Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. Periostul:
A) Stratul proliferativ este bine reprezentat la copii si adulti, dar mai putin la batrani.
B) Are grosime variabila, mai mare la nivelul metafizelor oaselor lungi.
C) Se suprapune peste capsula articulara, protejand-o si hranind-o.
D) In urma leziunilor osoase, stratul cambial isi reduce dimensiunile pentru a produce calusul.
E) Calusul poate fi considerat o cicatrice osoasa.
1
41147512-12391541131
9. Osul propriu-zis:
A) Este format microscopic din doua tipuri de substanta osoasa: compacta si spongioasa.
B) Substanta compacta este prezenta, practic, la nivelul tuturor oaselor.
C) Diafizele oaselor lungi sunt foarte bogate in substanta spongioasa.
D) Lamele osoase pot delimita sau nu cavitati intermediare.
E) Cavitatile dintre lamele substantei compacte se numesc lacune osoase.
2
41147512-12391541131
13. Osteonul:
A) Este format din 15-25 lamele dispuse concentric in jurul unui canal central.
B) Fibrele de colagen din lamele sunt rasucite in spirala in jurul canalului central.
C) Lacunele osoase exista si in afara lamelelor osoase.
D) In lacunele osoase se gaseste cate un osteoblast tanar.
E) Legatura dintre periferie si canalul haversian se face prin reteaua anastomotica a canalelor Volkmann.
15. Osteoblastele:
A) Sunt celule ovoide sau cilindrice, cu nucleu voluminos, situat in vecinatatea suprafetei osoase in formare.
B) Prelungirile citoplasmatice penetreaza tesutul osteoid sintetizator.
C) Sunt capabile sa sintetizeze cantitati mari de substanta organica inainte sa devina osteocite.
D) Provin din mezodermul somatic, direct din celulele osteoprogenitoare.
E) In unele cazuri, celulele peretilor capilarelor se pot diferentia in celule osoase.
3
41147512-12391541131
18. Osteoclastele:
20. Endostul:
4
41147512-12391541131
24. Osificarea:
A) Discul articular are o grosime aproximativ egala, iar meniscul este mai gros spre margini.
B) Discul imparte cavitatea articulara in 2 compartimente, iar meniscul nu.
C) Discul adera la capsula, in timp ce capsula se insera pe menisc.
D) Discul articular se intalneste la coloana vertebrala, iar meniscul la genunchi.
E) Discul este o anexa articulara, iar meniscul este o structura asociata.
5
41147512-12391541131
31. Sinartrozele:
32. Simfizele:
6
41147512-12391541131
A) Ligamentele capsulare iau nastere prin ingrosarea fibrelor elastice ale capsulei articulare.
B) Ligamentele extracapsulare sunt parte integranta a articulatiei, privind morfologic.
C) Cele extracapsulare pot fi situate la distante relativ mari de articulatie.
D) Ligamentele galbene de la nivelul coloanei vertebrale sunt alcatuite din fibre colagene, dar de un tip special.
E) Ligamente intraarticulare sunt: ligamentele incrucisate de la nivelul genunchiului, ligamentul rotund al
capului femural, ligamentele interosoase subtalare.
7
41147512-12391541131
42. Articulatiile:
47. Despre structura microscopica a fibrei musculare striate sunt adevarate afirmatiile:
8
41147512-12391541131
A) Are lungime variabila de la 2mm (m. tensor al timpanului) la 30cm (m. croitor).
B) Miofilamentele groase de miozina au o greutate moleculara de 400 000.
C) Miofilamentele subtiri de actina sunt active enzimatic.
D) Fibrele albe sunt mai bogate in hemoglobina, astfel contractandu-se mai rapid.
E) Cisternele terminale contin calciu care va ioniza la eliberarea in sarcoplasma.
51. Tendonul:
A) La nivelul jonctiunii musculo-tendinoase, tendonul este hranit de vasele principale ale muschiului.
