediocarpiene.


B) Distal de acestea se formeaza spatiile osoase metacarpiene, cavitati ocupate cu tesut lax.
C) Se realizeaza de la bazele metacarpienelor pana la jumatatea acestora.
D) Au urmatoarele ligamente: intermetacarpiene dorsale, palmare si interosoase.
E) Articulatia intermetacarpiana a policelui reprezinta o exceptie.

34
41147512-12391541131

199. Articulatiile metacarpofalangiene:

A) Prezinta un ligament transvers profund ce uneste, palmar, capul celor 5 metacarpiene.


B) Se realizeaza intre corpul metacarpienelor si baza falangei proximale.
C) Sunt elipsoidale.
D) Sunt biaxiale.
E) Sunt intarite de ligamente contralaterale.

200. Articulatii interfalangiene:

A) Se realizeaza intre baza falangei mijlocii si capul falangei distale.


B) Se realizeaza intre capul falangei distale si baza falangei mijlocii.
C) Se realizeaza intre capul falangei proximale si baza celei distale.
D) Sunt trohleartrtroze, biaxiale.
E) Sunt ginglimusuri si prezinta ligamente colaterale si palmare.

201. Muschiul deltoid:

A) Are trei puncte de origine si doua capete de insertie.


B) Este inervat de nervul axilar prin ramura deltoidiana.
C) Partea claviculara participa in miscarile de abductie peste 60°.
D) Partea spinala sustine miscarea de adductie la un unghi dat de 45°.
E) Partea claviculara ajuta proiectia bratului inainte si rotatia interna.

202. Despre muschiul deltoid sunt adevarate afirmatiile:

A) Sub partea acromiala se gaseste bursa subacromiala.


B) Partea spinoasa participa la proiectia posterioara a bratului si rotatia interna.
C) Bursa subacromiala comunica intotdeauna cu bursa subdeltoidiana.
D) Este un adductor puternic al bratului pana la orizontala.
E) La un unghi dat de 80°, partea claviculara va efectua abductie.

203. Care afirmatii sunt false?

A) Inervatia muschiului deltoid se face de catre nervul axilar si ramura deltoidiana a radialului.
B) Inervatia muschiului deltoid se face de catre nervul axilar si ramura cutanata posterioara a radialului.
C) Insertia deltoidului se face pe tuberozitatea deltoidiana a antebratului.
D) Intre tuberculul mare si muschiul deltoid se afla bursa subacromiala.
E) Deltoidul este un muschi penat cu o actiune pronuntata de abductie a bratului.

204. Alegeti asocierile care nu se potrivesc:

A) Partea claviculara – adductie atunci cand unghiul este de 30°.


B) Origine claviculara – ½ laterala a claviculei.
C) Partea spinoasa – rotatie externa, proiectie posterioara a bratului si adductie (65°).
D) Deltoid → bursa subdeltoidiana ← tubercul mare.
E) Partea acromiala → bursa subacromiala ← articulatia umarului.

35
41147512-12391541131

205. Muschiul supraspinos:

A) Este un abductor prim-motor al bratului.


B) Indeplineste un rol de usoara rotatie externa a bratului.
C) Se poate considera ca, prin relatia cu capsula articulara, indeplineste o functie de muschi periarticular.
D) Este inervat de nervul suprascapular (C4-C5).
E) Este muschiul care scoate articulatia din “punctul mort”, initiind adductia.

206. Care afirmatii de mai jos nu sunt false?

A) Muschiul supraspinos isi are originea in fosa suprascapulara si pe fascia supraspinoasa.


B) Inervatia m. supraspinos este realizata de n. supraspinos al trunchiului superior.
C) Este un muschi cu o forma triunghiulara.
D) Acopera articulatia acromioclaviculara si apoi se insera pe tuberculul mare.
E) Se insera pe fateta laterala a tuberculului mare.

207. Identificati erorile:

A) Inervatia muschiul supraspinos provine din trunchiul superior, nervul supraspinos (C4-C5).
B) Inainte de a inerva m.supraspinos, n. supraspinos trece prin incizura scapulei transformata in orificiu.
C) M. suprasinos are actiune prim-motorie de abductie si o usoara actiune de rotatie externa.
D) Insertia muschiului tensor al capsulei articulatiei humerale se face pe fateta proximala a tuberculului mare.
E) Paralizia m. supraspinos poate conduce la luxatia scapulo-humerala.

208. Muschiul infraspinos:

A) Este un proiector inapoi al bratului si un rotator intern.


B) Este inervat de nervul infraspinos al trunchiului superior (C5-C6).
C) Trece pe sub articulatia acromioclaviculara.
D) Este acoperit partial de muschiul trapez.
E) Isi are originea in fosa infraspinoasa anterioara a scapulei.

209. Alegeti afirmatiile adevarate despre muschiul infraspinos:

A) Isi are originea pe fascia infraspinoasa.


B) Trece peste articulatia humerala si se insera pe fateta proximala a tuberculului mare.
C) Este un muschi triunghiular, lat, acoperit partial de deltoid.
D) Inervatia se realizeaza din fasciculul posterior al plexului brahial.
E) Poate fi muschi sinergic cu partea spinoasa a muschiului deltoid.

210. Despre muschiul rotund mic, se poate spune:

A) Poate actiona sinergic cu muschiul deltoid (40°) sau simultan cu muschii deltoid, infra/supraspinos.
B) Este de forma cilindrica turtita si trece la mijlocul articulatiei humerale pentru a se insera pe tubercul.
C) Isi are originea in 1/3 inferioara a fosei infraspinoase.
D) Isi are originea in 1/3 mijlocie a marginii laterale a scapulei.
E) Are actiune de rotatie interna a bratului, in concordanta cu miscarea de adductie.

36
41147512-12391541131

211. Alegeti afirmatiile corecte:

A) M. rotund mic este inervat de nervul subscapular inferior emis din fasciculul posterior.
B) Originea muschiului rotund mic se gaseste pe partea posterioara a scapulei.
C) Nervul axilar inerveaza 2 muschi ce pot actiona sinergic in adductia si rotatia externa a bratului.
D) M. rotund mic trece la limita articulatiei humerale si se insera pe fateta distala (mijlocie) a tuberculului mare.
E) Adductia bratului poate fi realizata de: partea spinoasa/claviculara a deltoidului (55°) si m. rotund mic.

212. Despre muschiul rotund mare:

A) Impreuna cu muschiul rotund mic si capul lung al tricepsului, formeaza hiaturile axilare.
B) Este inervat de nervul axilar.
C) Este inervat de plexul brahial (C5-C6), dar inervatia este variabila.
D) Este inervat de nervul subscapular inferior.
E) Este inervat din fasciculul posterior.

213. Muschiul rotund mare:

A) Isi are originea pe unghiul inferior al scapulei, ventral.


B) Este inervat de nervul axilar.
C) Trece anterior, pe sub articulatia humerala si se insera pe creasta tuberculului mic al humerusului.
D) Inainte de insertie, trece peste bursa subtendinoasa a muschiului marele dorsal.
E) Se insera anterior de insertia marelui dorsal.

