Sunteți pe pagina 1din 140

Carmen Aneta Isac Carmen Mihaela Coca

GIMNASTICA RITMICĂ ÎN ŞCOALĂ

EXERCIŢII
PENTRU
CICLUL PRIMAR, GIMNAZIAL ŞI LICEAL

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ISAC, CARMEN ANETA
Gimnastica ritmică în şcoală : exerciţii pentru ciclul primar,
gimnazial şi liceal / Isac Carmen Aneta, Coca Carmen Mihaela. -
Cluj-Napoca : Editura G.M.I., 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-1776-27-9

I. Coca, Carmen Mihaela

796.412

2
Cuprins
Introducere...................................................................................................... 5
Generalităţi .................................................................................................... 6
Scurt storic ...................................................................................................... 8
Mijloacele de acţionare ale gimnasticii ritmice .............................................. 9
Ciclul primar................................................................................................... 9
Exerciţii libere pe loc ....................................................................... 9
Exerciţii libere din deplasare .......................................................... 13
Variante de paşi. ............................................................................. 22
Forme speciale de mers şi alergare................................................. 22
Paşi de dans .................................................................................... 25
Exerciţii la bara de perete pentru ciclul primar .............................. 27
Elemente de tehnică corporală
Exerciţii de balans, arcuire şi val.................................................... 35
Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii articulare ........................................ 42
Sărituri artistice .............................................................................. 46
Echilibre ......................................................................................... 49
Întoarceri şi piruete ........................................................................ 53
Supleţe ............................................................................................ 55
Exerciţii cu obiecte portative
Coardă ............................................................................................ 58
Cerc ................................................................................................ 60
Panglică .......................................................................................... 61
Jocuri .............................................................................................. 63
Ştafete............................................................................................. 65
Trasee aplicative............................................................................. 66
Ciclul gimnazial şi liceal .............................................................................. 67
Exerciţii libere pe loc ..................................................................... 67
Exerciţii libere din deplasarea ........................................................ 70
Variante de paşi. ............................................................................. 71
Paşi de dans .................................................................................... 71
Exerciţii la bara de perete pentru ciclul gimnazial şi liceal. ........... 75
Elemente de tehnică corporală...................................................................... 80
Exerciţii de balans, arcuire şi val -Val de corp ............................... 80
Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii articulare ........................................ 83
Sărituri artistice ............................................................ 83
Echilibre ......................................................................... 89
Întoarceri şi piruete ........................................................................ 94
Supleţe ............................................................................................ 97
Exerciţii cu obiecte portative ........................................................................ 98
Coardă ............................................................................................ 98
Cerc .............................................................................................. 100
Minge ........................................................................................... 102
Panglică ........................................................................................ 104
Măciuci......................................................................................... 105
Jocuri ............................................................................................ 106
Ştafete........................................................................................... 107
Trasee aplicative ......................................................................................... 108
Circuite pentru dezvoltare fizică generală .................................................. 109

3
Obiecte demonstrative folosite în ora de educaţie fizică. ........................... 110
Terminologia în gimnastica ritmică ............................................................ 113
Modele de structuri pentru lecţiile de educaţie fizică cu conţinut de gimnastică
ritmică......................................................................................................... 120
Ciclul primar............................................................................................... 120
Ciclul gimnazial ......................................................................................... 127
Ciclul liceal................................................................................................. 134
Bibliografie ................................................................................................. 140

4
INTRODUCERE

Gimnastica ritmică face parte din marea familie a gimnasticii,


este o disciplină sportivă exclusiv feminină care are un conţinut
motric bogat ce o situează la graniţa dintre SPORT şi ARTĂ.
Multitudinea de termeni şi descriere a lor o face dificilă în
explicaţii faţă de alte discipline sportive, acest fapt se datorează şi
folosirii obiectelor portative în concordanţă cu muzica şi mişcările
corpului.
Cartea se doreşte a fi un îndrumar pentru profesorul de
educaţie fizică (care nu are specializare în gimnastica ritmică).
Totodată dorim, ca prin această lucrare să uşurăm munca
profesorului, făcând din gimnastica ritmică o ramură sportivă mai
cunoscută şi uşor de învăţat. Astfel, încât elevii să ajungă să o
îndrăgească practicând-o atât ca activitate de loisir, întreţinere, cât şi
la nivel de performanţă.
Această ramură de sport ar trebui să se regăsească „cu
adevărat” în programa şcolară la toate ciclurile de învăţământ
preuniversitar şi de ce nu şi universitar. Gimnastica ritmică îi ajută pe
copii să îşi exprime identitatea, să-şi educe atitudinile, să-şi dezvolte
relaţiile interpersonale pozitive, să-şi regleze şi echilibreze starea
emoţională şi totodată să-şi dezvolte valorile culturale create prin
mişcare.
Pe de altă parte, spectaculozitatea acestei ramuri este dată de
folosirea obiectelor portative (coardă, cerc, minge, măciuci, panglică)
în coordonare cu muzică, făcând ora de educaţie fizică mai atractivă.

5
GENERALITĂŢI

Gimnastica Ritmică este un sport, o disciplină exclusiv


estetică care doreşte să releve sufletul şi natura sexului feminin.
Mişcarea frumoasă, trebuie să fie fluentă, armonioasă şi elegantă.
Este deajuns să privim elevele care practică în mod regulat
gimnastica ritmică, mersul lor natural, mişcările dezinvolte şi precise
ca să ne convingem de avantajele multiple ale acestui sport
Pe lângă avantajele simţului estetic şi muzical, reprezentat
prin dezvoltarea expresivităţii faciale şi a unei atitudini elegante şi
graţioase în mişcare, Gimnastica Ritmică asigură menţinerea stării
generale de sănătate, prevenirea îmbolnăvirilor, excesului ponderal al
obezităţii, formarea unui sistem de priceperi şi deprinderi motrice de
bază şi specifice.
Urmărind o competiţie de gimnastică ritmică rămânem plăcut
impresionaţi de eleganţa şi fineţea mişcărilor, armonia culorilor
costumaţiei cu obiectele portative şi ambianţa muzicii.
Forma artistică de executare a mişcărilor trebuie să devină un
scop în sine şi este definită de:
 Ţinuta artistică, care este reprezentată de poziţia
capului ţinut drept cu bărbia uşor ridicată deasupra
linie orizontale, privirea înainte. Umerii sunt traşi în
jos, gâtul este degajat, spatele drept, braţele
neîncordate susţinute pe lângă corp, abdomenul supt,
picioarele întinse cu vârfurile uşor depărtate.
 Armonia în mişcare este redată de posibilitatea
coordonării mişcărilor segmentelor corpului în
vederea realizării unei unităţi perfecte. Gradul de
încordare a diferitelor părţi în momentul mişcării este
necesar să fie logic distribuit, simultan sau succesiv,
urmărind continuitatea în evoluţie. Execuţia trebuie să
fie liberă, naturală, să dea impresia de uşurinţă.
 Amplitudinea este redată prin folosirea mobilităţii
coloanei vertebrale, articulaţiilor coxo-femurale şi
scapulo-humerale.
 Ritm şi muzicalitate. Variaţiile de ritm în concordanţă
cu sensul mişcărilor şi cu muzica ridică valoarea
execuţiei artistice.
Prezenţa muzicii creează în primul rând o stare emoţională
favorabilă care înlătură în mare măsură senzaţia de oboseală, dezvoltă
simţul muzical, iar ritmul impus de muzică ajută la susţinerea

6
efortului pe o durată mai lungă. Din punct de vedere estetic, muzica
produce emoţii plăcute asigurând dezvoltarea expresivităţii în timpul
execuţiei.
 Expresivitatea înseamnă dezvoltarea până la
perfecţiune a ţinutei artistice, a armoniei, a
amplitudinii şi ritmului. Este posibilă numai atunci
când există o strânsă concordanţă între mişcare şi
muzică.
Muzica ajută la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi la
exprimarea personalităţii copilului.
În alegerea textului muzical din ora de educaţie fizică se va
ţine cont de particularităţile de vârstă şi nivelul de pregătire al
colectivului cu care se lucrează.
La vârstă mică se folosesc bucăţi muzicale cu caracter
săltăreţ, vesel care să dea posibilitatea alegerii mişcărilor
corespunzătoare vârstei.

Denumiri în timp:
Gimnastica Ritmică a avut de-a lungul timpului mai multe
denumiri care au fost stabilite de către Federaţia Internaţională de
Gimnastică (FIG).
Prima denumire a fost cea de Gimnastică Artistică şi s-a
modificat în Gimnastică Modernă în 1963.
Între anii 1971-1998, denumirea se modifică în Gimnastică
Ritmică Sportivă.
Din septembrie 1998 denumirea oficială stabilită de FIG este
„Gimnastică Ritmică”.1
Mijloacele tehnice proprii Gimnasticii Ritmice:
Cuprinde următoarele grupe:
Variaţii de paşi
Exerciţii de balans şi arcuire
Exerciţii în formă de „val”
Exerciţii de echilibru
Învârtiri (întoarceri şi piruete)
Sărituri artistice
Exerciţii cu mânuirea obiectelor portative
(coardă, cerc, minge,
măciuci, panglică, eşarfă, steaguri)

1
Macovei Sabina (2007)- Antrenamentul în Gimnastica Ritmică-repere teoretice şi
metodice, ED. Bren, Bucureşti.

7
Scurt istoric
Dezvoltarea Gimnasticii Ritmice (GR) până în prezent a
început la finalul sec. XIX şi începutul sec. XX cu titlu de disciplină
îndreptată spre expresia corporală. Această activitate s-a bazat pe
ideile lui J.G.Noverre (1727-1810), F. Delsarte (1811-1871), care au
avut un rol în formarea expresivităţii accentuate, a mimicii şi a
mişcărilor actorilor şi dansatorilor pe scenă.
Mensendisck (Suedia) promovează o orientare nou în
gimnastica feminină, Génèvieve Stebbins (SUA) realizează
combinarea armonioasă a mişcării cu muzica, Jacques Dalcroze
(Elveţia) promovează ritmul, melodia şi mişcarea ca pe o singură
unitate.
Uniunea Sovietică a fost ţara care a contribuit cel mai mult la
formarea şi dezvoltarea GR. În 1934 la Moscova s-a înfiinţat în
cadrul Institutului pentru Cultură Fizică, un departament nou destinat
studiului „mişcărilor artistice şi acrobatice”.
În 1946, consiliul de Miniştrii al URSS stabileşte denumirea
de „khudozhestrennaya gimnastika” traducerea ei fiind Gimnastica
Ritmică. În 1947 se organizează primul Campionat Unional al Rusiei.
În ţara noastră Gimnastica Ritmică se practică din 1949, un
rol important în stabilirea conţinutului ei la avut Ioana Mănescu.
În 1961 FRG a organizat primul concurs republican de
gimnastică, iar în anul 1968 s-a desfăşurat primul Campionat
Republican de GR pentru categoriile a IV-a, a III-a, a II-a, I-a şi
maestre.
În 1961 Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG)
recunoaşte în mod oficial Gimnastica Ritmică ca disciplină sportivă
competiţională pentru femei. România a participat la competiţiile
oficiale de mare anvergură, având rezultate meritorii.
Ca ramură, exclusiv feminină, Gimnastica Ritmică este
prezentă în programul Jocurilor Olimpice începând cu ediţia a 23-a
din anul 1984.
Astăzi, se doreşte oficializarea şi definitivarea statutului
Gimnasticii Ritmice masculine, care s-a dezvoltat în state din Asia şi
pe o scară tot mai largă în Europa.
Pe plan mondial s-au organizat deja competiţii internaţionale
de GR masculină.

8
MIJLOACELE DE ACŢIONARE A
GIMNASTICII RITMICE

CICLUL PRIMAR
Pentru însuşirea fiecărui element tehnic se folosesc operatori
pregătitori şi operatori ajutători.
Operatorii pregătitori sunt acele structuri de mişcări care
perfecţionează calităţile motrice necesare executării elementului
tehnic (forţa grupelor musculare angrenate în efectuarea elementului
tehnic, mobilitatea articulaţiilor, coordonarea, echilibrul, orientarea în
spaţiu şi timp etc.).
Operatorii ajutători se constituie în succesiunea logică a
părţilor componente ale fiecărui element tehnic care se însuşesc
separat în funcţie de dificultatea de execuţie şi ponderea ce o
reprezintă în execuţia tehnică corectă a elementului respectiv.

EXERCIŢII LIBERE PE LOC


Această grupă de mijloace ale gimnasticii ritmice se referă la: poziţia
de drepţi, pe loc repaus, întoarceri şi exerciţii de dezvoltare fizică
generală.

Poziţia de „Drepţi”

Este o poziţie în stând controlată cu picioarele cu vârfurile


uşor depărtate, corpul cu spatele drept, abdomenul supt (tras), bărbia
uşor ridicată, privirea înainte, braţele şi palmele întinse pe lângă corp.
Această poziţie este folosită în principal în partea de început a lecţiei.

Poziţia „Pe loc –Repaus”

Această poziţie se realizează prin lăsarea greutăţii corpului pe


piciorul drept concomitent cu ducerea piciorului înainte spre stânga
cu genunchiul uşor îndoit. Braţele se ţin libere pe lângă corp.

Întoarceri la „Stânga”
Din stând, corpul se întoarce 900 la stânga pe
călcâiul piciorului stâng şi vârful piciorului drept. După executarea
întoarcerii, piciorul drept se apropie de piciorul stâng.

9
Întoarceri la „Dreapta”
Din stând, corpul se întoarce 900 la dreapta pe
călcâiul piciorului drept şi vârful piciorului stâng.
După executarea întoarcerii piciorul stâng se apropie
de piciorul drept. Întoarcerile la
clasele mici (I-a şi a
II-a) se pot realiza
Întoarceri la „Stânga-mprejur” mai uşor prin
Se realizează din poziţia stând, prin întoarcerea săritură pe două
corpului cu 1800 la stânga pe călcâiul piciorului stâng picioare apropiate.

şi vârful piciorului drept. După executarea întoarcerii


piciorul drept se apropie de piciorul stâng.

Exemple de exerciţii pentru dezvoltarea ţinutei corporale

Ex.1. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Aplecarea capului înainte cu arcuire
T3-4 Extensia capului înapoi cu arcuire
T5-8 idem T1-4

Ex.2. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Îndoirea capului spre stânga, cu arcuire
T3-4 Îndoirea capului spre dreapta, cu arcuire
T5-8 idem T1-4

Ex.3. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Balansarea capului de la stânga la dreapta, în plan
frontal
T3-4 Balansarea capului de la dreapta la stânga, în plan
frontal
T5-8 idem T1-4

Ex.4. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-4 Rotarea capului de la stânga la dreapta
T5-8 Rotarea capului de la dreapta la stânga

Ex.5. Stând depărtat cu braţele întinse pe lângă corp


Ridicări şi coborâri de umeri simultan şi alternativ

10
Ex.6. Stând depărtat cu braţele întinse pe lângă corp
Rotări de umeri înainte şi înapoi, simultan şi alternativ

Ex.7. Stând depărtat cu palmele pe umeri


T1-4 Rotarea braţelor spre înainte, cu palmele pe umeri
T5-8 Rotarea braţelor spre înapoi, cu palmele pe umeri
Rotările se fac alternativ şi simultan.

Ex.8. Stând depărtat cu palmele la ceafă


T1-2 Aplecarea capului înainte cu apropierea coatelor
T3-4 Revenirea în poziţia iniţială
T5-8 Idem T1-4

Ex.9. Stând depărtat cu palmele la ceafă


T1-2 Aplecarea capului înainte cu apropierea coatelor
T3-4 Răsucirea trunchiului spre stânga cu depărtarea
coatelor în lateral
T5-8 Idem T1-4 spre dreapta

Ex.10. Stând depărtat cu braţele coroană jos


T1-2 Ridicarea braţului stâng prin înainte sus
T3-4 Revenirea în poziţia iniţială
T5-8 Idem T1-4 cu braţul drept
Exerciţiul se executa alternativ sau simultan

Ex.11. Stând depărtat cu braţele coroană jos


T1-2 Ridicarea braţelor înainte
T3-4 Ridicarea braţelor sus
T5-6 Ducerea braţelor lateral
T7-8 Revenirea în poziţia iniţială

Ex.12. Stând depărtat cu braţele lateral


T1-2 Îndoirea trunchiului spre stânga cu coborârea
braţului stâng coroană jos, iar braţul drept se duce
coroană sus spre stânga.
T3-4 Idem dreapta
T5-8 Idem T1-4

11
Ex.13. Stând depărtat cu braţele sus
T1-2 Extensii de braţe cu arcuire
T3-4 Îndoirea trunchiului înainte cu arcuire, braţele
lateral
T5-8 Idem T1-4

Ex.14. Stând depărtat cu braţele lateral


T1-2 Arcuire de braţe lateral
T3-4 Aplecarea trunchiului înainte odată cu rotarea
braţelor prin încrucişare în plan frontal
T5-8 Idem T1-4

Ex.15. Stând pe genunchi cu sprijinul palmelor pe sol


T1-2 Arcuirea spatelui, cu bărbia în piept
T3-4 Extensia spatelui cu capul pe spate
T5-8 Idem T1-4

Ex. 16. Şezând cu picioarele încrucişate, braţele oblic lateral


jos, palmele pe sol
T1 Ducerea braţului drept oblic dreapta sus
T2 Revenire
T3 Ducerea braţului stâng oblic stânga sus
T4 Revenire
T5-8 Idem T1-4

Ex.17. Culcat dorsal, braţele în prelungirea trunchiului


Ridicare în şezând cu apucarea genunchilor spatele drept şi
revenire.

Ex.18. Culcat dorsal, braţele lateral cu palmele pe sol


T1-2 Ridicarea piciorului stâng la 900 cu revenire pe
sol
T3-4 Ducerea piciorului stâng lateral pe sol cu revenire
T5-8 Idem T1-4 cu piciorul drept

12
EXERCIŢII LIBERE DIN DEPLASARE
Exerciţiile libere au drept scop formarea şi dezvoltarea
posturii corecte în mers, alergare şi săritură. Ele se execută pe
numărătoare, pe bătăi din palme sau pe muzică în tempouri 2/4, 4/4.

MERS:

1. Mers în cadenţă
Este deplasarea cu pas întins înainte, solul este atins cu vârful
piciorului încordat, rularea se face pe toată talpa piciorului, spatele
drept cu umeri traşi înapoi, gâtul lung privirea înainte sus cu bărbia
ridicată. Braţele se mişcă înainte-înapoi în plan sagital (pe lângă
corp), invers mişcării picioarelor (braţ-picior-opus). Mersul în
cadenţă începe întotdeauna cu piciorul stâng.

Exemple de exerciţii:

1. mers în cadenţă pe loc, palmele pe şold.


2. mers în cadenţă pe loc cu mişcarea braţelor pe
lângă corp.
3. Stând cu palmele pe şold:
T1 -ducerea piciorului stâng înainte şi
atingerea solului cu vârful.
T2 -revenire în stând
T3 -ducerea piciorului drept înainte cu
atingerea
solui cu vârful.
Exerciţiile T4 -revenire în stând.
prezentate se
execută şi cu
T5-8 idem T1-4
mişcarea braţelor
pe lângă corp 4. Stând cu palmele pe şold:
T1-2 ducerea piciorului stâng înainte,
cu atingerea solului cu vârful întins, de două
ori,
T3-4 aceeaşi mişcare ca la timpul 1-2, dar cu
piciorul drept.
T5-8 idem T1-4
Variante: exerciţiul de mai sus se poate executa
şi cu atingerea solului o singură dată.

13
5. Stând cu palmele pe şold:
T1-8 mers pe loc
T1-8 mers cu deplasare înainte
Variante: acest exerciţiu se poate executa 4 respectiv în 2
timpi.

6. Stând cu palmele pe şold:


T1-8 mers cu întoarcere pe loc
T1-8 mers cu deplasare înainte

7. Stând :
-mers cu bătaia palmelor la fiecare pas

2. Mers pe vârfuri

Mersul pe vârfuri dezvoltă echilibru, supleţea musculară, forţa


generală, întăreşte musculatura labei piciorului. Se foloseşte cu
precădere la copii de vârste mici, dar tot odată se poate folosi cu
încredere şi la vârste mai mari.
Se realizează pe jumătatea anterioară a labei piciorului
(„pingea”, „demi-pointe”) cu genunchii bine întinşi (picioarele
încordate). Spatele este drept, abdomenul supt, musculatura fesieră
(şezuta) încordată. Se poate executa cu palmele pe şold, cu mişcarea
braţelor alternativ înainte înapoi, cu menţinerea braţelor lateral sau
sus, sau cu purtări de braţe.

Exemple de exerciţii:

1. T1-4 mers pe vârfuri, cu palmele pe şold


T5-8 mers pe vârfuri, cu braţele întinse lateral

2. T1-4 mers pe vârfuri cu palmele pe şold


T5-8 mers pe vârfuri cu braţele întinse sus

3. T1-4 mers pe vârfuri cu braţele coroană jos


T5-8 mers pe vârfuri cu braţele coroană înainte
(braţele se ţin în dreptul abdomenului)

4. T1-4 mers pe vârfuri cu braţele coroană sus


T5-8 mers pe vârfuri cu braţele coroană lateral

5. T1-2 mers pe vârfuri cu braţele coroană jos

14
T3-4 mers pe vârfuri cu braţele coroană înainte
T5-6 mers pe vârfuri cu braţele coroană sus
T7-8 mers pe vârfuri cu braţele coroană lateral

6. T1-4 mers în cadenţă, braţele pe lângă corp


T5-8 mers pe vârfuri cu braţele coroană sus.

