Jocul de miscare la copiii prescolari

Jocuri de miscare reprezentative pentru grupa mica

In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului de socializare

progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli
faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup
prin respectarea unor norme comune de conduita.

Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare armonioasa a copilului de
varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata sistematic si constient in vederea
perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si
satisface in cel mai inalt grad nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa
posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.

La varsta prescolara jocul are o dubla semnificatie. Pe de o parte, el este cadrul in care se manifesta,
se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, in joc copilul exprimandu-si cunostintele, emotiile,
satisfacandu-si dorintele si eliberandu-se, descarcandu-se tensional.. Pe de alta parte, jocul constituie
principalul instrument de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice, acestea neputand fi concepute si
imaginate in afara jocului. Joculformeaza, dezvolta si restructureaza intreaga viata psihica a copilului.
Jucandu-se cu obiecte, copilul isi dezvolta perceptiile de forma, marime, culoare, greutate, isi dezvolta
capacitatea de observare. Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei:
rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de
personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc.

O arie larga de raspandire o au la varsta prescolara jocurile cu reguli, al caror principal scop este
exersarea indemanarii si formarea deprinderilor motrice. De cele mai multe ori elementul si atmosfera
de joc sunt realizate prin intermediul intrecerii. Pe parcursul varstei prescolare, jocurile de miscare
evolueaza atat sub aspectul complexitatii subiectului si regulilor, cat si a modului de organizare a copiilor
in joc.

Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari multiple si imbraca
forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica
dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru,
catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au anumite caracteristici, cum ar fi:

o permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor

motrice de baza;

o presupun colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea intereselor, asumarea

unor responsabilitati;

o situatiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul jocului lasa urme adanci
asupra personalitatii copilului;

o emotiile si sentimentele, starile afective traite si celelalte procese psihice prezente in

aceste imprejurari sunt proprii fiecarui copil, dar in acelasi timp, comune grupei din care
face parte;

o impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere;

 o permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie;

o educa competitivitatea.

In organizarea si desfasurarea jocurilor de miscare educatoarea trebuie sa respecte anumite cerinte,

cum ar fi:

o selectionarea judicioasa a jocurilor in vederea indeplinirii intocmai a sarcinilor instructiv-

educative;

o sa corespunda particularitatilor somato-functionale si psihice ale copiilor;

o sa tina seama de conditiile materiale si mediul in care se desfasoara;

o sa impuna respectarea de catre toti copiii a regulilor de joc si sa stimuleze spiritul de

colaborare intre participanti;

o sa cultive respectul fata de adevar;

o sa asigure echilibrul valoric al echipelor;

o sa asigure participarea activa a tuturor copiilor.

Explicarea si demonstrarea jocului

Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila, evitandu-se
deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli,
precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere,
desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie.

In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari demonstratia.
Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere
sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba).

Desfasurarea jocului

Incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile
lor si au inteles jocul. In continuare va urmari desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile
acestuia, stimuland spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile. Respectarea
regulilor si sarcinilor de joc, a normelor de conduita fata de adversar contribuie la realizarea unei
atmosfere agreabile,. In timpul jocului se creeaza o stare emotionala de bucurie. Arbitrajul trebuie sa fie
corect, nepartinitor. Un joc bine conceput este capabil sa mobilizeze tote fortele, sa mentina treaz
interesul copiilor, sa atinga maximum de eficienta.

Terminarea jocului

Se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si comunicand rezultatul
intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta
obiectiv, evitandu-se aprecierile care ar putea descurajape cei invinsi.
Prin marea lor varietate, jocurile de miscare sunt mijloace eficiente de dezvoltare a fizicului si psihicului,
un important mijloc de educatie.

Deoarece in acest an scolar conduc grupa mica, voi descrie sumar cateva jocuri de miscare pe care le-
am selecat, ca fiind potrivite particularitatilor de varsta ale copiilor de 3-4 ani.
Voi prezenta succint in continuare aceste jocuri, ferindu-ma de amanunte, de elemente informationale
cu caracter redundant, care ar face lectura anevoioasa plictisitoare.

Deci, prezentarea jocurilor va cuprinde doar esentialul.

IEPURASUL

Deprinderea motrica exersata: saritura cu desprindere de pe ambele picioare.

Materiale: caciulite de iepuras.

Formatie de lucru: cerc.

Desfasurarea jocului:

Miscarile care urmeaza sa fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul urmatoarelor versuri:

Iepurasul urecheat

Sare, sare speriat – saritura pe loc, cu genunchii usor indoiti.

Uite-l, iute s-a ascuns! – ghemuire

De sub tufa el priveste,

Daca nimeni nu-l pandeste.