214. Alegeti afirmatiile adevarate cu privire la muschi:

A) M. rotund mare se insera pe fateta laterala a tuberculului mic.


B) M. rotund mic trece posterior de humers, la limita articulatiei humerale.
C) M. deltoid se insera pe tuberozitatea deltoidiana, medial pe humerus.
D) Nervul axilar va inerva muschii deltoid si rotund mare.
E) Intre insertia m. rotund mare (anterior) si insertia m. marele dorsal (posterior), se interpune o bursa.

215. Muschiul subscapular:

A) Este inervat de fasciculul posterior, la fel ca marele dorsal si rotundul mare.


B) Isi are originea pe fosa subscapulara.
C) Este inervat din trunchiul superior prin nervul subscapular superior.
D) Insertia este pe tuberculul mic.
E) Are actiuni de adductie, rotatie interna si proiectie posterioara a bratului.

216. Alegeti corespondentele corecte muschi-actiune:

A) M. deltoid – adductor puternic.


B) M. deltoid – rotator intern (partea claviculara).
C) M. deltoid – rotator extern (partea spinala).
D) M. deltoid – proiectie anterioara (partea claviculara).
E) M.deltoid – proiectie posterioara (partea spinoasa).

37
41147512-12391541131

217. Corelatiile corecte intre muschi si actiunile lor sunt:

A) M. deltoid – abductor (66°).


B) M. supraspinos – tensor alcapsulei articulare.
C) M. infraspinos – rotatie externa si abductie.
D) M. infraspinos – proiectie posterioara.
E) M.rotund mare – rotatie interna, adductie si proiectie posterioara.

218. Alegeti asocierile corecte:

A) M. subscapular – rotator intern si adductor.


B) M. deltoid – adductie (59°).
C) M. supraspinos – prim-motor adductor si rotator extern.
D) M. infraspinos – proiector posterior si adductor.
E) M. rotund mare – adductor si rotator extern.

219. Alegeti doar variantele corespunzatoare realitatii:

A) M. supraspinos – adductor si rotator intern.


B) M. infraspinos – rotatie externa si proiectie anterioara.
C) M. rotund mic – adductor si rotator extern.
D) M. rotund mare – adductie, rotatie interna si proiectie posterioara.
E) M. subscapular – rotator intern si abductor.

220. Corespondentele corecte sunt:

A) M. deltoid – n. axilar.
B) M. rotund mare – n. axilar.
C) M. rotund mic – n. subscapular inferior.
D) M. supraspinos – n. supraspinos.
E) M. infraspinos – n. supraspinos.

221. Despre muschii anteriori ai bratului:

A) Sunt inervati de unica ramura brahiala a n. median si de nervul musculocutanat.


B) O mare parte din inervatie este realizata de muschiul musculocutanat.
C) Sunt: toracodorsal, brahial, biceps brahial si coracobrahial.
D) Muschiul triceps brahial are trei puncte de origine, proprietate reflectata si in denumirea sa.
E) Muschiul biceps brahial este muschiul superficial.

222. Bicepsul brahial:

A) Este inervat de nervul musculocutanat, din diviziunile anterioare a 2 trunchiuri.


B) Este un muschi fuziform, superficial al compartimentului flexorilor.
C) Prezinta doua puncte de origine si doar un punct de insertie.
D) Capatul lung porneste de pe tuberculul infraglenoidian.
E) Capatul scurt porneste din acelasi punct cu originea brahialului.

38
41147512-12391541131

223. Despre muschiul biceps brahial:

A) Capul lung isi are originea pe tuberculul supraglenoidian.


B) Insertia aponevrotica il transforma in supinator principal al antebratului.
C) Insertia radiala il transforma in flexor principal al bratului pe antebrat.
D) Aponevroza bicipitala are forma triunghiulara, cu baza in regiunea superomediala antebrahiala.
E) Aponevroza bicipitala are forma tetraedrica, baza mica fiind in dreptul insertiei radiale.

224. Muschiul superficial al compartimentului flexorilor brahiali:

A) Este inervat de nervul musculocutanat.


B) Se insera, principal, pe tuberozitatea radiusului.
C) Aponevroza lui Pirigov protejeaza artera brahiala si nervul median in punctiile venoase ale regiunii cubitale.
D) Fascia semilunara are varful la ligamentul de insertie principal.
E) Bratul fibros are baza in regiunea anteromediala antebrahiala.

225. Actiunile muschiului biceps brahial:

A) Prin insertia secundara pe tuberozitatea radiusului – flexia antebratului pe brat.


B) Prin insertia primara pe fascia antebrahiala mediala – supinator al antebratului.
C) Prin capul scurt de pe aponevroza coracoida – adductor si proiector anterior .
D) Prin capul lung de pe tuberculul supraglenoidian – abductor si proiector posterior.
E) Prin aponevroza lui Pirogov – supinator secundar antebrahial.

226. Muschiul coracobrahial:

A) Este un muschi ce insoteste posterior capatul scurt al bicepsului pana deasupra zonei cubitale.
B) Originea se afla pe apofiza coronoida a scapulei.
C) Participa la aceleasi miscari ca si capatul lung al bicepsului brahial.
D) Insertia se face in 1/3 mijlocie, ventromedial.
E) Intre el si muschiul marele dorsal se interpune relativ frecvent bursa muschiului coracobrahial.

227. Muschiul brahial:

A) Este muschiul brahial anterior profund.


B) Este un muschi lung, fuziform.
C) Este un flexor puternic al antebratului pe brat.
D) Isi are originea sub tuberozitatea deltoidiana.
E) Trece peste articulatia cotului si se insera pe incizura ulnei.

228. Urmatoarele afirmatii despre muschi sunt adevarate:

A) Muschii flexori ai bratului sunt toti inervati de acelasi nerv.


B) Brahialul se va insera pe incizura ulnara, iar bicepsul brahial pe incizura radiala.
C) Coracobrahialul si brahialul participa la actiuni de adductie.
D) Fascia semilunara este o insertie ce serveste o miscare secundara a bicepsului femural.
E) Originea comuna a muschilor coracobrahial si cap lung al bicepsului este apofiza coracoida.

39
41147512-12391541131

229. Asocierile corecte sunt:

A) Adductie – cap lung al bicepsului + coracobrahial.


B) Bratul fibros – insertie anteromedial antebrahial.
C) Fascia “grace Dieu” - protejarea arterei brahiale si a nervului medial.
D) Apofiza brahiala – Fascia semilunata sau apofiza lui Pirogov.
E) Nervul musculocutaneu – inervatie musculara a flexorilor brahiali.

230. Care sunt afirmatiile false?

A) Originile bicepsului brahial sunt cadrul supraglenoidal si apofiza coracoida a scapulei.


B) Insertia coracobrahialului are loc in 1/3 superioara brahiala, ventromedial.
C) Exista o unica ramura a n. median ce inerveaza profund brahialul.
D) Bursa tendinoasa a coracobrahialului se afla posterior de tuberozitatea deltoidiana.
E) Capul scurt al bicepsului participa la proiectia posterioara a bratului.

231. Muschii antebratului:

A) Sunt muschi flexori, posterior.


