rust Crof. ob. firbo eels Spine _Sompphn ton treekife Hii Col. Cros, Chg- yrs, 2003 , pp.23 7128. Capitolul 1: Biblia in Biserica Ortodoxd 1, Sfanta Scriptura in Traditia Bisericii Dar Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care-L va trimite Tatal, in numele Meu, Acela vi va invata toate gi va va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu” si ,va va calduzi-la tot adevirul Acela ma va slavi, pentru c& din al Meu va lua gi va va vesti.” (oan 14, 26; 16, 13 si urm.). ‘Acest fragment din Cuvantul de desp&rtire al Iui Tisus ofert argumente. pentru interpretarea ortodox’ a Bibliei. Aici~se huanfeaz4 relatia dintre Sfanta Scripturé»si Traditia Bisericii, precum si calea prin care cuvintele mérturiei biblice devin cuvantul viu,si datator de viafi al lui Dumnezeu. Hermencutica ortodoxa. - principiiie si metodele de interpretare.a Scripturii are ca punct de pornire afirmatia din:2 Timotei.3,- 16: Toat& Scriptura este insuflat& de Dumnezeu”. ‘Aceasti- lucrare de inspirafie -presupune .ceea ce se numeste ‘sinergie,.un efort comun intre Duhul Sfant, pe de o parte, si omul care primeste revelatia dumnezeiasc& gi 0 traduce in. vestirea evangheliei, pe de alté parte in crearea_operei- sale, autorul..,,inspirat” se _bazeaza..pe elementele traditiei, orale si scrise. Cu toate c& lucrarea lui reflect propriul sau gand:creator, ea se intemeiazi, in mare masur’, pe paradosis, adic& pe m&rturia ucenicilor lui lisus, transmisi de la prima la a doua generatie crestind. Prin urmare, Evanghelia sau Epistolele create de autorul apostolic sunt configurate, in forma gim4 ‘SFANTA SCRIPTURA IN TRADITIA BISERICI! confinut, de Sfinta Tradifie. Traditia este matricea unde sunt concepute i din care iau nastere Scripturile. Traditia a fost numita smemoria vie a Bisericii” (Parintele Serghei Bulgakov). Cu alte cuvinte, Biserica di nastere Scripturilor canonice, in primul rand scrierilor Noului Testament. De asemenea, Scriptura ebraic este injeleasa si interpretati cu referire la lisus Hristos, considerat originea si implinirea ei. El este originea Sfintei Scripturi pentru ci el este Logosul, Cuvénhsl £irside snjoafte at Tai Dumnezeu, ce are functia de agent al creafiei si, in acelasi timp, este ultim confinut sau referent al proorociilor. El este implinirea Scripturii ebraice, care, la cel mai addane-tiivel de setnnificatie, se refer’ ta El si la lucrarea Sa mantuitoare. Hristos oferé sensul adevarat pentru injelesurile’ tainice ale Legii si idléProorocitor. ‘br felut acesia, Hristos Insugi este ,principiul -hernreneutic”*'saw\ principial de interpretare, deoaiece El reveleazi ‘sensul:-adevarat at tuturor Scripturilor inspirate.’ Dit deest punct “de vedere, «crestinatatea ortodox’ sustine c& Vechiul si Noul.Testarieht sunt’ ,€&rti ale Bisericii”. Impreun& ele: forntedza,,canonul Bisericii” sau ;legea adevarului” prift care-se hottiriste ce este'gi ce nu este clement autentic al Sfintei Traditii: ' Pentru fixa cdnfinutul autemtic:si limitele Traditiei, canonul biblic trebuie interpretat Intr-un mod special. Biblia nu-si confine interpretarea in sine, ‘ceea ce rezult& din coexistenta” unor interpretiri contradictorii referitoare la sénsul unui anumit fragment. De fapt, scrierile biblice inu pot’ fi interpretate corect decat in lumina Sfintei Tradipii. Tradivia ofera continutul original al Scripturii. Ea inglobeaz paradosis-ul oral gi sctis, adic& tot ,ce este transmis” de la inceput sub forma revelatiei dumnezeiesti si a reflectiei crestine asupra tainei lui Hristos. Traditia poate fi echivalat& cu ,evanghelia apostolica” (infeleasa in cel mai larg si profund sens al expresiei) la care isi aduve marturia partiald, dar unic8, fiecare scriere biblici. Mai mult deoat a considera Scripturile mediul de inspirafie original si primar, iar Traditie 0 simpla reflectie omeneasca asupra marturiei furnizate de Traditie, se cuvine s& acordam insemnatate major’ faptului c& Scriptura caBiblia in Biserica Ortodoxé 25 text seris ia nastere din Traditie. Prin urmare, Tradijia oferd perspectiva hermeneutic& necesara interpretarii corecte a textelor biblice. Aceasta inseamna c& Ortodoxia opereazd intr-un ,cerc hermeneutic” inchis. Initial, expresia facea referire la interactiunea dintre interpretul ce se raporteaza la Biblie cu anumite presupozitii si semnificatii predeterminate si textul biblic in sine. in lipsa presupozitiilor nu se poate vorbi despre exegez'. Mai simplu, noi abordim Biblia pentru a dobandi sau a ne intari credinta, si totusi procediim astfel avand deja o anumit& credinta, ce ne configureazi modul de lecturi a scrierilor biblice. Citind Cuvantul lui Dumnezeu, cdutim sens si credinta; totusi numai_ prin ochii credintei putem intelege cu adevarat Cuvantul. Credinta © conditionata de Cuvant, totusi interpretarea corect a cuvantului necesiti credinja. Acesta este modul de desfisurare a ,,cercului hermeneutic”. Tipul acesta de circularitate se regiseste, de asemenea, in dinamica existent& intre Scriptura’ si Traditie. Scriptura este canonul sau norma prin care sunt judecate toate traditiile si care determina Traditia inspirata si autentic’. Totusi, Scripturile 1A se vedea R. Bultmann, Is Exegesis Without Preasuppositions Possible’, Existence and Faith, New York, 1960, p. 289-296; si studiul siu The Problem of Hermeneutics, in Essays Philosophical and Theological, Londra, SCM, 1955, p. 234.261 2 Cercetitorii de astizi nu vad in acest proces circular un obstacol in exegeza iblic, eo spiral hermeneutic8”, prin care se descrieinteractiunea dintre text si interpret. A se vedea Grant Osbome, The Hermeneutic Spiral, Downess Grove, IN, Intervarsty Press, 1991. O asemenea spiral este de neocolit in procesul de nterpretae si, de fat, joaca un rol pozitiy in dobanditea cunvsytii Tui Dumnezeu. Abordind problema, in maniera lor_conservator-protestant®, WW. Klein, C.L, Blomberg si RL. Hubbard (Introduction to Biblical Interpretation, Dallas, Londra, Word Publishing, 1993, p. 114), subliniaza: .Cu invajém mai mult din studierea Scripturii, cu atét ne dstrugem sau largim in moduri mai mult sau mai pujin importante. In esenta, acest proces descrie natura invari: interactiva, neincetat, continua, Studiind Bibl, credinciogii interactioneazA cu textul ei (si cu Autorul ei, gi, ca rezultat, in timp igi largese injelegerea”