B) Sarcolema de la nivelul jonctiunii musculo-tendinoase este specializata.
C) Fibrocitele si fibrele de colagen centrale, perforeaza corticala sarcolemei.
D) Fibrele periostale si musculare avand rezistente diferite, aici se afla un punct de slaba rezistenta.
E) Fibrele tendinoase se continua imediat sub muschi cu perimisiumul si in profunzime cu endomisiumul.
53. Jonctiuni:
9
41147512-12391541131
56. Muschi:
A) Atat tendonul cat si muschiul prezinta 3 tipuri de fascicule: primar, secundar si tertiar.
B) In efort, capilarele permeabile isi maresc numarul de 20 de ori.
C) Tendinocitele au nucleu excentric.
D) Muschii scurti actioneaza in asociere, realizand ansambluri musculare.
E) Hilul muscular se afla in centrul geometric al partii externe a muschiului.
A) Vinculele sunt formatiuni de mezotendon condensat in portiunile extrasinoviale ale tendoanelor flexorilor.
B) In efort, cantitatea de sange care ajunge la muschi poate creste de 20 de ori.
C) La jonctiunea osteo-tendinoasa, tendonul profita de ultimele vase ale muschiului.
D) La jonctiunea musculo-tendinoasa, tendonul profita de vascularizatia periostala.
E) Tendonul este uniform vascularizat pentru ca are o culoare identica pe toata lungimea.
10
41147512-12391541131
A) Daca un muschi este alungit rapid, tensiunea atinge o valoare maximala la care se mentine.
B) Raportul (in Kg/cm2) pe sectiune transversala intre forta de contractie, rezistenta la alungire in relaxare si
rezistenta la alungire in contractie este 2 : 1 : 4.
C) Sectiunea anatomica este facuta perpendicular pe fibrele musculare.
D) Un unghi de penatie de 0 grade determina o contractie izotonica.
E) Oasele sesamoide si expansiunile aponevrotice joaca rol de amortizor al fortei.
A) Toti muschii au, pe langa actiunea principala, in functie de care sunt denumiti, si o actiune secundara.
B) Bicepsul brahial are ca actiune principala flexia bratului pe antebrat.
C) Miscari secundare ale bicepsului brahial sunt: supinatia antebratului, adductie(cap lung) si abductie(cap scurt)
D) Unii muschi pot efectua actiuni antagonice.
E) Deltoidul este un muschi penat ce participa atat la flexia cat si la extensia bratului.
11
41147512-12391541131
12
41147512-12391541131
A) Artera brahiala este continuarea arterei axilare de la nivelul marginii inferioare a pectoralului mic.
B) Artera brahiala coboara in santul bicipital medial.
C) Vena brahiala si nervul median insotesc artera brahiala.
D) Venele axilare drepte au un calibru considerabil.
E) Artera profunda a bratului strabate santul nervului radial.
A) Are ca ramificatii: artera profunda a bratului, artera nutritiva a humerusului, colaterale ulnare.
B) Coboara insotita de doua vene brahiale si de nervul median.
C) Ramurile componente ale nervului median flancheaza artera brahiala.
D) Se afla lateral de nervul median in treimea superioara.
E) Se ramifica din artera axilara la nivelul marginii inferioare a pectoralului mare.
13
41147512-12391541131
14
41147512-12391541131
15
41147512-12391541131
A) Uneori exista o vena cefalica accesorie care insoteste cefalica, lateral, pana la varsarea in vena axilara.
B) Vena bazilica se formeaza in jumatatea ulnara a retelei venoase palmare superficiale.
C) Vena bazilica antebrahiala urca pe marginea anterolaterala a antebratului.
D) In zona carpiana dorsala exista o anastomoza intre venele cefalica si bazilica, in forma de M.
E) La nivelul antebratului, bazilica este insotita de nervul median.
16
41147512-12391541131
17
41147512-12391541131
18
41147512-12391541131
110. Din trunchiurile plexului brahial isi au originea urmatorii nervi astfel:
19
41147512-12391541131
A) Sunt in numar de 3.