B) Sunt muschi extensori, posterior.
C) Se impart in 2 compartimente: compartimentul flexorilor (anterior) si compartimentul extensorilor (posterior).
D) Compartimentul flexorilor se imparte in 3 parti.
E) Sunt cuprinsi in fascia anterobrahiala.

232. Muschiul pronator rotund.

A) Este un muschi lat.


B) Desi este un muschi lat, indeplineste functiile unui muschi cilindric.
C) Are 2 capete de origine, superficiale.
D) Are un traiect descendent oblic, dinspre medial spre lateral.
E) Poate indeplini si functia de flexor al bratului.

233. Alegeti afirmatiile corecte despre muschiul rotund pronator.

A) Are 2 capete de origine.


B) Capatul superficial se desprinde de pe epicondilul lateral al humerusului.
C) Capatul superficial se desprinde de pe apofiza ulnara.
D) Capatul profund se desprinde de pe epicondilul medial al humerusului.
E) Capatul profund se desprinde de pe apofiza coracoida a ulnei.

234. Despre muschiul rotund pronator se poate afirma:

A) Face parte din compartimentul antebrahial al flexorilor, adica anterior.


B) Printre capetele de origine trece nervul radial.
C) Insertia se realizeaza pe fata laterala a radiusului, in partea superioara a 1/3 inferioare.
D) Este inervat de nervul musculocutanat.
E) Actiunea principala este de pronatie, dar poate participa si la miscari de flexie.

40
41147512-12391541131

235. Muschiul flexor radial al carpului:

A) Desi este un flexor, apartine compartimentului extensorilor (posterior).


B) Are un singur capat de origine, pe epicondilul medial al humerusului.
C) Insertia se va face pe retinaculul flexorilor.
D) Are o actiune secundara de flexie a antebratului pe brat.
E) Este un muschi lung, cilindric, la fel ca muschiul rotund pronator.

236. Alegeti afirmatiile incorecte in legatura cu muschiul flexor radial al carpului:

A) Are ca actiune principala flexia mainii pe antebrat.


B) Poate avea, ca actiune secundara, rol in adductia mainii pe antebrat.
C) Apartine partii superficiale a compartimentului anterior si este flancat de palmarul lung si pronatorul rotund.
D) Trece pe deasupra retinaculului flexorilor si se insera pe baza metacarpianului 2.
E) Este inervat de ramurile musculare ale nervului median.

237. Muschiul palmar lung:

A) Este un muschi puternic flexor al mainii pe antebrat.


B) Este inervat din nervul interosos anterior al nervului radial.
C) Este inervat din nervul interosos anterior al nervului median.
D) Este flancat de muschii flexor ulnar al carpului (medial) si pronator rotund (lateral).
E) Se insera pe aponevroza palmara.

238. Identificati erorile despre muschiul palmar lung:

A) Este un flexor slab al mainii pe antebrat.


B) Poate fi absent.
C) Originea se afla pe epicondilul medial, la fel ca a capului profund al pronatorului rotund.
D) Este inervat din ramura profunda a nervului radial, inainte ca aceasta sa treaca posterior.
E) Se insera pe retinaculul extensorilor.

239. Despre muschiul flexor ulnar al carpului se poate spune:

A) Este un muschi fuziform, localizat in partea de mijloc a compartimentului flexorilor.


B) Partea ulnara a acestui muschi este inervata de nervul ulnar.
C) Din punct de vedere al inervatiei, este o exceptie pentru grupa din care face parte.
D) Capul de origine porneste de pe epicondilul lateral al humerusului.
E) Se insera pe piziform.

240. Flexorul ulnar al carpului:

A) Se afla pe extremitatea anterolaterala a antebratului.


B) Capatul lung pleaca de pe epicondilul medial humeral.
C) Capatul scurt pleaca de pe olecran si de pe 3/5 superioare ale marginii postarioare a ulnei.
D) Se leaga, prin unele ligamente, si de metacarpianul V si corpul hamatului.
E) Este si un adductor al mainii pe antebrat.

41
41147512-12391541131

241. Alegeti afirmatiile corecte despre flexorul ulnar al carpului:

A) Este inervat de nervul ulnar, la fel ca partea ulnara a m. flexor superficial al degetelor.
B) Este inervat de nervul median, la fel ca ceilalti flexori ai grupei sale.
C) Are actiune de flexie a mainii pe brat si a antebratului pe brat.
D) Se poate insera si pe metacarpianul 5 si pe osul hamat.
E) Originea capului ulnar este pe olecran si 3/5 inferioare ale marginii posterioare a ulnei.

242. Despre flexorii superficiali ai antebratului:

A) Pronatorul rotund reprezinta granita laterala a partii superficiale.


B) Flexorul radial al carpului reprezinta granita mediala a partii superficiale.
C) Palmarul lung si flexorul ulnar sunt flancati de muschii de granita de la “A” si “B”.
D) Palmarul lung se situeaza intre pronatorul rotund si flexorul radial al carpului.
E) Flexorul radial al carpului se afla intre pronatorul rotund si palmarul lung.

243. Muschi flexori:

A) Toti muschii compartimentului anterior (partea superficiala) sunt inervati de nervul median.
B) Palmarul lung este obligatoriu prezent, deoarece este un flexor puternic al mainii pe antebrat.
C) Muschiul flexor ulnar al carpului este inervat atat de nervul median, cat si de ulnar.
D) Pronatorul rotund este un muschi caracterizat de forta mai scazuta, dar amplitudine mare.
E) Palmarul lung are o actiune slaba.

244. Insertii:

A) Palmarul lung – retinaculul flexorilor si apofiza palmara.


B) Pronator rotund – tuberozitatea radiala (1/3 mijlocie a radiusului, lateral).
C) Flexor ulnar al carpului – baza metacarpianului II.
D) Flexorul radial al carpului – metacarpianul V si piziform.
E) Flexorul ulnar al carpului – carligul osului cu carlig.

245. Origini:

A) Flexorul ulnar al carpului (cap lung) – epicondilul medial humeral.


B) Palmarul lung – epicondilul medial humeral.
C) Pronator rotund ( cap lung) – epicondilul medial humeral.
D) Flexor radial al carpului (cap ulnar) – apofiza coracoida a ulnei.
E) Flexor ulnar al carpului (cap scurt) – olecran + 3/5 superioare ale marginii posterioare a ulnei.

246. Muschii flexori:

A) Palmar lung – puternica flexie a mainii pe antebrat.


B) Rotund pronator – pronatie si flexie a antebratului pe brat.
C) Flexor ulnar al carpului – adductia mainii pe antebrat si flexie a mainii pe brat.
D) Flexorul radial al carpului – abductia mainii pe brat si flexia antebratului pe brat.
E) Partea superficiala a compartimentului anterior antebrahial sunt muschi epicondilieni mediali.

42
41147512-12391541131

247. Muschiul flexor superficial al degetelor:

A) Este situat, de fapt, relativ in profunzime.


B) Prezinta 3 capete de origine: pe epicondilul humeral medial, ulna si radius.
C) Se insera prin tendoane bifurcate pe falangele proximale ale degetelor II-V.
D) Realizeaza flexia degetelor II-V pe palma.
E) Realizeaza flexia degetelor II-V pe partea inferioara a antebratului.

