Sunteți pe pagina 1din 12

Dosarul nr.

1-224/2016

Nr. electronic 20-1-7324-11042016

SENTINŢĂ

ÎN NUMELE LEGII

12 ianuarie 2018 mun.


XXXXXXXXX

Judecătoria XXXXXXXXX (sediul Centru)

Preşedinte de şedinţă:

Judecătorul Ion
Chirtoaca

Grefier Marian Condrat Tatiana Cugut,


Petru Sorici

Interpret Lilia Savcenco, Irina Russu,


Serghei Penov,

Cu participarea:

Procurorului
Aliona Răilean

Avocatului inculpaţilor Igor


Mămăligă

a judecat în şedinţă de judecată publică în limba de stat, în procedură


generală cauza penală, în privinţa lui:

XXXXXXXXX, a.n. XXXXXXXXX, în or. XXXXXXXXX Republica Bulgaria,


cetăţean al Bulgariei, cu permis de şedere provizoriu pe teritoriul Republicii
Moldova, cu nr. XXXXXXXXX, cu viza de reşedinţă în mun. XXXXXXXXX, or.
XXXXXXXXX str. XXXXXXXXX nr. 136/13, studii superioare, nesuspus militar,
căsătorit, un copil minor la întreţinere, angajat în calitate de director al ÎM „R&P
Bolgar Farm” SRL, anterior nejudecat,
învinuit în comiterea infracţiunii în baza art. 361 (2), lit. b) Cod penal al
Republicii Moldova, adică Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea
documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, săvârşite de
două sau mai multe persoane.

XXXXXXXXX, a.n. XXXXXXXXX, în Federaţia Rusă or. Ecaterinburg,


cetăţeancă a Republicii Moldova, domiciliată în mun. XXXXXXXXX, str.
XXXXXXXXX 19/6, ap. 61, studii superioare, nesupusă militar, căsătorită, un copil
minor la întreţinere, temporar neangajată, anterior nejudecată,

învinuită în comiterea infracţiunii în baza art. 361 (2), lit. b) Cod penal al
Republicii Moldova, adică Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea
documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, săvârşite de
două sau mai multe persoane.

Termenul de examinare a dosarului: 08 aprilie 2016 – 12 ianuarie 2018.

Măsură preventivă în privinţa inculpaţilor nu a fost dispusă.

Procedura de citare legală executată.

Procurorul, în dezbaterile judiciare a solicitat recunoaşterea inculpaţilor


XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, vinovaţi în comiterea infracţiunii prevăzute de art.
361 (2), lit. b) Cod penal al Republicii Moldova.

Avocatul inculpaţilor XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, Igor Mămăligă a solicitat


ca inculpaţii să fie achitaţi.

Inculpaţii XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, au susţinut cele expuse de avocat.

În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în şedinţă de


judecată, instanţa,

A XXXXXXXXX N S T A T A T:

Partea descriptivă:

1. De către organul de urmărire penală inculpaţii XXXXXXXXX şi


XXXXXXXXX, se învinuiesc în aceea că la 20 februarie 2014, având scopul
confecţionării, deţinerii şi folosirii documentelor oficiale false, aflând-se la sediul
ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, pe adresa mun. XXXXXXXXX, str. XXXXXXXXX 149A,
au perfectat din numele cet. XXXXXXXXX care avea calitatea de Director General
al ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, cu numărul de identificare de stat XXXXXXXXX,
procura cu nr. 06 din 20 februarie 2014, prin care cet. Breazu Olga a fost
împuternicită de a reprezenta firma la Camera de Licenţiere a Republicii Moldova,
cu dreptul de prezentare, semnare şi ridicare a Licenţei. Conform raportului de
expertiză nr. 8475 din 15 septembrie 2015 s-a stabilit, că semnătura din numele
cet. XXXXXXXXX plasată la rubrica „Mandant” în procura sus menţionată, a fost
executată de către Milanov Plamen, care a fost contrasemnată la rubrica
mandatar de către Breazu Olga.