B) Cei 2 superiori isi au originea in trunchiul superior.
C) Cel inferior isi are originea intr-un fascicul infraclavicular.
D) Coboara pe peretele posterior al fosei axilare, inervand muschiul rotund mare.
E) Cel inferior inerveaza si muschiul subscapular.
20
41147512-12391541131
120. Infraclavicular:
21
41147512-12391541131
22
41147512-12391541131
23
41147512-12391541131
A) Ia nastere din radacina laterala ( fascicul lateral) si radacina mediala (fascicul medial).
B) Strabate muschiul brahial, dupa care se gaseste in interstitiul dintre muschii biceps si triceps brahiali.
C) Inerveaza muschii biceps, triceps brahiali si muschiul coracobrahial.
D) Se termina cu nervul cutanat lateral al antebratului.
E) Ramura terminala devine superficiala in partea superioara a antebratului si coboara insotind vena cefalica.
24
41147512-12391541131
A) Nervul median se formeaza din radacini provenite din fasciculele medial si lateral.
B) Ia nastere posterior de artera axilara si coboara pe brat, in santul bicipital medial.
C) Este compus din fibre ale celor 3 diviziuni anterioare.
D) Se situeaza anterolateral de a. brahiala, dar in 1/3 inferioara trece oblic prin spatele acesteia, devenind medial.
E) Nu emite nici o ramura la nivelul bratului.
25
41147512-12391541131
A) Este o ramura posterioara a nervului radial, care a perforat membrana interosoasa, trecand anterior.
B) Este omologul ramurei terminale a ramurei profunde a nervului radial.
C) Coboara pe membrana interosoasa si inerveaza muschiul rotund pronator.
D) Inainte de a trece prin canalul carpian, emite o ramura cutanata palmara.
E) Originea ii poate fi urmarita astfel: nerv median < radacini din 2 fascicule < fibre din 3 diviziuni < fibre din 3
trunchiuri.
A) Emite o ramura cutanata palmara inainte de a trece in profunzime pe sub canalul carpian.
B) Ramura cutanata palmara se distribuie zonelor centrala si hipotenariana ale palmei.
C) La nivel palmar, se imparte in nervi digitali dorsali comuni.
D) Va inerva primele 7 laturi de deget, aceleasi pe care le iriga arcada carpiana dorsala.
E) Ordinea corecta este: nerv median → nervi digitali palmari comuni + ramura comunicanta cu nervul ulnar →
nervi digitali palmari proprii.
26
41147512-12391541131
27
41147512-12391541131
A) Ultimele 7 margini de degete →7 aa. digitale dorsale →4 aa. metacarpiene dorsale →arcada carpiana dorsala.
B) Police + ½ laterala a indicelui → (a. principala a policelui + a. radiala a indicelui) → a. radiala → a. brahiala.
C) ½ mediala a indicelui + degete III, IV, V → aa. metacarpiene palmare → a. radiala + r. profunda a a. ulnare.
D) ½ mediala a indicelui + degete III, IV, V → 7 aa. digitale palmare proprii → 3 aa. digitale palmare comune →
a. ulnara + r. superficiala palmara a a. radiale.
E) N. radial → nn. digitali dorsali → 5 laturi de deget (police + 2/3 distale ale indicelui si partii laterale a
medianului).
A) ½ ulnara a m. flexor profund al degetelor → n. ulnar → fascicul medial → diviziune anterioara a tr. inferior.
B) ½ radiala a m. flexor profund al degetelor → n. interosos anterior → n. median → fascicule medial si lateral.
C) M. pectoral mic → trunchi superior + trunchi inferior + trunchi mijlociu.
D) M. subscapular → trunchi superior + fascicul posterior (emis supraclavicular).
E) M. lui Bell → trunchi superior (C5-C6) + trunchi mijlociu (C7).