248. Alegeti afirmatiile incorecte despre flexorul superficial al degetelor:

A) Capul radial porneste din 1/3 mijlocie a fetei laterale a radiusului, proximal de tuberozitatea pronatorie.
B) Pe deasupra tendoanelor bifurcate inserate pe falanga, va trece tendonul flexorului profund.
C) Ordinea tendoanelor, dinspre lateral spre medial, proximal de chiasma tendinoasa, este: III, II, IV, V.
D) Arcul tendinos dintre capetele de origine acopera artera ulnara si nervul ulnar.
E) Efectueaza miscari de flexie a falangei proximale pe cea intermediara.

249. Despre flexorul superficial al degetelor:

A) Se afla in partea profunda a compartimentului antebrahial extensor.


B) Capul humeroulnar porneste de pe epicondilul medial si apofiza coronoida a ulnei.
C) Capetele de insertie vor trece pe sub retinaculul flexorilor.
D) Este inervat in totalitate de nervul median, la fel ca omologul sau profund.
E) In partea inferioara, inainte de retinacul, tendoanele II si III se incruciseaza, formand chiasma optica.

250. Flexorul superficial al degetelor:

A) Este un muschi superficial.


B) In ¼ inferioara a antebratului, ordinea tendoanelor (medial → lateral) este: V, III, IV, II.
C) Tendoanele de insertie vor trece deasupra retinaculului, spre deosebire de flexorul profund al degetelor.
D) Se insera pe falanga mijlocie, unde este flancat de tendoanele bifurcate ale flexorului profund.
E) Chiasma tendinoasa poate fi observata pe sectiunea transversala a antebratului in 1/3 mijlocie (inferior).

251. Muschiul flexor profund al degetelor:

A) Prezinta doar un cap de origine.


B) Capetele de insertie trec pe sub retinacul si printre cele ale flexorului superficial.
C) Se insera pe falangele mijlocii ale degetelor II-V.
D) In ciuda denumirii, este situat relativ superficial.
E) Executa 3 actiuni.

252. Care sunt asocierile false privitoare la flexorul profund al degetelor?

A) Origine – cap humeral (epicondil medial) si cap ulnar (apofiza coronoida ulnara).
B) Insertie – falanga distala si falanga mijlocie.
C) Inervatie – nerv median.
D) Actiune – flexia mainii pe antebrat.
E) Pasaj – profund de retinaculul flexorilor.

43
41147512-12391541131

253. Identificati erorile despre muschiul flexor profund al degetelor:

A) Se afla in profunzimea anterioara a antebratului.


B) Tendoanele de insertie ajung pana la falanga distala a degetelor II-IV.
C) Inervatia: jumatatea radiala (II, III) – nervul radial; jumatatea ulnara (III, IV) – nervul ulnar.
D) Originea: 2/3 superioare ale fetei anterioare ulnare + membrana interosoasa a 1/3 inferioare antebrahiale.
E) Actiune – 4 flexii.

254. Flexorul lung al policelui:

A) Origine – fata anterioara radiala, in aceeasi treime ca si capul radial al flexorului superficial al degetelor.
B) Origine – fata laterala radiala, in aceeasi treime ca si insertia pronatorului rotund.
C) Este inervat direct de nervul median.
D) Efectueaza flexia falangei distale pe cea mijlocie.
E) Este un muschi profund, penat.

255. Flexorul lung al degetului I:

A) Origine – fata laterala radiala, 1/3 mijlocie.


B) Insertie – falanga distala a policelui.
C) Este inervat de nervul median prin intermediul nervului interosos posterior.
D) Este un muschi penat, capabil sa efectueze 3 flexii.
E) Va trece pe sub retinaculul flexorilor.

256. Muschiul patrat pronator:

A) Efectueaza, pe langa pronatie (principal), si adductia mainii pe antebrat (secundar).


B) Atat originea cat si insertia sunt in ¼ inferioare ale aceluiasi os.
C) Atat originea cat si insertia sunt pe fete anterioare osoase.
D) Este inervat indirect de nervul median.
E) Este situat relativ profund.

257. Despre muschiul patrat pronator nu se pot afirma urmatoarele:

A) Efectueaza doua tipuri de miscari.


B) Este inervat direct de nervul median.
C) Este un muschi situat in profunzimea 1/3 mijlocii antebrahiale.
D) Participa pasiv la pronatie, prin rotirea interna a radiusului.
E) Originea si insertia nu au loc la acelasi nivel al antebratului.

258. Originile flexorilor antebrahiali:

A) Flexor profund al degetelor – 2/3 superioare ulnare + membrana interosoasa alaturata.


B) Palmar lung – epicondil medial humeral + apofiza coronoida ulnara.
C) Flexor ulnar al carpului – epicondil humeral medial + 3/5 superioare ale marginii posterioare ulnare.
D) Pronator rotund – epicondil medial humeral + apofiza coronoida ulnara.
E) Flexorul superficial al degetelor – epicondil humeral medial + apofiza coronoida + 1/3 mijlocie a radiusului.

44
41147512-12391541131

259. Care variante definesc corect legatura muschi-origine?

A) M. pronator rotund – epicondil lateral humeral + apofiza coronoida ulnara.


B) M. flexor radial al carpului – epicondil medial humeral + 1/3 superioara a radiusului.
C) M. palmar lung – epicondil medial humeral + apofiza coronoida ulnara (3/5 superioare).
D) M. flexor ulnar al carpului – epicondil medial humeral + apofiza coronoida + 1/3 mijlocie a radiusului.
E) M. flexor lung al policelui – fata anterioara a 1/3 mijlocii a radiusului.

260. Insertii:

A) M. flexor ulnar al carpului – piziform + metacarpian V + corpul osului hamat.


B) M. flexor superficial al degetelor – falangele proximale II-V.
C) M. palmar lung – retinaculul flexorilor + apofiza palmara.
D) M. patrat pronator – fata mediala a ¼ inferioare a radiusului.
E) M. rotund pronator – 1/3 mijlocie a radiusului, lateral, tuberozitatea pronatorie.

261. Asocierile corecte insertie-muschi sunt:

A) 2/3 superioare ale fetei anterioare ulnare + membrana interosoasa alaturata – m. flexor profund al degetelor.
B) Flexor radial al carpului – baza metacarpianului II.
C) Flexor superficial al degetelor – falangele mijlocii II-V.
D) Flexor profund al degetelor – falangele distale II-V.
E) Flexor ulnar al carpului – olecran + 3/5 superioare ale apofizei coronoide ulnare + epicondil medial humeral.

262. Actiunile muschilor flexori:

A) M. palmar lung – flexia mainii pe antebrat.


B) Pronator patrat – pronatie + adductia mainii pe antebrat.
C) Flexor ulnar al carpului – adductia mainii pe antebrat + flexia mainii pe antebrat.
D) Flexor radial al carpului – adductia mainii pe antebrat + flexia mainii pe antebrat.
E) M. flexor profund al degetelor – 4 flexii.

263. Alegeti asocierile corecte intre muschi si ceea ce au in comun:

A) Biceps brahial, pronator rotund – flexia antebratului pe brat.


