1

CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................3
CAPITOLUL I. PARTICULARITĂŢILE STRATEGIILOR DE
DEZVOLTARE A TURISMULUI NAŢIONAL..................................................4
I.1. Evoluţia dezvoltării turismului în Republica Moldova………………………4-6
I.2. Rolul strategiilor de dezvoltarea durabilă a Turismului în R. Moldova……7-8

CAPITOLUL II. CARACTERISTICI, DEFICIENŢE ŞI DIRECŢII

STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN R. MOLDOVA…9
II.1. Rolul transportului şi structurilor de cazare în dezvoltarea turismului din
Republica Moldova..............................................................................................9-10
II.2. Analiza formelor de turism care contribuie la dezvoltarea turismului.........11

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.....................................................................12
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................13

2
 INTRODUCERE
Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa ladezvoltarea
economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua unstudiu privind posibilitatea
de evaluarea şi folosire a resurselor turistice din Republica Moldova la atragerea turiştilor străini.
Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic, el
creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe,iar pe plan social creează
noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului.Concepţia în dezvoltarea turismului
presupune valorificarea, în totalitate, aresurselor turistice naturale şi antropice din Moldova, iar
activitatea de turism trebuieorientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni
şi străini.
Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificareaformelor
de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale,transformarea turismului
într-o activitate complexă, economică şi socială, într-unturism civilizat, competitiv.
În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice şi aunor ample
documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete dedezvoltare a turismului, în
concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic,cererii şi ofertei turistice.
Actualitatea temei lucrării de curs. Turismul este un sector important aleconomiei mondiale şi
are o tendinţa de creştere permanentă la nivel internaţional. Industria turismului cuprinde o gamă
variata de intreprinderi publice şi private, generatoare de beneficii economice şi sociale, de noi
locuri de munca pentru diferitecategorii de angajaţi, oferind oportunităţi de angajare mai cu
seama pentrufemei.Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistica
pe pieţele turistice internaţionale.Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind
constituită din diferiteintreprinderi mici şi mari, atît din sectorul public, cît şi din cel privat.
Evoluarea einecesită coordonare, investiţii, instruire şi marketing, ceea ce determină
coordonareadintre Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile comerciale
şicomunitaţi
Pentru impulsionarea acestui domeniu este necesar de valorificat la maximumresursele
disponibile pentru atragerea şi deservirea unui număr tot mai mare de turiştidin ţară şi de peste
hotare. Or, starea avansată de degradare a acestora, precum şi declinul continuu în ramură,
constituie argumente clare în favoarea actualităţii problemei elaborării unui fundament teoretic şi
aplicativ pentru managementul resurselor turistice în Republica Moldov
Obiectivul de bază a lucrării serveşte la elaborarea unor instrumente teoretico-practice
care să poată impulsiona valorificarea potenţialului natural şi antropic pentru sporirea eficienţei
economice şi asigurareaunei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice.
Scopul cercetării constă în identificarea căilor de dezvoltare şi promovarea turismului în
R. Moldova prin fundamentarea strategiilor de dezvoltare şielaborarea politicii de promovare a
turism, mecanisme ce pot fi implementate în planificarea şi dezvoltarea turismului în Republica
Moldova.
Nivelul de cercetare ştiinţifică. Studierea resurselor umane s-a aflat în centrul atenţiei
mai multor savanţi, jurnalişti. Aici putem menţiona lucrarea autorului Gabriela Stanciulescu.
Tehnica operatiunilor de turism. Acest autor studiază importanţa, rolul şi particularităţile
resurselor umane. În lucrarea Turismul rural - modelul european de autorii Florina Bran şi Colab
ei fac o descriere mai clară a resurselor umane din domeniul turismului rural.