Cand sa-l prindem, hop, el sare – saritura cu deplasare inainte.

Si o ia din nou la vale.

CINE NE-A IESIT IN DRUM

Deprinderea motrica exersata: mers cu oprire la semnal.

Materiale: jucarii, reprezentand animale.

Formatie de lucru: coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii se plimba (mers obisnuit), pe fond muzical. Traseul este stabilit de educatoare. De-a lungul
acestuia sunt asezate, la interval de 4-5 m, jucarii, de preferinta de dimendiuni mai mari, pentru a putea
fi mai usor reperate de copii. La semnalul Stop, cine ne-a iesit in drum?, copiii se opresc. Se recomanda
asocierea comenzii cu ridicarea jucariei intalnite pe traseu, de catre educatoare.

MINGEA JUCAUSA

Deprinderea motrica exersata: aruncare cu ambele maini de jos.

Materiale: mingi pentru toti copiii, jucarii suspendate.

Formatie de lucru: linie.

Desfasurarea jocului:
Miscarile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile:

Sus, sus, sus, zboara mingea sus.

Ursuletul de-l tintesti, pe noi toti ne-nveselesti. SUS!

La comanda SUS!, mingea este aruncata de toti copiii aflati sub obiectele suspendate, in dreptul unei linii
traste in prealabil de catre educatoare. Dupa recuperarea mingilor, jocul continua. Dupa fiecare
aruncare reusita, copiii care nimeresc jucaria suspendata sunt apreciati, laudati, recompensati.

CAUTA STEGULETUL

Deprinderea motrica exersata: mers spre o directie indicata.

Materiale: un stegulet.

Formatie de lucru: cerc, coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii merg in formatie de cerc, interpretand cantecul Steagul nostru. La ridicarea steagului de catre
educatoare, copiii se deplaseaza in coloana cate unul, spre directia indicata. La reluarea jocului, se
schimba directia de deplasare.

IEPURII LA MORCOVI

Deprinderea motrica exersata: saritura libera cu desprindere de pe ambele picioare.

Materiale: masti de iepurasi, benzi din hartie colorata, morcovi naturali, din plastic, sau confectionati din
carton.

Formatie de lucru: doua linii trasate fata in fata.

Desfasurarea jocului:

Linia de plecare, delimitata cu ajutorul unor benzi de hartie colorata, cu creta sau cu scoci,
reprezinta casa iepurasilor. Acestia trebuie sa ajunga la stratul cu morcovi, situat la o departare de 2-3
m, prin saritura pe ambele picioare.

La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeasi saritura, indreptandu-se cat mai repede
spre stratul de morcovi. Odata ajunsi la destinatie, executa sarituri libere pe loc, imitand rontaitul
morcovilor. La comanda Iepurii acasa!, copii revin la locurile de plecare, tot prin sarituri libere cu
desprindere de pe ambele picioare, cu deplasare inainte.

CLOPOTELUL

Deprinderea motrica exersata: alergare spre o directie indicata.

Materiale: clopotei, cateva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate.

Formatie de lucru: cerc.

Desfasurarea jocului:

Copiii se deplaseaza in mers, in cerc, pe versurile:

Clopotelul suna, suna,

Dinga, dinga, ding,

Si ne-aducevoie buna,

Dinga, dinga, ding.

Clopotelul il primeste

Cine primu-aici soseste.

La comanda sugerata de ultimul vers, copiii alearga spre directia din care se aude clopotelul manuit de
educatoare. Copiii se grupeaza in functie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le
poarta. La reluarea jocului, educatoarea isi schimba locul.

TRECEM PUNTEA

Deprinderea motrica exersata: mers in echilibru intre doua linii paralele, trasate pe sol.

Materiale: fasii din hartie sau material, creta, copaci-macheta.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii se deplaseaza prin padure, care este sugerata cu ajutorul copacilor-macheta sau al altor materiale
de care dispune educatoarea, cantand un cantec cunoscut. La comanda Trecem puntea!, aceasta fiind
reprezentata de o portiune de 2-3 m lungime, delimitata de doua benzi din hartie sau de linii trasate pe
sol cu creta colorata, la distanta de 30-40 cm una de cealalta, copiii executa mersul in echilibru.

SARPELE SI VRABIUTA

Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole, alergare cu pasire peste obstacole.

Materiale: jucarii mici, cuburi, machete de copaci, jucarii de dimensiuni mai mari, scaunele, masute.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii sunt impartiti in doua grupe, una reprezentand serpii, cealalta vrabiutele, asezate pe doua siruri,
cate unul in dreptul traseelor care urmeaza sa fie parcurse, unul cu ocolirea obstacolelor, altul cu pasirea
peste obstacole.