2. Mai invocă acuzatorul de stat că, în continuare Breazu Olga,


cunoscând cu certitudine că procura dată este falsă, a prezentat-o la Camera de
Licenţiere a Republicii Moldova, care este amplasată în mun. XXXXXXXXX, bd.
Ştefan cel Mare nr. 124 şi în baza acesteia a ridicat licenţa.

3. Potrivit învinuirii aduse de acuzatorul de stat, acţiunile inculpaţilor


XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, au fost calificate conform componenţei de
infracţiune prevăzută de art. art. 361 (2), lit. b) Cod penal al Republicii Moldova,
adică „confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a
imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, săvârşite de două sau mai multe
persoane”.

Argumentele participanţilor la proces:

4. La faza de urmărire penală inculpatul XXXXXXXXX, vina în cele ce i


se încriminează de către organul de urmărire penală nu recunoaşte, comunicând
că procura respectivă a fost eliberată cu scopul facilitării activităţii economice şi
nici de cum acest fapt nu a cauzat careva daune drepturilor şi intereselor lui
XXXXXXXXX şi ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL (f.d.124, vol. I).

5. Fiind audiat în cadrul şedinţei de judecată XXXXXXXXX, a comunicat


că, este cofondator al ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, împreună cu XXXXXXXXX,
declară că, în luna martie 2014, procura dată a fost semnată personal de el, în
calitate de manager principal al ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, această companiei
fiind fondată în anul 2000, şi în acest răstimp comunică că, a semnat mai multe
acte în calitate de manager principal în locul directorului general. Declară faptul
că de la fondarea companiei până în prezent are dreptul să gestioneze cu toate
mijloacele financiare ale companiei fapt ce se confirmă prin fişele cu specimente
bancare. Comunică că, la începutul anului 2014 împreună cu Rotari au luat
decizia de a împărţi afacerea, iar conform înţelegerii compania ÎM „R&P Bolgar
Farm” SRL, urma să-i aparţină, în rezultatul acestei decizii la 28 februarie 2014,
a avut loc adunarea generală a fondatorilor ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, adică el
şi Rotari Ruslan, unde s-a luat decizia ca el să aibă calitatea de director general
al ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, în locul lui Rotari Ruslan, în rezultat începând cu
05 martie 2014, a devenit director general al companiei ÎM „R&P Bolgar Farm”
SRL. Mai precizează că toate acţiunile legate de procură au avut loc ulterior
devenirii sale director general al ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL. Mai declară
aproximativ pe la mijlocul anului 2014, domnul Rotari Ruslan încerca să
întreprindă diferite acţiuni cu scopul încetării activităţii companiei. Referitor la
procură menţionează că, a fost semnată de el şi a fost primită de Olga Breazu,
ultima ştiind că el are dreptul de semnătură din care considerent consideră că i-a
nu are nici o vină. A mai comunicat că în urma eliberării procurii companiei nu
i-au fost cauzate careva prejudicii. La întrebarea acuzatorului a menţionat că
funcţia sa în companie era de director şi administra companie împreună cu Rotari
şi avea dreptul de a semna toate actele, reiterează că a eliberat procura din
numele companiei doamnei Breazu întrucât ultima era director al reţelei
farmaceutice şi cunoştea toate procedurile interne (f.d.15-16, vol. II).

6. La faza de urmărire penală inculpata Olga Breazu fiind audiată


comunicat, vina în fapta imputată nu a recunoscut-o (f.d.135, vol. I). Fiind audiată
în cadrul şedinţei de judecată din data de 30 noiembrie 2017, inculpata Olga
Breazu a comunicat că, la 24 ianuarie 2014, a avut loc adunarea acţionarilor la
ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, la care au participat Milanov, Rotari, Cristofor cât şi
i-a. Indică că la momentul respectiv activau paisprezece farmacii, care erau
licenţiate la ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, unde era angajată în calitate de
manager. Precizează că, Rotari şi Milanov i-au dat ei cât şi lui Cristofor, indicaţii
ca să fie trecute zece farmacii de la „P&R Pharm” SRL, la ÎM „R&P Bolgar Farm”
SRL, de aceste chestiunii s-au ocupat aproximativ o lună de zile. Comunică că,
semnătura de pe procură îi acorda dreptul de a ridica licenţa, declară că Milanov
avea dreptul de a semna procura în lipsa lui Rotari, din considerentul că atunci
când s-a angajat i s-a comunicat că sunt doi directori (f.d.17, vol. II).