B) Flexor profund al degetelor, flexor superficial al degetelor – flexia falangei distale pe cea mijlocie.
C) Patrat pronator, flexor lung al policelui – inervatie.
D) Flexor profund al degetelor, flexor ulnar al carpului – inervatie.
E) Flexor ulnar al carpului, flexor radial al carpului – adductia mainii pe antebrat.

264. Muschiul anconeu:

A) Este un muschi superficial, de forma triunghiulara.


B) Este situat anterior de articulatia cotului, aproape intraarticular.
C) Este inervat de o ramura a nervului axilar.
D) Originea este pe epicondilul medial, fata posterioara.
E) Participa la extensia antebratului pe brat.

45
41147512-12391541131

265. Identificati afirmatiile corecte despre muschiul anconeu:

A) Este un abductor antebrahial (al radiusului) atunci cand se efectueaza pronatia.


B) Este triunghiular, cu varful pe epicondilul lateral si baza pe extremitatea superioara a radiusului.
C) Este inervat de nervul radial.
D) Se insera pe olecran si pe fata mediala a ulnei.
E) Este un muschi pluripenat.

266. Urmatoarele afirmatii despre muschiul extensor al degetelor sunt false:

A) Este un muschi superficial, din categoria epicondilienilor mediali.


B) Se insera prin 4 tendoane cilindrice normale pe fetele dorsale ale falangelor distale si mijlocii II-V.
C) Isi are originea pe partea superioara a epicondilului humeral lateral.
D) Este inervat de nervul interosos posterior.
E) Capetele de insertie nu trec pe sub retinaculul flexorilor.

267. Muschiul extensor al degetelor:

A) Isi are originea pe partea inferioara a epicondilului humeral lateral.


B) Este inervat indirect de nervul radial.
C) Trece pe sub retinaculul extensorilor si se insera pe falangele distale II-V.
D) Conexiunea intertendinoasa uneste tendoanele de insertie in 1/3 mijlocie a metacarpienelor.
E) Este un muschi profund.

268. Muschiul extensor al degetului mic:

A) Este un muschi epicondilian lateral, cu traiect individual.


B) Se insera pe fetele ventrale ale falangelor degetului V.
C) Inervatia coincide cu cea a muschiului extensor al degetelor.
D) Originea este pe epicondilul lateral, partea superioara, medial de originea extensorului degetelor.
E) Nu strabate retinaculul extensorilor, fiind o exceptie in aceasta grupa.

269. Despre muschiul extensor ulnar al carpului:

A) Este un muschi superficial, cu un singur cap de origine.


B) Se situeaza medial de muschiul extensor al degetului mic, deci lateral de extensorul degetelor.
C) Este inervat direct de nervul radial.
D) Se insera pe baza carpianului V, slujind astfel miscarile de adductie si extensie.
E) Este un muschi epicondilian, profund.

270. Muschiul extensor ulnar al carpului:

A) Isi are originea pe epicondilul lateral humeral.


B) Isi are originea pe marginea posterioara a ulnei, intre originile anconeului si abductorului lung al policelui.
C) Este un muschi profund, cu doua capete de origine si unul de insertie (metacarpianul V).
D) Se insera pe partea dorsala a corpului metacarpianului V.
E) Realizeaza o usoara adductie a mainii pe antebrat, la fel ca omologul sau flexor.

46
41147512-12391541131

271. Muschiul supinator:

A) Este un muschi extensor superficial, cu 2 capete de origine.


B) Capul humeroulnar porneste de pe apofiza coronoida ulnara si de pe epicondilul lateral humeral.
C) Capul radial porneste de pe ligamentul colateral lateral si de pe ligamentul inelar.
D) Este situat in 1/3 superioara a antebratului.
E) Este inervat direct de nervul radial.

272. Despre muschiul supinator sunt adevarate:

A) Intre cele 2 capete de origine se formeaza canalul supinatorului.


B) Prin canalul supinatorului va trece nervul radial inainte de a penetra fascia intermusculara.
C) Capatul humeroradial este superficial.
D) Capatul ulnar porneste de pe creasta supinatorului.
E) Se insera pe fetele anterioara si mediala ale 1/3 superioare radiale si executa o singura miscare: supinatia.

273. Muschiul abductor lung al policelui:

A) Este un muschi profund, cu rol in extensia policelui.


B) Formeaza un grup paralel, impreuna cu extensorul scurt al policelui.
C) Va trece pe sub retinaculul flexorilor pentru a se insera pe metacarpianul I.
D) Este inervat de nervul radial.
E) Efectueaza, secundar, si miscare de abductie a mainii pe antebrat.

274. Se poate spune ca muschiul abductor lung al policelui:

A) Isi are originea in 1/3 mijlocie a fetei posterioare a ulnei.


B) Isi are originea in 1/3 mijlocie a fetei posterioare a radiusului.
C) Isi are originea pe partea posterioara a membranei interosoase.
D) Se insera pe partea laterala a 1/3 proximale a metacarpianului I.
E) Va efectua, principal, miscarile de abductie si extensie ale policelui.

275. Muschiul extensor scurt al policelui:

A) Formeaza un grup oblic cu extensorul lung al policelui.


B) Isi are originea pe fata posterioara a 1/3 mijlocii a radiusului.
C) Insoteste muschiul extensor lung al policelui.
D) Se insera pe baza falangei proximale a policelui.
E) Este inervat de nervul radial.

276. Muschiul Pozzi:

A) Insoteste abductorul lung al policelui, avand actiune comuna cu a acestuia.


B) Formeaza cu abductorul lung un grup oblic.
C) Isi are originea in 1/3 mijlocie a fetei posterioare a radiusului, deasupra abductorului lung.
D) Se insera pe fata dorsala a falangei distale a policelui.
E) Este inervat de ramura profunda a m. musculocutanat, ce perforeaza fascia profunda.

47
41147512-12391541131

277. Muschiul extensor lung al policelui:

A) Se mai numeste si muschiul Pozzi.


B) Formeaza un grup cu extensorul scurt al policelui.
C) Isi are originea pe partea posterioara a ulnei, deasupra originii extensorului ulnar al carpului.
D) Isi are originea pe membrana interosoasa posterioara, treimea mijlocie.
E) Se insera pe corpul falangei distale a policelui.

278. Identificati erorile cu privire la extensorul lung al policelui:

A) Formeaza un grup cu extensorul indicelui.


B) Este un muschi profund, cu originea in 1/3 posterosuperioara a ulnei si pe membrana interosoasa adiacenta.
C) Are rol in extensia policelui, la fel ca extensorul scurt si abductorul lung ai policelui.
D) Inervatia se face de catre nervul radial.
E) Se insera pe partea posterioara a bazei falangei distale a policelui.

279. Muschiul extensor al indicelui:

A) Formeaza un grup cu abductorul lung al policelui.


B) Formeaza un grup cu extensorul lung al policelui.
C) Formeaza un grup cu extensorul scurt al policelui.
D) Isi are originea pe partea posterioara a 1/3 mijlocii a ulnei.
E) Se localizeaza medial de extensorul lung al policelui.

