Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


DEPARTAMENTUL,ECONOMIE MARKETING ȘI TURISM

LUCRU INDIVIDUAL
La disciplina Logistica comerțului exterior

Analiza dinamicii exportului


UE-28 cu alte țări

A efectuat: Cotiujinscaia Valeria, Gr.MK 1402


A verificat: Garștea S.,lect. sup. univ.

Chişinău 2016
1
CUPRINS

Introducere......................................................................................................................................3

1. Principalii actori din comerțul internațional........................................................................4

2. Comerțul extra-UE...............................................................................................................7

3. Analiza principalilor parteneri comerciali...........................................................................9

4. Analiza principalelor grupe de produse.............................................................................11

Concluzii........................................................................................................................................14

Bibliografie....................................................................................................................................15

2
INTRODUCERE

Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a crescut puternic, dar


foarte debalansat, importurile prevalând în mod net asupra exporturilor. Valoarea totală a
importurilor moldoveneşti a crescut în această perioadă de 4,4 ori, în timp ce exporturile au
crescut cu numai 80%. În această perioadă Uniunea Europeană a devenit principalul partener
comercial al Republicii Moldova. În 2007 ţărilor UE le reveneau 50,6% din exporturile
moldoveneşti şi 45,6% din importurile ţării. Fiind cea mai mare economie mondială, cu
asemenea ponderi în comerţul Republicii Moldova UE se înscrie aproape perfect în predicţiile
teoriei gravitaţionale a comerţului internaţional vizavi de structura aşteptată a comerţului extern
al ţării noastre.

Se ştie că UE are cel mai mare număr de aranjamente comerciale înregistrate de OMC
comparativ cu oricare alt participant la această organizaţie comercială. Începând cu 1997, UE a
oferit Republicii Moldova preferinţe comerciale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferinţe,
iar în ianuarie 2006 UE a extins considerabil lista mărfurilor pentru care acorda preferinţe
comerciale la importul din Republica Moldova. Recent, în martie 2008 au intrat în vigoare
Preferinţele Comerciale Autonome.

Care a fost rolul acestor regimuri comerciale acordate de UE asupra exporturilor


moldoveneşti spre această destinaţie?

Căutarea răspunsului la această întrebare este obiectivul principal al acestui studiu. Pentru
a răspunde la această întrebare autorii utilizează un model gravitaţional al comerţului
internaţional adaptat pentru a răspunde necesităţilor analitice. Concluziile modelului sunt verifi -
cate şi pe baza unei metode alternative.

3
Principalii actori din comerțul internațional
UE-28, China și Statele Unite au fost cei mai mari trei actori din comerțul internațional (a se
vedea figura 1) din 2004 când China a depășit Japonia.

În 2014, legătura dintre exporturi și importuri (coeficientul de acoperire) a fost în special mare în
favoarea exporturilor în Rusia și Norvegia (a se vedea figura 2), în timp ce în termeni absoluți
China și Rusia au avut cele mai mariexcedente comerciale anuale din 2005; în 2014, Statele
Unite au avut cel mai mare deficit anual (a se vedea figura 3).

4
(Fig 2) Coeficientul de acoperire privind comerțul internațional

5
Fig 3. Balanța comercială pentru comerțul internațional

Considerând fluxurile de exporturi și importuri, UE-28 a avut, în 2014, cea mai mare a doua cotă
de exporturi și importuri globale de mărfuri (a se vedea figurile 4 și 5): exporturile de mărfuri din
UE-28 au fost echivalente cu 15,0 % din totalul mondial și în 2014 au fost depășite pentru prima
dată de la crearea UE de către China (15,5 %), menținându-se încă în fața Statelor Unite
(12,2 %); Statele Unite au avut o cotă mai mare de importuri mondiale (15,9 %) decât UE-28
(14,8 %) sau China (12,9 %).