3. Mers pe călcâi
Se realizează prin ridicarea labei piciorului, mersul
desfăşurându-se pe călcâie. Spatele se menţine drept fără a scoate
şezuta înspre înapoi şi fără a apleca trunchiul înainte. Pentru a evita
poziţia incorectă braţele se ţin la spate apucat de coate, privirea este
înainte cu bărbia ridicată, picioarele întinse.

4. Mers pe partea externă a labei piciorului


Este o mişcare atipică, care solicită mobilitatea în articulaţia
gleznei. Deplasarea de realizează pe partea externă a labei piciorului,
picioarele fiind încordate şi întinse. Mersul pe numărătoare se va
utiliza doar la clasele mai mari.

5. Mers pe partea internă a labei piciorului


Este tot o mişcare atipică, care solicită mobilitatea în
articulaţia gleznei. Deplasarea se realizează pe partea internă a labei
piciorului, picioarele fiind încordate şi întinse. Şi în acest caz
numărătoarea se va folosi la clasele mai mari.

6. Mers piticului (ghemuit)


Mersul se realizează în poziţia ghemuit cu braţele întinse
lateral, sau cu palmele sprijinite pe şold, pe genuchi sau la ceafă cu
coatele trase în lateral.

Trunchiul este drept, privirea înainte cu bărbia


ridicată. Mersul se execută numai pe jumătatea
anterioară a labei piciorului (pingea) prin uşoare
mişcări de ridicare şi coborâre a corpului pe
verticală (mers gimnastic). A se evita târârea tălpii picioarelor.

7. Mersul elefantului
Este o variantă a mersului cu trunchiul îndoit înainte cu sprijin
pe palme, dar în acest caz sprijinul se realizează pe toată palma şi pe
toată talpa piciorului.

15
Picioarele sunt obligatoriu întinse, privirea înainte la palme.
Mersul se poate realiza şi înainte şi înapoi.

8. Mersul paianjenului
Acest mers se realizează din poziţia culcat dorsal cu sprijin
înapoi pe palme, picioarele sunt îndoite, bazinul se ridică la
orizontală.

Mersul se realizează cu sprijinirea picioarelor pe


toată talpa, cu vârfurile orientate înainte şi cu podul
palmelor orientate spre călcâie. Deplasarea se poate
face înainte, înapoi sau lateral.
Bazinul nu trebuie să coboare sub orizontală, pentru
aceasta, ca şi
exerciţiu ajutător se poate folosi un material didactic uşor, care se
aşează pe abdomen.
9. Mersul şarpelui
Din culcat facial cu trunchiul ridicat, sprijin pe palme (braţele
întinse), se realizează deplasarea trunchiului doar prin acţiunea
braţelor. Picioarele nu se mişcă rămânând în contact cu solul
(„şerpuiesc” în timpul deplasării palmelor).
Variantă: Din culcat facial cu braţele întinse în continuarea
trunchiului serealizează târârea corpului pe şold, capul uşor ridicat.

10. Mersul iepuraşului


Din ghemuit, cu braţele întinse înainte, palmele se aşează pe
sol concomitent cu o uşoară săltare a picioarelor îndoite până când
şezuta ajunge la verticală. Apoi, picioarele se aşează pe sol puţin mai
înainte de locul iniţial. Moment în care braţele se ridică de pe sol
greutatea corpului revenind pe picioare (în poziţia ghemuit).
Exerciţiu se reia de la început. Exerciţiul se realizează cu deplasare
înainte.(fig.1)

Fig.1

16
ALERGARE

1. Alergare cu genunchii la piept..


Se realizează prin ridicarea genunchilor înainte, poziţia
braţelor poate fi cu palmele pe şold sau cu braţele îndoite care se
mişcă liber pe lângă corp.
Variantă: acest tip de alergare se mai poate realiza ţinând
braţele îndoite la 900 înainte, iar genunchii lovind palmele în alergare.
Alergarea se face mai întâi pe loc şi apoi cu deplasare înainte.

2. Alergare cu pendularea gambei la spate (cu lovirea


şezutei)
Se realizează prin lovirea şezutei cu vârful tălpii piciorului,
necesitând astfel o bună mobilitate în articulaţia gleznei.
Variantă: în acest tip de alergare, palmele se pot ţine pe
şezută, ele fiind atinse cu vârful.

Exemple de exerciţii combinate:


1) T1-4 alergare cu genunchii la piept, palmele pe şold.
T5-8 alergare cu lovirea şezutei cu vârful piciorului,
palmele pe şold.

2) T1-4 alergare cu genunchii la piept cu bătăi din palme


pe fiecare timp.
T5-8 alergare cu lovirea şezutei cu vârful piciorului,
palmele pe şold.

3) T1-4 alergare cu genunchii la piept, palmele pe şold.


T5-8 alergare cu lovirea şezutei cu vârful piciorului, cu
bătaie din palme pe
fiecare timp.

3. Alergare cu pas adăugat


Se realizează ca şi mersul cu pas adăugat, dar în timpul
apropierii picioarelor se execută o uşoară săltare pe verticală. În aer
picioarele sunt apropiate şi întinse, iar direcţiile de deplasare sunt:
înainte, înapoi, lateral.

4. Alergare cu pas schimbat


Se realizează ca şi mersul cu pas schimbat, dar în timpul
apropierii picioarelor se execută o uşoară săltare pe verticală. În aer

17
picioarele sunt apropiate şi întinse, iar direcţiile de deplasare pot fi:
înainte, înapoi, lateral.

SĂLTĂRI

Săltările sunt desprinderi uşoare de pe sol, fără fază de zbor


mare, corpul fiind încordat. Împingerea pe verticală realizându-se mai
mult din articulaţia gleznei.
Săltările se pot executa:
-pe două picioare
-de pe un picior pe celălalt
-pe acelaşi picior
-de pe două picioare pe un picior
-de pe un picior pe două picioare
Modalităţi de acţionare:
-pe loc
-cu deplasare
-cu rotare în jurul axului vertical

Săltările se execută numai pe vârf, braţele pot


fi ţinute cu palmele pe şold, lateral sau liber pe
lângă corp. Pentru diversitate şi divertisment
săltările se pot asocia cu bătăi din palme sau
alte forme de percuţie şi/sau cu muzică

Exemple de exerciţii:

1. Stând:
T1 săltare cu depărtarea picioarelor în lateral
T2 săltare cu apropierea picioarelor
-exerciţiul se repetă 8 timpi

2. Stând: săltare cu depărtarea picioarelor înainte-înapoi


-exerciţiul se repetă 8 timpi

3. Stând:
T1 săltare cu depărtarea picioarelor în lateral
T2 săltare cu încrucişarea picioarelor
-exerciţiul se repetă 8 timpi

18
4. Stând:
T1 săltare dreaptă pe două picioare
T2 săltare cu lovirea şezutei cu vârful piciorului stâng
T3 săltare dreaptă pe două picioare
T4 săltare cu lovirea şezutei cu vârful piciorului drept
T5-8 se repetă T1-4

5. Stând:
T1-4 săltări drepte pe două picioare
T5-8 sărituri cu genunchii la piept

6. Stând:
T1-2 săltări drepte pe două picioare
T3 săltare cu depărtarea picioarelor lateral
T4 săltare cu apropierea picioarelor
T5-8 se repetă T1-4

7. Stând:
T1-4 săltare pe piciorul stâng
T5-8 săltare pe piciorul drept

8. Stând:
T1-4 săltare pe loc pe două picioare
T5-8 patru săltări cu întoarcere 900 spre dreapta

9. Stând:
T1-4 săltare pe loc pe două picioare
T5-8 patru săltări cu întoarcere900 spre stânga

Exerciţiile prezentate se pot face şi cu


MENłIONARE deplasare şi/sau cu muzică.

SĂRITURI

1. Săritura dreaptă
Se realizează prin impulsul de pe două picioare cu aterizare pe
două picioare, în timpul zborului şi aterizare picioarele sunt întinse şi
apropiate. Braţele se ţin cu palmele pe şold, lateral sau se ridică
pentru a uşura faza de zbor. Săritura se poate executa pe loc sau din
deplasare, înainte, înapoi, lateral.

19
În timpul săriturii cu deplasare, braţele se mişcă înainte-înapoi
pe lângă corp uşurând astfel desprinderea, aterizarea este obligatoriu
a se realiza cu amortizare, adică îndoirea (plierea) uşoară a
genunchilor.

Săriturile se pot realiza peste materiale


didactice aşezate pe sol (coardă, cerc,
bureţi, bastoane, etc).

2. Săritura dreaptă cu genunchii la piept


Se realizează prin impulsul de pe două picioare cu aterizare pe
două picioare, în timpul zborului genunchii se aduc la piept, la
aterizare picioarele sunt întinse şi apropiate.
Braţele se ţin cu palmele pe şold, lateral sau se ridică pentru a
uşura faza de zbor. Săritura se poate executa pe loc sau din deplasare
înainte.
În timpul săriturii cu deplasare, braţele se mişcă înainte-înapoi
pe lângă corp uşurând astfel desprinderea, aterizarea este obligatoriu
a se realiza cu amortizare, adică îndoirea (plierea) uşoară a
genunchilor.

Variante:
-săritura dreaptă cu păşire:
Stând: pas înainte cu piciorul stâng,
apropierea piciorului drept de stângul, îndoirea
genunchilor (elan) şi desprindere pe verticală.
-săritură dreaptă cu genunchii la piept cu păşire:
Stând: pas înainte cu piciorul stâng,
apropierea piciorului drept de stângul, îndoirea
genunchilor (elan) şi desprindere pe verticală
cu genunchii la piept.

3. Săritura cu pas săltat


Se realizează cu bătaie şi aterizare pe acelaşi picior. Piciorul
liber se fixează cu vârful pe genunchiul piciorului de bază (poziţia
passé).
La început, săritura se face cu păşire, ca apoi să se realizeze
cu pas schimbat înaintea săriturii (acest exerciţiu se va face la clasele

20
mai mari a III- a IV-a, după o însuşire corectă a săriturii cu pas
săltat).

Ţinuta corpului în timpul săriturii este: trunchiul


cu spatele drept, umerii apăsaţi în jos, bărbia uşor
ridicată. Braţele se pot ţine cu palmele pe şold,
lateral, coroană sus sau se pot balansa înainte,
înapoi pe lângă corp.

4. Săritură din ghemuit în ghemuit


Se realizează din poziţia ghemuit prin impulsul corpului pe
verticală şi aterizare în poziţia ghemuit. În timpul săriturii, braţele se
ridică energic odată cu faza de zbor. Se realizează pe loc şi cu
deplasare înainte.

Paşi metodici: săltări în ghemuit pe loc

21
VARIANTE DE PAŞI

Motto: „Dansul este o poezie tăcută, o


poezie a piciorului fiecare mişcare un
cuvânt nespus al sufletului.”
Anonim

În cadrul acestei grupe se disting următoarele categorii de


mijloace:
 Forme speciale de mers şi alergare
 Paşi de dans
Elementele tehnice din conţinutul acestei grupe se
caracterizezază prin tehnica specială (deosebită de mersul obişnuit),
ritm şi mod de execuţie deosebit. Execuţia corectă a variaţiilor de
paşi solicită o bună coordonare neuro-musculară, supleţe, echilibru,
orientare în spaţiu.

Forme speciale de mers şi alergare la ciclul primar:


Pasul uşor:
Stând pe vârfuri, cu palmele pe şold: deplasare înainte sau
înapoi cu paşi mici pe vârfuri, genunchii uşor îndoiţi.
Alergarea uşoară
Se execută la fel ca şi pasul descris anterior, cu deosebirea că
intervine o mică desprindere de pe sol.
Indicaţii metodice: execuţia acestor forme de paşi şi de
alergare trebuie să fie lină, să dea impresia de plutire şi alunecare. Nu
sunt permise oscilaţiile în plan vertical.
Recomandăm ca acest pas cu varianta lui în alergare să se
predea la clasele a II-a când deja copii înţeleg noţiunea de relaxare şi
încordare musculară.

Pas ascuţit:
Se realizează din sprijin pe piciorul
drept, stângul îndoit înainte, sprijinit pe vârf.
Palmele pe şold, spatele drept,
umerii jos, bărbia ridicată.
Mod de execuţie: greutatea corpului
trece de pe vârful piciorului stâng pe talpa acestuia, Poza 1

22
odată cu ducerea piciorului drept dinspre înapoi spre înainte îndoit pe
vârf. Mişcarea se repetă la fiecare pas. (Poza 1)

Acţiunea de trecere a greutăţii corpului de pe un


picior pe celălalt este activă, contactul cu solul
realizându-se cu accent pe rularea tălpii.

Alergare ascuţită, cu genunchii îndoiţi:


Se execută cu săltare uşoară de pe un picior pe celălalt, prin
ridicarea (la 20-250 de la sol) alternativă a picioarelor uşor îndoite
înainte, vârfurile răsucite în afară şi
trunchiul uşor înclinat înapoi.
Aterizarea se efectuează pe toată
talpa, genunchiul uşor îndoit
Variante: pas ascuţit, cu
genunchii întinşi şi varianta lui în
alergare se realizează ca şi pasul
descris mai sus cu deosebire că
genunchiul piciorului din faţă se
menţine întins.(Poza 2)
Poza 2

Aceste forme de mers şi alergare ascuţită se pot


efectua simultan cu diferite mişcări ale braţelor.

Pas moale sau arcuit


Stând cu picioarele apropiate, braţele susţinute lateral (cu
palmele pe şold):
- pas înainte pe vârful piciorului stâng urmat de rularea tălpii pe sol
cu îndoirea genunchiului (greutatea corpului trece pe piciorul drept).
Piciorul drept este uşor ridicat, cu vârful întins în jos şi genunchiul
uşor îndoit, alăturat de cel stâng. Urmează ridicarea pe vârful
piciorului stâng, întinderea genunchiului, simultan cu întinderea
piciorului drept şi ducerea lui uşor înainte, cu vârful întins în jos,
ş.a.m.d. Se poate executa şi cu balans de braţe în plan sagital.

Alergare arcuită
Din poziţia iniţială a pasului arcuit, săltare uşoară pe verticală,
cu deplasare mică înainte, de pe un picior pe celălalt. În timpul
desprinderii piciorul de impuls este întins cu vârful în jos, celălalt,

23
alăturat, uşor îndoit. La fiecare aterizare, o dată cu rularea tălpii pe
sol, se îndoaie genunchiul, celălalt picior fiind uşor ridicat, cu vârful
întins în jos, genunchiul îndoit.
Pasul şi alergarea arcuită se execută sacadat, însă fără
întreruperea mişcării, cu oscilaţii pronunţate pe verticală.

Pas înalt
Stând cu palmele pe şold (sau susţinute lateral): pas înainte cu
piciorul stâng, genunchiul uşor îndoit, ridicare energică pe vârf,
întinderea genunchiului, simultan cu balansarea piciorului drept
înainte, îndoit în unghi obtuz (coapsa pe orizontală). Dacă se execută
cu mişcare de braţ, atunci braţul stâng se va duce oblic înainte jos,
braţul drept oblic înapoi sus, trunchiul şi capul uşor răsucite spre
dreapta. Se repetă cu piciorul drept.

Alergare înaltă
Deplasare înainte sau înapoi, prin săltare de pe un picior pe
celălalt şi ridicarea alternativă a picioarelor înainte, îndoite la unghi
obtuz (coapsa la orizontală), aterizarea pe toată talpa cu genunchiul
uşor îndoit.

Pas fandat
Stând cu braţele lateral (sau cu palmele aşezate pe şold): pas
lung fandat înainte cu piciorul stâng, piciorul drept întins înapoi,
sprijinit pe vârf, trunchiul în uşoară extensie. Braţul stâng este întins
înainte, celălalt lateral. Se repetă aceaşi mişcare cu piciorul drept.

Alergare fandată
Săltarea de pe un picior pe celălalt, prin paşi lungi cu aterizare
în fandat înainte, piciorul liber întins înapoi, ridicat la 450 (trunchiul
uşor înclinat înainte). Braţele se balansează ca la pasul fandat.
Mersul şi alergarea se aseamănă cu
alunecarea patinatorului pe gheaţă, corpul
rămânând la acelaşi nivel în plan vertical.

Mersul şi alergarea înaltă


şi fandată se pot executa cu
diferite mişcări ale braţelor
(balansări, arcuiri) la
clasele mai mari.
Poza 3

24
Pas „passé”
Stând cu palmele pe şold: pas cu piciorul stâng înainte, cu
ducerea piciorului drept îndoit înainte, cu vârful pe genunchiul
piciorului stâng (coapsa la orizontală) Se repetă mişcarea pe piciorul
drept, care coboară din poziţia „passé” prin ducerea picorului întins
înainte şi aşezarea lui pe sol.
Braţele pot fi susţinute lateral, coroană sus, sau mişcându-se
în plan sagital pe lângă corp.(Poza 3)

Toţi aceşti paşi şi varianta lor în alergare se


execută pe numărătoare sau pe muzică.

Paşi de dans
Paşii de dans sunt împrumutaţi din diferite forme de dans şi se
utilizează în gimnastica ritmică cu scopul de a dezvolta coordonarea
şi precizia mişcărilor, expresivitatea, eleganţa, toate acestea fiind în
strânsă legătură cu muzica subliniind caracterul acesteia. După
însuşirea corectă a tehnicii de execuţie paşii de dans pot fi
perfecţionaţi prin folosirea lor în structuri simple sau în combinaţii de
dans. Aceşti paşi sunt luaţi din dans popular românesc, spaniol,
ţigănesc, rusesc, modern, etc.

Pas săltat
Stând pe piciorul stâng, dreptul întins înainte pe vârf, palmele
pe şold. Pas mic înainte cu piciorul drept urmat cu uşoară săltare pe
el, odată cu ducerea piciorului stâng înainte ridicat la 450 cu
genunchiul uşor îndoit, vârful întins şi răsucit înafară. Aterizarea se
execută pe piciorul drept uşor îndoit (pliat), urmată de pas înainte cu
piciorul stâng şi săltare pe el.

Pas adăugat
Se realizează prin apropierea succesivă a picioarelor din mers,
cu desprindere de pe sol la apropierea lor. Acest tip de mers se poate
realiza în 8 timpi, respectiv în 4 timpi cu acelaşi picior înainte.
Pasul adăugat se poate realiza în toate direcţiile, înainte,
înapoi, lateral.

Pas schimbat
Se realizează ca şi pasul adăugat, dar picioarele se schimbă la
doi timpi. Şi acest gen de paşi se realizează în toate direcţiile.

25
Pas fandat cu o săltare (clasa a III-a şi a IV-a)
Stând, pas fandat înainte cu piciorul stâng, dreptul uşor ridicat
înapoi. Săltare uşoară pe piciorul stâng cu genunchiul îndoit. Se
continuă mişcarea şi pe piciorul drept.
Pasul se învaţă la început cu palmele pe şold, iar după
însuşirea lui braţele se mişcă liber pe lângă corp (braţ opus
piciorului).

Pas de mazurcă (clasa a III-a şi a IV-a)


Pasul de mazurcă este un pas fandat cu două săltări pe acelaşi
picior.
Stând, pas fandat oblic înainte cu piciorul stâng, dreptul
înapoi întins uşor ridicat, urmat de două săltări, mici succesive cu
uşoară deplasare înainte pe piciorul stâng îndoit; fără oprire, pas
fandat oblic pe piciorul drept, două săltări succesive cu uşoară
înaintare, ş.a.m.d.
Pasul se învaţă la început cu palmele pe şold, iar după
însuşirea lui braţele se mişcă liber pe lângă corp (braţ opus
piciorului).

26
EXERCIŢII LA BARA DE PERETE PENTRU
CICLUL PRIMAR

Exerciţiile cu sprijin la bara de perete reprezintă un mijloc


important în dezvoltarea forţei marilor grupe musculare, dezvoltarea
mobilităţii articulare, elasticităţii musculare, dezvoltarea simţului
echilibrului, a simţului estetic.
Ele sunt împrumutate din dansul clasic, se foloseşte
terminologia în limba franceză şi se predau în partea pregătitoare a
lecţiei.
Sunt şase poziţii de picioare (fig.2)

I II III IV V VI
Fig.2

Folosirea braţelor în exerciţiile de gimnastică ritmică


întregesc mişcarea creând o stare de armonie şi expresivitate:
Poziţia de bază a braţelor din dansul clasic este următoarea:
Poziţia I braţele înainte jos, rotunjite (coroană), cu palma
orientată spre interior.
Poziţia a II-a , braţele înainte rotunjite, palma la nivelul
stomacului
Poziţia a III-a, braţele sus rotunjite, palma orientată înspre
interior.
Poziţia a IV-a, braţul stâng rămâne sus coroană, braţul drept
coboară înainte coroană în dreptul stomacului.
Poziţia a V-a, braţul stâng rămâne coroană sus, braţul drept
se duce lateral în poziţia coroană lateral
Poziţia a VI-a, braţul stâng coboară înainte coroană cu palma
la nivelul stomacului, braţul drept rămâne lateral.
Poziţia a VII-a, braţul stâng se duce lateral menţinând poziţia
cu ambele braţe lateral

27
Plié-ul este o mişcare de flexie uşoară şi întindere a
membrelor inferioare, în care participă trei articulaţii: gleznă,
genunchi şi bazin. Pentru ca mişcarea (exerciţiul), să fie corect
executat greutatea corpului trebuie să fie egal repartizată pe ambele
picioare, spatele drept, privirea numai înainte.
Greşeli de execuţie: bazinul scos înspre înapoi în timpul
execuţiei, repartizarea inegală a greutăţii, umerii ridicaţi, spatele
rotunjit.
Plié-ul este de două feluri:
1) plié mic (demi- plié)-flexia picioarelor se
realizează atât cât permite elasticitatea
musculaturii gambei şi a tendonului Achile.
Călcâiele nu se ridică niciodată de pe sol
indiferent de poziţia picioarelor.(fig.3)

Fig.3

2) plié mare (grande-plié)-flexia picioarelor este


totală, până când şezuta ajunge cât mai aproape de
sol. În plié mare călcâiele se ridică de pe sol doar
în faza de flexie maximă, cu excepţia grand-plié-
ului în poziţia a II-a.