3
 CAPITOLUL I. PARTICULARITĂŢILE STRATEGIILOR DE
DEZVOLTARE A TURISMULUI NAŢIONAL
I.1. Evoluţia dezvoltării turismului în Republica Moldova
Începutul noului secol şi mileniu este marcat de industria turismului şi acălătoriilor care
reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate. În perspectivă este acceptată
idea că economia mondială va fi dirijată de trei industriimari ale serviciilor: tehnologia
informaţiilor, telecomunicaţiilor şi industriaturismului şi a călătoriilor.
Din evoluţiile turismului, desfăşurate pe plan mondial, rezultă că acest sector reprezintă o
sursă principală de redresare a economiilor naţionale a tuturor ţărilor caredispun de resurse
turistice importante.
Etapa inaugurării activităţii turistice în R.Moldova a fost condiţionată deînfiinţarea
primelor structuri specializate în turism şi călătorii: secţia Chişinău a Societăţii pe Acţiuni
“Intourist” cu specializarea organizării turismului receptor şiemiţător, crearea concernului
“Moldsindtur” specializat în organizarea turismului balneo-climateric şi de tratament, precum şi
schimburi turistice pe linie sindicală.
Primul grup de turişti străini a vizitat RSS Moldovenească în anul 1959. Deatunci dezvoltarea
turismului naţional şi internaţional a început să se desfăşoare înritm accelerat în republică. S-au
înfiinţat organe şi întreprinderi de primire şideservire a turiştilor străini. Organul de stat abilitat
cu primirea şi deservirea turiştilor străini pe teritoriul RSSMîn anii 1959-1974 era secţia
Chişinău a Societăţii Unionale pe Acţiuni “Intourist” care făcea parte din Ministerul Comerţului
Extern al Uniunii Sovietice. În această perioadă spectrul serviciilor turistice prestate este
diversificat. Pelângă punctele tradiţionale ale programelor turistice (tur de oraş, muzee, zone
deagrement) apar şi forme noi specifice cum ar fi: vizitarea diverselor întreprinderi, uzine şi
fabrici, organizarea de programe cultural-folclorice cu artişti de renume. Suntorganizate excursii
la întreprinderile complexului vitivinicol cu vizitarea plantaţiilor, participarea la culesul
strugurilor, degustările de vinuri în cele mai celebre gospodării producătoare. Programele
turistice includeau şi degustări de bucate naţionale larestaurantele cu specific autohton.
În anul 1961 în oraşul Chişinău a fost creată prima bază turistică, care avea o capacitate de
primire de numai 200 locuri pe sezon. În anul 1970 prin intermediul traseelor turistice
unionale, Moldova a fost vizitată de 11466 turişti.
În anul 1967 estecreat Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” destinat deservirii
turiştilor cuvârsta de până la 35 ani.
Pentru dezvoltarea turismului balnear, institutul de proiectări al URSS în anul 1979
elaborează schema unică de dezvoltare şi amplasare al staţiunilor, zonelor de odihnă şi turism,
parcurilor naţionale şi rezervaţiilor, în care este inclusă şi RSSM. În anul 1981 RSSM este
vizitată de 65000 de turişti din circa 45 de ţări. Peteritoriul republicii trec 14 rute unionale, 119
rute locale şi 9 rute turistice pentru zilele de odihnă.
În anul 1983 este dat în exploatare hotelul “Cosmos”
cu o capacitate totală decazare de 706 locuri, care dispune de un restaurant cu
160 locuri, două bufete şi un bar modern
Perioada 1980-1990 se caracterizează printr-o dezvoltare stabilă a ramurii cuindici
pozitivi de creştere anuală a numărului de turişti şi excursionişti. Infrastructuraeste completată de
modernizarea aeroportului Chişinău, trasarea drumurilor automoderne spre principalele obiective
turistice ale ţării.

4
 După declararea în anul 1991 a suveranităţii şi independenţei statului nou Republica
Moldova, are loc decentralizarea treptată a acestei sfere de activitate, este naţionalizată baza
tehnico-materială a ramurii.
Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova N352 din 26.09.1991 estecreată Asociaţia
Naţională de Turism “Moldova-TUR” în baza fostei Asociaţii Moldoveneşti a Comitetului de
Stat pentru turismul internaţional al URSS. Încondiţiile economiei de piaţă apar de la început
zeci, apoi şi sute de firme şi agenţiide turism private. Dacă în anul 1991 existau 32 de agenţii de
turism, atunci în anul 1994 numărul de firme turistice a atins cifra de 270. În industria turistică a
ţării înanul 1991 activau 3799 persoane, cifră care pe parcursul anilor ulteriori (până în1999)
este în continuă scădere. În luna august 1991 este instituit organul guvernamental Departamentul
Turismului iar în luna februarie a anului următor - Ministerul Tineretului, Sportului şi
Turismului, care este abilitat cu funcţii de licenţiere şi control asupra activităţii deturism.