6
Fig 4. Cotele de piață din piața mondială a exporturilor, 2014

Fig 5. Cotele de piață din piața mondială a importurilor, 2014


7
Comerțul extra-UE
Comerțul internațional cu mărfuri al UE-28 cu restul lumii (suma exporturilor și a importurilor
extra-UE) a fost evaluat la 3 517 miliarde EUR în 2015 (a se vedea figura 6 și tabelul 1). Atât
importurile, cât și exporturile au crescut comparativ cu 2014, însă această creștere a fost mai
mare pentru exporturi ( 88 de miliarde EUR) decât pentru importuri ( 35 de miliarde EUR). Prin
urmare, excedentul comercial al UE-28 a crescut de la 11 miliarde EUR în 2014, la 64 de
miliarde EUR în 2015.

După ce a trecut printr-o scădere dramatică atât a exporturilor, cât și a importurilor în 2009, UE-
28 și-a crescut exporturile la 58,7 % în decursul a patru ani pentru a ajunge la un nivel record de
1 737 de miliarde EUR în 2013. Exporturile au scăzut apoi la 1,9 % în 2014 înainte să crească la
5,1 % pentru a atinge un nou vârf în 2015 de 1 791 de miliarde EUR. În schimb, creșterea
importurilor după 2009 a fost de 45,5 % în decursul a trei ani pentru a ajunge la o valoare de vârf
în 2012 de 1 798 de miliarde EUR. Deși importurile au scăzut la 6,2 % în 2013 înainte de a se
stabiliza (până la 0,3 %) în 2014 și a crește cu 2,0 % în 2015, se află încă sub valoarea atinsă în
2012.

Tabelul 1. Comerțul internațional, 2014–15

8
Fig 6. Evoluția comerțului internațional, UE-28, 2005–15

Germania a fost, de departe, cel mai mare stat membru în ceea ce privește comerțul în afara UE-
28 în 2015, contribuind cu 28,2 % din exporturile de mărfuri ale UE-28 către țări terțe și
efectuând aproape o cincime (18,8 %) din importurile UE-28 (a se vedea figura 7).

Fig 7. Comerțul extra-UE-28, 2015

9
Următorii trei cei mai mari exportatori, Regatul Unit (12,9 %), Franța (10,5 %) și Italia
(10,4 %), au rămas la fel ca în 2014 (deși exporturile Franței în afara UE-28 le-au depășit pe cele
ale Italiei), acestea fiind singurele state membre ale UE care dețin o cotă de două cifre din
exporturile UE-28. Regatul Unit (15,2 %),Țările de Jos (14,4 %), Franța (9,5 %) și Italia (8,9 %)
s-au situat imediat în urma Germaniei în ceea ce privește volumul importurilor de mărfuri din
țări terțe în 2015. Procentul relativ ridicat pentru Țările de Jos poate, cel puțin parțial, să fie
explicat prin volumul considerabil de mărfuri care intră în UE prin Rotterdam, care este cel mai
mare port maritim al UE. Cel mai mare excedent al comerțului de mărfuri extra-UE-28, evaluat
la 179,4 miliarde EUR în 2015, a fost înregistrat de Germania, urmată de Italia ( 33,7 miliarde
EUR) și de Irlanda ( 29,3 miliarde EUR).

Analiza principalilor parteneri comerciali


Între 2005 și 2015, dezvoltarea exporturilor de mărfuri ale UE-28 de către principalii
parteneri comerciali a variat în mod considerabil. Printre principalii parteneri comerciali, cea mai
mare rată de creștere a fost înregistrată pentru exporturile către China, care au fost mai mult
decât triple, în timp ce exporturile către Coreea de Sud și Brazilia au fost mai mult decât duble (a
se vedea figura 10). Exporturile către Japonia și Rusia au crescut mai lent și au fost cu
aproximativ 30 % mai mari în 2015 decât au fost în 2005.

În ceea ce privește importurile, între anii 2005-2015, UE-28 a cunoscut o scădere a


nivelului importurilor de mărfuri din Japonia (care au scăzut cu 20 %). Cele mai mari creșteri au
fost înregistrate pentru importurile din China și India, care au fost mai mult decât duble.