Exemple de exerciţii:
1. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:
T1-2 plié mic
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 se repetă T1-4

2. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-4 plié mare
T5-8 revenire în poziţia iniţială

3. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 plié mic
T3-4 revenire în poziţia iniţială

28
T5-6 plié mare
T7-8 revenire în poziţia iniţială

Exerciţiile descrise mai sus se pot face şi


din poziţiile de picioare: a II-a, a III-a, la clasele
mai mari, de asemenea cu un umăr la bara de
perete braţul liber cu palma pe şold (clasele I-a şi a
II-a) şi cu braţul liber susţinut lateral pentru
clasele mai mari.

Battement tendu

Reprezintă o alunecare a tălpii piciorului (activ) cu oprire pe


vârf şi revenire la poziţia iniţială (lângă piciorul pasiv). Battement
tendu-ul se realizează pe direcţiile : înainte, lateral şi înapoi.
În timpul mişcării, trunchiul îşi păstrează poziţia fixă cu
abdomenul supt, cu umerii lăsaţi în jos, bărbia uşor ridicată. (fig.4)
Greşeli frecvente: îndoirea picioarelor în momentul execuţiei,
mişcarea corpului, ridicarea piciorului activ în timpul alunecării lui
pe sol.

Fig.4

Exemple de exerciţii
1. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:
T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T3-4 revenire la poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4

2. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul stâng
T3-4 revenire la poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4

29
3. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:
T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T3-4 revenire la poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T7-8 revenire la poziţia iniţială

T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul stâng


T3-4 revenire la poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul stâng
T7-8 revenire la poziţia iniţială

4. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T3-4 ridicarea piciorului drept lateral la 300
T5-6 coborârea piciorului în sprijin cu vârful pe
sol.
T7-8 revenire la poziţia iniţială

T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul stâng


T3-4 ridicarea piciorului stâng lateral la 300
T5-6 coborârea piciorului în sprijin cu vârful pe
sol.
T7-8 revenire la poziţia iniţială

5. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T3-4 ridicarea piciorului drept lateral la 300
T5. ridicarea labei piciorului drept
T6 întinderea labei piciorului drept
T7 aşezarea piciorului drept pe sol pe vârf
T8 revenirea la poziţia iniţială

T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul stâng


T3-4 ridicarea piciorului stâng lateral la 300
T5. ridicarea labei piciorului stâng
T6 întinderea labei piciorului stâng
T7 aşezarea piciorului stâng pe sol pe vârf
T8 revenirea la poziţia iniţială

6. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul drept

30
T3-4 aşezarea piciorului drept pe toată talpa
greutatea corpului trece pe ambele picioare.
T5-6 înălţare cu sprijin pe vârful piciorului drept,
greutatea corpului trece pe piciorul stâng.
T7-8 revenire în poziţia iniţială.

7. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T1-2 battement-tendu lateral cu piciorul stâng
T3-4 aşezarea piciorului stâng pe toată talpa
greutatea corpului trece pe ambele picioare.
T5-6 înalţare cu sprijin pe vârful piciorului stâng,
greutatea corpului trece pe piciorul drept.
T7-8 revenire în poziţia iniţială.

8. Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:


T3 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T2 fandare laterală pe piciorul drept
T3 revenire în battement tendu lateral cu piciorul
drept
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4 cu piciorul stâng.

Exerciţiile de mai sus se realizează şi în


direcţiile înainte, înapoi, respectând structura
fiecărui exerciţiu descris, poziţia corpului fiind cu
un umăr la bară. Braţul liber se ţine cu palma pe
şold la clasele I, II şi braţul este susţinut lateral la
clasele III şi IV. Aceste exerciţii se pot combina şi
cu plié-uri.

Exemple de combinaţii:
a) Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:
T1-2 plié mic
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T7-8 revenire la poziţia iniţială

T1-2 plié mic


T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul stâng
T7-8 revenire la poziţia iniţială

31
b) Sprijin cu faţa la bară, poziţia a I-a de picioare:
T1-2 plié mare
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul drept
T7-8 revenire la poziţia iniţială

T1-2 plié mare


T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 battement-tendu lateral cu piciorul stâng
T7-8 revenire la poziţia iniţială

c) Stând, cu umărul stâng la bară, poziţia a I-a de


picioare, braţul liber pe şold:
T1-2 battemen tendu înainte, cu piciorul drept
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 plié mare
T7-8 revenire în poziţia iniţială

T1-2 battemen tendu înapoi, cu piciorul drept


T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 plié mare
T7-8 revenire în poziţia iniţială

d) Stând, cu umărul drept la bară, poziţia a I-a de


picioare, braţul liber pe şold:
T1-2 battemen tendu înainte, cu piciorul stâng
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 plié mare
T7-8 revenire în poziţia iniţială

T1-2 battemen tendu înapoi, cu piciorul stâng


T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-6 plié mare
T7-8 revenire în poziţia iniţială

32
Relevé
Este o ridicare activă pe vârful picioarelor cu glezna întinsă la
maxim. Această mişcare este esenţială în realizarea elementelor de
echilibru şi piruete.

Greutatea corpului este repartizată egal şi


simetric pe toate degetele picioarelor

Greşeli frecvente: îndoirea picioarelor în timpul ridicării, lipsa


încordării în articulaţia gleznelor.

Exemple de exerciţii:

1) Sprijin cu faţa la perete poziţia a VI-a


T1-2 ridicare pe vârfuri
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4

2) Sprijin cu faţa la perete poziţia a VI-a


T1 ridicare pe vârfuri
T2-3 menţinerea ridicării
T4 coborâre în poziţia iniţială.
T5-8 idem T1-4

3) Sprijin cu faţa la perete poziţia a VI-a


T1-2 ridicare pe vârfuri
T3-4 revenire
T5-6 trecere pe călcâie
T7-8 revenire

4) Sprijin cu faţa la perete poziţia a VI-a


T1-2 ridicare pe vârfuri
T3-4 plié mic pe vârfuri
T5-6 întinderea picioarelor cu menţinerea
picioarelor pe vârf
T7-8 revenire în poziţia iniţială.

33
Aceste exerciţii se pot efectua şi din poziţia stând
cu un umăr la bară.

Cambré

Este o mişcare de extensie a


trunchiului înspre înainte lateral şi
înapoi (Poza 4) necesară dezvoltării
mobilităţii coloanei vertebrale. Se
execută în tempo lent cu diferite poziţii
de braţe şi de picioare.
Greşeli frecvente: îndoirea
picioarelor în momentul execuţiei,
execuţia în tempo rapid, răsucirea
trunchiului în axul de lucru. Poza 4

Exemple de exerciţii:

1. Cu spatele la scară fixă, apucat cu mâinile la


nivelul şoldului
T1-4 aplecarea trunchiului înainte cu pieptul
pe genunchi
T5-8 revenire

2. Sprijin cu faţa la bară (scara fixă) în poziţia a VI-a


la nivelul picioarelor:
T1-4 extensia trunchiului
T5-8 revenire în poziţia iniţială

3. Sprijin cu faţa la bară, în fandat:


T1-4 extensia trunchiului
T5-8 revenire în poziţia iniţială

4. Sprijin cu un umăr la bară, braţul liber sus, în


poziţia a VI-a:
T1-4 îndoirea trunchiului spre bară
T5-8 revenire în poziţia iniţială

34
5. Stând depărtat, cu un umăr la bară, braţul liber sus:
T1-4 îndoirea trunchiului spre bară, greutatea
corpului trece pe piciorul exterior
T5-8 revenire în poziţia iniţială

6. Sprijin cu un umăr la bară, braţul liber sus, în


poziţia a VI-a:
T1-4 îndoirea trunchiului înainte
T5-8 revenire în poziţia iniţială
T1-4 extensia trunchiului
T5-8 revenire în poziţia iniţială

ELEMENTE DE TEHNICĂ CORPORALĂ


EXERCIŢII DE BALANS, ARCUIRE ŞI VAL

Exerciţiile de balans sunt specifice gimnasticii ritmice, au un


caracter dinamic datorită amplitudinii mari cu care se execută. Aceste
exerciţii folosesc inerţia mişcării care ia naştere datorită unei
contracţii musculare puternice solicitând totodată mobilitatea tuturor
articulţiilor.
Balansul angrenează întregul segment al corpului (braţ-picior-
trunchi) într-o mişcare amplă din articulaţia cea mai mare cu care
segmentul se prinde de corp scapulo-humerală, coxo-femurală.
Pentru ca mişcările de balans să aibă particularităţile care le
caracterizează, amplitudine, dinamism şi plasticitate este necesar ca
acestea să fie executate într-o succesiune ritmică de contracţii şi
relaxări ale grupelor musculare.
Exerciţiile de balans se pot executa din diferite poziţii iniţiale,
şi anume:
 Stând
 Stând pe vârfuri
 Stând depărtat
 Cu păşire în diferite direcţii
 Pe genunchi
 Culcat dorsal
 Culcat facial
 Culcat lateral (costal)

35
Mişcările de balans se execută în diferite planuri şi direcţii,
constituind uneori mişcări de elan sau de creştere a complexităţii altor
elemente tehnice (variaţii de paşi, echilibre, elemente de supleţe,
întoarceri, sărituri artistice).

Clasificarea balansurilor:
a. Balans de braţe:
Se execută în plan:
 Sagital
 Frontal
 Orizontal
Sub formă de:
◊ Arc
◊ Cerc
◊ Opt
Balansurile se execută:
o cu unul
o cu ambele braţe: -simultan
-alternativ
b. Balans de picioare:
Balansurile de picioare se pot executa din stând cu sau fără
sprijin la bara de perete (spalier), pe talpă sau pe vârf.
Balansarea piciorului liber se execută în următoarele direcţii:
◊ Înainte
◊ Înapoi
◊ Lateral
c. Balans de trunchi
Este o mişcare complexă care cuprinde pe lângă balansul
propriu-zis al trunchiului şi alte mişcări complementare şi anume:
 Arcuire
 Extensie
 Balans de braţe
Balansul de trunchi se execută înainte şi lateral

Balansul de trunchi înainte:

Mod de execuţie: stând depărtat cu braţele lateral (poziţia iniţială)


Balansarea trunchiului înainte cu arcuire, concomitent cu
balansarea braţelor jos, cu o mică încrucişare a lor. Revenire în
poziţia iniţială. Picioarele pe tot parcursul exerciţiului se menţin
întinse.

36
Balansul de trunchi lateral:

Mod de execuţie: stând depărtat, cu greutatea corpului pe piciorul


stâng, piciorul drept sprijinit pe vârf, braţele oblic stânga sus (poziţia
iniţială).
Balansarea trunchiului de la stânga la dreapta, pe jos cu
trecerea greutăţii pe piciorul drept şi ducerea braţelor (pe jos) oblic
dreapta sus.
Pe tot parcursul exerciţiului privirea este la braţe, iar
picioarele se menţin întinse.

Exerciţii de arcuire:
Sunt exerciţii mai simple şi reprezintă acţiuni care ajută la
realizarea altor elemente tehnice: valuri (braţe, corp), balansări
(trunchi, picioare), sărituri, întoarceri, variante de mers sau paşi de
dans, extensii, etc.

Exemple de exerciţii de balansuri şi arcuiri:

1. Stând, cu braţele întinse pe lângă corp:


T1 balansarea braţelor simultan înainte, odată cu
arcuirea din genunchi
T2 balansarea braţelor simultan oblic înapoi,
concomitent cu arcuirea din genunchi. Exerciţiul se
continuă 8 timpi.

2. Stând, cu braţele pe lângă corp


T1 balansarea braţului drept înainte şi a braţului stâng
înapoi, concomitent cu arcuirea din genunchi.
T2 balansarea braţului stâng înainte şi dreptul înapoi,
concomitent cu arcuirea din genunchi. Exerciţiul se
continuă 8 timpi.

3. Stând depărtat braţele pe lângă corp


T1 balansarea braţelor spre stânga, oblic sus
T2 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus
T3-4 rotarea braţelor în plan frontal spre stânga
T5 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus
T6 balansarea braţelor spre stânga oblic sus
T7-8 rotarea braţelor în plan frontal spre dreapta

37
4. Stând depărtat braţele pe lângă corp
T1 balansarea braţelor spre stânga, oblic sus
T2 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus
T3-4 rotarea trunchiului în plan orizontal, cu braţele în
prelungire, spre stânga.
T5 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus
T6 balansarea braţelor spre stânga oblic sus
T7-8 rotarea trunchiului în plan orizontal, cu braţele în
prelungire, spre dreapta.

5. Stând depărtat braţele pe lângă corp


T1 balansarea braţelor spre stânga, oblic sus, cu trecere
greutăţii pe piciorul stâng.
T2 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus, cu
trecerea greutăţii pe piciorul drept
T3-4 balansarea trunchiului în plan frontal spre stânga,
concomitent cu ducerea braţelor la stânga oblic sus.
T5 balansarea braţelor spre dreapta oblic sus, cu
trecere greutăţii pe piciorul drept.
T6 balansarea braţelor spre stânga oblic sus, cu trecere
greutăţii pe piciorul stâng.
T7-8 balansarea trunchiului în plan frontal spre dreapta,
concomitent cu ducerea braţelor la dreapta oblic sus.

6. Pe genunchi, cu sprijin pe palme:


T1-8 balansarea piciorului stâng întins înapoi
T1-8 balansarea piciorului drept întins înapoi

7. Şezând, cu sprijin pe antebraţe:


T1-8 balansarea piciorului stâng întins sus la 900
T1-8 balansarea piciorului drept întins sus la 900

8. Şezând pe latura stângă a trunchiului cu sprijin pe


antebraţ:
T1-8-balansarea piciorului drept lateral la 900

9. Şezând pe latura dreaptă a trunchiului cu sprijin


pe antebraţ:
T1-8-balansarea piciorului stâng lateral la 900

38
10. Culcat dorsal, cu palmele la ceafă:
T1-8 balansarea piciorului stâng întins sus la 900
T1-8 balansarea piciorului drept întins sus la 900
Exerciţiul 10 se poate executa şi din poziţia culcat
facial şi culcat lateral (costal).

Exerciţii în formă de val


Aceste exerciţii sunt caracteristice gimnasticii ritmice
conferind mişcării un aspect lin, curgător, special. Particularitatea
mişcărilor în formă de val constă în amplitudinea, elaticitatea, forma
lină a corpului .
Valul este un exerciţiu complex care contribuie la dezvoltarea
elasticităţii şi mobilităţii musculare şi articulare.

Clasificare:
val de braţe
val de trunchi
val de corp:-val de corp înainte de pe loc
-val de corp înainte cu păşire
-val de corp lateral de pe loc
-val de corp lateral cu păşire

Val de braţe:

Valul de braţe este format din două mişcări.


Prima mişcare începe prin răsucirea uşoară a umărului înspre
înainte, fiind urmată de ridicarea uşoară a braţului prin rotunjirea lui,
cotul se ridică, antebraţul împreună cu palma sunt orientate în jos.
Urmează mişcare a doua, în care umărului coboară în articulaţie
împreună cu articulaţia cotului, antebraţul împreună cu palma urcă
uşor. Mişcarea este continuă (sus-jos) până când braţul ajunge în
poziţia coroană jos. (fig.5)

Fig.5

39
Clasificarea valului de braţe:
Pe direcţii de execuţie:
- înainte:-orizontală
-sus
- lateral:-orizontală
-sus

Modalităţi de execuţie:
-cu un braţ
-cu două braţe:-simultan
-alternativ

Exemple de exerciţii:
Ex.1.Stând, cu braţele coroană jos:
T1-2 –val înainte cu braţul stâng
T3-4 –coborârea braţului în poziţia iniţială
T5-6 –val înainte cu braţul drept
T7-8 -coborârea braţului în poziţia iniţială

Ex.2. Stând, cu braţele coroană jos:


T1-2 –val lateral cu braţul stâng
T3-4 –coborârea braţului în poziţia iniţială
T5-6 –val lateral cu braţul drept
T7-8 -coborârea braţului în poziţia iniţială

Ex.3. Stând, cu braţele coroană jos:


T1-2 –val înainte cu ambele braţe
T3-4 –coborârea braţelor în poziţia iniţială
T5-8 –idem T1-4

Ex. 4 Stând, cu braţele coroană jos:


T1-2 –val lateral simultan cu braţele
T3-4 –coborârea braţelor în poziţia iniţială
T5-8 –idem T1-4

Ex. 5. Stând, cu braţele coroană jos:


T1-2 –val înainte cu ambele braţe
T3-4 –coborârea braţelor în poziţia iniţială
T5-6 –val lateral simultan cu braţele
T7-8 –coborârea braţelor în poziţia iniţială

40
Ex. 6. Stând, cu braţele coroană jos:
T1 –val înainte cu braţul drept
T2 –val înainte cu braţul stâng, odată cu coborârea
braţului drept în poziţia iniţială.
T3 –val înainte cu braţul drept, odată cu coborârea
braţului stâng, în poziţia iniţială.
T4 –coborârea braţului drept în poziţia iniţială.
T5-8 –val de braţe înainte simultan

Ex. 7. Stând, cu braţele coroană jos:


T1 –val lateral cu braţul drept
T2 –val lateral cu braţul stâng, odată cu coborârea
braţului drept în poziţia iniţială.
T3 –val lateral cu braţul drept, odată cu coborârea
braţului stâng, în poziţia iniţială.
T4 –coborârea braţului drept în poziţia iniţială.
T5-8 –val de braţe lateral simultan

Ex. 8. Stând, cu braţele coroană jos:


T1-2 –val înainte cu ambele braţe.
T3-4 –coborârea braţelor în poziţia iniţială
T5-6 –val lateral cu ambele braţe
T7-8 -coborârea braţelor în poziţia iniţială

Val de trunchi:
Valul de trunchi este alcătuit din două părţi:
-în prima parte: se realizează o uşoară arcuire a
trunchiului înainte (pieptul scos, umerii pe spate, capul în extensie).
-în partea a doua: mişcarea este inversă, adică se
curbează uşor trunchiul înspre înapoi, până bărbia ajunge în piept,
umerii orientaţi înspre înainte (spatele rotunjit). Mişcarea este
continuă.
Poziţii de lucru:
-stând (fig.6)

Fig. 6

41
-pe genunchi (fig.7)
Moduri de acţionare:
-fără mişcarea braţelor
-cu unduirea uşoară a
braţelor înainte-înapoi

Fig.7

EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA


MOBILITĂŢII ARTICULARE
Mobilitatea este o calitate motrică cu un grad sporit de
complexitate care oferă mişcării amplitudine, plasticitate, fluiditate
asigurând o uşurinţă în execuţie.
Mobilitatea articulară, elaticitatea musculară şi supleţea sunt
indispensabile desfăşurării oricărui act motric şi constituie factori de
bază pentru dezvoltarea celorlalte calităţi motrice forţă şi coordonare.
Această calitate se obţine prin:
• localizarea mişcării
• folosirea arcuirilor în mişcare
• folosirea exerciţiilor de mărire treptată a
amplitudinii mişcărilor
• folosirea exerciţiilor cu partener sau cu diferite
aparate ajutătoare
• stretchingul

Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii centurii scapulo-


humerale

1. Stând depărtat, braţul drept ţinut sus şi celălalt jos


T1-2 arcuirea braţelor
T3-4 schimbarea braţelor cu arcuire.
T5-8 idem T1-4

2. Stând depărtat, braţele îndoite la nivelul pieptului


T1-2 arcuirea braţelor îndoite cu palmele la piept
T3-4 ducerea braţelor întinse lateral cu arcuire
T5-8 idem T1-4

42
3. Stând depărtat, braţul drept ţinut sus şi celălalt jos
Rotări alternative de braţe înainte opt timpi şi
înapoi opt timpi

4. Stând depărtat, cu braţele înainte


Rotări simultane de braţe înainte opt timpi şi
înapoi opt timpi.

5. Stând pe genunchi cu sprijin pe braţe


T1 alunecarea trunchiului înainte pe braţe, şezuta
rămănând sus
T2-3 arcuirea pieptului pe sol
T4 revenire.

6. Stând pe genunchi
T1-2 arcuirea braţelor sus
T3-4 aşezarea braţelor pe sol cu alunecarea lor
înainte cu arcuire, pieptul atingând solul, şezuta
rămâne sus
T5-8 idem T1-4

7. Stând pe genunchi, cu coarda ţinută în două jos


Trecerea braţelor din înainte-înapoi şi invers.

8. Culcat facial, braţele întinse în prelungirea


trunchiului, picioarele fixate de un partener
Ridicarea braţelor în extensie. Acest exerciţiu se
poate realiza şi cu coarda ţinută întinsă înainte.

Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii coloanei vertebrale

1. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 îndoirea trunchiului înainte cu arcuire
T3-4 extensia trunchiului înapoi cu arcuire.
T5-8 idem T1-4

2. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 îndoirea trunchiului lateral spre stânga, cu
arcuire
T3-4 îndoirea trunchiului lateral spre dreapta, cu
arcuire.
T5-8 idem T1-4

43
3. Stând depărtat cu palmele la ceafă
T1-2 răsucirea trunchiului spre stânga, cu arcuire
T3-4 răsucirea trunchiului spre dreapta, cu arcuire.
T5-8 idem T1-4

4. Stând depărtat cu braţele sus


T1-2 rotări de braţe înainte
T3-4 aplecarea trunchiului înainte cu arcuire, cu
braţele între picioare jos
T5-6 rotări de braţe înapoi
T7-8 extensia trunchiului cu arcuire, braţele sus

5. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-4 rotarea trunchiului spre stânga
T5-8 rotarea trunchiului spre dreapta

6. Culcat facial picioarele îndoite înapoi apucat cu


palmele de glezne. Ridicare trunchiului în extensie
cu sprijin pe abdomen („coşuleţul”). Acest
exerciţiu se poate realiza şi cu legănarea
trunchiului înainte şi înapoi.