280. Cu privire la extensorul indicelui:

A) Isi are originea inferior extensorului lung al policelui.


B) Poate avea origine pe membrana interosoasa.
C) Nu este inervat de nervul radial.
D) Isi are originea distal de extensorul ulnar al carpului.
E) Formeaza un grup, in care se afla medial, cu extensorii policelui.

281. Muschiul brahioradial:

A) Isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului.


B) In supinatie, efectueaza o pronatie.
C) In pronatie, efectueaza o supinatie.
D) Este inervat de o ramura musculara a nervului median.
E) Este un muschi superficial, cu rol in extensia antebratului pe brat.

282. Despre muschiul brahioradial:

A) Este un muschi superficial, situat in compartimentul lateral antebrahial.


B) In realitate, este un muschi flexor.
C) Este inervat atat de nervul median, cat si de nervul radial (preponderent).
D) Isi are originea pe creasta supraepicondiliana laterala a bratului.
E) Trece anterior de articulatia cotului.

48
41147512-12391541131

283. Muschiul extensor lung radial al carpului:

A) Isi are originea pe creasta supraepicondiliana humerala, superior de brahioradial.


B) Se afla lateral de muschiul brahioradial.
C) Face parte din comparimentul lateral antebrahial, partea posterioara.
D) Este inervat de ramura terminala a nervului cutanat (½ superioara) si de nervul radial (½ inferioara).
E) Participa la extensia si abductia mainii pe antebrat.

284. Extensorul lung radial al carpului:

A) Originea se afla inferior de cea a brahioradialului.


B) Este singurul extensor al partii laterale a compartimentului posterior.
C) Trece medial de muschiul brahioradial.
D) Participa la miscari de abductie si extensie ale mainii pe antebrat.
E) Se va insera pe baza metacarpianului I.

285. Extensorul scurt radial al carpului:

A) Se situeaza medial de brahioradial si lateral de extensorul radial lung al carpului.


B) Isi are originea in aceeasi zona cu brahioradialul si extensorul radial lung al carpului.
C) Poate functiona sinergic cu muschii de la “A” si “B”.
D) Se insera pe baza metacarpianului II.
E) Este inervat de ramura profunda a nervului brahial.

286. Muschiul abductor scurt al policelui:

A) Este situat in profunzimea tenarului.


B) Este situat superficial in loja palmara.
C) Este situat superficial in hipotenar.
D) Se insera pe partea laterala a falangei proximale.
E) Se insera pe retinaculul flexorilor.

287. Alegeti afirmatiile corecte despre muschiul abductor scurt al policelui:

A) Se afla in profunzimea compartimentului posterior antebrahial.


B) Este inervat de nervul ulnar.
C) Isi are originea pe aponevroza palmara si pe tuberculul scafoidului.
D) Are ca unica actiune abductia policelui.
E) Este un muschi tenarian superficial.

288. Muschiul flexor scurt al policelui:

A) Se afla superficial de muschiul abductor scurt al policelui.


B) Prezinta doua capete de insertie: superficial si profund.
C) Capul profund porneste de pe metacarpianul I.
D) Capul superficial porneste de pe aponevroza palmara.
E) Este inervat de nervul median.

49
41147512-12391541131

289. Afirmatiile false despre flexorul scurt al policelui sunt:

A) Se afla sub muschiul abductor scurt al policelui.


B) Printre capetele de origine trece capul de insertie al flexorului lung al policelui.
C) Se insera pe baza falangei proximale a policelui.
D) Este inervat de nervul median (capul profund) si nervul ulnar (capul superficial).
E) Are actiune de flexie a policelui si abductia acestuia.

290. Muschiul opozant al policelui:

A) Este un muschi specific omului, cu originea pe trapezoid si pe retinaculul flexorilor.


B) Este inervat doar de nervul median.
C) Se afla sub capul profund al flexorului scurt al policelui.
D) Se insera pe intreaga suprafata ventrala a metacarpianului I.
E) Realizeaza opozitia policelui.

291. Muschiul adductor al policelui:

A) Are un singur cap de origine.


B) Este inervat in totalitate de nervul ulnar.
C) Nu este cel mai profund muschi al tenarului.
D) Insertia se face pe partea laterala a falangei proximale a policelui.
E) Participa doar la miscarea de adductie a policelui.

292. Despre muschiul adductor al policelui:

A) Poate functiona sinergic cu muschiul opozant al halucelui.


B) Capul oblic isi are originea pe capitat.
C) Capul transvers isi are originea pe corpul metacarpianului III (fata palmara).
D) Este inervat de nervul median.
E) Este singurul muschi al tenarului care este inervat de nervul ulnar.

293. Muschiul palmar scurt:

A) Este un muschi cutanat al lojei palmare.


B) Insertia se face pe partea centrala a aponevrozei palmare.
C) Isi are originea pe cutisul hipotenarului.
D) Este inervat de nervul median.
E) Increteste pielea hipotenarului.

294. Muschiul abductor al degetului mic:

A) Este un muschi superficial situat sub muschiul palmar scurt.


B) Este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
C) Se insera pe jumatatea proximala a corpului falangei proximale a degetului mic.
D) Isi are originea pe piziform si pe tendonul pizohamat.
E) Este un muschi hipotenarian profund.

50
41147512-12391541131

295. Despre muschiul opozant al degetului mic:

A) Este inervat de nervul median.


B) Isi are originea pe piziform si pe retinaculul flexorilor.
C) Este un muschi profund, situat sub muschiul abductor al degetului mic.
D) Se insera pe partea mediala a corpului metacarpianului V.
E) Isi are originea pe carligul hamatului si pe osul piziform.

296. Muschiul flexor scurt al degetului mic:

A) Este un muschi profund al hipotenarului, in acelasi plan cu opozantul degetului mic, dar ceva mai sus.
B) Este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
C) Originea este in aceleasi zone ca a muschiului opozant al degetului mic.
D) Flexioneaza indicele pe palma.
E) Se insera pe partea centrala a bazei metacarpianului V.

297. Muschii lombricali:

A) I si II sunt inervati de nervul median.


B) I si II isi au originea pe partea laterala a tendoanelor muschiului flexor profund al degetelor (II si III).
C) III isi are una din origini pe partea mediala a tendonului II al flexorului profund al degetelor.
D) IV isi are una din origini pe partea laterala a tendonului IV al flexorului profund al degetelor.
E) III isi are una din origini pe partea laterala a tendonului IV al flexorului profund al degetelor.

298. Despre muschii lombricali sunt false urmatoarele:

A) Isi au originile si insertiile pe tendoane.


B) IV si V sunt inervati de nervul ulnar.
C) III isi are una din origini pe partea mediala a tendonului III al flexorului profund al degetelor.
D) II si III sunt inervati de nervul median.
E) IV isi are una din origini pe partea laterala a tendonului V al flexorului profund al degetelor.

299. Alegeti afirmatiile corecte despre muschii lombricali:

A) Sunt in numar de 5, cate unul pentru fiecare metacarpian.


B) Sunt muschi ai lojei centrale palmare.
C) Actiunea este de flexare a falangei proximale pe palma.
D) Actiunea este de extensie a falangei mijlocii.
E) Actiunea este de extensie a falangei distale.