Fig. 1.1 Traseu turistic naţional nr.1 ”Orheiul Vechi

Traseu turistic naţional nr.1
”Orheiul Vechi – loc de interferență a culturilor multiseculare”
Itinerar: Chişinău - Ivancea – Brăneşti – Trebujeni – Butuceni –– Chișinău
Durata excursiei: 5-8 ore, în dependență de programul turistic solicitat.
Beneficiarii excursiei: turiști străini și locali, elevi, tineret, istorici, arheologi.
Scopul excursiei: cunoașterea multiplelor culturi care s-au dezvoltat pe parcursul mileniilor în
acest spațiu geografic, a aspectelor arheologice dar și spirituale ale teritoriului, familiarizarea cu
habitatul localnicilor, cu tradițiile arhitectonice autentice ale satelor Trebujeni și Butuceni, cu

5
obiceiurile si valorile culturale, create pe parcursul mileniilor de către poporul moldovenesc.
Programul excursiei include, (la alegere): vizitarea muzeului, mănăstiri rupestre, atelierelor
meșterilor populari, cramei vinicole, drumeție, picnic in pădure, servicii de alimentație, servicii
de agrement, program folcloric. La dorința turistului în sezon pot fi practicate munci agricole.
Obiectivele turistice incluse în programul excursiei:
• Ivancea: Parcul Balioz, Conacul familiei Balioz (la moment se află în reparație), biserica
„Sfânta Treime”, ateliere a meșterilor populari.
• Brănești: vizitarea cramelor vinicole al S.A „Pivnițele Brănești”, biserica „Sfânta Maria”.
• Trebujeni, Butuceni: urmele Cetății geto-dace, rămășitele Valurilor de apărare, ruinele cetății
medievale Orhei, orașul oriental ,,Sehr al-Cedid”, băile tătărești, Muzeul complexului arheologic
Orheiul Vechi, mănăstirea rupestra și peștera (Butuceni), Biserica Nașterea Maicii Domnului,
vizitarea câtorva pensiuni agro-turistice.
Republica Moldova devine membră a organizaţiilor internaţionale de resort: cum ar fi:

 OMT - (Organizaţia Mondială a Turismului) Madrid 23.11.1993;

 CEI - (Iniţiativa Europeană Centrală) Zagreb 09.11.1996;
 CEMN - (Comunitatea Economică a Mării Negre) Istambul 28.04.1999;
 EURO-ASIA - Minsk, CSI 08.09.1999.
După aprobarea Legii Turismului şi creării Agenţiei Naţionale de Turism în noiembrie 2000
începe derularea proiectului Dezvoltarea durabilă a turismului finanţată de Programul de
Dezvoltare a Naţiunilor Unite.
Valoarea totală a proiectului constituie 1139960 $. Proiectul are ca scop crearea unei
baze pentru dezvoltarea turismului internaţional şi intern în Moldova într-un mod integrat,
echilibrat şi durabil, aşa încât acesta să aducă beneficii culturale şi socio-economice
considerabile ţării şi comunităţilor ei, fără a genera probleme serioase de ordinecologic şi socio-
cultural. Pentru a motiva turiştii să viziteze ţara noastră Centrul Internaţional de Expoziţii
Moldexpo pe lângă tradiţionalele expoziţii de turism organizate anual din 1995, mai organizează
din 2002 de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei Publice, cu Agenţia
Naţională a de Turism şi Departamentul Agroindustrial Moldova-Vin, Festivalul Vinului, care
întruneşte mii devizitatori din diferite ţări.
Odată cu crearea Camerei de Licenţiere au loc unele schimbări în vedereaeliberării
licenţelor de turism. Astfel, începând cu martie 2002 procedura de eliberarea licenţelor de turism
este transferată la Camera de Licenţiere.
Astfel grupul de experţi cooptaţi de Departamentul Dezvoltarea Turismului şi cusuport
financiar din partea proiectului PNUD Dezvoltarea Durabilă a Turismului elaborează Strategia
de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015. Această
strategie este aprobată prin hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. 1065 din 2 septembrie
2003.La iniţiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului Guvernul Republicii Moldova pe
data de 24 mai 2004 primeşte hotărârea Nr. 554 cu privire la aprobarea Programului Naţional în
domeniul turismului Drumul vinului în Moldova” . Scopul şi obiectivele acestui program sunt: de
a promova pe plan internaţional Moldova ca destinaţie turistică vitivinicolă; de a stabili legătura
între sectorul turistic şi vitivinicol; de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înaltă; de a
amplifica potenţialul economic şi valorifica potenţialul uman din mediul rural.