7. Şezând cu picioarele îndoite cu spatele la scara


fixă, apucat de deasupra capului
Ridicare în pod cu revenire în poziţia de plecare.

8. Culcat dorsal, picioarele îndoite cu tălpile aşezate


pe sol, palmele pe sol în dreptul urechilor .Ridicare
în pod cu revenire pe sol. Acest exerciţiu se poate
realiza cu legănarea trunchiului de pe palme pe
tălpi.

Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii articulaţiei coxo-femurale

1. Stând pe genunchi cu un picior întins înapoi, cu


sprijin pe palme:
T1-8 balansarea piciorului stâng întins înapoi
T1-8 balansarea piciorului drept întins înapoi

2. Stând pe genunchi cu un picior întins lateral, cu


sprijin pe palme:

44
T1-8 balansarea piciorului stâng întins lateral
T1-8 balansarea piciorului drept întins lateral

3. Stând pe genunchi cu un picior întins înapoi, cu


sprijin pe palme:
T1-2 balansarea piciorului stâng întins înapoi :
T3-4 balansarea piciorului stâng lateral
T5-8 idem T1-4

4. Stând pe genunchi cu un picior întins înapoi, cu


sprijin pe palme:
T1-2 balansarea piciorului drept întins înapoi :
T3-4 balansarea piciorului drept lateral
T5-8 idem T1-4

5. Şezând cu sprijin pe antebraţe:


Exerciţiile nr.5-8 T1-4 balansarea piciorului stâng îndoit la piept:
se execută şi din
poziţia culcat
T5-8 balansarea piciorului stâng întins
costal
6. Şezând cu sprijin pe antebraţe:
T1-4 balansarea piciorului drept îndoit la piept:
T5-8 balansarea piciorului drept întins

7. Culcat dorsal, braţele lateral cu palmele pe sol


T1-4 balansarea piciorului stâng îndoit
T5-8 balansarea piciorului stâng întins

8. Culcat dorsal, braţele lateral cu palmele pe sol


T1-4 balansarea piciorului drept îndoit
T5-8 balansarea piciorului drept întins

9. Culcat facial, cu palmele sub bârbie


T1-8 balansarea piciorului stâng întins
înapoi
T1-8 balansarea piciorului drept întins
înapoi

10. Stând
T1-8 fandare înainte cu arcuire pe piciorul
stâng
T1-8 fandare înainte cu arcuire pe piciorul
drept

45
11. Stând depărtat
T1-8 fandare laterală cu piciorul stâng cu
arcuire
T1-8 fandare laterală cu piciorul drept cu
arcuire

12. Stând depărtat


T1-8 fandare laterală dreapta- stânga fără
arcuire

13. Şezând depărtat


T1-2 ducerea braţelor sus cu arcuire
T3-4 aplecarea trunchiului spre piciorul drept cu
arcuire
T5-8 idem T1-4 spre stânga

14. Şezând depărtat


T1-2 ducerea braţelor sus cu arcuire
T3-4 aplecarea trunchiului înainte cu arcuire
T5-8 idem T1-4

SĂRITURI ARTISTICE
Săriturile sunt mişcări dinamice de desprindere a corpului de
pe sol cu proiectarea lui în spaţiu într-o formă bine definită, se
lucrează cu numărătoare şi cu muzică în măsura muzicală 2/4.

Clasificare:
 cu bătaie pe un picior şi aterizare pe un picior:
-pe acelaşi picior
-pe celălalt picior
 cu bătaie pe un picior şi aterizare pe două picioare
 cu bătaie pe două picioare şi aterizare pe două
picioare
 cu bătaie pe două şi aterizare pe un picior

Greşeli frecvente: bătaie pe toată talpa, aterizarea pe toată


talpa şi fără amortizare, lipsa amplitudinii în timpul săriturii, lipsa
formei bine definite şi fixată în timpul săriturii, lipsa înălţimii în
timpul săriturii.

46
Săritura „Pisicii”

Săritura se realizeaza prin bătaie pe un picior, aterizare pe


celălalt picior. În timpul zborului picioarele sunt îndoite pe rând la
nivelul pieptului.
Exerciţiu pregătitor:
Stând:
1. pas înainte cu bătaie pe piciorul stâng
2. ridicarea piciorului drept îndoit la piept
3. schimbarea piciorului drept îndoit la piept
cu piciorul stâng îndoit la piept printr-o
uşoară săltare.
4. revenire în stând
Indicaţii metodice:
Pentru început braţele se ţin cu palmele pe şold, apoi lateral şi
în final se realizează o mişcare de rotaţie cu o încrucişare a braţelor în
plan frontal.
După învăţarea corectă a săriturii de pe loc, aceasta se leagă
cu 2-3 paşi de elan.

La clasele a III-a şi a IV-a această săritură se poate


efectua cu întoarcere de 1800sau 3600 spre stânga
când se ridică prima dată piciorul drept şi spre
dreapta când se ridică prima dată piciorul stâng.

Săritura cu forfecare

Săritura se realizează cu bătaie pe un picior şi aterizare pe


celălalt picior, prin schimbarea picioarelor întinse înainte.
Exerciţiu pregătitor:
Stând:
1. pas înainte cu bătaie pe piciorul stâng
2. ridicarea piciorului drept întins la piept
3. schimbarea piciorului drept întins cu piciorul stâng
întins înainte printr-o uşoară săltare.
4. revenire în stând
Indicaţii metodice:
Pentru început braţele se ţin cu palmele pe şold, apoi lateral şi
în final se realizează o mişcare de rotaţie cu o încrucişare a braţelor în
plan frontal.

47
După învăţarea corectă a săriturii de pe loc, se leagă cu 2-3
paşi de elan.

Săritura „Passé”

Această săritură se realizează cu bătaie şi aterizare pe acelaşi


picior, piciorul liber fiind îndoit cu vârful pe genunchiul piciorului de
bătaie.

Indicaţii metodice:
Pentru început braţele se ţin cu palmele pe şold, apoi lateral şi
în final se realizează o mişcare de rotaţie cu o încrucişare a braţelor în
plan frontal. După învăţarea corectă a săriturii de pe loc, se leagă cu
2-3 paşi de elan. Se lucrează alternativ pe ambele picioare.

Săritură dreaptă

Se realizează cu impuls pe două picioare şi aterizare pe două


picioare, corpul în aer fiind întins.
Exerciţiu pregătitor:

-Stând, pas înainte cu apropierea picioarelor şi


îndoirea din articulaţia genunchilor, fiind urmat de impuls cu
desprinderea corpului pe verticală, aterizarea realizându-se pe două
picioare cu amortizare.
Indicaţii metodice:
- Pentru început braţele se ţin cu palmele pe şold, apoi se
realizează o mişcare de rotaţie cu încrucişare a braţelor în plan
frontal.
- După învăţarea corectă a săriturii de pe loc se leagă cu 2-3
paşi de elan.

Săritură dreaptă cu piciorul ridicat întins înainte la 900

Se realizează ca şi săritura
„Passé”, dar poziţia piciorului liber
este ridicat întins înainte.

Săritura deschisă (clasele a


III-a şi a IV-a)

Fig.8

48
Se realizează cu bătaie pe un picior şi aterizare pe acelaşi
picior, piciorul liber este ridicat întins înapoi. Braţele se ţin cu
palmele pe şold, lateral sau liber pe lângă corp. Spatele este drept,
privirea înainte cu bărbia uşor ridicată. (fig.8).

Săritura închisă (clasele a III-a şi a IV-a)

Se realizează cu bătaie pe un picior şi aterizare pe acelaşi


picior, piciorul liber este ridicat îndoit uşor înainte. Braţele se ţin cu
palmele pe şold, lateral sau liber pe lângă corp. Spatele este uşor
rotunjit cu bărbia în piept. (fig.8)
Săriturile închisă
şi deschisă se efectuează de obicei
legate. În timpul săriturii închise
braţele se ţin coroană înainte, iar
în timpul săriturii deschise se duc
oblic înapoi jos

Săritura semisfoară

Săritura se realizează cu bătaie pe un picior şi aterizare pe


celălalt picior. Poziţia semisfoară presupune următoarele:
- primul picior este îndoit şi ridicat cu coapsa până la
orizontală, al doilea picior este întins şi ridicat înapoi.
- braţele se ţin lateral sau unul înainte unul lateral (braţul
dinainte opus piciorului îndoit), privirea înainte cu spatele drept şi
umerii lăsaţi în jos.

Indicaţie metodică:
După învăţarea corectă a săriturii se leagă cu 2-3 paşi de elan.
Se lucrează alternativ pe ambele picioare.

ECHILIBRE
Echilibrul este o acţiune motrică care presupune meţinerea
unor poziţii pe o suprafaţă de sprijin cât mai mică. Pentru realizarea
unui echilibru perfect este necesară o coordonare mai bună a
activităţii principalelor grupe musculare.
Pentru efectuarea corectă a exerciţiilor de echilibru este
imperios necesară păstrarea poziţiei corecte a corpului şi repartizarea
cu uşurinţă a greutăţii corpului pe picioare.

Exerciţiile de echilibru se învaţă cu sprijin la bara


de perete (scara fixă); pe suprafeţe mari de

49
sprijin; trecându-se apoi treptat la exerciţii simple, pe
toată talpa şi apoi pe vârfuri.

Exerciţiile de echilibru se împart în două categorii:


A. Exerciţii pe loc (poziţii menţinute)
B. Exerciţii dinamice

Pentru ciclul primar se recomandă următoarele exerciţii:


Din cadrul echilibrelor pe loc:
• Stând pe vârfuri: -cu genunchii întinşi
-cu genunchii îndoiţi
-cu picioarele apropiate
-cu picioarele apropiate: -lateral
-înainte
-înapoi
Aceste exerciţii se execută cu diferite poziţii şi/sau mişcări de
braţe şi trunchi.
• Pe genunchi cu trunchiul pe verticală
• Stând: -pe toată talpa
-pe vârf

Din cadrul echilibrelor dinamice:


o Mers pe vârfuri
o Pas pe vârful unui picior
o Ridicări pe vârfuri (relevé)

Exemple de exerciţii:

1. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1 ridicare pe vârfuri
T2 revenire în stând
Numărătoarea se continuă până la timpul 8

2. Stând depărtat cu braţele lateral


T1 ridicare pe vârfuri
T2 revenire în stând
Numărătoarea se continuă până la timpul 8

3. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 ridicare pe vârfuri
T3-4 revenire în stând
Numărătoarea se continuă până la timpul 8

50
4. Stând depărtat cu braţele lateral
T1-2 ridicare pe vârfuri
T3-4 revenire în stând
Numărătoarea se continuă până la timpul 8
Exerciţiile 1-4 se pot
5. Stând cu palmele pe şold efectua şi cu
picioarele apropiate
T1 pas înainte cu piciorul stâng
T2 revenire în poziţia de plecare
T3 pas înainte cu piciorul drept
T4 revenire în poziţia de plecare
T5 pas lateral spre stânga
T6 revenire în poziţia de plecare
T7 pas lateral spre dreapta
T8 revenire în poziţia de plecare
Acest exerciţiu se poate combina şi cu pas înapoi.

6. Stând pe genunchi cu şezuta pe călcâie, braţele pe


lângă corp
T1-2 ridicare pe genunchi cu ducerea braţelor prin
înainte sus
T3-4 revenire în poziţia de plecare
T5-8 idem T1-4

7. Stând pe genunchi cu braţele sus


T1-2 aplecarea trunchiului înainte, braţele ating
solul cu palmele
T3-4 revenire în poziţia de plecare
T5-8 idem T1-4

8. Stând pe genunchi cu braţele lateral


T1-2 ridicarea gambelor
T3-4 revenire în poziţia de plecare
T5-8 idem T1-4

9. Stând cu palmele pe şold


T1-2 ridicarea piciorului stâng îndoit
T3-4 revenire în poziţia de plecare
T5-8 idem T1-4 cu piciorul drept.

10. Stând cu palmele pe şold


T1 pas înainte cu piciorul drept

51
T2 ridicarea piciorului stâng îndoit (se menţine la
passé)
T3 pas înainte cu piciorul stâng
T4 ridicarea piciorului drept înadoit (se menţine la
passé)
T5-8 idem T1-4

11. Mers pe vârfuri pe un spaţiu delimitat (linia


covorului, corzi, partea lată a băncii de gimnastică,
partea îngustă a băncii etc), cu diferite poziţii şi
mişcări de braţe.

Exerciţiile de echilibru din mers se pot


îngreuna folosind materiale didactice uşoare
(burete, o carte, etc.) aşezate în echilibru pe cap.
Deplasarea se efectuează în toate direcţiile.
Ţinuta în timpul mersului trebuie să fie dreaptă,
musculatura încordată, privirea înainte.

Din elementele de echilibru din Gimnastica Ritmică


recomandăm la ciclul primar următoarele:

Clasa a I-a şi a II-a:


 Echilibru passé:
Piciorul liber este îndoit
înainte, cu vârful pe genunchiul
piciorului de bază.

 Atittude înainte
Piciorul liber este ridicat
înainte şi uşor îndoit, într-un
unghi obtuz (450), coapsa la
orizontală (Poza 5) Poza 5

Clasa a III-a şi a IV-a

 Atittude înapoi
Piciorul liber este ridicat înapoi
şi uşor îndoit într-un unghi obtuz
(450), coapsa ridicată (Poza 6)
Poza 6

52
ÎNTOARCERI ŞI PIRUETE

Întoarcerile
Întoarcerile sunt mişcări de rotare a corpului în jurul axului
vertical. Ele se pot face:
 pe un picior
 pe două picioare
 pe călcâie
 pe genunchi
 pe şezută
 pe spate

Întoarcere cu paşi succesivi

Presupune o întoarcere de 3600 pe două picioare, prin paşi


succesivi mici, pe vârful picioarelor întinse şi apropiate. Braţele se ţin
cu palmele pe şold, lateral sau sus.

Întoarcere cu învăluire

Se realizează prin trecerea unui picior


peste celălalt, urmată de întoarcerea pe vârful
picioarelor înspre partea piciorului de bază
(fix). Braţele se ţin cu palmele pe şold, lateral
sau cu rotare prin încrucişare în plan
frontal.(fig.9) Fig.9

Întoarcere pe un picior

Se realizează o rotaţie a corpului în ax vertical, pe vârful unui


picior (întins sau îndoit) celălalt fiind ţinut în diferite poziţii:
-genunchi la genunchi
-întins înainte sub 90 de grade
-întins lateral sub 90 de grade
Braţele se ţin cu palmele pe
şold, lateral sau cu rotarea lor prin
încrucişare în plan frontal.(fig.10)

Fig.10

53
Piruete
Sunt mişcări de rotaţie de 3600 sau mai
mult, a corpului în jurul axului vertical pe
vârful unui picior. Piciorul liber este ţinut în
diferite poziţii artistice, braţele se pot ţine cu
palmele pe şold, lateral sau sus.
Piruetele sunt elemente mai complexe
decât întoarcerile deoarece au două faze de
execuţie:
prima fază este preparaţia.
(Poza 7) Poza 7
faza a II-a este pirueta

Preparaţia :
Stând cu braţele întinse lateral, pas înainte fandat pe piciorul
drept cu ducerea braţului drept înainte uşor rotunjit, braţul stâng
rămâne lateral.

Pirueta:
Se realizează prin ridicarea pe vârful piciorului fandat, cu
întoarcerea corpului spre dreapta şi executarea piruetei propiu-zise.
Braţele se pot duce pe şold, lateral sau sus.

Este indicat ca piruetele să se execute şi spre


dreapta şi spre stânga

Pirueta „Passé”

Este o întoarcere pe vârful unui picior, piciorul liber este


menţinut cu vârful pe genunchiului piciorului de bază.

Exerciţii pregătitoare:
1. Sprijin cu faţa la scara fixă, în poziţia de fandat:
T1-2 ridicare în poziţia passé
T3-4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-2
Indicaţie metodică: acest exerciţiu se poate realiza pe toată
talpa sau cu ridicare pe vârful piciorului de bază.

54
2. Sprijin cu umărul drept la bară (scară fixă), în fandat
pe piciorul drept:
T1-2 ridicare în passe
T3-4 întoarcere 1800 spre dreapta cu schimbarea
poziţiei mâinilor pe bară.
T5-6 fandare pe piciorul drept
T7-8 întoarcere 1800 spre dreapta cu schimbarea
poziţiei mâinilor pe bară.

3. Sprijin cu faţa la bară, în poziţia fandat:


Pirueta passe cu lăsarea şi reapucarea barei după
întoarcerea de 3600.
4. Stând fandat, în poziţia de preparaţie:
Se trece la executarea piruetei fără sprijin, cu diferite
poziţii de braţe.

SUPLEŢE

Supleţea face parte din categoria calităţilor motrice


coordinative, fiind reprezentată de amplitudine şi plasticitate în
mişcare.
Amplitudinea se regăseşte în forma mişcării şi este asigurată
de mobilitatea articulară maximă la nivelul tuturor articulaţiilor.
Plasticitatea uşurinţă în execuţia mişcărilor, precizie în
deplasare, în menţinerile sprijinului, în orientare în timp şi spaţiu şi o
coordonare inter şi intramusculară bună.
Exerciţiile pregătitoare pentru dezvoltarea mobilităţii se
regăsesc în Cap. „Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii
articulare”, şi care pot fi folosite ca paşi pregătitori în învăţarea
elementelor de supleţe.
Elementele artistice caracteristice Cap. Supleţe pentru ciclul
primar, sunt:
 sfoara
 podul
 podul de pe genunchi
Sfoara

Este un element de mobilitate maximă în articulaţia coxo-


femurală.
Clasificare:
• pe orizontală (pe sol):-înainte (Poza 8

55
-lateral (Poza 9)
• pe verticală (în aer): - înainte
- înapoi
- lateral

Poza 8 Poza 9

Exerciţii pregătitoare

1. Stând pe un genunchi, celălalt întins înainte


Alunecarea piciorului întins înainte până în sfoară
(exerciţiul se face cu ajutor)

2. Idem exerciţiul 1., cu piciorul liber lateral.

Podul
Este un element de mobilitate maximă
a coloanei vertebrale, în articulaţiile scapulo-
humerală şi coxo-femurală. Greutatea
corpului este egal repartizată pe braţe şi
picioare.
Clasificare:
• din culcat
• din picioare Poza 10

Exerciţii pregătitoare
Podul din culcat:

1. Şezând cu picioarele îndoite cu spatele la scara fixă,


apucat de deasupra capului
Ridicare în pod cu revenire în poziţia de plecare.

2. Culcat dorsal, picioarele îndoite cu tălpile aşezate


pe sol, palmele pe sol în dreptul urechilor

56
Ridicare în pod cu revenire pe sol. Acest exerciţiu
se poate realiza cu legănarea trunchiului de pe
palme pe tălpi.

Podul din picioare:

1. Stând depărtat cu spatele la scara fixă, braţele sus:


Extensia trunchiului spre înapoi, apucarea scării şi coborâre
pe scară cu ajutorul mâinilor, cu revenire în stând (cu ajutorul
mâinilor).

2. Stând depărtat cu spatele la două trei saltele


suprapuse, braţele sus:
Extensia trunchiului spre înapoi, cu atingerea saltelelor cu
palmele şi revenire în stând.

Podul de pe genunchi

Se pot folosi exerciţiile pregătitoare de la


podul din picioare cu specificaţia că poziţia
de plecare este de pe genunchi.(Poza 11)
Poza 11

Săriturile artistice, echilibrele, întoarcerile,


piruetele şi elementele de supleţe se efectuează şi
cu mânuirea obiectelor portative.

57
EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE

Obiectele portative din gimnastică ritmică sunt următoarele:


-coardă
-cerc
-minge
-măciuci
-panglică

Pentru ciclul primar obiectele folosite sunt:


-coardă
-cerc
-panglică

COARDĂ:

Coarda este un obiect din gimnastica ritmică, confecţionat din


cânepă, material plastic, sfoară, mătase cu sau fără mânere, materiale
care conferă lejeritate şi supleţe în mişcare. Lungime corzii este în
raport cu înălţimea elevilor, ea se măsoară prin fixarea corzii sub tălpi
la mijloc, capetele ajungând până sub axilă.
Priza corzii poate fi:
- cu una sau cu două mâini
- pliată în două, trei sau patru
- de două capete
- de un capăt
- de mijloc

Mânuiri specifice:
o balansări
o rotări (fig.11)
o înfăşurări
o desprinderi de un
capăt
o ricoşări Fig. 11
o aruncări
o prinderi

58
Exemple de exerciţii:
1. Stând depărtat cu coarda ţinută de fiecare capăt în câte
o mână, braţele ţinute înainte:
T1-2 balansul corzii spre dreapta cu trecerea greutăţii
corpului pe piciorul drept
T3-4 balansul corzii spre stânga cu trecerea greutăţii
corpului pe piciorul stâng
T5-8 idem T1-4

2. Stând, coarda coarda ţinută de fiecare capăt în câte o


mână, braţele ţinute înainte:
T1 balansul corzii în plan sagital la stânga
T2 revenire în poziţia iniţială
T3 balansul corzii în plan sagital la dreapta
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4

3. Exerciţiile 1 şi 2 se pot efectua şi cu coarda ţinută de


capete într-o mână

4. Înfăşurări de coardă în jurul: braţului (fig.12), corpului


(fig.13), piciorului.