7. Declaraţiile martorului XXXXXXXXX din 17 octombrie 2017, care a


comunicat că, doamna Breazu a lucrat la firmă, iar fondatori la „P&R Pharm” SRL,
sunt Rotari şi Milanov, precizează că i-a era director la „P&R Pharm” SRL,
întrucât Rotari era fondator, procurile declară că le semna ia. A mai declarat că
în anul 2014 „P&R Pharm” SRL, avea paisprezece farmacii dintre care zece au
trecut la ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL. Comunică că doamna Breazu se ocupa de
înregistrare din care motiv avea procură, cine i-a eliberat-o nu cunoaşte, indică
că indicaţii pe toată perioada de activitate primea atât de la Rotari cât şi de la
Milanov (f.d.12,13, vol. II).

8. XXXXXXXXX, martor al acuzării în şedinţă de judecată fiind citat


legal nu s-a prezentat (f.d.216, 221), acuzatorul de stat fiind în imposibilitate de
a-l prezenta, prezentând în acest sens şi ordonanţa din 25 septembrie 2017,
emisă de Procuratura mun. XXXXXXXXX, of. Botanica privind anunţarea lui
Ruslan Rotari în căutare (f.d.8-10, vol. II).

9. În susţinerea acuzării procurorul a prezentat următoarele: raportul


de expertiză cu nr. 8475, din 15 septembrie 2015, elaborat în cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei, Centrul tehnico - criminalistic şi expertize
judiciare, efectuat de expertul Alic Melnic, obiectul expertizei îl constituie
semnătura din numele cet. XXXXXXXXX, plasată la rubrica „Mandant” în Procura
cu nr. 06 din XXXXXXXXX. În concluzia raportului de expertiză precizat se indică
că „Semnătura din numele cet. XXXXXXXXX plasată la rubrica „Mandant” în
Procura cu nr. 06 din XXXXXXXXX, a fost executată nu de către cet. XXXXXXXXX,
ci de către cet. Milanov Plamen” (f.d.60-64, vol. I).

10. Procesul-verbal de examinare a obiectului, din 17 noiembrie 2015,


obiectul supus examinării l-a constituit „procura nr. 06 din XXXXXXXXX”- ce se
prezintă o filă din hârtie de culoare albă, format standard A4, cu rechizitele
corespunzătoare tipului astfel de act (f.d.70, vol. I). corpul delict procura nr. 06
din XXXXXXXXX, sigilată în plic alb (f.d.71, vol. I), recunoscut prin ordonanţa de
recunoaştere şi de anexare a corpurilor delicte la cauza penală (f.d.72, vol. I).

11. Proces-verbal de confruntare dintre Rotari Ruslan şi Milanov Plamen,


din data de 18 ianuarie 2016, în care sunt expuse circumstanţele în care Rotari
Ruslan, a depistat procura nr. 06 din XXXXXXXXX, care nu era semnată de către
el, la împrejurarea dată Milanov Plamen a comunicat că a semnat procura dată la
indicaţia lui Rotari Ruslan (f.d.109-111, vol. I).

12. Proces-verbal de confruntare dintre Rotari Ruslan şi Olga Breazu, din


21 ianuarie 2016, la ce Rotari Ruslan, a comunicat că el personal nu a acordat
dreptul nimănui de a semna o careva procură, la ce Breazu Olga a comunicat că
prin procura dată ei nu i s-a acordat nici o împuternicire (f.d.112-114, vol. I).