160. Care dintre urmatoarele sunt ramificatii (directe sau indirecte) ale nervului radial?
28
41147512-12391541131
A) Se realizeaza intre fata articulara acromiala a manubriului si fata articulara claviculara a acromionului.
B) Nu este de tip plan.
C) Nu poate prezenta discuri articulare, dar, in unele cazuri, este prezent cartilajul Weitbrecht.
D) Se realizeaza intre fata articulara acromiala a claviculei si fata articulara claviculara a acromionului.
E) Are o capsula relativ laxa.
29
41147512-12391541131
A) Au o capsula stransa.
B) Articulatia sternoclaviculara prezinta un oarecare grad de mobilitate.
C) Ligamentul costoclavicular include coasta II intr-o articulatie sternocostoclaviculara.
D) Articulatia acromioclaviculara prezinta obligatoriu un disc articular.
E) Articulatia sternoclaviculara poate prezenta un disc articular.
170. Ligamente:
A) Este o enartroza intre cavitatea glenoida a scapulei si 2/3 ale fetei articulare sferice a humerusului.
B) Are o capsula relativ laxa, fiind cea mai mobila articulatie a corpului.
C) Cuprinde 3 ligamente extracapsulare glenohumerale care unesc tuberculul supraglenoidal cu gatul chirurgical.
D) Ligamentele extracapsulare glenohumerale intaresc partea anterosuperioara a capsulei.
E) Prezinta si muschi periarticulari, cu rol de tensionare a capsulei.
30
41147512-12391541131
A) Partile capsulare aflate intre ligamentele colaterale se numesc si ligamentele lui Barkow.
B) Ligamentele lui Barkow se afla intre ligamentul colateral anterolateral si cel posteromedial.
C) Ligamentele lui Barkow sunt fibre intracapsulare, intre ligamentele colaterale.
D) Extracapsular, se gaseste si ligamentul patrat al lui Denucé.
E) Ligamentul lui Denucé uneste incizura ulnara cu gatul radiusului.
31
41147512-12391541131
A) Este o trohoida.
B) Este un ginglimus.
C) Este o articulatie elipsoidala.
D) Capsula articulara este relativ laxa.
E) Functioneaza antagonic celei proximale.
32
41147512-12391541131
A) Ligamentul sacciform.
B) Ligamentele colaterale cubitale.
C) Ligamentul triunghiular.
D) Ligamentele radioulnare dorsal si palmar.
E) Ligamentele ulnocarpiene dorsal si palmar.
33
41147512-12391541131
A) Este cea mai importanta articulatie intercarpiana desi nu este singura nominalizata.
B) Se refera la articulatia randului proximal de carpiene cu cel distal.
C) Prezinta doua tipuri de articulatii.
D) Articulatia principala (biaxiala) este intre cavitatea glenoida dintre scafoid si semilunat si capul osului capitat.
E) Articulatia secundara este plana si se formeaza intre piramidal si hamat.
34
41147512-12391541131
A) Inervatia muschiului deltoid se face de catre nervul axilar si ramura deltoidiana a radialului.
B) Inervatia muschiului deltoid se face de catre nervul axilar si ramura cutanata posterioara a radialului.
C) Insertia deltoidului se face pe tuberozitatea deltoidiana a antebratului.
D) Intre tuberculul mare si muschiul deltoid se afla bursa subacromiala.
E) Deltoidul este un muschi penat cu o actiune pronuntata de abductie a bratului.
35
41147512-12391541131
A) Inervatia muschiul supraspinos provine din trunchiul superior, nervul supraspinos (C4-C5).
B) Inainte de a inerva m.supraspinos, n. supraspinos trece prin incizura scapulei transformata in orificiu.
C) M. suprasinos are actiune prim-motorie de abductie si o usoara actiune de rotatie externa.
D) Insertia muschiului tensor al capsulei articulatiei humerale se face pe fateta proximala a tuberculului mare.
E) Paralizia m. supraspinos poate conduce la luxatia scapulo-humerala.