Fig.13
Fig.12

Rotări de coardă, cu coarda ţinută într-o mână de două capete:


în plan sagital în direcţiile
-înainte
-înapoi,

în plan orizontal:
-stânga
-dreapta

în plan frontal:
-stânga
-dreapta

59
6. Rotări de coardă, cu coarda ţinută de un capăt:
în plan orizontal:-stânga
-dreapta

7. Săltări pe două picioare peste coarda învârtită înainte şi


înapoi.

8. Săltări de pe unul pe celălalt picior peste coarda învârtită


înainte şi înapoi

9. Săltări, pe două picioare peste coarda învârtită înainte şi


înapoi, cu încrucişare.

10. Aruncări înainte şi prinderi în plan sagital

CERC

Cercul este un obiect din gimnastica ritmică, confecţionat din


lemn sau material plastic. Pentru ciclul primar diametrul cercului este
de 50-60 cm .
Priza cercului:
-apucat cu una sau cu două mâini

Mânuiri specifice:
-balansări
-rotări
-învârtiri
-rulări
-retrorulări
-aruncări
-prinderi

Exemple de exerciţii:
1. Stând, balansări în arc
de cerc în plan sagital,
cu mâna dreaptă şi
apoi cu mâna
stângă.(fig.14)
Fig.14

60
2. Stând, cercul ţinut cu două mâini, balansări în arc de cerc
în plan frontal.

3. Rotări pe palmă, în plan


orizontal, frontal şi
sagital.(fig.15)

Fig.15
4. Învârtiri pe sol fără eliberarea cercului

5. Învârtiri în jurul taliei

6. Rularea cercului pe sol înainte, stânga, dreapta

7. Aruncare, prindere , în plan sagital.

8. Săltări prin cercul învârtit înainte şi înapoi.

PANGLICĂ
Panglica este un obiect spectaculos şi atrăgător la această
vârstă, dar dificil în mânuire necesitând atât mişcări din articulaţia
pumnului, cât şi din articulaţia umărului. Aceasta se fixează de un
baston din lemn, bambus, material plastic sau fibră de sticlă, printr-un
inel.
Lungimea băţului este de 40-50 cm şi lungimea panglicii este
de 4m cu lăţimea de 4-6cm, iar primul metru de panglică începând de
la băţ este dublată, dând astfel uşurinţă în mânuire. Panglica este
confecţionată din material plastic, mătase, saten, etc.

Priza panglicii: ţinută de băţ cu o mână.

Mânuiri specifice:
-balansări
-circumducţii
-spirale
-şerpuiri
-aruncări
-prinderi

61
Exemple de exerciţii
1) Balansări în plan sagital, frontal, orizontal. Se
lucrează şi cu mâna stângă şi cu mâna
dreaptă.(fig.16)

Fig.16

2) Circumducţii (rotare amplă din articulaţia


umărului), în plan sagital, frontal, orizontal.

3) Balans în 8 în plan sagital

4) Şerpuiri, se execută numai din articulaţia


pumnului (braţul cu cotul întins) prin mişcări ale
baghetei: sus-jos (şepuiri pe
verticală), stânga- dreapta
(în plan orizontal). Se
lucrează egal cu ambele
mâini, de pe loc şi din
deplasare.(fig.17)

Fig.17

5) Spirale, se execută printr-o succesiune de cercuri


consecutive care se fac prin rotaţia articulaţiei
pumnului. Cercurile paralele cu solul sunt spirale
în plan orizontal, cercurile perpendiculare pe sol
sunt spirale în
plan vertical. Se
lucrează egal cu
ambele mâini, de
pe loc şi din
deplasare. (Fig.18)
Fig.18

62
JOCURI

Jocuri ritmice

Joc 1. Copiii stau în cerc ( sau în orice formaţie de lucru).


Numărătoarea o face numai profesorul. 4 timpi sărituri ca mingea cu
palmele pe şold, urmate de patru bătăi din palme din stând (fără
săritură).

Joc 2. Copiii stau în cerc ( sau în orice formaţie de lucru). 4


timpi sărituri ca mingea cu palmele pe şold, urmate de patru bătăi din
palme din stând (fără săritură). Ultimii patru timpi copiii numără
împreună cu profesorul.

Joc 3. Redarea de către copii prin bătăi din palme a unui


tempo 2/4, 3/4, impus de către profesor.

Joc 4. Alergare cu genunchii la piept, palmele pe şold, 4


timpi, iar următorii 4 timpi cu călcâiele la şezută, cu bătăi din palme.

Joc 5. Mers în cadenţă cu accentuarea timpului 4 prin bătăie


de picior în podea. Se poate folosii acest joc reducând timpul de
bătaie accentuată la 2 timpi.

Joc. 6. Cu palmele pe şold sărituri cu depărtatrea şi apropierea


picioarelor 4 timpi cu deplasare, 4 timpi întoarcere 3600 prin păşire cu
bătăi din picioare la fiecare pas. Pe ultimi 4 timpi întoarcerea se poate
realiza şi prin percuţia din palme.

Joc 7. Mers cu balansarea unui picior întins înainte la fiecare


trei paşi, acest exerciţiu se poate face cu balansarea piciorului întins
lateral şi înapoi. După însuşirea mersului se trece la combinarea
balansărilor pe cele trei direcţii.

Jocuri pentru dezvoltarea orientării în spaţiu şi a atenţiei

Joc 1. „Bucheţelele” copii formează un cerc şi merg pe


cirmcumferinţa acestuia, astfel, mersul în cadenţă, mers cu pas
ascuţit, mers cu pas înalt, mers cu pas moale, şi fandat. La un
moment dat, profesorul strigă cifra 5, etc., iar copii se grupează într-

63
un bucheţel format din 5 copii, etc. Cel care rămâne în afara jocului
va primi o penalizare.
Comanda poate să fie vizuală prin arătarea cifrei pe degete, auditivă
prin bătăi din palme.

Joc 2. „Culorile” fiecare colţ al sălii capătă numele unei


culori. La comanda dată de profesor copii aleargă spre culoarea
strigată. În acest joc se pot aşeza obiecte colorate din gimnastica
ritmică (cerc, minge, etc.)

Joc 3. „Comandă inversă” copii se află în deplasare sau în


pas alergător, la comanda profesorului de exemplu mersul piticului ei
trebuie să facă sărituri drepte, iar dacă se strigă săritură dreaptă ei
trebuie să execute mersul piticului. Comenzile se stabilesc la
începutul jocului, profesorul alegând după caz şi nivel de pregătire
acţiunile jocului.

Joc 4. La începutul jocului profesorul stabileşte regulile care


constau în următoarele. La o bătaie din palme copii care sunt în pas
de mers sau alergare se ghemuiesc, la două bătăi trebuie să se
execute o săritură pe două picioare, la trei bătăi să schimbe sensul de
mers sau alergare. Profesorul poate să aleagă orice alte acţiuni.

Jocuri pentru dezvoltarea echilibrului

Joc 1. Variante de mers pe un spaţiu delimitat pe sol, în


timpul mersului se pot executa diferite mişcări (trecerea unui
obstacol, ridicarea unui obiect, transportarea unui obiect sau
mânuirea lui, etc.).

Joc 2. Idem Joc 1 desfăşurat pe bancă.

Joc 3. Sărituri pe două picioare în cercurile aşezate în zig-zag,


sau sărituri de pe un picior pe celălalt dintr-un cerc în altul.

Joc 4. „Mingea în echilibru” copiii se deplasează cu mingea


ţinută în echilibru pe palmă.

Joc 5. „Ziarul pe cap” copiii se deplasează pe o distanţă


stabilită, având un ziar ţinut în echilibru pe cap.

64
Joc 6. „Mersul paianjenului”, copii se deplasează pe o
distanţă stabilită în poziţia paianjenului (vezi cap. Exerciţii libere.....)
menţinând pe abdomen în echilibru diferite obiecte uşoare (burete,
coardă, etc.).

Joc 7. „Săritura boboceilor de raţă” Copiii sunt aşezaţi în


perechi în poziţia ghemuit faţă în faţă. Se execută sărituri mici în
lateral în aceiaşi direcţie în poziţia ghemuit.

Ştafete
1. „Îmbracă şi dezbracă cercul”, copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la
comanda profesorului pleacă prima linie în alergare spre
cercurile aşezate la o anumită distanţă pe sol, intră în cerc, şi îl
scot pe deasupra capului aşezându-l pe sol. După care se întorc la
loc predând ştafeta următorului ş.a.m.d.

2. Copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la comanda profesorului pleacă


prima linie, cu sărituri prin coardă, pe o anumită distanţă
înconjurând un obiect fix, continuând deplasarea la loc tot cu
sărituri prin coardă predând ştafeta următorului, ş.a.m.d.

3. Copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la comanda profesorului pleacă


prima linie, cu rularea cercului cu mâna dreaptă, pe o anumită
distanţă înconjurând un obiect fix, continuând deplasarea la loc cu
rularea cercului cu mâna stângă, predând ştafeta următorului,
ş.a.m.d.

4. Copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la comanda profesorului pleacă


prima linie, cu rotarea cozii în plan sagital, frontal sau orizontal,
cu mâna dreaptă, pe o anumită distanţă înconjurând un obiect fix,
continuând deplasarea la loc cu rotarea cozii în plan sagital,
frontal sau orizontal cu mâna stângă, predând ştafeta următorului,
ş.a.m.d.

5. Copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la comanda profesorului pleacă


prima linie, cu bătaia mingii pe sol cu mâna dreaptă, pe o
anumită distanţă înconjurând un obiect fix, continuând
deplasarea la loc cu bătaia mingii pe sol cu mâna stângă predând
ştafeta următorului, ş.a.m.d.

65
6. Copiii sunt aşezaţi pe şiruri, la comanda profesorului pleacă prima
linie, cu sărituri prin coardă, pe o anumită distanţă aşează coarda
în cerc şi iau mingea, continund deplasarea la loc cu bătaia mingii
pe sol cu o mână, predând ştafeta următorului, următorul se
deplasează cu bătaia mingii pe sol cu o mână, până la locul stabilit,
unde aşează mingea în cerc şi ia coarda întorcându-se la loc cu
sărituri prin coardă, ş.a.m.d.

7. „Roaba”
Copiii sunt aşezaţi pe perechi, unul se aşează în poziţia sprijin
înainte pe palme, celălalt îl ţine de deasupra genunchilor.
Deplasarea se execută înainte până la un punct fix, iar la întoarcere
se schimbă între ei.

Trasee aplicative
1. Mers în echilibru pe bancă, săritură dreaptă de pe bancă
urmată de sărituri ca mingea în cercurile aşezate pe sol. Căţarare pe
scara fixă şi coborâre, urmată de rostogolire înainte pe saltea şi
alergare la punctul de plecare.

2. Alergare în depărtat cu picioarele de o parte şi de alta a


băncii până la capătul ei. Mersul elefantului până la un cerc aşezat la
o anumită distanţă în care se găseşte o minge, aruncarea ei în sus cu
prindere şi aşezare înapoi în cerc. Alergare până la scara fixă căţarare
pe ea urmată de deplasare în lateral. Coborâre şi alergare cu spatele la
punctul de plecare.

3. Sărituri din ghemuit în ghemuit, urmate de târâre în braţe


până la capătul unei banci, rostogolire înainte pe saltea, urmată de
alergare până la un punct fix apucarea unei corzi şi executarea a două
sărituri drepte peste coardă, aşezarea ei la loc, şi revenire la punctul
de plecare.

4. Căţărare pe banca aşezată în plan înclinat pe scara fixă,


deplasare laterală pe scară, coborâre şi deplasare cu mâinile pe o
bancă aşezată pe sol, cu picioarele de o parte şi de alta a ei. Revenire
cu sărituri pe un picior la punctul de plecare.

66
CICLUL GIMNAZIAL ŞI LICEAL

Exerciţiile învăţate în ciclul primar se vor consolida şi


perfecţiona în ciclul gimnazial şi liceal. Dificultatea exerciţiilor va
creşte ţinând cont de particularităţile morfo-funcţionale şi de vârstă
ale copiilor.
Exerciţiile din Gimnastica Ritmică indiferent de natura
activităţii (educaţie fizică, activitate motrică de loisir sau ca sport de
performanţă) presupun o compoziţie coregrafică care prin maniera de
organizare a mişcărilor creează imagini artistice. În consecinţă,
exerciţiile acestui capitol vor fi mai aproape de ceea ce înseamnă
gimnastica ritmică.

EXERCIŢII LIBERE PE LOC


Exemple de exerciţii de dezvoltare fizică generală
Aceste exerciţii sunt împrumutate din gimnastica de bază.

Ex.1. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Aplecarea capului înainte cu arcuire
T3-4 Extensia capului cu arcuire
T5-6 Îndoirea capului spre stânga cu arcuire
T7-8 Îndoirea capului spre dreapta cu arcuire

Ex.2. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Răsucirea capului spre stânga cu arcuire
T3-4 Răsucirea capului spre dreapta cu arcuire
T5-6 Balansarea în arc de cerc a capului spre stânga
T7-8 Balansarea în arc de cerc a capului spre dreapta

Ex.3. Stând depărtat cu braţele pe lângă corp


T1-4 Ridicarea simultană a umerilor
T5-8 Ridicarea altenativă a umerilor

Ex.4. Stând depărtat cu braţele pe lângă corp


T1-4 Ducerea simultană a umerilor înainte şi înapoi
T5-8 Rotarea simultană a umerilor înainte

Ex.5. Stând cu braţele întinse înainte


T1-2 Forfecarea braţelor înainte

67
T3-4 Pas lateral spre stânga cu extensia braţelor lateral
cu arcuire
T5-6 Forfecarea braţelor înainte, odată cu apropierea
picioarelor
T7-8 Pas lateral spre dreapta cu extensia braţelor lateral
cu arcuire

Ex.6. Stând cu braţele sus


T1-2 Extensia braţelor cu arcuire
T3-4 Ducerea braţelor lateral cu arcuire
T5-6 Extensia braţelor sus cu arcuire
T7-8 Ducerea braţelor lateral cu arcuire

Ex.7. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1-2 Aplecarea trunchiul cu arcuire
T3-4 Extensia trunchiului cu arcuire
T5-6 Îndoirea trunchiului lateral spre stânga cu arcuire
T7-8 Îndoirea trunchiului lateral spre dreapta cu arcuire

Ex.8. Idem Ex. 7 cu acţiunea braţelor

Ex.9. Stând depărtat cu braţele întinse sus


T1-2 Rotarea braţelor înainte
T3-4 Îndoirea trunchiului înainte cu arcuire
T5-8 IdemT1-4

Ex.10. Stând depărtat cu braţele îndoite la piept


T1-2 Arcuirea braţelor îndoite la piept
T3-4 Răsucirea trunchiului spre stânga cu ducerea
braţelor lateral cu arcuire
T5-8 Idem T1-4 spre dreapta

Ex.11. Stând depărtat cu palmele pe şold


T1 Fandare spre stânga
T2 Fandare spre dreapta
T3-4 Îndoirea trunchiului înainte cu arcuire
T5-8 Idem T1-4

Ex.12. Stând fandat pe piciorul stâng


Fandări înainte cu arcuire şi schimbarea picioarelor
prin săritură

68
Ex.13. Stând pe genunchi cu palmele pe şold
Aşezare pe o coapsă cu înclinarea trunchiului în partea opusă,
revenire şi trecere cu aşezare pe coapsa cealaltă.

Ex.14. Pe genunchi, cu şezuta pe călcâie, trunchiul cu pieptul


pe genunchi, braţele întinse înainte cu palmele pe sol.
T1-2 Ridicare în sprijin pe palme şi pe genunchiul
piciorului drept, odată cu balansarea piciorului stâng înapoi
T3-4 Revenire
T5-8 IdemT1-4 cu piciorul drept.

Ex.15. Culcat facial, braţele îndoite, palmele aşezate pe sol


lângă piept
T1-2 Ridicarea trunchiului în extensie odată cu
întinderea braţelor
T3-4 Revenire
T5-8 Idem T1-4

Ex.16. Culcat facial cu braţele întinse înainte


Ridicarea trunchiului şi a braţelor în extensie şi trecere
în balansare de pe picioare pe braţe şi invers.

Ex.17. Culcat dorsal cu picioarele ridicate la 900, braţele


lateral cu palmele pe sol
T1-2 Forfecarea picioarelor pe verticală
T3 Depărtarea picioarelor lateral
T4 Apropierea picioarelor
T5-8 IdemT1-4

Ex.18. Şezând cu sprijin pe antebraţe


T1 Îndoirea genunchilor la piept
T2 Întinderea picioarelor oblic înainte sus
T3 Îndoirea genunchilor la piept
T4 Revenire în poziţia iniţială
T5-8 Idem T1-4

69
EXERCIŢII LIBERE DIN DEPLASARE
Exemple de exerciţii:
1) Mers în cadenţă cu purtări de braţe pe direcţiile
înainte, sus, lateral, jos.

2) Mers pe vârfuri cu purtări de braţe pe direcţiile


înainte, sus, lateral, jos.

3) 4 timpi mers pe vârfuri, 4 timpi mersul piticului

4) 4 timpi mers pe vârfuri,


4 timpi mers pe călcâie,
4 timpi mers pe partea externă a labei piciorului,
4 timpi mers pe partea internă a labei piciorului.

5) Stând:
T1 pas cu piciorul stâng
T2 pas cu piciorul drept
T3-4 pas înainte cu stângul, odată cu balansarea
piciorului drept înainte
T5-8 Idem T1-4 începând cu piciorul drept
Acest exerciţiu se poate combina cu balansarea
picioarelor înainte, lateral şi înapoi.

6) Mers cu 2 arcuiri de braţe sus, urmate de două


îndoiri de trunchi cu arcuire la fiecare pas.

7) Stând :
T1-2 mers cu două arcuiri de braţe sus
T3 ghemuit cu palmele pe sol
T4 întinderea genunchilor, pieptul pe genunchi,
palmele rămânând pe sol.
T5-8 Idem T1-4

8) Stând:
T1-2 pas schimbat înainte cu piciorul stâng, braţele
lateral
T3-4 pas schimbat înainte cu piciorul drept, braţele
lateral

70
T5-6 pas schimbat lateral cu umărul stâng spre
direcţia de deplasare, balansarea braţelor cu
încrucişare jos
T7-8 pas schimbat lateral cu umărul drept spre
direcţia de deplasare, balansarea braţelor cu
încrucişare jos

9) Alergare laterală cu pas încrucişat dreptul peste


stângul şi invers

10) Alergare laterală cu încrucişarea picioarelor faţă-


spate
11) Alergare cu spatele spre înainte pe direcţia de
deplasare
12) Săltări de pe un picior pe celălalt cu rotări de braţe

VARIANTE DE PAŞI

Paşi de dans

În ciclurile gimnazial şi liceal se vor învăţa paşii de galop,


polcă, vals, urmând ca variantele de paşi învăţate în ciclul primar să
se repete spre consolidare şi perfecţionare.

Pas de galop

Stând pe piciorul stâng, piciorul drept întins înainte, sprijinit


pe vârf, urmează o alunecarea înainte pe vârful piciorului drept până
pe talpă, odată cu îndoirea genunchilor şi un impuls pe verticală a
corpului, concomitent cu apropierea
picioarelor în aer. Aterizarea se face pe
piciorul stâng uşor îndoit, ş.a.m.d. Pasul de
galop poate fi făcut înainte, înapoi şi lateral.
Braţele se ţin cu palmele pe şold sau lateral,
muzica în tempo 3/4.(fig.19) Fig.19

Pas de polcă

Stând pe piciorul stâng, piciorul drept întins înainte sprijinit


pe vârf. La început se execută o săltare uşoară cu ridicarea piciorului
drept îndoit înainte. Urmează pas schimbat cu piciorul drept, săltare

71
uşoară pe acesta, piciorul stâng ridicându-se înainte îndoit în unghi
obtuz. Se continuă acelaşi lucru cu pas schimbat pe piciorul stâng şi
săltare uşoară pe acesta, piciorul drept ridicându-se înainte îndoit în
unghi obtuz, ş.a.m.d.
Pasul de polcă se poate executa înainte şi lateral. Braţele se ţin
cu palmele pe şold sau lateral, muzica în tempo 2/4 cu caracter vesel,
jucăuş.

Pas de vals
Se execută pe direcţiile:-înainte
-înapoi
-lateral
-cu întoarcere

Pas de vals înainte


Stând, pas înainte adânc, urmat de doi paşi mici pe loc, cu
picioarele întinse. Se execută cu deplasare înainte. Braţele cu palmele
pe şold sau lateral, muzica în tempo 3/4.

Pas de vals lateral


Stând, pas lateral adânc spre dreapta, ducerea piciorului stâng
încrucişat înapoi, genunchii uşor îndoiţi, se execută doi paşi mici pe
loc cu picioarele întinse. Acelaşi lucru spre partea stângă. Braţele se
pot ţine cu palmele pe şold, sau lateral cu răsucirea umerilor spre
dreapta respectiv stânga. Muzica în tempo 3/4.

Pas de vals cu întoarcere


Stând, pas mare înainte cu piciorul drept, cu îndoirea
genunchiului, cu braţele lateral, întoarcere de 180 grade la dreapta cu
doi paşi mici (stâng-drept) pe vârfuri cu genunchii întinşi. Pas mare
înapoi cu piciorul stâng cu îndoirea genunchiului, braţele rotunjite
înainte, întoarcere de 180 de grade spre dreapta, cu doi paşi mici
(drept-stâng) pe vârfuri cu genunchii întinşi. Acelaşi exerciţiu cu
piciorul stâng, întoarcerea se efectuează spre stânga.