6
 I.2. Rolul strategiilor de dezvoltarea durabilă a Turismului în
R.Moldova.
Importanţa economică, social şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea
economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studio privind posibilitatea
de evaluarea şi folosire a resurselor turistice din Moldova la atragerea turiştilor străini. Atenţia
acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic, el creează venit
naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe, iar pe plansocial creează noi locuri de
muncă, contribuie la diminuarea şomajului.
Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor
turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre
satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini.
Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor
de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale, transformarea
turismului într-o activitate complexă, economic şi socială, într-un turism civilizat, competitiv. În
baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice şi a unor ample
documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete de dezvoltare a turismului, în
concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic, cererii şi oferteituristice. Avându-se în
vedere valorificarea unitară şi optimă a resurselor turistice în profil teritorial, este necesar de
stabilit strategia de dezvoltare şi diversificare a formelor de turism, de promovare a acestora pe
piaţa turistică internă şi externă, de amenajare şi echipare, competitive pentru un turism modern.
Ramura economică importantă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi,turismul
în republică trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi să devină o
componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceastadezvoltarea turismului
va contribui la amenajarea şi sistematizarea teritoriului, creareade noi locuri de muncă. Deaceea
pentru relansarea turismului trebuie de examinat componentele de bazăcare stau la formarea
potenţialului turistic:

 componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată

areliefului, condiţiile climatice favorabile.
 componenţa antropică, reprezentată prin monumente şi obiecte de artă,
muzee,elemente de etnografie şi folclor, realizări actuale de prestigiu.
 infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere, instituţii de alimentaţie publică,
transport, agrement.
Aceste trei componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice
naţionale, şi implicit premise de bază ale desfăşurării unei activităţi turistice intense. Pentru
crearea produsului turistic, trebuie de analizat următoarele.
Categorii principale de factori:
a) patrimoniul turistic, cu factorii naturali cum ar fi aşezarea geografică, clima,relieful, peisajele;
b) diverse elemente naturale de atracţie specifică cum ar fi izvoare, lacuri, iazuri etc;
c) factorul uman exprimat prin ospitalitate, obiceiuri, folclor, istorie, artă, cultură;
d) infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală cum ar fi industria
municipiului, transportul, comerţul, serviciile;
e) infrastructura cu specific turistic;

7
 f) cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism;
g) cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism.
Făcând o concluzie la cele expuse potenţialul turistic poate fi alcătuit din resurseturistice
naturale, resurse turistice antropice, infrastructură, factorul uman, caregenerează diverse forme
de turism. Un teritoriu poate fi solicitat ca destinaţie turistică,în măsura în care acesta oferă
resurse turistice naturale, antropice, infrastructură, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări
complexe, poate determina o activitate de turismşi includerea acestui teritoriu în circuitul turistic
intern şi internaţional. Se poate afirma că potenţialul turistic al Moldovei, componenţa antropică
şi infrastructura se află în stare de degradare, deaceea sunt necesare măsuri pentruredresarea
acestei situaţii. Astfel, protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic
se înscrie ca o problemă majoră în activitatea economică de turism,ocupând un loc bine
determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru turism.

Fig1.2 Slovenia - un excelent exemplu de turism durabil

În concluzie, turismul durabil este o formă de turism alternativ care însă are la bază următoarele
principii:

 minimizarea impacturilor activității turistice asupra mediului natural în vederea obținerii

durabilității ecologice contribuind la menținerea și îmbunătățirea stării de conservare prin
întoarcerea unei părți a veniturilor la aria protejată. Practicarea formelor de turism care nu
afectează mediul natural.
 minimizarea impacturilor negative ale activității turistice asupra comunității locale și a
membrilor ei în vederea obținerii durabilității sociale. Dezvoltarea acelor forme de turism care
nu perturbă și nu întrerup viața de zi cu zi a populației destinației turistice. Evitarea apariției
situațiilor ostile în relație cu comunitatea locală.