Aprecierea instanţei de judecată:

13. Instanţa de judecată, ţinând cont de prevederile art. 27, art. 99 – art.
101 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, cercetând sub toate
aspectele probele administrate, verificându-le minuţios, prin prisma
admisibilităţii, pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, conchide că
din probele administrate la materialele dosarului cercetate în şedinţă de judecată,
instanţa conchide că este necesar ca în privinţa inculpaţilor XXXXXXXXX şi
XXXXXXXXX, învinuiţi în comiterea infracţiunii prevăzute de 361 (2), lit. b) Cod
penal al Republicii Moldova, adică Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau
folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false,
săvârşite de două sau mai multe persoane, a unei sentinţe de achitare din
următoarele considerente:

14. Conform prevederilor art. 325 alin. (1), Cod procedură penală
Republicii Moldova, limitele judecării cauzei, Judecarea cauzei în primă instanţă
se efectuează numai în privinţa persoanei puse sub învinuire şi numai în limitele
învinuirii formulate în rechizitoriu.

15. Instanţa de judecată este obligată prin prisma prevederilor art. 384
alin. (3) cod procedură penală ca la emiterea sentinţei aceasta să fie legală,
întemeiată şi motivată. Suplimentar în acest sens, urmează a fi invocate şi
prevederile pct. 2 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la
sentinţă judecătorească, în care se atrage atenţia că sentinţa trebuie să fie legală,
întemeiată şi motivată, bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei.

16. Instanţa de judecată reţine că, în baza principiului contradictorialităţii


în procesul penal, principiu unanim recunoscut şi susţinut de jurisprudenţa Curţii
Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probaţiunii în şedinţele de judecată
în faţa instanţei de judecată îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcţia acuzării
este pusă pe seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în
hotărârea Capeau contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în
domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din
punctul de vedere al articolului 6 §2 şi e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a
prezenta probe să-i revină acuzării.

17. În acelaşi timp, instanţa reiterează şi prevederile art. 6 CEDO, dreptul


la un proces echitabil la care se atribuie şi faptul că hotărârea pronunţată într-o
cauză urmează a fi motivată. Astfel, în cauzele Hiro Balani contra Spaniei,
Vandehurk contra Olandei, Ruiz Torija contra Spaniei şi Boldea contra României
din 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că art. 6 paragraf 1
din Convenţie obligă instanţele să-şi motiveze hotărârile. Amploarea acestei
obligaţii poate varia în funcţie de natura hotărârii. Trebuie avute în vedere
diversitatea solicitărilor pe care inculpatul le-a formulat în faţa instanţei, precum
şi diferenţele existente în fiecare stat contractant cu privire la dispoziţiile legale
obligatorii, cutume, opinii exprimate în doctrină, aplicabile în această materie.

18. De asemenea, CtEDO a arătat că obligaţia instanţei de a motiva


hotărârea pronunţată, este aceea de a demonstra părţilor că au fost ascultate
(cauza Tatishvili contra Rusiei din 2007). La fel, art. 6 al Convenţiei implică în
special în sarcina instanţei obligaţia de a examina efectiv mijloacele, argumentele
şi ofertele de probă ale pârţilor (cauza Perez împotriva Franţei şi cauza Van de
Hurk împotriva Olandei).

19. Astfel, în temeiul art. 14 alin. (1) Cod penal al Republicii Moldova,
„infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de
legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală”.

20. De asemenea, potrivit reglementărilor stabilirea vinovăţiei unei


persoane în comiterea unei fapte infracţionale are loc în baza unor probe care
urmează a fi colectate, administrate şi cercetate de organele competente.

21. Conform art. 101 alin. (1), şi alin. (2) Cod de procedură penală al
Republicii Moldova, „fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere
al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub
toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege”.

22. Potrivit alin. (4) art. 100 Cod de procedură penală al Republicii
Moldova, „toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate
aspectele, complet şi obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor
administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe şi
verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile
prezentului cod, prin procedee probatorii respective”.

23. În corespundere cu art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală al


Republicii Moldova, „probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de
prezentul cod, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii,
la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei, precum şi la stabilirea
altor împrejurări importante pentru justa soluţionare a cauzei”.