La comanda, sirurile pornesc, fiecare urmand traseul care a fost stabilit dinainte. In timpul deplasarii,
copiii imita sasaitul sarpelui, respectiv, ciripitul vrabiutei. Odata ajunse la capatul traseului, echipele isi
schimba locurile si rolurile si jocul continua.

CURSA BROSCUTELOR

Deprinderi motrice exersate: saritura in lungime de pe loc si mers cu pasire peste obstacole.

Materiale: machete de copaci, scaunele, mese, cercuri, masti, jucarii, obstacole mici.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii sunt dispusi pe 4 siruri, inapoia liniei de plecare. De la linia de plecare, pe o distanta de cca3 m, se
plaseaza obstacole mici (cu inaltimea de la 4 cm pana la 30 cm) si, in continuarea lor, cate 3 cercuri de
lemn, cu diametrul de 80-90 cm. La rostirea versurilor de catre educatoare:

Hai, broscutelor, porniti!

Peste balta sa sariti!,

primii copii din fiecare sir pornesc in mers, pasind peste obstacole, apoi sar din cerc in cerc si se intorc in
alergare spre coada sirului propriu.

URSII IN PADURE

Deprinderi motrice exersate: tarare pe genunchi si palme si mers cu ocolirea unor obstacole.

Materiale: masti pentru ursuleti sau ecusoane, machete de copaci sau alte obiecte care sugereaza
padurea, covor, saltea de gimnastica.

Pentru desfasurarea jocului se recomanda urmatoarele versuri:

Mergem veseli prin padure, - copiii executa mers cu ocolirea obstacolelor.

Tufele le ocolim.

Vrem s-ajungem la barlogul

Ursului si sa-l privim.

Ursul ce-a stat nemiscat - copiii executa tarare pe genunchi si palme.

Ne-a vazut si s-a-nfuriat.

Iute, iute noi plecam,

Mersul lui il imitam.

Bibliografie:

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii – Ed.V&Integral, Buc. 2005

Barcan, Ticaliuc, E., - Exercitii si jocuri pentru prescolari, Editura Sport-Turism, 1976

Iacovlev, V., - Jocuri pentru copii, Editura Didactica si Pedagogica, Buc 1981

Sabau, E. si colab. – Educatia fizica la prescolari, Editura Sport-Turism, Buc. 1989

************************************************************************
***************************************************************************

Exemple de jocuri de miscare

1. Jocuri pentru alergare

„Lupul si mielul”

Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, tinandu-se de maini. Unul dintre ei primeste rolul de „miel”
si sta in mijlocul cercului, altul de „lup” si sta in afara formatiei. Inainte de inceperea jocului se fixeaza
trei porti in dreprul carora copiii nu se tin de maini si stau la distanta de un pas. La inceperea jocului,
„lupul” intra pe o poarta si cauta sa prinda „mielul”, dar acesta alearga iesind sau intrand in cerc numai
prin locurile marcate. Cand „lupul” prinde „mielul” vor fi numiti in roluri alti copii.

„Roata”

Copiii sunt impartiti in 3-4 echipe si fiecare formeaza un cerc, tinandu-se de maini. La comanda,
copiii incep sa alerge in cerc spre dreapta, iar la urmatoarele comenzi schimba alternativ direcsia de
alergare spre stanga si spre dreapta de mai multe ori. La comanda de oprire, echipele se opresc in
ghemuit, fara sa se desprinda de maini.

„Veveritele”

Copiii sunt asezati in formatie de cerc. In jurul fiecaruia se deseneaza un cerc cu diametrul de 30 cm
in care se pune un numar mare de nuci. La comanda „veveritele” alearga spre cercul cu nuci, iau cate o
nuca si o depun in cuiburile lor s.a.m.d. L a comanda „Veveritele la cuiburi!” copiii isi reiau locurile si
numara nucile. Castiga „veveritele” care au cele mai multe nuci.

2. Jocuri pentru sarituri

„Iepurasii”

Copiii sunt asezati in mai multe cercuri desenate care reprezinta „vizuinile iepurasilor”. In partea
opusa este desenat un dreptunghi „gradina de zarzavat”, iar in apropiere un alt cerc „cusca cainelui de
paza”. La inceputul jocului, „iepurasii” , imitand mersul animalului, sar in gradina ca sa manance
zarzavat. Cainele alearga dupa ei cautand sa-i prinda. Iepurasii fug spre vizuini, cel prins este dus in
cusca.

„Prinde, prinde!”

Copiii sunt asezati in formatie de cerc cu fata spre centru. In mijlocul centrului sta educatoarea. Ea
are in mana un bat de care este prins un balon si apropie balonul de cate un copil din cerc si spune
„Prinde, prinde!”. Cand copilul vrea sa prinda balonul, educatoarea ridica batul, iar acesta ca sa il ajunga
trebuie sa sara.