A) Poate actiona sinergic cu muschiul deltoid (40°) sau simultan cu muschii deltoid, infra/supraspinos.
B) Este de forma cilindrica turtita si trece la mijlocul articulatiei humerale pentru a se insera pe tubercul.
C) Isi are originea in 1/3 inferioara a fosei infraspinoase.
D) Isi are originea in 1/3 mijlocie a marginii laterale a scapulei.
E) Are actiune de rotatie interna a bratului, in concordanta cu miscarea de adductie.
36
41147512-12391541131
A) M. rotund mic este inervat de nervul subscapular inferior emis din fasciculul posterior.
B) Originea muschiului rotund mic se gaseste pe partea posterioara a scapulei.
C) Nervul axilar inerveaza 2 muschi ce pot actiona sinergic in adductia si rotatia externa a bratului.
D) M. rotund mic trece la limita articulatiei humerale si se insera pe fateta distala (mijlocie) a tuberculului mare.
E) Adductia bratului poate fi realizata de: partea spinoasa/claviculara a deltoidului (55°) si m. rotund mic.
A) Impreuna cu muschiul rotund mic si capul lung al tricepsului, formeaza hiaturile axilare.
B) Este inervat de nervul axilar.
C) Este inervat de plexul brahial (C5-C6), dar inervatia este variabila.
D) Este inervat de nervul subscapular inferior.
E) Este inervat din fasciculul posterior.
37
41147512-12391541131
A) M. deltoid – n. axilar.
B) M. rotund mare – n. axilar.
C) M. rotund mic – n. subscapular inferior.
D) M. supraspinos – n. supraspinos.
E) M. infraspinos – n. supraspinos.
38
41147512-12391541131
A) Este un muschi ce insoteste posterior capatul scurt al bicepsului pana deasupra zonei cubitale.
B) Originea se afla pe apofiza coronoida a scapulei.
C) Participa la aceleasi miscari ca si capatul lung al bicepsului brahial.
D) Insertia se face in 1/3 mijlocie, ventromedial.
E) Intre el si muschiul marele dorsal se interpune relativ frecvent bursa muschiului coracobrahial.
39
41147512-12391541131
40
41147512-12391541131
41
41147512-12391541131
A) Este inervat de nervul ulnar, la fel ca partea ulnara a m. flexor superficial al degetelor.
B) Este inervat de nervul median, la fel ca ceilalti flexori ai grupei sale.
C) Are actiune de flexie a mainii pe brat si a antebratului pe brat.
D) Se poate insera si pe metacarpianul 5 si pe osul hamat.
E) Originea capului ulnar este pe olecran si 3/5 inferioare ale marginii posterioare a ulnei.
A) Toti muschii compartimentului anterior (partea superficiala) sunt inervati de nervul median.
B) Palmarul lung este obligatoriu prezent, deoarece este un flexor puternic al mainii pe antebrat.
C) Muschiul flexor ulnar al carpului este inervat atat de nervul median, cat si de ulnar.
D) Pronatorul rotund este un muschi caracterizat de forta mai scazuta, dar amplitudine mare.
E) Palmarul lung are o actiune slaba.
244. Insertii:
245. Origini:
42
41147512-12391541131
A) Capul radial porneste din 1/3 mijlocie a fetei laterale a radiusului, proximal de tuberozitatea pronatorie.
B) Pe deasupra tendoanelor bifurcate inserate pe falanga, va trece tendonul flexorului profund.
C) Ordinea tendoanelor, dinspre lateral spre medial, proximal de chiasma tendinoasa, este: III, II, IV, V.
D) Arcul tendinos dintre capetele de origine acopera artera ulnara si nervul ulnar.
E) Efectueaza miscari de flexie a falangei proximale pe cea intermediara.
A) Origine – cap humeral (epicondil medial) si cap ulnar (apofiza coronoida ulnara).
B) Insertie – falanga distala si falanga mijlocie.
