Miz, i si. stabileascd #4 un record de distant ficindu-se auzii a 0 de- irtare de 450 kam Pubticam stalaih chiar In punetsl trigonometric, pe un ‘munte din apropleres o- ragalui, In fotogratie, 6 verified. direc livitayea antenel saturitor, In socet_ moses st Yos-ti0r recepfionat pe NGOKDA ain RP, Ungurd, Stat ste situats la 480 i Aistanta 6) -Reporterul impro- vinat (¥O5-1101)REVISTA LUNARA A ASOCIATIEI VOLUNTARE PENTRU SPRIJINIREA APARARI PATRIET (A.V. A P) $I A MINISTERULUI TRANSPORTURILOR §I TELECOMUNICATIILOR N ANUL IL AUGUST 1958 SARBATOAREA ELIBERARII PATRIEI NOASTRE Se implinese 14. ant de cind, Ia 28 August 1944, forfele.popuare triotice, conduse de Partidul Comunist Ro- ‘min, folosind condifit- Te favorabile create de inaintarea vitorloas a Armatel" Sovie fu infaptult Insurectlaarmata care 4 pus capat dictaturlt_lltaro-fas fiste, Au trecut Mani de cind. a Inceput in fara noastra fis popular in eursul entra prima dati dea tungul - zbu- Glumater sale istorii — poporul romin Tat sonra in proprile sale wae $i, devenind stipin in propria sa fati, a miturat de ta conducere cla Sele” asupritoare. Poporul nostru, po- por haraic, sea pus toate forfele’ tn Slujbaconstruirt‘unei ‘vieji not, feri- te — viafasoctalisti, In ani regimula democrat-popular cel ee muncese ‘eq Brajele gl cu ml fea In fabric, pe ogoare, tn institu de cercetiri siinjifice si in labora toare, au objinut succese deosebite In loate’ domeniile viel soclale, In eres teres prodiicfei industriale, In trans ormarea socialista a.” agricultuel Aga, de exemplu, producfia. globali industrial a crescut de aproape 3 orl $t jumalate fata de anal 1038. Ina Geastdprivinta cele mal bune_rezul- fate sau obfinut in anal 1957 cind, fn comparafie cu 1956, productia glo- Dale Industrial a cteseut eu 85%, lar cea a mijloacelor de productie ca 11%." Aceaste a permis ea” salarial Imediu nominal al celor ce -muncese SH creased cu circa 10%, In munca de construire a soctalis- mul, de infeingere 2. greuliilor ine fente' perfoade! de. trevere, se conso- fideazd tot mal malt allanfa, clasel rmuncitoare cu faranimea -muncitoare Sub conduceres ‘lasel muncitoare. La fonsfutuireaIucritorilor dia sectorul Socialist al agriculturl, ce a_avut toc in primiyara acestul an la Constanta, Sau aritat in chip graitor roadele tinue) intiried a acester allanfe. Din {otalut famiitor “de facanl-muneitor peste 4c brazdeaziazl _pimmintul Eospodiriilor agricole colestive gi al tovirisirlor agricole, iar sectoral soctalst — in care se includ gl GAS. Precum 91 alfe institut de stat — te- Prezints 52% din Intreaga supratala agricola a fll. ‘Sub conducerca injeleapti. a Parti ulul’ Muncitorese‘Romin, — eforturile laseimuneitoare, jaranimii —munel- foare s1 Intelectuallior legafl de po- por sau concretizat in aeesti ani 1a Faptal iret ca Rominia. fara emi namente ageicold” son {ransformat Ine trun slat a carui economle $1 cultura sint in continua dezvoltare, un stat Stiveran $i independent, cu mare pres- fighu pe’ tictm’ international. * Acest drum, parcurs.in_ani_putint far marcat. de ‘mari gi. femareable Succese, a fost urmaren directa Tuptel eroice dus in cele mai grele condi timp de peste 20. de. amt de lass owincitoare, condusi de catre de~ fagamentul ei de avangarda, Partidut Comunist Romin, sift de” regimut Durghezo-mosierese sa activeze in cea iat cruntilegalitate, New Tost jertfele pe care a trebuit 5A le faci partidul, mulfi_au fost coma {it care, dinduesi vlafa, au pus teme- ‘it ani greta eiminala fanti-sovieti, cind a fost pus sub Semnul Tntrebiril insist existenfa. Ro falniel ca Stat, dou forfe s-au_ cio nit; pe de o parte burghez0-mogler ted lagi si triditoare Tar pe de alta parte, clase mineltoare Jn trunte. cu tidul el, anlmats de” profund. pax frotism, Clasele exploatatoare — burghezia si mosierimes, $1 reprezentanfil. lor Doliticl partidele ,istoriee", In strinsa flrdigie "eu clica “antonescian, bene- ind de pe urma razboiului au res- ‘sistematic orice incereare prin ia ar fi putut si fle seoa- indut beligerangilor. De-abia ‘ents, clad, Tovind crunt pe Ageesor, Armata Sovietiea se. apropia Vertiginos de. granifele Roranel, fercarile scacfionare." rominestt au fautat eu desperare 0 iegire. Tavora~ Dil Desi costielau cu imperialist brilanic, ele au fost nevolte si accep te in uitima Instanta propunerite Par. fidului Comunist Romin. Aga s-a\ pure tat Durghezla 31 mosierimea din Ro- ‘minia tn timpul razboiulai, si acest {1 fost paportul” lor Ia 23 August 1944 In oposite cu clasele exploatatoare triditonre, proletariatal a fost forts Principala care a militat $l a ac{ionst irk. pregetImpotriva.razbotulul cr minal” antisovietic, Impotrivacotro- Bltorifor faseigti. Urmind tara yoval- Fe cales trasati de Partidul Comu- hist Romia, clasa rmuneitoare a fost ‘ceca care — din primele ile ale fash iat aetunl patio e de. lupti impotriva ocupaailor Iitlerigi, 2 organizat, in condifille teroarel ‘antonesciene, sabotarea. pro fucfie!derazboi, 4 (ransportutilor pentru front Dac clasa imuncitoare a fost forta soclali de bizi, inlierea, organizarea $1 conducereanemijfocitd a. insurec= {ici armate de Ta 23. August a reve: Ait in Intregime Partidulut Comunist Romin, ‘Condit oblective peniri tre cere Ia Yinstirecfieexistaw Ti TGA, Astfel, ofensiva victorioasa. ti use. ce inci din. primivardArmata Sovielicd sise alle ling layi. Sub inluenfa,acestul fapt crescuse mifca rea fevolujlonard patriotic. Mase tot nai Targi volau ca razboiul -antso- Wietic saa sfirgil, igi manitestay tot ‘mal viel nemaljumicea Taf de gu Vernul Antonescu care reluzase si accepte propunerile generoase de. ar ‘mistifia Ticute de Uniunea. Sovietiel. ‘Oamenli munell, tof cetafenitcinstifi, nelinitii de faptal cd hitlrigtil lau linil-de apirare pe tertoria! , ceca ce ar fi atras nol nenoro Ciel ‘asupra populate! Toate aceste condifii ficeau posi- bile’ puternice activni de masa lmpo- friva'dictaturit antonesciene sh 2. oct panfiloritlerigth Ele eran, impiedi fate inside fapful ei in conducerea Partidului Comunist elemente dus ‘dusmanutui de clas Grupul tad for din condicere facea totul pentru a rupe partidul de mase, pentru a da 1