3. Jocuri pentru aruncari:

„La vanatoare”

Copiii sunt asezati pe mai multe randuri. La distante de 3 m inaintea primei linii se fixeaza mai
multe tinte care reprezinta animale jucarii: lup, urs, veverita, leu, vulpe, iepure etc. La comanda „Foc!”
copiii din prima linie arunca mingea in tinta din fata lor. Copiii care lovesc tinta au dreptul sa o ia. Castiga
„vanatorii” care au lovit tinta de mai multe ori.

„Apararea cetatii”

Pe terenul de joc se traseaza un cerc cu raza de 1,5m in mijlocul caruia se aseaza 10 popice care
reprezinta „cetatea”. Copiii sunt asezati in jurul „cetatii” la distanta de 3m. La semnal, pe rand, copiii vor
incerca sa doboare popicele cu o minge. „Aparatorul cetatii” cauta sa impiedice ca mingea sa doboare
popicele. Jocul continua pana sunt doborate toate popicele.

4. Jocuri de tarare

„Impinge mingea”

Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate fata in fata la distanta de 2,5 m intre ele. In fata fiecarei
echipe este trasata o linie de pornire. La comanda, primul copil dintr-o echipa se culca in asa fel ca o
minge de plaja sa se in dreptul capului si incepe sa se deplaseze cu tarare si sa impinga mingea cu capul
spre linia de sosire. Cand ajung la aceasta se opresc, iar primul copil din cealalta echipa preia mingea si
porneste parcurgand acelasi traseu.

„Alunecam”

Copiii sunt asezati pe siruri si inaintea fiecarei echipe se afla cate o banca. La semnal, primii din
fiecare echipa se aseaza in culcat inaine pe banca cu bratele intinse, apucand cu mainile de marginea
acesteia, picioarele intinse si apropiate. La comanda, incepe alunecarea spre capatul celalalt al bancii
folosindu-se numai de brate. Cand au ajuns la capat se ridica si trec la coada sirurilor.

5. Jocuri de catarare si escaladare

„Maimutele vesele”

Copiii sunt urcati pe scari fixe care reprezinta „copacii”, iar ei au rol de „maimute vesele”. Ele se
deplaseaza la dreapta sau la stanga prin mutarea bratelor si picioarelor in sensul deplasarii spunand
versurile:

„Sus e bine, jos e bine

Fa acum si tu ca mine!”

La terminarea versurilor sar, fac rostogoliri etc. Va fi evidentiata „maimuta” care a executat miscare
cea mai hazlie.

„Vanatul veveritelor”

Copiii au rol de „veverite” si stau pe scaunele care reprezinta „cuiburile”. La marginea terenului se
afla „cabana vanatorului”. Pe terenul de joc care reprezinta „padurea” sunt puse nuci, alune, castane
etc. La semnal, „veveritele” se dau jos din cuiburi, culeg diferite fructe si le duc in cuiburi. La semnalul
„vanatorii” alearga sa vaneze „veveritele”, acestea se pot salva daca se suie in „cuiburi”(pe scaunele).
„Veverita” prinsa este scoasa din joc.[8]

3. Sisteme de actionare utilizate la esantionul experimental

In activitatile de educatie psiho-motorie asupra esantionului experimental o influenta mare au avut-o

structurile complexe adica stafetele, parcursurile aplicative si jocurile dinamice. In cadrul acestora am
integrat cea mai mare parte a elementelor de continut predate-invatate. Prin intermediul acestora s-au
realizat la un nivel ridicat obiectivele motrice perfectionarea deprinderilor motrice, dezvoltarea
priceperilor, dezvoltarea vitezei, indemanarii, fortei si rezistentei precum si cele psihice.

3.1. Stafetele

Prin intermediul stafetelor am urmarit consolidarea si perfectionarea deprinderilor motrice

invatate anterior in conditii variate de executie si efort, desfasurate sub forma de intrecere. In
continutul acestora am inclus maximum doua deprinderi insusite, iar alergarea a fost inclusa
intotdeauna. Un efect crescut au avut deprinderile: alergarea, saritura libera, aruncare-prindere,
transportul de greutati, echilibrul, escaladarea. Deprinderile de echilibru, tarare, escaladare au fost
plasate la inceputul stafetei fiind executate numai la ducere, urmate obligatoriu de alergare.
Presupunand intrecerea, am alcatuit din efectivul de copii un numar de echipe facand o repartizare
numerica echilibrata, in principal pe criteriul potentialului motric. Deoarece intr-o echipa am avut 5-6
copii, in cadrul stafetelor am realizat o densitate corespunzatoare.[9]

„Constructorii”

Copiii sunt impartiti in doua echipe egale asezate in formatie de sir. In dreptul fiecarei echipe se aseaza
o cutie cu cuburi, in fata se traseaza marcajul pentru mersul in echilibru si o linie care reprezinta locul
unde ei construiesc. Primii copii din fiecare echipa iau cate doua cuburi, merg in echilibru cu mainile
intinse lateral pana la locul marcat, lasa cuburile acolo, se intorc in alergare, ating pe urmatorii si-si
ocupa locurile. Copiii au obligatia sa aseze cuburile in asa fel incat sa construiasca un zid. Sunt declarati
buni constructori componentii echipei care au terminat primii si cel mai corect construirea zidului.