Exemple de combinaţii de paşi:

Ex.1. Stând, cu un picior întins înainte sprijinit pe vârf


4 timpi pas ascuţit
4 timpi pas înalt

Ex.2. Stând, cu un picior întins înainte sprijinit pe vârf

72
4 timpi pas arcuit
4 timpi întoarcere cu pas arcuit spre dreapta.
Se repetă exerciţiul spre stânga.

Ex.3. Stând, cu un picior întins înainte sprijinit pe vârf


4 timpi pas fandat înainte
2 timpi pas de mazurcă pe un picior
2 timpi pas de mazurcă pe celălalt picior

Exerciţiile de mai sus se vor face


MENłIONARE cu acţiunea liberă a braţelor

Ex.4. Stând, cu braţele lateral


T1-2 Doi paşi de galop înainte cu piciorul drept, braţul
stâng face o rotare în plan frontal, braţul drept se
menţine lateral.
T3-4 Doi paşi de galop cu piciorul stâng, braţul drept
face o rotare în plan frontal, braţul stâng se menţine
lateral.
T5-8 Idem T1-4

Ex.5. Stând, cu braţele lateral


T1 Păşire pe piciorul drept T2 Pas înalt cu piciorul stâng
T3 Păşire pe piciorul stângul T4 Pas înalt cu piciorul drept
T5-6 Pas de galop cu piciorul drept înainte
T7-8 Pas de galop cu piciorul stâng înainte.

Ex.6. Pe perechi faţă în faţă, braţele se ţin lateral


Pas de polcă lateral spre stânga şi spre dreapta

Ex.7. Pe perechi umăr la umăr, braţele în priză încrucişată în


faţă 4 timpi paşi de polcă înspre înainte,
Întoarcere 1800 unul spre dreapta unul spre stânga fără
să se dea drumul la mâini.
4 timpi paşi de polcă la loc.

Ex.8. Stând, braţele lateral


T1,2,3 Pas de vals înainte cu piciorul drept, val lateral cu braţul drept
T1,2,3 Pas de vals înainte cu piciorul stâng, val lateral cu braţul stâng
T1,2,3 Pas de vals lateral dreapta, cu răsucirea umerilor spre dreapta,
braţele lateral

73
T1,2,3 Pas de vals lateral stânga, cu răsucirea umerilor spre stânga,
braţele lateral.

Ex.9. Stând cu braţele lateral


T1,2,3 Pas de vals înainte cu piciorul drept, val lateral cu
braţul drept
T1,2,3 Pas de vals înainte cu piciorul stâng, val lateral cu braţul
stâng
T1,2,3 Pas de vals cu piciorul drept întoarcere spre dreapta 180
de grade
T1,2,3 Pas de vals înapoi cu piciorul stâng cu întoacere spre
dreapta 180 de grade, cu finalizare în poziţia iniţială.

Ex.10. Stând, braţele lateral


T1,2,3 Pas de vals lateral cu piciorul drept, val lateral cu braţul
drept
T1,2,3 Pas de vals lateral cu piciorul stâng, val lateral cu braţul
stâng
T1,2,3 Pas de vals înainte cu piciorul drept, ducerea braţelor pe
jos-înainte cu uşoară arcuire.
T1,2,3 Pas de vals înapoi cu piciorul stâng, cu revenirea braţelor
pe lângă corp lateral, cu uşoară arcuire.
T1,2,3 Pas de vals cu piciorul drept, întoarcere spre dreapta 180
de grade, braţele se ţin lateral.
T1,2,3 Pas de vals înapoi cu piciorul stâng cu întoacere spre
dreapta 180 de grade, cu braţele lateral
T1,2,3 Pas de vals lateral cu piciorul drept, val lateral cu braţul
drept
T1,2,3 Pas de vals lateral cu piciorul stâng, val lateral cu braţul
stâng.

74
EXERCIŢII LA BARA DE PERETE PENTRU
CICLUL GIMNAZIAL ŞI LICEAL

În cadrul acestor cicluri de învăţământ, se învaţă următoarele


exerciţii împrumutate din baletul clasic.

Battement jetté

Reprezintă o mişcare activă a piciorului liber, care se duce


prin battement tendu pe una din direcţiile de
lucru aruncându-l la 300 de la sol, fixând în
aer poziţia corectă a piciorului liber. La
revenire, solul este atins prima dată cu vârful
piciorului liber alunecând în continuare în
poziţia iniţială (poziţia de picioare poate fi
poziţia I-a, III-a sau a V-a).(fig.20)
Fig. 20

În timpul mişcării trunchiul îşi păstrează poziţia fixă cu


abdomenul supt, umerii lăsaţi în jos şi bărbia uşor ridicată, braţul
liber poate fi ţinut cu palma pe şold sau susţinut lateral.
Greşeli frecvente: îndoirea picioarelor în momentul execuţiei,
mişcarea corpului, nefixarea poziţiei piciorului liber în aer.

Exemple de exerciţii:

1. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a


T1 battement tendu lateral cu piciorul drept
T2 ridicarea bruscă a piciorului drept lateral la 300
T3 aşezarea piciorului drept cu sprijin pe vârf
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 Idem T1-4 dar cu piciorul stâng

2. Acelaşi exerciţiu, dar cu sprijin cu un umăr la bară,


braţul susţinut lateral. Se lucrează pe direcţiile
înainte şi înapoi cu piciorul din afară barei.

3. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a


T1 battement jetté lateral cu piciorul drept
T2 revenire
T3 battement jetté lateral cu piciorul drept

75
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4 cu piciorul stâng.

Acelaşi exerciţiu, dar cu sprijin cu un umăr la bară, braţul


susţinut lateral. Se lucrează pe direcţiile înainte şi înapoi cu piciorul
din afară barei.

4. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a


T1 plié mic
T2 battement tendu lateral cu piciorul drept
T3 revenire în plié
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4 cu piciorul stâng.

5. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a


T1-2 plié mic
T3 battement tendu lateral cu piciorul drept
T4 ridicarea piciorului drept la 300
T5 aşezarea piciorului drept pe sol cu sprijin pe
vârf
T6 revenire în pilé
T7-8 întinderea picioarelor şi revenire în poziţia
iniţială
T1-8 idem T1-8 dar cu piciorul stâng.

6. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a


T1 battement tendu lateral cu piciorul drept
T2 ridicarea piciorului drept la 300
T3 aşezarea piciorului drept pe sol cu sprijin pe
vârf
T4 se aşează toată talpa piciorului drept pe sol
şi se închide poziţia a II-a
T5 ridicarea călcâiului stâng odată cu trecerea
greutăţii corpului pe piciorul drept
T6 trecerea greutăţii corpului pe piciorul stâng,
odată cu ridicarea călcâiului piciorului drept
care râmâne sprijinit pe vârf.
T7 idem T5
T8 apropierea piciorului stâng de piciorul drept
închizând poziţia I.
Idem exerciţiul 6,cu piciorul stâng

76
7. Sprijin cu faţa la bară, poziţia I-a
T1 battement jetté lateral cu piciorul drept
T2 aşezarea piciorului drept pe toată talpa în
poziţia a II-a
T3-4 plié mic în poziţia a II-a
T5-6 înălţarea corpului cu revenire în stând pe
piciorul stâng, piciorul drept menţinut în
battement jetté lateral dreapta
T7 coborârea piciorului drept în sprijin pe vârf
T8 revenire în poziţia I-a.
Idem exerciţiul 7, dar cu piciorul stâng

8. Stând cu umărul stâng la bară, poziţia I-a


T1-4 două battement jetté înainte cu piciorul
drept
T5-8 două battement jetté înapoi cu piciorul
drept

Idem exerciţiul 8 din stând cu umărul drept


la bară, poziţia I-a, braţul liber susţinut lateral, se
lucrează cu piciorul stâng.

Pointé

Pointé-urile sunt lovituri scurte şi accentuate cu vârful


piciorului activ pe sol.
Greşeli frecvente: îndoirea picioarelor, relaxarea
vârfului piciorului activ, mişcarea corpului în timpul execuţiei .

Exemple de exerciţii

1. Stând cu faţa la bară, poziţia I-a


T1 battement jetté lateral cu piciorul drept
T2-3 pointe lateral cu piciorul drept
T4 revenire în poziţia I-a
T5-8 Idem T1-4 cu piciorul stâng

77
2. Stând cu umărul stâng la bară, braţul liber susţinut
lateral, poziţia I-a.
T1 battement jetté înainte cu piciorul drept
T2-3 pointe înainte cu piciorul drept
T4 revenire în poziţia I-a
T5-8 Idem T1-4 dar lateral cu piciorul drept
T1 battement jetté înapoi cu piciorul drept
T2-3 pointe înapoi cu piciorul drept
T4 revenire în poziţia I-a
T5-8 Idem T1-4 dar lateral cu piciorul drept

Acelaşi exerciţiu se execută şi cu umărul drept la


bară.

3. Stând cu umărul stâng la bară, în poziţia I-a, braţul


liber susţinut lateral.
T1 battement jetté înainte cu piciorul drept
T2-3 pointe înainte cu piciorul drept
T4 battement jetté înapoi cu piciorul drept
T5 battement jetté înainte cu piciorul drept
T6-7 pointe înainte cu piciorul drept
T8 revenire în poziţia iniţială

Acelaşi exerciţiu se execută înapoi cu


piciorul drept, după care se trece la executarea lui
cu piciorul stâng, din stând cu umărul drept la
bară.

4. Stând cu umărul stâng la bară, braţul liber susţinut


lateral, poziţia I-a.
T1 battement jetté înainte cu piciorul drept
T2 battement jetté înapoi cu piciorul drept
T3 battement jetté înainte cu piciorul drept
T4 închis în poziţia I-a
T5 battement jetté înapoi cu piciorul drept
T6 battement jetté înainte cu piciorul drept
T7 battement jetté înapoi cu piciorul drept
T8 închis în poziţia I-a

78
T1 battement jetté lateral cu piciorul drept
T2 închis în poziţia I-a
T3 battement jetté lateral cu piciorul drept
T4 sprijin cu vârful drept pe sol
T5-7 pointe lateral cu piciorul drept
T8 închis în poziţia I-a se execută şi din stând
cu umărul drept la bară, lucrându-se cu piciorul
stâng.

79
ELEMENTE DE TEHNICĂ CORPORALĂ
Elementele de tehnică corporală învăţate în ciclul primar din
categoria balans, arcuire şi val se vor repeta pentru consolidare şi
perfecţionare în cadrul ciclului gimnazial şi liceal.
Elementele care se învaţă în cadrul acestor cicluri sunt: val de
corp înainte şi val de corp lateral.

EXERCIŢII DE BALANS, ARCUIRE ŞI VAL

Val de corp
Valul de corp este o unduire a întregului corp pornind din
articulaţiile gleznelor, genunchilor şi a bazinului, finalizată cu
proiectarea corpului pe verticală.

Val de corp înainte de pe loc

Poziţia de plecare este stând cu braţele coroană sus. Pentru


preparaţie (pregătirea valului), braţele se duc pe sus, înapoi pe lângă
bazin, cu finalizarea în stând cu picioarele îndoite, spatele rotunjit,
bărbia în piept. Braţele în prelungirea trunchiului.
Valul propriu-zis se realizează, prin împingerea genunchilor
înainte, bazinul continuă mişcarea de înspre înainte, trunchiul face o
uşoară extensie împreună cu capul, braţele au o mişcare de înainte-
înapoi pe lângă coapse până ajung în poziţia coroană sus. Trunchiul
se redresează uşor pe verticală cu finalizarea
mişcării pe vârfuri.
Valul de corp se începe cu
executarea lui în poziţii de plecare cu o bază
mare de susţinere, apoi cu sprijin la bară
(sau scară fixă) pentru asigurarea menţinerii
echilibrului.(fig.21) Fig.21

Paşii metodici de învăţarea sunt:


- stând cu faţa, la bara de perete (scara
fixă), cu sprijin cu două mâini

- cu un umăr la bară sau scară cu sprijin cu


o mână.

80
Exemple de exerciţii

1. Stând, cu faţa la bară (scara fixă), picioarele îndoite, spatele


rotunjit, bărbia în piept
T1-4 –ducerea genunchilor înainte, urmată de mişcarea
înainte a bazinului şi a pieptului, cu finalizarea pe
verticală în stând.
T5-8 – revenirea în poziţia iniţială.

2. Stând, cu faţa la bară (scara fixă), picioarele îndoite, spatele


rotunjit, bărbia în piept
T1-4 –ducerea genunchilor înainte, urmată de mişcarea
înainte a bazinului şi a pieptului, cu finalizarea mişcării pe
verticală în stând pe vârfuri.
T5-8 – revenirea în poziţia iniţială.

3. Stând, cu umărul la bară (mâna pe bară), braţul liber


coroană sus.
T1-2 –rotunjirea spatelui înainte, cu braţul liber în
prelungirea trunchiului, bărbia în piept.
T3-4-val de corp înainte, braţul coboară pe lângă bazin,
înapoi până în poziţia coroană sus, finalizarea mişcării
realizându-se în stând.
T5-8 –idem T1-4

4. Stând, cu umărul la bară (mâna pe bară), braţul liber


coroană sus.
T1-2 –rotunjirea spatelui înainte, cu braţul liber în
prelungirea trunchiului, bărbia în piept.
T3-4-val de corp înainte, braţul coboară pe lângă bazin,
înapoi până în poziţia coroană sus, finalizarea mişcării
realizându-se în stând pe vârfuri.
T5-8 –idem T1-4

După învăţarea valului la bara de perete se trece la


executarea lui la sol fără sprijin.
Valul de corp se poate executa de pe loc pe două
picioare, cu păşire înainte sau cu păşire înapoi.

81
Variantă:
Val de corp înainte cu păşire
Se execută ca şi valul descris anterior, cu deosebirea că odată
cu îndoirea trunchiului înainte se face un pas înainte cu piciorul
întins, greutatea corpului rămânând pe piciorul din spate. Odată cu
executarea valului, greutatea corpului trece treptat înainte pe piciorul
din faţă. Braţele se mişcă înspre înainte pe jos-înainte-sus.

Val de corp lateral cu păşire

Acest val este tot o unduire a întregului corp, dar mişcarea nu


se realizează înspre înainte sus, ci lateral, cu trecerea greutăţii
corpului de pe un picior pe celălalt: stânga-dreapta, respectiv dreapta-
stânga.
Poziţia de plecare este din stând depărtat, cu braţele la stânga
oblic sus, greutatea corpului este pe piciorul stâng, piciorul drept
fiind sprijinit lateral pe vârf.
Valul propriu-zis se realizează prin îndoirea uşoară a
genunchilor cu trecerea greutăţii de pe piciorul stâng pe piciorul
drept, greutatea corpului fiind repartizată egal pe ambele picioare
(poziţia a II-a de picioare). Braţele coboară de la stânga pe jos şi trec
spre drepta oblic sus. Valul se finalizează în poziţia stând depărtat cu
braţele la dreapta oblic sus, greutatea corpului fiind pe piciorul drept,
piciorul stâng aşezat sprijinit lateral pe vârf.(fig. 22)

Fig.22

Paşi metodici de învăţare:


-Sprijin cu faţa la bară (scară fixă)
-Sprijin cu un umăr la bară

Exemple de exerciţii:
1. Sprijin cu faţa la bară în poziţia a II-a de picioare,
trecerea greutăţii de pe un picior pe celălalt prin uşoară îndoire şi
întindere a genunchilor.

82
2. Sprijin cu umărul stâng la bară, poziţia a VI-a de
picioare, pas lateral spre dreapta, cu trecerea greutăţii pe ambele
picioare, genunchii uşor îndoiţi, finalizarea valului spre dreapta.
Acest exerciţiu se execută şi cu acţiune a braţelor.

3. Stând, depărtat cu braţele spre stânga oblic sus:


T1-2 val de corp lateral dreapta
T3-4 întoarcere prin învăluire 1800 spre dreapta
T5-6 val de corp lateral stânga
T7-8 întoarcere prin învăluire 1800 spre stânga

4. Stând depărtat cu braţele spre stânga oblic sus


T1-2 balans de trunchi de la stânga la dreapta
T3-4 val de corp lateral cu păşire spre stânga
T5-8 Idem T1-4
Exerciţiul se execută şi de la dreapta spre stânga.

După învăţarea valului la bara de perete se trece la


executarea lui la sol fără sprijin.
Valul de corp lateral se poate executa de pe loc pe
două picioare sau cu păşire în lateral.

EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA


MOBILITĂŢII ARTICULARE
Exerciţiile pentru dezvoltarea mobilităţii articulare sunt
acelaşi cu cele de la ciclul
primar cu menţiunea că ele trebuiesc executate cu amplitudine mărită.
Lăsăm la latitudinea profesorului alegerea structurilor de
exerciţii care să
corespundă nivelului de pregătire a copiilor.

SĂRITURI ARTISTICE
În cadrul acestor cicluri de învăţământ se învăţa următoarele
sărituri: -săritura „Pisicii” cu întoarcere 3600
-săritura assamble
-săritura dreaptă cu întoarcere 3600 (tour en
l'air)

83
-săritura sissonne
-săritura cosaque
-săritura sfoară
-săritura fouette
-săritura cabriole
Săriturile artistice se lucrează cu numărătoare şi cu muzică în
măsura muzicală 2/4.

Săritura „Pisicii” cu întoarcere 3600

Săritura se realizează prin bătaie pe un picior, aterizare pe


celălalt picior. În timpul zborului picioarele sunt îndoite pe rând la
nivelul pieptului, realizându-se o întoarcere de 3600 în ax vertical.
Întoarcerea se poate realiza spre stânga, când se ridică prima dată
piciorul drept îndoit la piept şi spre dreapta, când se ridică piciorul
stâng.
Ca şi exerciţiu pregătitor se foloseşte
MENłIONARE acelaşi exerciţiu prezentat în ciclul
primar cu menţiunea, că, săritura se
face cu întoarcere în timpul zborului.

Indicaţii metodice: Pentru început braţele se ţin cu palmele pe


şold, apoi se realizează o rotare a braţelor în plan frontal cu
încrucişare. După învăţarea săriturii de pe loc, aceasta se leagă cu 2-3
paşi de elan

Săritura assamble

Săritura se realizează printr-o desprindere a corpului de pe


două picioare pe verticală, un picior se va balansa energic înainte în
timpul desprinderii, aterizarea realizându-se pe două picioare cu
amortizare( în poziţia a III-a de picioare). Braţele din lateral coboară
în timpul assamble-ului coroană jos. Această săritură înlocuieşte
pasul de elan.(fig.23) Se
realizează pe direcţiile înainte,
lateral, cu ambele picioare.

Fig.23

84
Săritura dreaptă cu întoarcere 3600 (tour en l'air)

Se realizează cu impuls pe două picioare şi aterizare pe două


picioare, corpul în aer fiind întins. După faza de impuls se realizează
o rotaţie a corpului de 3600 în ax vertical.
Variantă de săritură: Tour en l'air cu genunchii la piept

Exerciţiu pregătitor:

- Stând, pas înainte cu apropierea picioarelor şi îndoirea lor


din articulaţia genunchilor, săritură dreaptă fără întoarcere. Braţele se
duc dinspre înapoi-înainte-sus.
- Stând, pas înainte cu apropierea picioarelor şi îndoirea din
articulaţia genunchilor, fiind urmat de impuls cu desprinderea
corpului pe verticală cu rotaţie de 3600 , aterizarea realizându-se pe
două picioare cu amortizare.

Indicaţii metodice:
- Se realizează o mişcare de rotaţie cu încrucişare a braţelor în
plan frontal, pentru a uşura întoarcerea în aer.
- După învăţarea corectă a săriturii de pe loc se leagă cu 2-3
paşi de elan sau cu assamble.
- Săritura se realizează şi spre dreapta şi spre stânga.

Săritura sissonne

Se realizează cu impuls pe două picioare (poziţia a III-a de


picioare) sau cu assamble, aterizarea realizându-se pe un picior,
celălalt fiind ridicat şi întins înapoi sau lateral. Braţele se duc din
poziţia coroană jos, unul
înainte opus piciorului din faţă
şi unul lateral. Săritura sissonne
se efectuează pe direcţiile
înainte, lateral.(fig.24)

Fig.24

Indicaţii metodice:
-Trunchiul se meţine pe verticală cu privirea înainte.
-Piciorul de bază la aterizare este uşor îndoit , iar
celălalt se menţine întins

85
înapoi sau lateral.

Săritura cosaque

Săritura cosaque face parte din categoria săriturilor cu bătaie


şi aterizare pe acelaşi picior. Poziţia
corpului în aer este cu piciorul activ ridiat
întins înainte la 90 de grade, iar piciorul
de bătaie este ridicat îndoit genunchi la
genunchi de primul picior. Călcâiul
piciorului de bătaie atinge şezuta. Braţele
în timpul zborului se ţin întinse înainte
sau sus. (fig.25) Fig.25

Exerciţii pregătitoare:

Stând, pas înainte impuls şi săritură, braţele cu palmele pe


şold sau lateral.
Stând pas schimbat şi săritura cosaque.

Indicaţii metodice:
-Piciorul activ ( cel întins) trebuie ridicat până la 900
-Călcâiul piciorului îndoit trebuie să atingă şezuta.
-Trunchiul se menţine pe verticală.
-Se poate învăţa cu sprijin la bară sau scara fixă.