300. Care afirmatii sunt gresite in legatura cu muschii lombricali?

A) II si III au un singur capat de origine.


B) IV si V au cate 2 capete de origine.
C) Se insera pe partea laterala a tendoanelor II-V ale muschiului flexor profund al degetelor.
D) 2 capete de origine sunt inervate de nervul median.
E) 4 capete de origine sunt inervate de nervul ulnar.

51
41147512-12391541131

301. Muschii interososi palmari:

A) Sunt in numar de 3, ocupa spatiile intermetacarpiene II, III si IV si sunt adductori ai degetelor.
B) Sunt inervati de nervul median.
C) Primul isi are originea pe partea mediala a metacarpianului II.
D) Al doilea isi are originea pe partea laterala a metacarpianului III.
E) Al treilea isi are originea pe partea mediala a metacarpianului IV.

302. Primul muschi interosos palmar:

A) Este adductorul indicelui.


B) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului II.
C) Se insera pe partea mediala a bazei falangei proximale a indicelui.
D) In adductie, indicele este miscat dinspre medial spre lateral.
E) Se insera pe partea laterala a bazei falangei proximale a degetului II.

303. Cel de-al treilea muschi interosos palmar:

A) Este adductorul degetului IV.


B) Se insera pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului IV.
C) Se insera pe partea laterala a bazei falangei proximale a degetului V.
D) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului V.
E) Isi are originea pe partea mediala a metacarpianului IV.

304. Cel de-al doilea muschi interosos palmar:

A) In adductia pe care o efectueaza, inelarul se departeaza de mijlociu.


B) Se insera pe partea mediala a bazei falangei degetului IV.
C) Se insera pe partea mediala a bazei falangei degetului III.
D) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului IV.
E) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului III.

305. Muschii interososi dorsali:

A) Sunt inervati de nervul ulnar.


B) Sunt muschi abductori ai degetelor II, III si IV.
C) Sunt in numar de 4 si ocupa toate spatiile intermetacarpiene.
D) Sunt in numar de 3 si ocupa spatiile intermetacarpiene II-IV.
E) Au un singur cap de origine.

306. Primul muschi interosos dorsal:

A) Este inervat de nervul median, la fel ca urmatorul.


B) Originea se afla pe partea mediala a metacarpianului I.
C) Originea se afla pe partea laterala a metacarpianului II.
D) Se insera pe partea laterala a tendonului II al extensorului degetelor.
E) Efectueaza abductia indicelui.

52
41147512-12391541131

307. Cel de-al doilea muschi interosos dorsal:

A) Este inervat de nervul median, la fel ca primul si spre deosebire de urmatorii doi.
B) Isi are originea pe partea mediala a metacarpianului III.
C) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului II.
D) Se insera pe partea mediala a tendonului II al extensorului degetelor.
E) Se insera pe partea laterala a tendonului III al extensorului degetelor.

308. Cel de-al treilea muschi interosos dorsal:

A) Este inervat de nervul ulnar, la fel ca urmatorul.


B) Isi are originea pe partea mediala a metacarpianului IV.
C) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului III.
D) Se insera pe partea mediala a tendonului III al extensorului degetelor.
E) Se insera pe partea laterala a tendonului IV al extensorului degetelor.

309. Cel de-al patrulea muschi interosos dorsal:

A) Este inervat de nervul ulnar, la fel ca precedentul si spre deosebire de primii doi.
B) Isi are orginea pe partea laterala a metacarpianului V.
C) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului IV.
D) Se insera pe partea mediala a tendonului V al extensorului al degetelor.
E) Se insera pe partea mediala a tendonului IV al flexorului degetelor.

310. Alegeti asocierile corecte intre muschi si regiuni:

A) Hipotenar – abductor al degetului mic, opozant al degetului mic, palmar scurt, flexor scurt al degetului V.
B) Tenar – palmar scurt, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, abductor scurt al policelui.
C) Loja palmara centrala – interososi dorsali, interososi palmari, lombricali, palmar scurt.
D) Compartiment posterior – extensor scurt al policelui, brahioradial, extensor lung radial al carpului.
E) Compartimentul anterior – flexor ulnar al carpului, flexor radial al carpului, palmar lung, brahioradial.

311. Fascii:

A) Fascia deltoida acopera muschiul deltoid.


B) Fascia axilara acopera axila.
C) Fascia deltoida se continua cu fascia claviculara (superior).
D) Fascia deltoida este continuarea fasciei antebratului.
E) Fascia axilara este o continuare a fasciei toracice.

312. Despre fasciile membrului superior:

A) Fascia axilara este o continuare a fasciei toracice, nu a fasciei bratului.


B) Ligamentul suspensor al axilei tine fascia axilara suspendata.
C) Fascia axilara este suspendata de fascia clavipectorala si de ligamentul suspensor al lui Gérdy.
D) Ligamentul lui Campbell participa la sustinerea fasciei deltoidiene.
E) Fascia bratului acopera doar muschii compartimentului anterior.

53
41147512-12391541131

313. Care sunt afirmatiile false despre fascii:

A) Septul intermuscular lateral al bratului separa brahialul de tricepsul brahial.


B) Septul intermuscular medial al bratului se poate continua superior cu fascia axilara.
C) Retinaculul muschilor extensori se gaseste proximal de articulatia radiocarpala.
D) Retinaculul muschilor flexori se gaseste proximal de articulatia radiocarpala.
E) Retinaculul flexorilor participa la formarea canalului carpian, nu a canalului ulnar.

314. Alegeti afirmatiile care nu sunt adevarate:

A) Retinaculul flexorilor participa la formarea canalului lui Guyon.


B) Aponevroza palmara pare o continuare in evantai a tendonului palmarului lung, cu varful spre degete.
C) Fasciculele II-IV ale aponevrozei palmare sunt unite intre ele, distal, de fascicule transversale.
D) Fasciculele II-IV ale aponevrozei palmare sunt unite, proximal, de ligamentul metacarpian transvers.
E) Fascia dosului mainii nu este continuarea fasciei antebratului, ci este o continuare a retinaculului dorsal.

315. Tecile tendinoase ale membrului superior:

A) Se gasesc toate in zona carpiana si a mainii.


B) Cuprind ca un manson tendonul, in regiunile in care acesta este supus frecarii.
C) Sunt invelite de tecile sinoviale.
D) Intre teaca sinoviala si teaca tendinoasa se afla cantitati reduse de lichid sinovial.
E) Intre teaca sinoviala si tendon se afla un lichid secretat de membrana sinoviala.

316. Teci tendionase:

A) Cele ale membrului superior se gasesc in regiunea carpiana si a mainii, cu o exceptie.


B) Se gasesc doar pe fata palmara a mainii, nu si pe cea dorsala.
C) Carpiene palmare, impart canalul carpian in 3 compartimente.
D) Teaca flexorului radial al carpului este cea mai ingusta, situata median.
E) Bursa radiala se continua cu teaca sinoviala a policelui.

317. Alegeti afirmatiile gresite despre tecile tendinoase ale membrului superior:

A) Bursa ulnara cuprinde toate cele 10 tendoane ale flexorilor.