24. În virtutea dispoziţiei legale indicate la art. 384 alin. (1) Cod de
procedură penală al Republicii Moldova, „instanţa hotărăşte asupra învinuirii
înaintate inculpatului prin adoptarea sentinţei de condamnare, de achitare sau de
încetare a procesului penal”.

25. Conform art. 390 alin. (1) pct. 3) al Cod procedură penală al Republicii
Moldova, „Sentinţa de achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întruneşte
elementele infracţiunii”.

26. În conformitate cu art. 15 Cod penal al Republicii Moldova rezultă că,


elementele componenţei de infracţiune care urmează a fi determinate pentru
efectuarea calificării faptelor infracţionale sunt: obiectul, latura obiectivă,
subiectul şi latura subiectivă.

27. Cu referire la componenţa de infracţiune prevăzută de art. 361 alin. (2)


lit. b), Cod Penal al Republicii Moldova, urmează a fi relatat că aceasta
presupune existenţa următoarelor elemente constitutive:

28. Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la art. 361 Cod penal al
Republicii Moldova, îl constituie relaţiile sociale cu privire la circulaţia legală a
documentelor oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţi, precum şi
a imprimatelor, ştampilelor sau a sigiliilor aparţinând unor întreprinderi, instituţii
sau organizaţii, apărate împotriva confecţionării, deţinerii, vânzării sau folosirii
unor asemenea entităţi.

29. Obiectul material sau imaterial al infracţiunii analizate îl reprezintă


documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii ori
imprimatele, ştampilele sau sigiliile false aparţinând unor întreprinderi, instituţii
sau organizaţii (în ipoteza presupunând deţinerea, vânzarea sau folosirea
documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, ori
vânzarea imprimatelor, ştampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi,
instituţii sau organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare).

30. Produsul infracţiunii specificate la alin. (l) art. 361 Cod penal al
Republicii Moldova, (în ipoteza presupunând confecţionarea documentelor
oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, ori confecţionarea
imprimatelor, ştampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii sau
organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) îl
reprezintă documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligaţii, ori imprimatele, ştampilele sau sigiliile false aparţinând unor
întreprinderi, instituţii sau organizaţii. în această situaţie, obiectul material sau
imaterial al infracţiunii îl constituie materia primă, materialele sau alte entităţi
preexistente din care se confecţionează respectivele falsuri.

31. Aşadar, punerea la dispoziţia organelor sau persoanelor oficiale


documentelor private în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile legii, conferă
acestor documente aptitudinea de a evalua în obiect material (produs) al
infracţiunii prevăzute art. 361 Cod penal, confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau
folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false.

32. Sub aspectul dat instanţa de judecată relevă faptul că la cazul dedus
judecăţii nu şi-a găsit confirmarea că procura nr. 06 din XXXXXXXXX, are
calitatea de act oficial. Ori reieşind din materialele cauzei penale Procura
precizată a fost emanată de la particulari şi anume persoana fizică domnul
Milanov Plamen, care a semnat procura din numele lui XXXXXXXXX la rubrica
„Mandat”, ce activa în cadrul unei persoane juridice de drept privat şi anume ÎM
„R&P Bolgar Farm” SRL, care însă nu a fost prezentată la autoritatea de stat.

33. Astfel alegaţiile acuzatorului de stat precum că procura nr. 06 din


XXXXXXXXX, are calitatea de act oficial, este combătut de următoarea
împrejurare. Este de remarcat că prin scrisoarea nr. 3409 din 16 martie 2016,
emisă de organul de urmărire penală adresat Camerei de Licenţiere, cu referire
la eliberarea a informaţiei dacă cet. Breazu Olga a prezentat Camerei de
Licenţiere Procura nr. 06 din XXXXXXXXX, de la ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, cu
întrebarea „dacă a fost prezentată, atunci pentru ce a fost folosită?” (f.d.137, vol.
I). Ca răspuns la informaţia solicitată prin scrisoarea cu nr. 3409, din 16 martie
2016, Camera de Licenţiere face menţiunea expresă că, dosarul de licenţiere a
ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, nu conţine procura eliberată dnei Breazu Olga
(f.d.138, vol. I).