Exemple de combinaţii de sărituri:


Măsura muzicală 2/4

1. Stând
T1-2 pas schimbat cu piciorul stâng
T3-4 săritură cu forfecare înainte
T5-6 pas schimbat cu piciorul stâng
T7-8 săritură Pisicii cu întoarcere spre stânga

2. Stând
T1-2 sissonne înainte pe piciorul drept

86
T3-4 sissonne înainte pe piciorul stâng
T5-6 sissonne lateral pe piciorul drept
T7-8 sissonne lateral pe piciorul stâng

3.Stând
T1-2 assamble cu piciorul drept
T3-4 sissonne pe piciorul drept
T5-6 pas schimbat cu piciorul stâng
T7-8 săritură semisfoară

4.Stând
T1-2 assamble cu piciorul drept
T3-4 săritură dreaptă
T5-6 assamble cu piciorul drept
T7-8 săritură tour en l'air

5.Stând
T1-2 săritură închisă
T3-4 săritură deschisă
T5-6 pas schimbat
T7-8 săritură la passe

6.Stând
T1-2 săritură dreaptă cu piciorul drept ridicat la 900
înainte
T3-4 săritură dreaptă cu piciorul stâng ridicat la 900
înainte
T5-6 pas schimbat cu piciorul stâng
T7-8 săritură cosaque pe piciorul stâng.

Săriturile artistice din gimnastica ritmică se


execută egal pe ambele picioare.

Săritura sfoară
Face parte din categoria săriturilor cu bătaie pe un picior şi
aterizare pe celălalt picior. După pasul de elan (pas schimbat) se
execută un impuls puternic pe piciorul de bătaie, piciorul activ se
balansează cu forţă înainte astfel încât în faza maximă a zborului

87
săriturii picioarele să fie depărtate în sfoară. Aterizarea se face cu
amortizare, cât mai departe de locul de bătaie.
În timpul săriturii trunchiul se menţine pe verticală cu umerii
traşi, braţele se pot ţine lateral sau un braţ înainte (opus piciorului) şi
un braţ lateral.

Greşeli:
-lipsă de înălţime în zbor, trunchiul aplecat înainte, picioarele
îndoite, lipsă de ţinută a braţelor, aterizarea fără amortizare.

Exerciţii pregătitoare:
1. Sărituri în sfoară de pe loc cu sprijin la bară cu o mână, iar cealaltă
mână susţinută de partener.
2. Sărituri în sfoară peste un calup de burete aşezat pe sol.
3. Sărituri în sfoară peste capacul lăzii de gimnastică aşezat pe sol.
4. Săritură în sfoară cu bătaie pe capacul lăzii de gimnastică şi
aterizare pe saltea (fig.26)

Fig.26
Săritura cabriol
Face parte din categoria săriturilor cu bătaie pe un picior şi
aterizare pe acelaşi picior. Se mai numeşte şi săritura cu lovirea
picioarelor în aer.
Se poate executa în trei direcţii: înainte, înapoi şi lateral şi în
două moduri: cu picioarele întinse sau cu picioarele îndoite.
Săritura cabriol înainte
Pas înainte pe piciorul stâng impuls pe el odată cu balansarea
celuilalt picior înainte (450). În timpul zborului, piciorul de impuls se
apropie de piciorul activ lovindu-se în aer, aterizarea realizându-se pe
piciorul de bătaie. Piciorul balansat rămâne ridicat înainte, iar
trunchiul în poziţie verticală, braţele se ţin lateral. În timpul săriturii
picioarele se pot ţine întinse sau îndoite.(fig.27 a)
Variante: cabriol lateral (fig.27 c, d), înapoi (fig. 27 b) cu
picioarele întinse sau îndoite, modul de execuţie este acelaşi ca şi
săritura descrisă mai sus.(fig.27)

88
Fig.27

ECHILIBRE
Exerciţiile pentru dezvoltarea echilibrelor din gimnastica
ritmică descrise în ciclul primar se vor consolida şi perfecţiona în
ciclul gimnazial şi liceal. Ţinând cont de particularităţile morfo-
funcţionale şi de vârstă ale elevilor, se vor învăţa următoarele
echilibre:
- Echilibru cu piciorul menţinut înainte întins la 900 (a la seconde)
- Echilibru passe cu flexia trunchiului înainte
- Echilibru arabesque
- Echilibru pe un genunchi, piciorul liber ridicat înainte la 900

Echilibru cu piciorul menţinut înainte întins la 900 (a la seconde)

Acest echilibru se efectuează din poziţia stând pe vârful unui


picior, piciorul liber fiind menţinut întins înainte la 900. Trunchiul
drept, bărbia uşor ridicată, braţele se pot ţine cu palmele pe şold,
lateral, oblic sus, etc.(Poza 12)
Variantă: piciorul liber se poate menţine întins lateral la 900
(Poza 13)

Poza 12 Poza 13

89
Greşeli de execuţie: piciorul menţinut sub 900, trunchiul nu
este menţinut pe verticală întins, umeri ridicaţi.

Exemple de exerciţii:

1. Stând, sprijin cu un umăr la bara de perete:


-ridicarea piciorului din exterior, întins înainte la
900, după fixarea poziţiei se realizează ridicarea în
echilibru pe vârful piciorului de bază.

2. Sprijin cu faţa la bară:


-ridicarea piciorului drept întins lateral la 900, după
fixarea poziţiei se realizează ridicarea în echilibru
pe vârful piciorului de bază (idem cu piciorul
stâng).

3. Stând cu palmele pe şold, doi paşi de mers urmat


de echilibru a la
seconde.
Variantă: acelaşi exerciţiu descris mai sus, dar cu
braţele menţinute lateral

4. Stând, cu picior drept sprijinit înainte pe vârf,


braţele menţinute lateral.
T1-2 Pas schimbat cu piciorul drept
T3-4 Pas schimbat cu piciorul stâng
T5-6 Pas înainte cu piciorul drept şi ridicarea
piciorului stâng înainte în echilibru a la seconde
T7-8 Menţinerea poziţiei de echilibru pe vârful
piciorului de bază.

5. Stând, cu palmele pe şold


T1-2 Pas cu piciorul drept, passe
cu piciorul stâng
T3-4 Pas cu piciorul stâng înainte,
ridicarea piciorului drept în
echilibru a la seconde înainte
T5-6 Pas cu piciorul drept, passe
cu piciorul stâng
T7-8 Pas cu piciorul stâng
înainte, ridicarea piciorului drept
în echilibru a la seconde lateral. Poza 14

90
6. Idem exerciţiul 5 începând cu piciorul stâng

Echilibru passe cu flexia trunchiului înainte

Este o poziţie de echilibru atipică, constând dintr-un echilibru


passé, cu trunchiul rotunjit înainte şi cu braţele întinse în prelungirea
acestuia. (Poza 14)
Exemple de exerciţii:

1. Menţinerea poziţiei passe, cu rotunjirea trunchiului


înainte cu faţa la bară

2. Menţinerea poziţiei passe, cu rotunjirea trunchiului


înainte cu un umăr la bară

3. Sprijin cu faţa la bară:


T1-2 Poziţia passe pe piciorul drept
T3-4 Menţinerea poziţiei passe, cu rotunjirea
trunchiului înainte
T5-6 Poziţia passe pe piciorul drept
T7-8 Coborârea piciorului din passe în stând
Se lucrează pe ambele picioare.

4. Stând, cu braţele pe lângă corp


T1-2 Pas cu piciorul drept, pas înalt, braţul drept
înainte, stângul lateral
T3-4 Pas cu piciorul stâng, pas înalt, braţul stâng
înainte dreptul lateral
T5-6 Poziţia passe pe piciorul drept, trunchiul
rotunjit înainte
T7-8 Revenire în stând
Se lucrează pe ambele picioare.

5. Stând, cu braţele pe lângă corp


T1-2 Preparaţie pentru val de corp înainte
T3-4 Val de corp înainte
T5 Pas înainte
T6-7 Echilibru cu trunchiul rotunjit înainte
T8 Revenire în stând

91
6. Stând, cu braţele lateral
T1-2 Pas cu piciorul drept, attitude înapoi, braţul
drept lateral, braţul stâng coroană sus
T3-4 Pas cu piciorul stâng, passe cu piciorul drept
cu trunchiul rotunjit înainte, braţele în prelungirea
trunchiului
T5-8 Idem T1-4
Acelaşi exerciţiu începând cu piciorul stâng.

Echilibru arabesque

Poziţia piciorului ridicat înapoi la 900 se numeşte arabesque.


Pentru ca acest echilibru să fie corect însuşit şi executat se insistă pe
menţinerea poziţiei verticale a trunchiului, cu umerii lăsaţi în jos,
bărbia uşor ridicată. Braţele se ţin lateral sau oblic sus.
Acest element necesită
musculatura spatelui bine dezvoltată, o
mobilitate bună a articulaţiei coxo-
femurale pentru menţinerea piciorului şi
ridicarea lui în plan corect.(Poza 15)

Greşeli de execuţie: extensia


exagerată a trunchiului, ridicarea
piciorului sub 900 şi în plan oblic,
ridicarea umerilor, menţinerea inegală a
braţelor.

Poza 15
Exemple de exerciţii:

1. Sprijin, cu faţa la bară


Pas înainte pe piciorul drept, arabesque cu stângul
înapoi.
Se lucrează pe ambele picioare.

2. Exerciţiul 1 cu sprijin cu un umăr la bară

3. Stând cu sprijinul piciorului drept înainte pe vârf,


braţele lateral

92
T1-2 Pas schimbat cu piciorul drept, braţul stâng
efectuează o rotaţie în plan frontal, braţul drept
este menţinut lateral
T3-4 Pas schimbat cu piciorul stâng, braţul drept
efectuează o rotaţie în plan frontal, braţul stâng
este menţinut lateral
T5-6 Echilibru arabesque pe piciorul drept
T7-8 Revenire în stând
Acelaşi exerciţiu începând cu piciorul stâng.

4. Stând, cu braţele lateral


T1-2 Pas cu piciorul drept, atittude înainte, braţele
coroană sus
T3-4 Trecerea piciorului stâng din atittude înainte
în arabesque, braţele lateral
T5-8 Idem T1-4
Acelaşi exerciţiu începând cu piciorul stâng.

5. Stând cu braţele lateral


T1,2,3 Pas de mazurcă pe piciorul drept, braţul
drept lateral, braţul stâng înainte.
T1,2,3 Pas de mazurcă pe piciorul stâng, braţul
stâng lateral, braţul drept înainte.
T1-2 Echilibru arabesque pe piciorul drept
Acelaşi exerciţiu începând cu piciorul stâng.

6. Stând cu piciorul drept sprijinit înainte pe vârf,


braţele lateral
T1-4 Pas uşor, braţele se mişcă liber pe lângă corp
T5 Pas pe piciorul drept
T6-7 Menţinere în echilibru arabesque
T8 Revenire
Acelaşi exerciţiu începând cu piciorul stâng.

Echilibru pe un genunchi, piciorul liber ridicat înainte la 900

Este o poziţie de echilibru mai greu de menţinut, deoarece


suprafaţa de sprijin este mai puţin stabilă decât cea de pe talpa sau
vârful piciorului de bază. Trunchiul se menţine drept pe verticală,
umeri lăsaţi în jos, braţele se ţin lateral, piciorul liber menţinut la 900
întins înainte.

93
Variante: echilibru pe genunchi cu piciorul menţinut lateral
(Poza 16) sau înapoi.

Greşeli de execuţie:
trunchiul nu-şi menţine
poziţia verticală, piciorul
este menţinut sub 900, umeri
ridicaţi, poziţia inegală a
braţelor.

Poza 16
Exerciţii pregătitoare:
-Pe un genunchi, sprijin cu un umăr la scara fixă menţinerea
în echilibru a piciorului din exterior (înainte sau înapoi)
-Pe un genunchi, sprijin cu faţa la scara fixă, menţinerea în
echilibru a piciorului liber ridicat lateral.

Întoarceri şi piruete
Întoarcerile studiate în ciclul primar sunt acelaşi şi pentru
ciclul gimnazial şi liceal, toate acestea se vor consolida şi perfecţiona
în diferite legări de elemente.

Piruete

Principiul de bază al efectuării unei piruete este identic cu cel


învăţat în ciclul primar.
Piruetele pe care le vom studia sunt următoarele:
-pirueta atittude înainte
-pirueta atittude înapoi

Pirueta atittude înainte

Este o întoarcere pe vârful unui picior, piciorul liber este


ridicat înainte, uşor îndoit într-un unghi obtuz (450). Braţele se
menţin coroană sus sau lateral.
Variantă: Pirueta a la seconde înainte şi lateral.

94
Greşeli de execuţie: piciorul liber ridicat sub orizontală,
trunchiul aplecat înainte, umerii ridicaţi, braţele ţinute în poziţii
necorespunzătoare, turaţia incompletă a piruetei.

Exerciţii pregătitoare:
-sprijin cu un umăr la bară în poziţia de preparaţie,
ridicarea piciorului liber în poziţia atittude înainte, cu menţinere,
braţul liber se ridică coroană sus.
-acelaşi exerciţiu cu întoarcere de 1800, treptat
ajungându-se la pirueta completă.
Indicaţie metodică: se lucrează şi pe piciorul drept şi pe cel
stâng.

Pirueta atittude înapoi

Este o întoarcere pe vârful unui picior, piciorul liber este


ridicat înapoi îndoit într-un unghi obtuz (450). Coapsa piciorului
ridicat înapoi se menţine la 900, iar braţele se menţin coroană sus sau
lateral.
Variantă: pirueta arabesque (piciorul liber ridicat înapoi întins
la 900) .
Greşeli de execuţie: piciorul liber ridicat sub 900, trunchiul
aplecat înainte, umeri ridicaţi, braţele menţinute în poziţii
necorespunzătoare, turaţia incompletă a piruetei.

Exerciţii pregătitoare:
-Sprijin cu faţa la bară, în poziţia de preparaţie, ridicare în
poziţia atittude.
-Acelaşi exerciţiu din poziţia sprijin cu un umăr la bară.
-Sprijin cu un umăr la bară, întoarcere de 1800 în poziţia
atittude, treptat ajungându-se la pirueta completă.

Exemple de exerciţii:

1. Stând cu braţele lateral


T1 pas înainte cu piciorul drept
T2 ridicarea piciorului stâng la passe odată cu
ridicarea braţelor coroană sus.
T3 pas înainte cu piciorul stâng
T4 ridicarea piciorului drept la passe odată cu
ridicarea braţelor coroană sus.
T5-6 preparaţie pentru piruetă

95
T7-8 pirueta atittude înainte

2. Stând, cu piciorul stâng sprijinit înainte pe vârf,


braţele lateral
T1 pas arcuit pe piciorul stâng
T2 pas arcuit pe piciorul drept
T3-4 întoarcere cu învăluire spre dreapta
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta atittude înapoi.

3. Stând, cu braţele spre stânga, oblic sus


T1-2 val de corp lateral, spre dreapta, braţele se
duc spre dreapta, oblic sus
T3 pas cu piciorul stâng
T4 echilibru atittude înainte
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta passe.

4. Stând, cu braţele coroană sus


T1-2 preparaţie pentru val de corp înainte
T3-4 val de corp înainte
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta atittude înapoi.

5. Stând, cu braţele lateral


T1-2 pas schimbat odată cu rotarea cu
încrucişare a braţelor în plan frontal
T3-4 săritură cu forfecarea picioarelor înainte
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta passe.

6. Stând, cu braţele lateral


T1-2 pas de mazurcă cu piciorul drept
T3-4 pas de mazurcă cu piciorul stâng
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta atittude înainte.

7. Stând, cu braţele lateral


T1-2 assamble cu piciorul stâng, înainte
T3-4 sissonne înainte pe piciorul stâng
T5-6 preparaţie pentru piruetă
T7-8 pirueta atittude înapoi.

96
8. Stând, cu braţele lateral
T1-2 preparaţie pentru piruetă, pe piciorul drept
T3-4 pirueta passe
T5-6 pas schimbat cu piciorul stâng
T7-8 săritura pisicii.

9. Stând, cu braţele lateral


T1-2 preparaţie pentru piruetă, pe piciorul drept
T3-4 pirueta atittude înapoi
T5-6 pas schimbat cu piciorul stâng
T7-8 săritura cosaque

10. Stând, cu braţele lateral


T1-2 preparaţie pentru piruetă, pe piciorul drept
T3-4 pirueta atittude înainte
T5-8 paşi ascuţiţi cu genunchii îndoiţi

Toate exerciţiile de mai sus se


MENłIONARE vor face şi începând cu piciorul
stâng, pentru ca piruetele să se
realizeze şi spre stânga.
Piruetele din categoria variante
se pot include în exemplele
date.
Supleţe
Elementele învăţate în ciclul primar se vor consolida şi
perfecţiona în acest ciclu. Lăsăm la latitudinea profesorului alegerea
structurilor de exerciţii pentru menţinerea mobilităţii articulare şi a
elasticităţii musculare.

97
EXERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE
Obiectele portative din gimnastica ritmică utilizate în ciclurile
gimnazial şi liceal sunt:
 Coardă
 Cerc
 Minge
 Panglică

COARDĂ

Exemple de exerciţii:

1) Stând, coarda este ţinută de cele două capete într-o


mână
-Mers pe vârfuri cu rotarea corzii în plan orizontal,
sagital, frontal, în ambele direcţii.
2) Stând, coarda este ţinută de cele două capete într-o
mână
-Mers pe vârfuri cu rotarea corzii în opt, în plan
sagital, orizontal, în ambele direcţii.

3) Stând, coarda este ţinută de cele două capete în


câte o mână
-Mers şi/sau alergare cu rotarea corzii în opt, în
plan sagital

4) Stând, coarda este ţinută de cele două capete în


câte o mână
-alergare peste coarda învârtită înainte cu piciorul
drept, stâng.

5) Stând, coarda este ţinută de cele două capete în


câte o mână
T1-2 două sărituri drepte pe două picioare peste
coarda învârtită înainte
T3-4 două sărituri pe piciorul drept
T5-6 două sărituri pe piciorul stâng
T7-8 două sărituri pe două picioar

98
6) Idem ex. 5, cu învârtirea corzii înapoi

7) Alergare cu pas adăugat cu învârtirea corzii în plan


sagital, orizontal, frontal, ţinută de capete într-o
mână.
-se lucrează cu mâna dreaptă şi apoi cu
mâna stângă.

8) Stând, coarda este ţinută de cele două capete în


câte o mână
-Alergare cu pas adăugat cu înfăşurarea şi
desfăşurarea corzii în jurul taliei.

9) Stând, coarda este ţinută de cele două capete în


câte o mână
T1-2 Pas schimbat înainte cu rotarea corzii în opt,
în plan sagital
T3-4 Săritura pisicii prin coarda învârtită înainte
T5-8 Idem T1-4

10) Stând, coarda este ţinută de cele două capete într-o


mână
Echilibre: passe, atittude, cu coarda învârtită în
plan orizontal, frontal, sagital.

11) Stând, coarda este ţinută de cele două capete într-o


mână
Piruete: passe, atittude, cu coarda învârtită în
plan orizontal (deasupra capului).

12) Stând, coarda este ţinută de cele două capete într-o


mână
T1-2 pas schimbat cu rotarea corzii în plan
orizontal (deasupra capului)
T3-4 săritură cu forfecarea picioarelor înainte,
cu rotarea corzii în plan orizontal
T5-6 preparaţie pentru piruetă, coarda ţinută cu
ambele mâini
T7-8 pirueta passe, cu învârtirea corzii cu mâna
dreaptă în plan orizontal.

99
CERC
Exemple de exerciţii:

1. Stând, cercul este ţinut într-o mână


-Mers pe vârfuri cu rotarea cercului în plan
orizontal, sagital, frontal, în ambele direcţii.

2. Stând, cercul este ţinut într-o mână


-Mers pe vârfuri cu rotarea cercului în opt, în plan
sagital.

3. Stând, cercul este ţinut într-o mână


-Mers şi/sau alergare cu rotarea cercului în plan
sagital, frontal şi orizontal.

4. Stând, cercul este ţinut cu două mâini


-alergare prin cercul învârtit înainte.

5. Stând, cercul este ţinut în mâna dreaptă


T1-4 Pas ascuţit cu genunchii îndoiţi, rotarea
cercului în plan orizontal (deasupra capului).
T5-6 Preparaţie pentru piruetă, cercul ţinut înainte
cu două mâini în
plan orizontal
T7-8 piruetă passe cu trecerea cercului dintr-o
mână în alta în jurul
taliei.

6. Stând, cercul este ţinut în mâna dreaptă


T1-4 Mers cu rotarea cercului în opt în plan sagital.
T5-6 Aruncarea cercului în plan sagital în săritura
pisicii
T7-8 Prinderea cercului

7. Fandare pe piciorul drept, cercul este sprijinit pe


sol cu mâna dreaptă
T1-2 Rularea cercului de la dreapta spre stânga, cu
trecerea greutăţii corpului în fandare pe piciorul
stâng.
T3-4 Idem T1-2

100
T5-8 Stând pe vârfuri, cu învârtirea cercului pe sol
cu o mână

8. Mers cu învârtirea cercului în jurul taliei


Variantă: pas schimbat cu învârtirea cercului
în jurul taliei

9. Stând, aruncarea cercului înainte cu două mâini cu


învârtire în jurul axului orizontal.

10. Stând, cu cercul ţinut cu două mâini sus


T1-2 Pas schimbat cu menţinerea cercului sus
T3-4 Săritura pisicii prin cerc
T5-8 Echilibru atittude înainte (înapoi), cu
învârtirea cercului pe palmă în plan sagital.

11. Stând, cercul este ţinut în mâna dreaptă


T1-2 Pas schimbat cu rotarea cercului în plan
sagital.
T3-4 Săritura semisfoară, cu rotarea cercului în
plan sagital
T5 Pas înainte cu piciorul stâng
T6-7 Aruncarea cercului.
T8 Prinderea cercului cu aşezare pe un genunchi.