Statele Unite au rămas, de departe, cea mai comună destinație pentru mărfurile exportate
din UE-28 în 2015 (a se vedea figura 11), cu toate că ponderea exporturilor UE-28 destinate
Statelor Unite a scăzut de la 28,0 % din totalul din 2002 la 16,7 % în 2013 înainte de a ajunge la
20,7 % până în 2015. China a fost a doua cea mai importantă piață de destinație pentru
exporturile din UE-28 în 2015 (9,5 % din totalul UE-28), urmată de Elveția (8,4 %). În 2015,
Turcia a depășit Rusia pentru a fi cea mai mare a patra destinație pentru exporturile de mărfuri
din UE-28. Cele mai mari șapte piețe de destinație pentru exporturile de mărfuri din UE-28 –
China, Statele Unite, Rusia, Elveția, Norvegia, Turcia și Japonia –au însumat peste jumătate
(53,1 %) din toate exporturile de mărfuri din UE-28.

10
Fig 11. Principalii parteneri comerciali pentru exporturi, UE-28, 2015

Cei mai mari șapte furnizori de importuri de mărfuri în UE-28 au fost aceleași țări ca cele
mai mari șapte piețe de destinație pentru exporturile din UE-28, deși ordinea acestora a fost ușor
diferită (figura 12).

Fig 12. Principalii parteneri comerciali pentru importuri, UE-28, 2015

11
Aceste șapte țări au înregistrat o cotă mai mare a importurilor de mărfuri în UE-28 decât
cota lor de exporturi de mărfuri din UE-28: aproape trei cincimi (59,8 %) din toate importurile de
mărfuri în UE-28 proveneau din aceste șapte țări. China a fost țara de origine a peste o cincime
(20,3 %) din toate importurile în UE-28 în 2015 și a fost cel mai mare furnizor de mărfuri
importate în UE-28. Cota Statelor Unite din importurile de mărfuri în UE-28 (14,4 %) a fost cu
aproximativ 6 puncte procentuale mai mică decât cea a Chinei, în timp ce cota Rusiei (7,9 %),
care a fost cel de-al treilea cel mai mare furnizor de mărfuri către UE-28, a fost cu 6 puncte
procentuale mai mică. În 2015, Turcia a depășit Japonia, devenind cel de-al șaselea cel mai mare
furnizor de importuri de mărfuri în UE-28.

Analiza principalelor grupe de produse


Între anii 2010-2015, valoarea importurilor și a exporturilor UE-28 a crescut pentru toate grupele
de produse prezentate în figura 13, cu excepția importurilor de combustibili minerali și produse
lubrifiante, care au scăzut la 14,7 %. Cea mai mare rată de creștere a importurilor a fost raportată
pentru alimente, băuturi și tutun, cu privire la care a fost observată o creștere de 49,5 %.
Importurile de aceste produse au crescut, de asemenea, semnificativ (până la 33,8 %), însă
această creștere a fost depășită de produsele chimice și produsele conexe, unde a fost înregistrată
o creștere de 34,8 %

Excedentul comercial al UE-28 pentru mărfuri de 64,2 miliarde EUR în 2015 a fost determinat
de o balanță comercială pozitivă în ceea ce privește utilajele și echipamentele de transport, care a
atins valoarea de 218,0 miliarde EUR, și în ceea ce privește produsele chimice și produsele
conexe, (129,9 miliarde EUR). Între anii 2010-2015, UE-28 a raportat o creștere a excedentului
comercial pentru ambele categorii de produse menționate. Pentru alimente, băuturi și tutun, UE-
28 a trecut de la un deficit comercial mic în 2010, la un excedent comercial la fel de mic în 2015.
Pentru celelalte trei grupe de produse prezentate în figura 13, UE-28 a raportat un deficit
comercial mai mic în 2015 decât a fost înregistrat în 2010. Cel mai mare deficit comercial din
2015 a fost înregistrat la combustibili minerali și produse lubrifiante, unde importurile au depășit
exporturile cu 243,2 miliarde EUR.

Structura exporturilor de mărfuri din UE-28 s-a modificat între anii 2010 și 2015 cel mai
pregnant în rândul grupelor de produse mai mici (a se vedea figura 14). Cota alimentelor, a
băuturilor și a produselor din tutun a crescut de la 5,6 % la 6,3 % în cursul acestor ani, în timp ce
cota de combustibili minerali și produse lubrifiante a scăzut de la 5,8 % la 4,8 %.