„Stafeta cu obstacole”

Copiii au fost impartiti in doua echipe egale, asezate in formatie de sir inapoia unei linii de plecare.
Inaintea echipelor pe traseu, se pun in 3 locuri cate doua cosulete din material plastic pe care se sprijina
cate un baston de gimnastica.

Distanta dintre obstacole este de 2m. La comanda, primii din fiecare echipa pornesc in alergare si sar
peste obstacole. La intoarcere alearga spre urmatorii coechipieri pe care ii ating pe umar. Castiga echipa
care termina prima si parcurge corect traseul (fara sa doboare bastonul).

„Cursa iepurelui”

Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. La 6-8m de
aceasta se traseaza linia de sosire. Primii copii din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia
ghemuit. La semnal, ei pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de sosire, inconjoara in alergare un
ursulet care marcheaza locul intoarcerii si revin in alergare la echipele lor, dupa ce au atins cu mana pe
umar urmatorul coleg. Castiga echipa care a terminat prima cursa.

„Toti la stegulet”

Copiii sunt impartiti in doua echipe egale, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. In fata echipelor
se afla o linie de plecare, iar la 5-6m o saltea. La semnal, primii pornesc, alearga, se rostogolesc pe
saltea, iau in mana un stegulet din suport il flutura, il pun la loc, alearga spre echipa lor, ii ating pe umeri
pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. La sfarsit iese invingatoare echipa care a terminat prima si a
executat mai corect miscarile.

„Atinge clopotelul”

Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate inapoia liniei de plecare. Inaintea fiecarei echipe, la
distanta de 2m se afla doua buturugi (bancute) perpendicular pe directia de deplasare. La comanda,
primii din echipe alearga pana la buturuga, pe care o escaladeaza, sar de pe ea si alearga pana la
clopotelul suspendat, il ating, se intorc in alergare, ii ating pe umar pe urmatorii si se aseaza la coada
sirurilor. Educatoarea evidentiaza echipa care a terminat mai repede si mai corect.

„Cel mai bun tintas”

 Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate pe siruri inapoia liniei de ochire. In dreptul fiecarei linii se
afla o galetuse cu mingi mici. La comanda, copiii din fiecare echipa iau cate o minge si o arunca in cosul
asezat la o distanta de 2-3m. Dupa ce au aruncat, alearga pana la cos, il ocolesc si se intorc atingandu-l
pe primul coleg din echipa. Dupa aceea se aseaza la capatul sirului. Castiga echipa care are mai multe
mingi in cos.

„Cursa serpilor”

Copiii sunt impartiti in grupe egale ca numar. Echipele sunt asezate pe siruri inapoia liniei de plecare.
La cativa metri de aceasta se traseaza linia de sosire. La comanda, primii copii se culca in sprijin pe
abdomen si incep sa se tarasca (ajutandu-se de abdomen) pana la linia de sosire. Se ridica si se intorc
alergand pana la urmatorii care asteapta in pozitia culcat, ii ating pe umar si apoi trec la coada sirurilor.

„Fereste-te de ursulet”

Copiii sunt impartiti in mai multe echipe egale ca numar asezate pe siruri cu fata la capatul cate unei
banci de gimnastica. Pe fiecare banca sunt asezate jucarii „ursuleti”. La comanda, primii din fiecare
echipa se urca pe banci si merg in echilibru, pasind peste „ursuleti” astfel incat sa nu-i doboare. Dupa ce
au executat, alearga si ating primii copii care asteapta in rand apoi se aseaza la coada sirurilor. Castiga
echipa care a terminat prima si are cel mai mic numar de „ursuleti” doborati.

„Nu atinge sfoara”

Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. La distanta
de 6-8m de aceasta se fixeaza pe doi suporti o sfoara la inaltimea de 0,50m. La semnal, primii din fiecare
echipa alearga aproape de sfoara unde se aseaza in culcat inainte si se tarasc pe antebrate (deplasarea
se executa cu sprijin numai pe antebrate), picioarele mentinandu-se intinse, pe sub sfoara, fara sa o
atinga. Dupa ce au trecut de ea, se ridica, se intorc in alergare prin exterior si se aseaza la coada sirurilor.
Urmatorii pornesc cand sunt atinsi de colegii care incheie stafeta. Castiga echipa al carei ultim
component trece primul linia de sosire. [10]

In cadrul stafetelor am organizat intrecerea de 4-5 ori stabilind de fiecare data clasamentul, iar la
sfarsit echipa castigatoare.