8
CAPITOLUL II. CARACTERISTICI, DEFICIENŢE ŞI DIRECŢII
STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN R. MOLDOVA…

2.1. Rolul transportului şi structurilor de cazare în dezvoltarea turismului din Republica

Moldova
Turismul, prin însuşi conţinutul său, înglobează ideea de mişcare, de deplasare în spaţiu.
Interdependenţa dintre turism şi transporturi este pusă în evidenţă de faptul că, în vederea
efectuării unui consum turistic, oamenii trebuie să călătorească, oferta, indiferent de natura ei,
neputînd veni în întîmpinarea consumatorului, ca de pildă în cazul bunurilor. Transporturile au
astfel un rol bine determinat în relaţie cu turismul: în primul rînd, prin intermediul lor se asigură
pătrunderea turiştilor în zonele de mare atractivitate şi, odată cu aceasta, întâlnirea ofertei cu
cererea, transformarea lor din potenţiale în efective; pe de altă parte, crearea condiţiilor de acces
permite valorificarea potenţialului turistic al zonei sau ţării respective. Rezultă de aici că, de
nivelul de dezvoltare a transporturilor şi, mai ales, de organizarea lor, depinde calitatea prestaţiei
turistice şi extinderea activităţii în sfera turismului. De altfel, majoritatea specialiştilor apreciază
că: programul adecvat, siguranţa, confortul, rapiditatea transporturilor reprezintă precondiţia
turismului de masă [2, p. 21].
Timpul total de vacanţă al unui turist poate fi descompus în două componente:
a) timp de transport (calatorie);
b) timp de sejur.
În acest context, pentru a da o cît mai bună utilizare vacanţei, turistul este interesat în
efectuarea unor deplasări rapide, deci cu o cheltuiala de timp minimă. Chiar şi în cazul unor
forme de turism în care transportul ocupa inevitabil o pondere mare (turism itinerant, de raliuri),
călătorul doreşte ca timpul de deplasare sa fie mic, acesta nereprezentînd în ultima instanţă decît
un consum auxiliar. Obiectivul de scurtare a timpului de călătorie este mai evident în cazul
deplasării cu mijloace proprii unde, pe lîngă celelalte inconveniente, intervine oboseala şi
solicitarea nervoasă a turistului.
Odata cu intensificarea circulaţiei turistice, problema realizării unor transporturi rapide
capătă o importanţă deosebită; în primul rând, în ideea satisfacerii calitativ superioare a nevoii de
călătorie pentru un număr în continuă creştere de turişti şi, în al doilea rând, în vederea
exploatării eficiente a mijloacelor de transport
Reducerea timpului de deplasare apare ca necesitate şi datorită unei alte tendinţe
manifestate în evoluţia circulaţiei turistice, şi anume: creşterea interesului pentru călătoriile pe
distanţe lungi şi foarte lungi. În condiţiile menţinerii constante a factorului transport, cu cît cresc
distanţele între reşedinţa turistului şi locul de petrecere a vacanţei, raportul timp de
deplasare/timp de sejur tinde să se modifice în favoarea celui dintâi, determinînd scăderi în
activitatea turistică. Optimizarea relaţiei distanţa-timp devine, în acest context, elementul esenţial
de dimensionare a activităţii în sfera transporturilor, criteriul principal de apreciere a eficienţei şi
rolului în dezvoltarea turismului.
Cu semnificaţii asemănătoare pentru componenta timp de călătorie acţionează şi alte
orientări, relativ recente, din structura circulaţiei turistice, cum sunt: creşterea ponderii
turismului de afaceri şi scurtarea duratei vacanţelor, ca urmare a tendinţei de partajare a acestora.