B) Bursa radiala este teaca tendinoasa a flexorului lung al policelui.
C) Teaca tendinoasa comuna a flexorilor se continua cu teaca sinoviala a degetului mic.
D) Teaca tendinoasa a muschiului flexor ulnar al carpului este cea mai scurta si ingusta.
E) Canalul carpian este impartit in 4 compartimente de catre tecile tendinoase ale muschilor.

318. Tecile tendinoase carpiene dorsale:

A) Impreuna cu retinaculul flexorilor delimiteaza 6 compartimente.


B) Tunelul carpian dorsal V cuprinde tendonul muschiului extensor scurt al degetului V.
C) II cuprinde tendoanele muschilor extensor scurt al policelui si extensor radial lung al carpului.
D) III cuprinde tendonul muschiului extensor lung al policelui.
E) II cuprinde tendonul muschiului extensor lung al policelui.

54
41147512-12391541131

319. Tunelele carpiene dorsale:

A) I – tendoanele muschilor abductor lung al policelui si extensor scurt al policelui.


B) III – tendoanele muschilor extensor al degetelor si extensor al indicelui.
C) II – tendoanele muschilor extensori radiali ai carpului: lung si scurt.
D) IV – tendonul muschiului extensor lung al policelui.
E) VI – tendonul muschilor extensor ulnar al carpului si extensor scurt al degetului mic.

320. Alegeti afirmatiile adevarate:

A) Fibrele tecilor fibroase ale degetelor alcatuiesc partea inelara a tecii fibroase.
B) Ligamentul inelar al degetelor este prezent la articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene.
C) Ligamentele incrucisate ale degetelor se regasesc la nivelul corpurilor falangelor proximale si distale.
D) Muschii flexor profund/superficial ai degetelor au tendoane invelite in teci fibroase si in teci sinoviale.
E) Tecile sinoviale ale degetelor mainii invelesc complet tendonul.

55
41147512-12391541131

1. ABDE 51. E 101. C 151. E 201. BCDE 251. AB


2. AE 52. ABCDE 102. E 152. BC 202. AE 252. ABE
3. ABD 53. ABCE 103. D 153. ABCD 203. ABCDE 253. CD
4. CE 54. AC 104. AC 154. AE 204. BC 254. A
5. ABCD 55. ABCD 105. BCD 155. BC 205. ABC 255. BE
6. CD 56. E 106. ACE 156. BC 206. BC 256. CD
7. ABCDE 57. CD 107. AD 157. B 207. A 257. ABCDE
8. DE 58. CD 108. E 158. ABCD 208. C 258. ACDE
9. BD 59. B 109. CDE 159. AC 209. ACE 259. E
10. AC 60. BCDE 110. BD 160. BD 210. ACD 260. E
11. AE 61. DE 111. AD 161. ABC 211. BCE 261. A
12. BCDE 62. D 112. BE 162. DE 212. ACDE 262. ACE
13. BCD 63. AB 113. AB 163. ABE 213. C 263. ACD
14. BCE 64. D 114. AC 164. ADE 214. B 264. AE
15. CE 65. E 115. ABDE 165. D 215. ABCD 265. C
16. AE 66. AE 116. C 166. BD 216. BCDE 266. ABC
17. BCE 67. AD 117. CE 167. AB 217. ABDE 267. ABC
18. ABCDE 68. D 118. AC 168. ADE 218. AB 268. C
19. BD 69. ABD 119. BD 169. ABE 219. CD 269. D
20. BD 70. BCDE 120. D 170. AD 220. ADE 270. AE
21. DE 71. ABCE 121. A 171. ADE 221. E 271. D
22. B 72. BE 122. E 172. A 222. AB 272. ACD
23. ACD 73. AB 123. BD 173. BCDE 223. AD 273. AD
24. ABE 74. BD 124. E 174. AE 224. ABE 274. ABC
25. D 75. B 125. ACE 175. D 225. E 275. BE
26. BCE 76. BD 126. ADE 176. BE 226. D 276. AB
27. BDE 77. B 127. ABE 177. ABCD 227. ABCD 277. D
28. E 78. DE 128. A 178. ACDE 228. A 278. B
29. ABD 79. B 129. CD 179. DE 229. B 279. BE
30. BC 80. AB 130. BC 180. A 230. ACE 280. ABD
31. ABD 81. D 131. E 181. A 231. BC 281. BC
32. BE 82. D 132. C 182. E 232. D 282. BE
33. A 83. DE 133. D 183. C 233. A 283. E
34. BCD 84. A 134. ABE 184. AC 234. AE 284. ACD
35. ABCDE 85. ABDE 135. CE 185. CE 235. B 285. B
36. E 86. CD 136. BDE 186. E 236. BD 286. D
37. A 87. BE 137. ACE 187. ABD 237. E 287. DE
38. BCD 88. ABCDE 138. ABD 188. E 238. CE 288. CE
39. CE 89. ABCDE 139. E 189. E 239. CE 289. DE
40. ACD 90. BCE 140. E 190. CE 240. E 290. BDE
41. C 91. AC 141. CD 191. E 241. D 291. B
42. BCE 92. BE 142. ACE 192. ACE 242. AE 292. BC
43. ABCE 93. ABCDE 143. CE 193. CE 243. DE 293. E
44. C 94. CDE 144. AC 194. ABCDE 244. E 294. AB
45. AE 95. BCDE 145. AE 195. BD 245. B 295. CD
46. CE 96. ABCDE 146. ADE 196. A 246. BE 296. BC
47. E 97. A 147. BE 197. C 247. AD 297. ABE
48. ABCDE 98. AB 148. E 198. D 248. ABCDE 298. BD
49. C 99. ACD 149. B 199. CD 249. BC 299. BCDE
50. E 100. A 150. E 200. CE 250. D 300. AB

56
41147512-12391541131

301. AC 351. 401.


302. AC 352. 402.
303. CD 353. 403.
304. D 354. 404.
305. ABC 355. 405.
306. BCDE 356. 406.
307. E 357. 407.
308. AD 358. 408.
309. BE 359. 409.
310. AD 360. 410.
311. ABE 361. 411.
312. BC 362. 412.
313. BDE 363. 413.
314. BCDE 364. 414.
315. B 365. 415.
316. ACE 366. 416.
317. ADE 367. 417.
318. ABD 368. 418.
319. AC 369. 419.
320. ABD 370. 420.
321. 371. 421.
322. 372. 422.
323. 373. 423.
324. 374. 424.
325. 375. 425.
326. 376. 426.
327. 377. 427.
328. 378. 428.
329. 379. 429.
330. 380. 430.
331. 381. 431.
332. 382. 432.
333. 383. 433.
334. 384. 434.
335. 385. 435.
336. 386. 436.
337. 387. 437.
338. 388. 438.
339. 389. 439.
340. 390. 440.
341. 391. 441.
342. 392. 442.
343. 393. 443.
344. 394. 444.
345. 395. 445.
346. 396. 446.
347. 397. 447.
348. 398. 448.
349. 399. 449.
350. 400. 450.

57

S-ar putea să vă placă și