34. Prin urmare la prezenta speţă se atestă că procura cu nr. 06 din


XXXXXXXXX, reprezintă un act privat, ce nu a fost prezentat unei autorităţi
publice, ori acuzatorul de stat nu a dovedit contrariul. În concluzie, documentelor
private li se recunoaşte posibilitatea de a deveni documente oficiale, doar în
momentul convertirii documentelor private în documente oficiale este desemnat
prin punerea acestuia la dispoziţia organelor sau a persoanelor oficiale în
condiţiile legii, fapt ce nu se atestă la speţă dedusă judecăţii. Ori toate
dubiile ce nu pot fi înlăturate în probarea învinuirii se interpretează în favoarea
acuzatului.

35. În context se impune a oferi noţiunea de document oficial, astfel


noţiunea de document oficial, nu se referă doar la documentele eliberate de
autorităţile publice, dar şi la documentele prezentate autorităţilor publice.

36. Menţionăm faptul că, în primul rând documentele care emană de la


particulari, trebuie considerate documente oficiale atunci când asemenea
documente sunt supuse procedurii publice de autentificare a documentelor
create. Ori, tocmai această procedură conferă documentului un caracter oficial,
adică un caracter de drept public.

37. În context se impune a preciza că în sensul art. 6 al Legii Republicii


Moldova, privind accesul la informaţie nr. 982 din 11.05.2000, prin document
oficial trebuie de înţeles documentul care: 1) conţine informaţii, care au fost
elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori
persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi
de drept; 2) atestă faptul având relevanţă juridică; 3) circulă în cadrul unui
sistem de înregistrare, evidenţă strictă şi control al circulaţiei.

38. Ori poziţia instanţei de judecată are ca suport şi Recomandarea Rec


(2002)2 Comitetului Miniştrilor a Consiliului Europei, către Statele membre,
privind accesul la documentele publice, din 21.02.2002, stipulează că
„documentele publice” semnifică: - toate informaţiile înregistrate în orice formă,
elaborate, primite sau deţinute de autorităţile publice şi care au legătură cu
funcţia administrativă, excepţie făcând documentele care sunt în curs de
pregătire.

39. Astfel termenul de „documente publice” reprezintă în sensul prezentei


recomandări, toate informaţiile fixate pe orice suport fizic într-o formă
recuperabilă (texte scrise, înregistrate pe bandă sonoră sau audiovizuală,
fotografii, email-uri, informaţii stocate pe suport electronic cum ar fi bazele de
date electronice etc.). Atât documentele produse de o autoritate, cât şi
documentele ce provin de la terţi şi care au fost primite de o autoritate publică
sunt acoperite de definiţie.

40. Aşadar, se evidenţiază concluzia că documentul oficial este acel


document care emană de la o autoritate publică de orice nivel sau care provine
de la un terţ, dar primit de o autoritate. Deci, noţiunea „document oficial” se
referă nu doar la „documentele eliberate de autorităţile publice”, dar şi la
„documentele prezentate autorităţilor publice”, împrejurare care la fel nu a fost
prezentă la prezenta speţă.

41. În această ordine de idei, luând în considerare conţinutul expus supra


al art. 6 al Legii Republicii Moldova privind accesul la informaţie, documentul
oficial poate să apară şi sub forma documentului privat, pus la dispoziţia
organelor sau persoanelor oficiale în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.

42. În dependenţă de autorul documentului privat, ele pot fi documente


private întocmite de persoane fizice sau documente private întocmite de persoane
juridice de drept privat.