9
 Cu un conţinut complex (costuri de operare, materiale, ale muncii) şi dependente de o
multitudine de factori (piaţa mondială a combustibililor, progresele tehnice în construcţia şi
echiparea mijloacelor de transport, dezvoltarea infrastructurii s.a.), costurile serviciilor de
transport au înregistrat de-a lungul timpului o scădere, ceea ce s-a reflectat într-o sporire a
circulaţiei turistice. Avînd în vedere natura relaţiei dintre cele doua fenomene, reducerea costului
transportului - şi pe această bază, a celor generale ale produselor turistice - reprezintă preocupări
constante, în acest proces se impune totusi respectarea cîtorva cerinţe: realizarea unei
corespondenţe riguroase între nivelul preţurilor şi calitatea serviciilor (cu alte cuvinte, reducerea
costurilor trebuie să fie rezultatul progresului tehnic, perfecţionării organizării, utilizării raţionale
a mijloacelor şi nu al scăderii de conţinut sau calitate a serviciilor); asigurarea unei palete largi
de preţuri, cu niveluri adecvate tuturor categoriilor de clienţi potenţiali şi practicarea unui sistem
de facilităţi în funcţie de perioadă, distanţe, grup de turişti. Se creează astfel premizele unei mai
largi accesibilităţi şi, pe această bază, este stimulată circulaţia turistică
Între transporturi şi turism există, aşa cum se poate deduce din cele prezentate, o dublă
legătură cauză-efect. În aceste condiţii, pentru a răspunde exigenţelor în privinţa calităţii
serviciilor, timpului de deplasare, confortului, nivelului costurilor şi ţinînd seama de faptul că
transporturile reprezintă un domeniu sensibil la realizările ştiinţifice şi tehnice, se impune - ca
obiectiv strategic - dezvoltarea şi modernizarea continuă a acestora. Între tacticile de
materializare a acestui obiectiv pot fi menţionate:
 dotarea cu noi capacităţi de transport;
 creşterea gradului de confort;
 îmbunătăţirea performanţelor de viteză şi siguranţă;
 crearea unei reţele de căi de comunicaţie adecvată s.a.
Pentru desfăşurarea efectivă a traficului turistic se apelează la o gama variată de mijloace
de transport. Utilizarea unuia sau altuia dintre ele, ca şi folosirea lor combinată, sunt determinate
de factori legaţi de specificul călătoriei şi particularităţile mijloacelor de transport, precum şi de
elemente ţinînd de psihologia turiştilor. Dintre aceştia pot fi menţionaţi ca fiind mai importanţi:
distanţa de parcurs şi durata călătoriei, caracteristicile itinerariilor, starea căilor de comunicaţie,
intensitatea traficului, regularitatea şi securitatea curselor, motivul voiajului şi componenţa
grupurilor, confortul călătoriei, nivelul tarifelor practicate.
Transportul aerian. Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru
turiştii străini care vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu
companiile străine, prestează servicii de transport pasageri prin curseregulate şi charter,
asigurînd legături directe cu circa 20 de destinaţii, iar cu transbordări - cu majoritatea ţărilor
lumii. În ultimii ani s-a observat o reducere anumărului de destinaţii şi de curse către ţările
C.S.I., însă este evidentă tendinţa de creştere a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor
din Europa de Vest şi de Sud. Transportul feroviar. Republica Moldova dispune de rute feroviare
internaţionale către: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev,
Odesa, Nikolaev, Cernauti, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti,
Iaşi, Braşov, Cluj, Constanţa etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga) şi
Germania (Berlin). Multe dintre rute sunt zilnice.

10
 II.2. Analiza formelor de turism care contribuie la dezvoltarea
turismului
Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare,
desfăşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru
dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de
turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale, unde salariile
populaţieisunt sub nivelul mediu, creînd noi locuri de muncă şi venituri
suplimentare pentru fermieri. Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodariile
proprii. De menţionat ,însă, ca nu există nici o evidenţă a acestor structuri de
cazare şi nu este elaborat cadrul legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea
turismului rural
Direcţii strategice
 Elaborarea şi implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural.
 Efectuarea clasificării structurilor de primire a turiştilor în localităţile rurale.
 Identificarea comunităţilor rurale în care există posibilităţi pentru implementarea unor
proiecte - pilot în domeniul turismului rural.
 Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate în domeniul turismului.
 Crearea bazei informaţionale, editarea de ghiduri şi cataloage privind oferta deturism
rural.
 Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi
modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice.
 Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităţilor administraţiei publice
locale şi al populaţiei.
Republica Moldova dispune de un patrimoniu natural bogat, care este ocrotit de stat.
Suprafaţa totală luată sub protecţia statului constituie 66467,3 ha sau 1,96% din teritoriul ţării.
Conform estimărilor ecologiştilor, suprafaţa ariilor naturale protejate trebuea să ajungă în anul
2010 la cel puţin 5% din teritoriul ţării. Actualmente, în structura fondului ariilor naturale
protejate rezervaţiile peisagistice cuprind 34200 ha sau 51,5% din cadrul acestui fond (Trebujeni,
care include şi oraşul medieval Orheiul-Vechi, Ţîpova, Saharna, Climăuţi, Holosniţa, Rudi-
Arioneşti, Naslavcea, Corjeuţi, Brînzeni, Feteşti, Buteşti etc.) şi 19378 ha sau 29,4% rezervaţii
ştiinţifice cu un regim special de protecţie. Celelalte categorii de arii natural protejate constituie:
rezervaţii naturale - 8009 ha, rezervaţii de resurse – 523 ha, ariicu management multifuncţional –
1030 ha, grădini botanice – 104 ha, monumente de arhitectură peisageră – 191,1 ha. Cel mai
reprezentativ patrimoniu natural face parte din fondul de arii naturale protejate, dar se poate
menţiona că există multe alteteritorii care pot fi încadrate în perimetrul şi în criteriile valorilor
natural reprezentative. Arealele de bază din republică care pot constitui, prin cadrul lor natural şi
antropic, o adevarată şi atractivă ofertă pentru turismul ecologic sunt: arealul Codrilor, arealul
Toltrele Prutului, arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior, arealul Tigheci