C) Inervatie – nerv median.
D) Actiune – flexia mainii pe antebrat.
E) Pasaj – profund de retinaculul flexorilor.
43
41147512-12391541131
A) Origine – fata anterioara radiala, in aceeasi treime ca si capul radial al flexorului superficial al degetelor.
B) Origine – fata laterala radiala, in aceeasi treime ca si insertia pronatorului rotund.
C) Este inervat direct de nervul median.
D) Efectueaza flexia falangei distale pe cea mijlocie.
E) Este un muschi profund, penat.
44
41147512-12391541131
260. Insertii:
A) 2/3 superioare ale fetei anterioare ulnare + membrana interosoasa alaturata – m. flexor profund al degetelor.
B) Flexor radial al carpului – baza metacarpianului II.
C) Flexor superficial al degetelor – falangele mijlocii II-V.
D) Flexor profund al degetelor – falangele distale II-V.
E) Flexor ulnar al carpului – olecran + 3/5 superioare ale apofizei coronoide ulnare + epicondil medial humeral.
45
41147512-12391541131
46
41147512-12391541131
47
41147512-12391541131
48
41147512-12391541131
49
41147512-12391541131
50
41147512-12391541131
A) Este un muschi profund al hipotenarului, in acelasi plan cu opozantul degetului mic, dar ceva mai sus.
B) Este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.
C) Originea este in aceleasi zone ca a muschiului opozant al degetului mic.
D) Flexioneaza indicele pe palma.
E) Se insera pe partea centrala a bazei metacarpianului V.
51
41147512-12391541131
A) Sunt in numar de 3, ocupa spatiile intermetacarpiene II, III si IV si sunt adductori ai degetelor.
B) Sunt inervati de nervul median.
C) Primul isi are originea pe partea mediala a metacarpianului II.
D) Al doilea isi are originea pe partea laterala a metacarpianului III.
E) Al treilea isi are originea pe partea mediala a metacarpianului IV.
52
41147512-12391541131
A) Este inervat de nervul median, la fel ca primul si spre deosebire de urmatorii doi.
B) Isi are originea pe partea mediala a metacarpianului III.
C) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului II.
D) Se insera pe partea mediala a tendonului II al extensorului degetelor.
E) Se insera pe partea laterala a tendonului III al extensorului degetelor.
A) Este inervat de nervul ulnar, la fel ca precedentul si spre deosebire de primii doi.
B) Isi are orginea pe partea laterala a metacarpianului V.
C) Isi are originea pe partea laterala a metacarpianului IV.
D) Se insera pe partea mediala a tendonului V al extensorului al degetelor.
E) Se insera pe partea mediala a tendonului IV al flexorului degetelor.
A) Hipotenar – abductor al degetului mic, opozant al degetului mic, palmar scurt, flexor scurt al degetului V.
B) Tenar – palmar scurt, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, abductor scurt al policelui.
C) Loja palmara centrala – interososi dorsali, interososi palmari, lombricali, palmar scurt.
D) Compartiment posterior – extensor scurt al policelui, brahioradial, extensor lung radial al carpului.
E) Compartimentul anterior – flexor ulnar al carpului, flexor radial al carpului, palmar lung, brahioradial.
311. Fascii:
53
41147512-12391541131
317. Alegeti afirmatiile gresite despre tecile tendinoase ale membrului superior:
54
41147512-12391541131
A) Fibrele tecilor fibroase ale degetelor alcatuiesc partea inelara a tecii fibroase.
B) Ligamentul inelar al degetelor este prezent la articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene.
C) Ligamentele incrucisate ale degetelor se regasesc la nivelul corpurilor falangelor proximale si distale.
D) Muschii flexor profund/superficial ai degetelor au tendoane invelite in teci fibroase si in teci sinoviale.
E) Tecile sinoviale ale degetelor mainii invelesc complet tendonul.
55
41147512-12391541131
56
41147512-12391541131
57