12
Fig 14. Principalele exporturi, UE-28, 2010 și 2015

Cea mai mare schimbare care s-a produs între anii 2010 și 2015 în ceea ce privește structura
importurilor în UE-28 a vizat combustibilii minerali și produsele lubrifiante, a căror cotă a scăzut
de la 25,2 % la 19,0 % (a se vedea figura 15). În schimb, în aceeași perioadă, cota altor produse
fabricate a crescut de la 23,8 % la 26,1 %, în timp ce cota utilajelor și a echipamentului de
transport a crescut de la 28,9 % la 31,0 %.

13
Fig 15. Principalele importuri, UE-28, 2010 și 2015

Figura 16 pune în contrast structura importurilor și a exporturilor UE-28 în 2015: ar trebui reținut
faptul că nivelul general al exporturilor a fost cu aproximativ 3,7 % mai mare decât al
importurilor. Cea mai importantă diferență o reprezintă cota de combustibili minerali și produse
lubrifiante, care a fost de câteva ori mai mare pentru importuri decât pentru exporturi. Acest
aspect a fost echilibrat de cotele mai scăzute de import pentru utilaje și echipamente de transport
și pentru produsele chimice și produsele conexe.

Fig 16 . Principalele exporturi și importuri, UE-28, 2015

14
Concluzii

UE va continua să rămână principalul partener economic al Republici Moldova. Totuşi,


există factori, ce ar putea diminua intensitatea relaţiilor economice şi care, pe de o parte, ţin de
evoluţiile economice modeste în UE, iar pe de altă parte, în special, de promovarea lentă a
reformelor în Republica Moldova. Economia naţională este puternic dependentă de dinamica
economiei Uniunii Europene. Evoluţiile economice nefaste din UE, în special în România, Italia,
Germania şi Portugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra fluxurilor orientate spre
Republica Moldova: remiteri, plăţile pentru importul produselor moldoveneşti şi investiţii
străine. Pe de altă parte, intensificarea reformelor structurale în Republica Moldova ar adăuga
calitate în relaţiile economice cu UE:

- realizarea măsurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate europeană, care


vizează: infrastructura, instituţiile, procedeele va stimula exportul spre UE;

- ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte


investiţionale în Republica Moldova din partea agenţilor economici din UE.

Pe termen mediu, în contextul iniţierii negocierilor privind semnarea Acordului de Liber


Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (ALSAC) relaţiile cu EU vor continua să se
îmbunătăţească. Procesele premergătoare semnării acordului ar trebui să contribuie la racordarea
Republicii Moldova la standardele europene. Pe lângă reducerea bilaterală a tarifelor vamale
pentru asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între Republica Moldova şi UE, Republicii
Moldova îi va fi solicitată ajustarea standardelor naţionale la cele europene pe mai multe
segmente, ca: cerinţele fito-sanitare pentru mărfuri, servicii şi investiţii, aspecte legate de
concurenţă, achiziţii publice, etc. Totuşi, pe termen scurt, ALSAC prezintă un risc pentru
anumite ramuri ale economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar.

Totodată, efectele pe termen lung, ce ar putea fi obţinute în cazul în care Republica


Moldova îşi va îndeplini conştiincios “ tema pe acasă” şi va promova reformele, vor fi net
superioare repercursiunilor nefaste. La acest moment, Republica Moldova, practic, nu este
pregătită pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar putea face faţă rigorilor
europene. În acest sens, Republica Moldova, în cadrul negocierilor, ar trebui să insiste asupra
unei treceri graduale la un regim liberalizat de comerţ, ceea ce ar permite atenuarea posibilelor
efecte negative. Concomitent Republica Moldova trebuie să-şi orienteze eforturile spre realizarea
serioasă şi rapidă a schimbărilor economice structurale. De altfel, nici Uniunea Europeana nu va
susţine semnarea Acordului până nu vor fi realizate progrese sigure.

15
Bibliografie

1. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336
2. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ext_lt_introle&lang=en
3. http://www.ziare.com/articole/exporturi+ue
4. http://www.eumission.mfa.md/relatii-comerciale-rm-ue/

16

S-ar putea să vă placă și