11
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În urma studiului complex al potenţialului turistic naţional, aprincipiilor de management al
acestora în Republica Moldova, elementelor de infrastructură turistică, practicilor de valorificare
are surselor disponibile unităţilor de deservire a turiştilor, precum şi nivelurile de gestionare a
activităţilor turistice în teritoriu pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Republica Moldova are un variat potenţial natural şi cultural concentrat cu precădere în
mediul rural, dar care se găseşte într-o stare avansată de izolare de circuitul economic, iar
turismul rural este capabil să le facă funcţionale pe piaţă;
2. Majoritatea resurselor cu funcţionalitate turistică, deşi formal au unul sau mai mulţi gestionari,
nu sunt valorificate pentru scopuri turistice, balneare sau recreare organizată, deşi legislaţia
încurajează acest lucru;
3. Patrimoniul natural, valoros în plan european, se găseşte în faza de conservare şi în mare parte
nu este implicat în traseele turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare
insuficiente de la buget necesare procesului de protecţie şi cercetare a naturii;
4. Industria turistică din Republica Moldova se găseşte în fazasa de relansare după o profundă
criză şi nu este pregătită pentru valorificarea tehnologizată nonpoluantă resurselor turistice, iar
antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri importante de turişti;
5. Crearea şi dezvoltarea pe teritoriul ţării a unui număr de 20 dezone turistice în jurul
principalelor atracţii pentru vizitatori este necesară pentru instituirea unui sistem naţional turistic
echilibrat;
7. Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea acestea, necesită elaborarea unui
plan de management strategic şi utilizarea în cadrul negocierilor de atragere şi valorificare a
investiţiilor locale şi străine;
8. Caracterul participativ pentru elaborarea planului strategic de dezvoltare a turismului poate
asigura buna funcţionare a administraţiei gestionare, precum şi implicarea nemijlocită a
antreprenorilor şi populaţiei în dezvoltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu resurse
recreative;
9. Dezvoltarea turismului în spaţiile rurale este o alternativă bună pentru gospodăriile ţărăneşti,
care paralel cu practicile agricole pot deservi un număr însemnat de turişti în agropensiuni sau la
ferme reprezentative;
10. Conceptul Satului de vacanţă este una dintre cele mai profitabile forme de antreprenoriat
pentru valorificarea potenţialului turistic aflat în extravilanul comunităţilor rurale şi în ultimul
timp ce cereşte tot mai mult teren în ţările din regiune şi în Republica Moldova.
Recomandări de baza. Deficienţele identificate în industria turismului din Republica
Moldova au determinat necesitatea elaborării unor acţiuni detaliate, care urmeaza a fi îndeplinite
într-o perioada de timp scurt şi mediu.
Actiunile detaliate ale turismului au fost grupate în urmatoarele categorii de activitati:
- asigurarea ştiinţifică şi metodologică;
- dezvoltarea durabilă a turismului în Republica Moldova necesită o asigurare ştiinţifică şi
metodologică;
- prognozarea şi planificarea turismului presupune o îmbunătăţire esenţială a sistemului de
evidenţă statistică. În acest sens se recomandă ajustarea surselor şi a formelor statistice la
standardele internaţionale.
Aceasta implică:- determinarea indicatorilor valorici şi fizici şi tendinţele evoluţiei lor;

12
 BIBLIOGRAFIE

1. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în R. Moldova 2015

2. Geografia turismului - Metode de analiza in turism 2016
3. https://winetours.md/rom/blog/turismul-rural-din-moldova
4. http://www.oktravel.md/ro/tourism/turism-in-moldova-turismul-rural
5. http://www.moldova.md/ro/content/turism-rm

13