3.2.Jocuri dinamice

Prin caracteisticile sale, jocul dinamic corespumde in cel mai inalt grad particularitatilor psihice
ale prescolarilor oferind acestora mari satisfactii.utilizat in verigile de invatare, consolidare,
perfectionare, jocul dinamic poate constitui tema a activitatii insa poate fi si mijloc pentru consolidarea,
perfectionarea, aplicarea deprinderilor care au constituit tema activitatii.

„Mergi in cerc si arunca”

Copiii sunt impartiti in doua echipe stau in fata liniilor de plecare trasate pe sol. In fata fiecarei
echipe la distanta de 2-2,5 m se deseneaza cate un cerc. La semnal, un copil din fiecare echipa, cu o
minge in mana alearga, intra in cercul desenat si arunca mingea cu ambele maini primului copil din
echipa sa. Cel care a aruncat trece in spatele sirului.

„Loveste clopotelul”
 Copiii impartiti in doua echipe pornesc de la linia de plecare tarandu-se pe antebrate si
impingand cu varful picioarelor pana la scaunelele de care au fost legati clopotei. Ii ating cu mana
facandu-i sa sune, iar in acel moment porneste urmatorul copil din sirul lui.

„Broscutele sar in lac”

Se traseaza pe sol un cerc mare, iar in mijlocul lui altul mai mic. Cercul mare este „lacul”, iar cel mic
„insulita”. Copiii, asezati pe marginea cercului mare in sprijin ghemuit reprezinta „broscutele”. La
comanda „Broscutelor, sariti in lac!”, toti copiii executa mai multe sarituri in lungime de pe loc, spre
mijlocul cercului, spre „insulita”. Castiga acel copil care, prin sarituri executate corect a ajuns primul pe
„insulita”.[11]

„Acrobatii iscusiti”

Copiii sunt impartiti in doua grupe si sunt asezati in spatele liniei de pornire. In fata grupelor
sunt asezate bancute pentru mersul in echilibru, iar la capatul bancutelor saltele pentru saritura. La
semnal porneste din fiecare grupa primul copil, se urca pe bancuta, merge in echilibru, iar la capat va
cobori printr-o saritura in ghemuit. Ceilalti pornesc cand copiii care au executat, s-au ridicat. Ei se intorc
si se aseaza la capatul sirului.

In jocul „Ursul si iepurasii” , rolurile se impart astfel: un copil va fi „ursul” care are „barlogul”
stabilit si unde va sta ascuns, iar ceilalti sunt „iepurasii” care se misca liber executand sarituri cu
deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare, imitand saritura iepurasului si spunand versurile:

„Sa culegem fragi si mure

De la ursul din padure.”

La comanda „Vine ursul, nu miscati!” iepurasii se ghemuiesc si stau cu ochii inchisi. In acel
moment ursul iese din barlog, se indreapta spre iepurasi privind atent. Daca un iepurasi se misca este
luat captiv in barlogul ursului o tura de joc. Cand conducatorul jocului spune „ ursul in barlog” iepurasii
alearga veseli pentru ca nu au fost prinsi.

Pentru o viata sanatoasa si pentru un organism ingrijit, este imperios necesar ca orice copil sa fie
invatat sa respire corect[12]. Perfectionarea actului automat se face prin exercitiu: inspiratie pe nas,
expiratie pe gura („Mirosim floarea”, „Suflam in lumanare”). Trebuie stiut ca inspiratia pe gura conduce
aerul rece, umed sau uscat, direct in plamani, ceea ce poate genera boli ale nasului si gatului, eventual
ale plamanilor, in timp ce inspiratia pe nas favorizeaza temperarea calorica a aerului, uscarea sau
umidificarea lui, si curatarea sa de particulele de praf existente.

Un alt aspect care trebuie deprins prin si pentru jocurile de miscare este pozitia corporala corecta si
sanatoasa, cu spatele drept, umerii trasi inapoi si privirea inainte, complex armonic ce favorizeaza
energizarea organismului printr-o buna respiratie si functionare organica.
****************************************************************************

Dezvoltarea motricitatii la copii e un proces care se intinde pe toata durata copilariei. Indiferent daca e
vorba de alergat, sarit, aruncari sau prindere, toate aceste activitati contribuie la dezvoltarea copilului.
Iata cateva jocuri de miscare in aer liber care il vor ajuta pe copil sa isi exerseze motricitatea:

Pescuit cu piciorul. Imprastie pe jos mai multe jucarii sau obiecte care pot fi prinse intre degetele de la
picioare. Asaza o galeata sau o cutie in apropiere pentru fiecare participant in parte. Cerinta jocului este
ca fiecare participant sa adune in galeata sau in cutia lui cat mai multe obiecte, folosind doar degetele
de la picioare.