43. Trebuie de menţionat că, în primul rând, documentele care emană de la


particulari se consideră documente oficiale atunci când asemenea documente
sunt supuse procedurii publice de autentificare a documentelor create. Tocmai
această procedură conferă documentului un caracter oficial, adică un caracter de
drept public. În al doilea rând, documentele care emană de la particulari se
consideră documente oficiale atunci când asemenea documente sunt primite
oficial de persoana juridică de drept public (Camera de Licenţiere prin răspunsul
cu nr. 01/561 din 24.03.2016, precizează că „ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, a
utilizat serviciul de licenţiere prin care doamna Breazu a confirmat pe propria
răspundere deţinerea procurii”, atragem atenţia la sintagma pe propria
răspundere ce nici de cum nu dovedeşte faptul prezentării procurii), după care se
află la dispoziţia acestei persoane în legătură cu soluţionarea problemei
reprezentând obiectul de referinţă al documentelor primite.

44. În concluzie - momentul înregistrării documentului privat de către


organul sau persoana oficială este momentul convertirii documentului privat în
document oficial.

45. În consecinţă, la cazul dedus judecăţii, lipseşte –obiectul material al


infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), incriminate inculpaţilor
XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, ce este reprezentat de documente oficiale false.

46. În acest context instanţa de judecată precizează că art. 6 al Convenţiei


obligă instanţele să îşi argumenteze deciziile luate. Această obligaţie nu poate fi
înţeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument
al părţilor procesului. Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de
natura acestora.

47. Pertinentă în acest sens este şi jurisprudenţa CtEDO care a statuat că o


instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat
de justiţiabil. (Hiro Balani vs Spania nr. 1021/2001 din 28 martie 2003).
48. Din considerentele expuse supra, instanţa de judecată va emite o
sentinţă de achitare în privinţa inculpaţilor XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX întrucât
că fapta incriminată acestora nu întruneşte elementele componenţei de
infracţiune şi anume obiectul material al infracţiunii.

49. Absenţa acestui element al componenţei de infracţiune conduce la lipsa


temeiului de aplicare a răspunderii în baza art. 361 alin. (2) lit. b), Cod penal al
Republicii Moldova. Or, potrivit art. 51 alin. (1) Cod penal al Republicii Moldova
„Temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârşită, iar
componenţa infracţiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al
răspunderii penale”. Prin urmare în lipsa elementului obiectului infracţiunii
instanţa de judecată, constată că este inoportun a se expuse şi asupra celorlalte
elemente ale componenţei de infracţiune.

50. În conformitate cu prevederile art. 162 alin. 1 pct. (5) Cod procedură
Penală al Republicii Moldova, corpurile delicte recunoscute prin Ordonanţa de
recunoaşterea şi de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 17 noiembrie
2015 şi anume Procura nr. 06 din XXXXXXXXX, de la ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL,
anexată la materialele cauzei (f.d.71, vol. I), a se păstra la materialele cauzei pe
tot termenul de păstrare a lui.

51. Acţiune civilă nu a fost înaintată.

52. Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

53. Analizând argumentele apărării şi acuzării, elucidând şi constatând în


şedinţă starea de lucruri expusă mai sus, călăuzindu-se de dispoziţiile prevăzute
la art. 384-387, 389, 390, 392-396 Cod procedură penală al Republicii Moldova,
instanţa de judecată,

H O T Ă R Ă Ş T E:

XXXXXXXXX, învinuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)


lit. b), Cod penal al Republicii Moldova, se achită, din motivul că fapta nu
întruneşte elementele infracţiunii.

XXXXXXXXX, învinuită în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)


lit. b), Cod penal al Republicii Moldova, se achită, din motivul că fapta nu
întruneşte elementele infracţiunii.

Corpul delict Procura nr. 06 din XXXXXXXXX, de la ÎM „R&P Bolgar Farm”


SRL, anexată la dosar, a se păstra la materialele cauzei pe tot termenul de
păstrare a lui.

Sentinţa cu drept de apel la Curtea de Apel XXXXXXXXX în termen de 15 zile,


din momentul pronunţării, prin intermediul Judecătoriei XXXXXXXXX (sediul
Centru).

Preşedintele şedinţei,

Judecător Ion
Chirtoaca