Atinge! Jocul poate fi jucat in doi sau chiar mai multe persoane. Cu cat sunt mai multi, cu atat poate fi
mai comic. O persoana va nominaliza un copil care in timp de 10 secunde trebuie sa indeplineasca o
sarcina. De exemplu: “Atinge un copac !”, “Atinge ceva albastru!”, “Atinge ceva rotund!”, “Atinge masa
!” etc. Ceilalti copii vor numara in cor scurgerea timpului. Se pune accent aici pe dezvoltarea simtului de
observatie, pe rapiditatea miscarilor si recunoasterea obiectelor.

“Am voie sa...?” Fiecare copil intreaba conducatorul jocului (care trebuie sa fie un adult) daca are voie
sa faca o miscare pe care o doreste sau si-o imagineaza. De exemplu, “Am voie sa ma urc pe masa si sa
sar de pe ea?”, “Am voie sa fac trei pasi?”. Jocul ii ajuta pe copii sa inteleaga mai regulile pentru propria
siguranta si sa descopere care sunt actiunile care nu ii pun in pericol.

Cursa mingilor. Acest joc inseamna dezvoltarea motricitatii pentru ca cel mic va trebui sa poarte mingi
din plastic cu lingura pe un traseu prestabilit cu obstacole. De exemplu, in curte, poti pune niste jaloane
printre care copilul va trebui sa treaca fiecare minge din plastic de marimea mingilor de golf/tenis de
masa, intr-o lingura. Jocul e cu atat mai distractiv cu cat sunt mai multi copii implicati in aceasta cursa. E
necesara o buna dexteritate precum si miscari cat mai fine pentru ca mingile sa nu cada din lingura.

Sarituri. Deseneaza cu creta pe asfalt doua linii paralele la o distanta de cativa centimetri (daca joci jocul
in iarba poti folosi doua sfori), peste care copilul trebuie sa sara. Mareste treptat distanta dintre cele
doua linii pana cand copilul sau copiii nu mai pot sari peste ele.

De asemenea, nu uita de jocurile copilariei tale: “Tara, tara vrem ostasi!”, “Flori, fete si baieti”, “sotron”,
“elastic” etc. Toate acestea sunt jocuri distractive si importante pentru dezvoltarea celui mic.

*******************************************************************************

JOCURILE DE MIŞCARE ÎN GRĂDINIŢĂ

Joi, 06/02/2011 - 10:45

Jocurile de mişcare organizate de educatoare sunt frecvente în practica grădiniţei ca jocuri didactice cu
reguli.

Aşa cum exprimă şi denumirea lor, aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a
copiilor, bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.Ca tip de joc, ele ocupă o poziţie intermediară între cele
de creaţie şi cele sportive, apropiindu-se –de primele –prin trăirile afective puternice pe care le
generează şi –de cele sportive –prin regulile dinainte fixate, prin formularea de comenzi şi prin
elementele de competiţie pe care le cuprind.

Regulile jocului sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii. Deşi sunt obligatorii pentru toţi
copiii, ele nu trebuie să-i încătuşeze, să le restrângă prea mult libertatea, să ducă la limitarea iniţiativei şi
a plăcerii de a se juca. În acest scop este necesar ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al
jocului.

Prin conţinutul lor, jocurile de mişcare sunt extrem de variate. În acest sens, se pot distinge următoarele
categorii de jocuri de mişcare:

-jocuri de mişcare cu subiect, în care mişcările şi regulile se îmbină cu un anumit conţinut imaginativ:
întruchiparea personajelor şi a ,,acţiunilor” acestora.(Ex.: ,,Gâştele şi vulpea” , ,,Vrăbiile şi pisica”, ,,Lupul
şi vânătorii”).

-jocuri cu text şi cântec, în care mişcările sunt însoţite de texte şi cântece.Aceste jocuri se desfăşoară
mai ales în cerc, în horă, rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.Textul cântecului şi ritmul îl ajută
pe copil să execute mişcările mai corect.(Ex. : ,,Cozonacul”, ,,Potcovarul”, ,,Gâştele vesele”).

-jocurile hazlii îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.(Ex. : ,,Cine l-a chemat pe ursuleţ?”,
,,Găseşte şi taci”).

-jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe, pe respectarea unor anumite reguli.La
baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte: mingea, cercul, coarda etc.(Ex. :
,,Nimereşte la ţintă”, ,,Cine aruncă mai departe”).

Desfăşurarea jocurilor de mişcare necesită pregătiri adecvate de ordin material, începând cu amenajarea
funcţională a sălii de grupă şi a curţii grădiniţei (leagăn, scări de căţărat, bănci lungi mobile).

Este dezirabil ca în curtea grădiniţei , sau în apropierea ei, să

existe spaţii verzi pentru jocurile de mişcare cu caracter competitiv şi sportiv, precum şi un spaţiu
asfaltat pentru mersul pe tricicletă, patine cu rotile.

Rolul educatoarei în organizarea şi dirijarea jocurilor de mişcare se referă la:

a)Selecţionarea şi programarea jocurilor de mişcare. În alegerea jocurilor este necesar să se ţină seama,
în mod deosebit, de posibilitatea respectării regulilor de igienă, de efectul mişcărilor asupra proceselor
fiziologice, precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor, evitându-se , în felul acesta, oboseala şi
epuizarea fizică. În alegerea jocurilor trebuie să se ţină seama şi de particularităţile individuale ale
copiilor pentru stimularea dezvoltării unor trăsături pozitive de caracter ca : iniţiativa, curajul,
perseverenţa, spiritul de întrajutorare.

b) Explicarea conţinutului şi a regulilor jocului.Modalitatea cea mai adecvată de a face acest lucru se
realizează prin participarea directă şi efectivă a educatoarei la joc, când copiii îşi vor însuşi conţinutul
activităţii şi regulile acesteia în chiar procesul desfăşurării nemijlocite a jocului.Explicaţiile vor fi însoţite
de demonstrarea mişcărilor.

În cazul copiilor mai mari, atribuţiile educatoarei în conducerea jocului sunt direcţionate către: a)
stimularea interesului pentru joc, b) urmărirea felului în care sunt respectate regulile, c) reglementarea
relaţiilor sociomorale dintre participanţii la joc, d) participarea tuturor copiilor la joc.

Jocurile de mişcare trebuie să cuprindă mai mult decât exerciţiile de rutină.Pentru copiii mici, regulile
jocului trebuie să fie simple.Iată câteva exemple de jocuri de mişcare:
În jocul ,,Coşul rupt”, copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc.Conducătorul jocului stă în mijloc.Fiecare
copil îşi alege numele unui fruct pe care-l anunţă grupului.Conducătorul, mişcându-se în cerc, trece prin
faţa scăunelelor şi spune, de exemplu: ,,Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coş o piersică”.Copilul
care a ales să fie piersică se ridică şi porneşte după conducător, care-şi urmează permanent mersul în
cerc.Conducătorul spune iar: ,,Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coş un măr”.Copilul care este
,,măr” se ridică şi se aşază în spatele ,,piersicii”.Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă
brusc: ,,S-a rupt coşul!”.La aceasta, fiecare, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un
scaun.Dar pentru că în cerc există cu un scaun mai puţin şi iniţial toate scaunele erau ocupate de
,,fructe”, nefiind nicun loc liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în picioare.El va
deveni noul conducător al jocului.În acest fel, copilul va învăţa şi îşi va aminti numele mai multor
fructe.În funcţie de obiectivele urmărite numele de fructe poate fi înlocuit cu nume de legume, jucării,
plante şi altele.

În unele jocuri, copiii fug toţi în toate părţile de cel care încearcă să-i prindă.

Un asemenea joc este ,,Lupul pe cărare”.Se joacă astfel: În faţa casei (un tufiş, un cerc desenat cu creta,
o cărămidă) stă mama-oaie.În faţa ei, dar mai departe, stau mieii.Între casă şi copiii-mieluşei stă lupul.

Mama-oaie îşi strigă mieluşeii: ,,Copii, veniţi acasă!” Mieii răspund: ,,Nu putem!”. Din nou mama îi
cheamă, iar mieii refuză iar, spunând: ,,Ne este frică!”. Mama întreabă: ,,De ce?”, iar mieii răspund:
,,Este un lup pe cărare!”.În cele din urmă, mama îi cheamă iar: ,,Copii, copii, veniţi acasă!”.De data
aceasta, toţi mieluşeii aleargă către casă.Pândind acest moment, lupul încearcă să-i prindă.Cel pe care el
va reuşi să-l prindă devine ,,lup” pentru noul joc.

Toate aceste jocuri îi activizează pe copii, implicându-i şi oferindu-le oportunităţi pentru a-şi dezvolta
atenţia, imaginaţia şi aptitudinile motrice.

Prof. înv. preşcolar: Runcan Simona

SAM ,,Vasile Scurtu” Parva

*********************************************************************************