12. Stând, cercul este ţinut în mâna dreaptă


Retrorularea cercului înainte (retrorularea este o
rulare a cercului cu revenirea lui pe acelaşi drum).
Se realizează printr-o mişcare rapidă de flexie şi
extensie a încheieturii pumnului, imprimând
cercului o mişcare de du-te vino. (Fig.28)

Fig. 28

101
MINGE
Mingea este confecţionată din cauciuc, având diametrul
cuprins între 18-20 cm, iar greutatea aproximativ 400 grame. La orele
de educaţie fizică aceste dimensiuni variază în funcţie de vârsta şi
nivelul de pregătirea al elevilor.
Ţinerea pe palmă a mingii presupune o echilibrare pe palma
rotunjită, cu degetele uşor depărtate şi mulate pe circumferinţa
mingii. Apucarea ei prin aspectul de „gheară” (adică cu degetele
presând mingea) nu este permisă.

Mânuiri specifice:
1. balansări: -sagital
-frontal
2. ricoşări (pot fi pasive pe diferite segmente sau pe
sol şi active izolate sau în serie realizate cu una,
două mâini sau cu altă parte a corpului.
3. învârtiri:-în jurul palmei, palmelor (contactul
palmelor cu mingea se realizează alternativ cu
palma şi cu dosul palmei),
-pe sol .
4. rulări, care pot fi conduse şi libere
5. lansări care pot fi:
-din elan
-prin împingere
-cu una sau două mâini
6. prinderi cu una sau două mâini

Exemple de exerciţii:

1. Stând cu mingea ţinută pe o palmă


Balansări, rotări în plan sagital, frontal

2. Stând depărtat cu mingea pe palmă


Rotare de trunchi în plan orizontal cu mingea ţinută pe
palmă

3. Mers pe vârfuri cu trecerea mingii în jurul taliei

4. Mers cu învârtirea mingii în jurul palmelor.

102
5. Bătaia mingii în sol de pe loc şi din deplasare.

6. Pas schimbat cu bătaie mingii pe sol

7. Pas ascuţit (pas uşor) cu trecerea mingii în jurul


taliei.
8. Stând cu braţele întinse înainte cu mingea ţinută pe
palme Mers cu rularea mingii de pe palme spre bărbie
şi înapoi

9. Stând Aruncarea mingii cu o mână şi prindere cu


două mâini. Aruncarea mingii cu o mână şi prindere
cu aceeaşi mână. Aruncare mingii dintr-o mână în alta
-Se poate efectua şi din mers.

10. Stând, cu mingea ţinută pe palma dreaptă


T1-2 Pas schimbat cu bătaia mingii pe sol
T3-4 Preparaţie pentru piruetă
T5-6 Piruetă passe, cu mingea ţinută pe palme
T7-8 Rularea mingii pe braţe dinspre palmă spre
bărbie şi înapoi

11. Stând, cu mingea ţinută pe palma dreaptă


T1-2 Pas schimbat cu mingea ţinută pe palmă
T3-4 Aruncarea mingii în săritura pisicii, prindere
cu două mâini
T5-6 Val de corp lateral spre stânga cu mingea
ţinută pe palma stângă
T7-8 Val de corp lateral spre dreapta cu mingea
ţinută pe palma dreaptă

12. Stând pe genunchi, mingea sprijinită cu mâna


dreaptă lateral pe sol
T1-2 Rularea mingii pe sol de la dreapta la stânga
T3-4 Rularea mingii pe sol de la stânga la dreapta
T5-6 Aruncarea mingii cu o mână
T7-8 Prindere pe dosul palmelor

103
PANGLICĂ
Exemple de exerciţii:
1) Mers cu circumducţii în plan sagital, frontal,
orizontal, se lucrează pe rând cu ambele
mâini.
2) Mers cu balansarea panglicii în opt în plan
sagital, frontal, orizontal. Se execută pe rând
cu ambele mâini (fig.29)

Fig. 29

3) Mers cu şerpuiri, spirale, în plan frontal,


orizontal. Se execută pe rând cu ambele
mâini
4) Stând, cu panglica ţinută în mâna dreaptă
T1-2 Pas înalt pe piciorul stâng, odată cu
circumducţia panglicii în plan sagital
T3-4 Idem cu piciorul drept
T5-6 Preparaţie pentru piruetă, cu panglica la
stânga
T7-8 Piruetă passe cu rotarea panglicii
deasupra capului
5) Stând, cu panglica ţinută în mâna dreaptă
T1-2 Pas schimbat, cu şerpuirea panglicii în
lateral
T3-4 Săritură cu forfecare înainte cu rotarea
panglicii deasupra capului
T5-6 Idem T1-2
T7-8 Săritura pisicii cu întoarcere spre stânga,
odată cu rotarea panglicii spre stânga deasupra
capului
6) Stând, cu panglica ţinută în mâna dreaptă
Circumducţii în plan frontal, săritura pisicii cu
trecere peste panglică.

104
7) Stând, cu panglica ţinută în mâna dreaptă în
partea stângă
T1-2 Pas schimbat, cu spirale de panglică
T3-4 Săritură semisfoară peste panglica mânuită
în spirală
T5-8 Alergare peste panglică
8) Stând, cu panglica ţinută în mâna dreaptă
T1-2 Preparaţie pentru val de corp înainte
T3-4 Val de corp înainte, panglica face o rotare
mare dinspre înainte, înapoi, sus
T5-8 Echilibru atittude înainte (înapoi), spirale
în plan orizontal

MĂCIUCI
Aceste obiecte se folosesc în gimnastica ritmică de
performanţă, necesită dezvoltare îndemânării la un nivel mai ridicat.
În lecţia de educaţie fizică nu se recomandă folosirea acestora
datorită dificultăţilor în mânuire şi a accidentărilor care pot apărea.
Măciucile sunt confecţionate din lemn sau material plastic cu
o lungime de 45 cm şi greutate minimă de 150 de grame pentru
fiecare măciucă. Exerciţiile cu mânuirea acestor obiecte solicită o
bună dezvoltare a forţei membrelor superioare, mobilitate mare a
tuturor articulaţiilor acestora precum şi o îndemânare deosebită.
Măciuca se ţine cu capătul mic în podul palmei, apucată între
degetul arătător şi cel mare, mâna fiind uşor relaxată pentru a permite
efectuarea mişcărilor cu amplitudine maximă.

Forma măciucilor:
• Cap: parte mică sferică
• Gât- tijă
• Corp-extermitatea voluminoasă

Fig.30

105
Mânuiri specifice:
Balansări: mici
-mijlocii
-mari
-orizontale şi verticale
-în plan frontal, sagital şi orizontal
-în formă de arc, cerc şi opt.
Bătăi: pe sol
-sau între ele
Rulări: pe corp sau pe sol
Morişti:- în plan orizontal, sagital şi frontal
Aruncări
Prinderi

JOCURI
Joc 1. „Mingea călătoare”–copiii sunt împărţiţi pe două
şiruri, în stând cu picioarele depărtate. Mingea este la primul copil
din şir, care la semnal sonor se răsuceşte spre dreapta şi o transmite
următorului coleg, ş.a.m.d. Ultimul copil din şir o dă celui din faţă pe
partea stângă ş.a.m.d până la primul copil.

Joc 2. „Mingea prin tunel”-copiii sunt împărţiţi pe două


şiruri, în stând cu picioarele depărtate. Mingea este la primul copil
din şir, care la semnal sonor transmite mingea următorului coleg pe
deasupra capului, ş.a.m.d, ultimul copil după ce preia mingea o
transmite pe jos printre picioare la următorul ş.a.m.d până la primul
copil.

Joc 3. „Mingea călătoare prin tunel”–cele două jocuri


prezentate mai sus se pot combina pentru creşterea varietăţii şi
complexităţii exerciţiului.

Joc 4. „Întârziaţii”–copiii sunt aşezaţi pe două şiruri spate în


spate. Corziile sunt aşezate la o anumită distanţă faţă de ei, ele sunt în
număr mai mic faţă de numărul copiilor, astfel încât doi dintre ei să
rămână fără coardă. La semnal sonor sau la comandă copiii aleargă
spre corzi, astfel încât să ia câte una, după care să se întoarcă la loc.
Cei care rămân fără coardă primesc o pedeapsă hazlie.
Variantă: jocul se poate face folosind şi alte materiale
didactice.

106
Joc 5. „Cel mai bun săritor”-copiii au în mână câte o
coardă. La semnal, aceştia încep să sară peste coarda învârtită înainte.
La următorul semnal copiii trebuie să schimbe sensul de învârtire al
corzii.Cine greşeşte iese din joc.

Joc 6. „Obiect zburător”-copiii sunt aşezaţi pe două şiruri


faţă în faţă la o anumită distanţă între ei. Echipa nr. 1 are câte o
minge fiecare. La semnal fiecare copil aruncă perechii lui mingea, cei
care scapă mingea ies din joc.

Ştafete
1. „Cercul de foc”-copiii sunt împărţiţi în număr egal pe
şiruri la capătul câte unei bănci de gimnastică. La fiecare bancă sunt
aşezate câte două cercuri la distanţe egale unul faţă de celălalt, ţinute
vertical de doi copii. La comandă, primii se urcă pe bancă şi se
deplasează pe genunchi cu sprijin pe palme, încercând să treacă prin
cele două cercuri.
Toţi copiii trebuie să treacă prin cercuri, clasamentul se va
face în funcţie de cine va parcurge distanţa mai repede şi fără
greşeală.
2.„Transport de greutăţi”-copiii sunt împărţiţi în număr
egal pe şiruri la capătul câte unei bănci de gimnastică. Mers pe bancă
cu braţele lateral în fiecare mână având câte un obiect (două corzi,
două mingii, două cercuri). Toţi copiii trebuie să parcurgă distanţa cât
mai repede şi fără greşeală.
3.Copiii sunt împărţiţi în număr egal pe şiruri, primul copil
are o coardă. La o anumită distanţă, este aşezată o minge într-un cerc,
în faţa fiecărui şir. La semnal, cei care au coarda vor sării prin ea
până la minge, vor lăsa coarda în cerc şi vor alerga înapoi bătând
mingea pe sol. Următorul reia ştafeta cu mingea spre cerc,
întorcându-se cu sărituri prin coardă ş.a.m.d.
4. Copiii sunt împărţiţi în număr egal pe şiruri, primul
copil are un cerc. La semnal, va porni în alergare cu rularea cercului
cu mâna dreaptă până la un punct fix, ocolindu-l şi întorcându-se
rulând cercul cu mâna stângă, ş.a.m.d.
Variantă: Aceiaşi ştafetă folosind un obiect la dus şi
alt obiect la întors.
5. „Ştafeta pe numere”-copiii sunt aşezaţi pe şiruri, în
şezând depărtat, având în
faţă o panglică aşezată în cerc. Fiecare copil primeşte un număr.
Când se aude strigat, ia panglica din cerc şi porneşte în alergare cu

107
şerpuire de panglică până la un punct fix. După care se întoarce
mânuind panglica cu cealaltă mână, aşezând-o la sosire în cerc, şi
trecând la loc, ş.a.m.d.

6. „Mingea-du-te vino”-copiii sunt aşezaţi pe şiruri, în


şezând depărtat. Un alt
copil „căpitanul”, stă în faţa şirului la o anumită distanţă având în
mâini o minge, pe care o va arunca pe rând coechipierilor. Fiecare
copil după ce primeşte mingea o va arunca „căpitanului” înapoi
rămânând pe loc. Câştigă cei care vor termina primii.

Trasee aplicative
1) Start din culcat dorsal: alergare 3m săritură ghemuit pe
lada în lăţime,
săritură dreaptă de pe aparat într-un cerc. Urcare pe spalier, coborâre,
sărituri peste coardă, alergare cu spatele până la locul de plecare.

2) Sărituri pe două picioare de pe o parte pe alta a băncii de


gimnastică pe toată
lungimea ei 4 bătăi cu mingea în sol cu mâna dreaptă, 4 aruncări pe
verticală cu prindere pe loc. Alergare cu spatele, 4 sărituri prin cercul
învârtit înainte pe loc, mersul piticului până la linia de start.

3) Sărituri pe două picioare dintr-un cerc în altul (cercurile


pot fi aşezate în linie
sau în zig-zag), mers pe bancă cu trecere peste un obstacol, aruncarea
cercului cu mâna dreaptă prindere cu mâna stângă, alergare cu pas
încrucişat, deplasare laterală cu picioarele pe bancă şi palmele pe sol,
alergare la locul de plecare.

4) Ghemuit, rostogolire înainte în ghemuit, alergare,


culegerea unui cerc de pe
sol şi aşezarea lui pe umăr. Căţarare şi coborâre de pe spalier,
aşezarea cercului pe sol, mersul elefantului, alergare în depărtat peste
bancă, mersul paianjenului înainte (în sprijin pe palme şi pe tălpi)
până la punctul de plecare.

108
Circuite pentru dezvoltarea fizică generală
Circuit 1.
- în fiecare atelier se lucrează 20 de secunde
Atelier 1.-culcat dorsal, ridicări de trunchi până în
poziţia şezând,
picioarele fiind fixate la scara fixă.
Atelier 2.-ridicări pe vârfuri din stând, palmele pe
şold.
Atelier 3.-culcat facial- extensia trunchiului până la
verticală, picioarele fiind fixate la scara fixă
Atelier 4.- sărituri pe loc, cu genunchii la piept.

Circuit 2.
- în fiecare atelier se lucrează 20 de secunde
Atelier 1.-culcat dorsal, ridicări de trunchi şi picioare
îndoite la piept (echer).
Atelier 2.-culcat facial, forfecări de picioare.
Atelier 3.-sprijin culcat facial, flotări
Atelier 4.- sărituri de pe o parte pe alta a băncii de
gimnastică.

Circuit 3.
- în fiecare atelier se lucrează 20 de secunde
Atelier 1.-culcat dorsal, ridicarea picioarelor întinse
până la verticală
Atelier 2.- culcat facial, extensia simultană a
trunchiului şi a picioarele
Atelier 3.- sărituri peste coardă
Atelier 4.- stând depărtat cu mingea medicinală (1 kg)
apucată cu ambele mâini în dreptul pieptului,
întinderea braţelor sus şi revenire în poziţia iniţială.

Circuit 4.
- în fiecare atelier se lucrează 20 de secunde
Atelier 1.-atârnat la scara fixă, ridicări de picioare
întinse până la orizontală
Atelier 2.-aruncarea cerculuicu o mână şi prinderea lui
cu cealaltă mână
Atelier 3.-atârnat cu faţa la scara fixă, extensii de
picioare.
Atelier 4.- sărituri pe loc, din ghemuit în ghemuit.

109
OBIECTE DEMONSTRATIVE FOLOSITE ÎN
ORA DE EDUCAŢIE FIZICĂ
Steaguri
Steagurile folosite în gimnastica ritmică pot fi de dimensiuni
diferite în funcţie de particularităţile de vârstă şi de pregătire ale
colectivelor de elevi. Pot fi confecţionate din mătase, nylon sau orice
alt material vaporos de formă dreptunghiulară.
Materialul se fixează pe un baston de lemn, material plastic,
fibră de sticlă, etc., a căror lungime este cuprinsă între 50-70
cm.(Fig.31)

Mânuiri specifice:

Balans: în plan sagital, frontal, orizontal


-în arc de cerc, acţiunea braţelor este paralelă sau unul
în urma celuilalt
-în opt, poate fi: -orizontal (bastonul ţinut pe verticală)
-vertical (bastonul ţinut paralel cu solul)
Acţiunea braţelor: paralele sau încrucişate
Forme de balans: mici, mijlocii, mari în funcţie de segmentul
care ia parte la mişcare (mână, antebraţ, tot braţul)

Aruncări
-se pot executa în diferite planuri şi direcţii, cu aruncare şi
prindere cu aceeaşi mână sau aruncarea ambelor steaguri deodată sau
succesiv.
-se pot executa din balans sau din cercuri mici rapide

Prinderi
-se efectuează cu aceeaşi mână care a efectuat aruncarea sau
aruncare cu o mână prindere cu cealaltă sau cu două mâini.
Exerciţiile de mânuire cu steagurile se combină cu toate
formele de mişcare liberă specifice gimnasticii ritmice. Acestea sunt
spectaculoase drept pentru care sunt incluse în diferite demonstraţii,
serbări şcolare.
Bucăţile muzicale folosite pentru realizarea exerciţiilor sunt
marşurile, cu caracter grav, energic.

110
Fig. 31

EŞARFA
Eşarfa este confecţionată dintr-o ţesătură uşoară (voal,
mătase) de 1,5/0,50 metri sau 2/0,90 metri.
Exerciţiile cu eşarfa contribuie la dezvoltarea şi
perfecţionarea calităţilor motrice specifice GR, iar, în compoziţia
acestora se va studia posibilitatea folosirii ei în diferite poziţii ale
corpului sau segmentelor lui.
În compoziţiile de mişcări cu eşarfa trebuie să existe o
legătură permanentă şi concordanţă între corp şi obiect.
Caracterul acestor exerciţii este preponderent lin, lent,
punându-se în valoare particularitatea obiectului „unduirea
aeriană”.(Fig.32)

Mişcări specifice

Balansări: -în arc de cerc


-în cerc
-în opt

Şerpuiri şi spirale

Desprindere cu reapucare

Toate aceste mişcări se realizează în diferite planuri şi direcţii


pe loc sau cu deplasare cu diferitţi paşi şi alergare, cu paşi de dans, în
sărituri şi întoarceri.
Priza eşarfei se realizează de latura mare, de latura mică, de
un colţ, cu o mână sau cu două mâinii. Pentru ca eşarfa să aibă o
formă clară în aer, mişcările trebuie să nu fie bruşte, eşarfa să nu
atingă corpul în mod involuntar, execuţia să fie largă, cursivă şi
amplă.

111
Melodiile folosite au caracter liric, cu creştere şi descreştere
treptată a intensităţii.
Exerciţiile cu eşarfă se folosesc cu ocazia demonstraţiilor
sportive sau a serbărilor şcolare.

Fig. 32

112
TERMINOLOGIA ÎN GIMNASTICA
RITMICĂ

Prin terminologie se înţelege totalitatea termenilor folosiţi în


orice disciplină, evoluează paralel cu dezvoltarea ei şi are
următoarele funcţii:
• Exprimarea conţinutului
• Înţelegere unitară
• Ajutor în comunicarea profesor elev
• Ajutor în procesul pedagogic
• Cuprinde totalitatea termenilor specifici

Cerinţele care stau la baza terminologiei în gimnastică:


 Să fie unitară
 Să respecte particularităţile de limbă
 Să fie precisă (să nu dea naştere la mai
multe interpretări)
 Să fie clară
 Să fie concisă
 Să fie ştiinţifică
 Să fie accesibilă
 Să fie şi un mijloc de comunicare
internaţională

Noţiuni de bază în gimnastică

 Exerciţiu fizic (influenţarea selectivă a


aparatului locomotor, pregătire fizică
generală şi specifică)
 Exerciţiu liber (fărăr obiect portativ şi cu
obiect portativ)

Elementele care definesc exerciţiul sunt:


 Element tehnic
 Procedeu tehnic
 Legare
 Combinaţie
 Compoziţie

113
Caracteristicile exerciţiului:
- conţinut: mişcările segmentelor şi a întregului corp
(balansare, răsucire, rotare)
-efortul fizic: -volum
-intensitate
-complexitate
-efort psihic: gradul de solicitare a proceselor
psihice
- formă: -plastica mişcării
-ritmul
-aspectul exterior
-forţa de redare

Poziţii fundamentale şi derivate ale corpului


STÂND:
A.-pe ambele picioare:
 apropiat
 depărtat:-lateral
-anterioposterior: cu piciorul drept înainte
-anterioposterior: cu piciorul stâng înainte
 încrucişat: cu piciorul stâng peste
-cu piciorul drept peste
-cu genunchii semiîndoiţi
-cu genunchii îndoiţi (ghemuit)
 fandat:-înainte
-lateral
-înapoi

B.-pe vârfuri
 apropiat
 depărtat:-lateral
-anterioposterior: cu piciorul drept înainte
-anterioposterior: cu piciorul stâng înainte
 încrucişat: -cu piciorul stâng peste
-cu piciorul drept peste
-cu genunchii semiîndoiţi
-cu genunchii îndoiţi (ghemuit)

C. –pe un picior:
 cu celălalt picior întins şi ridicat:-înainte
-lateral

114
-înapoi

 cu celălalt picior îndoit şi ridicat:-înainte


-lateral
-înapoi

 cu celălalt picior întins sprijinit:-înainte


-lateral
-înapoi
 cumpănă: -facial
-dorsală
-laterală
-asimetrică

D.-pe un picior îndoit:


 cu celălalt picior întins, ridicat: -înainte
-lateral

PE GENUNCHI

A.–pe genunchi:
 cu genunchii apropiaţi: -cu călcâiele apropiate
-cu călcâiele depărtate

 cu genunchii depărtaţi:- cu călcâiele apropiate

 pe călcâie aşezat: -cu călcâiele depărtate


-cu genunchii depărtaţi

B.-pe un genunchi:
 celălalt picior întins sprijinit: -înainte
-lateral
-înapoi

 celălalt picior îndoit sprijinit: -înainte


-lateral

 celălalt picior întins ridicat: -înainte


-lateral
-înapoi
(cumpănă pe
genunchi)

115
 celălalt picior îndoit ridicat: -înainte
-lateral
-înapoi

AŞEZAT

A. –fără sprijin:
 apropiat: -cu picioarele întinse
-cu picioarele îndoite

 depărtat: -cu picioarele întinse


-cu picioarele îndoite

 echer: -cu picioarele întinse


-cu picioarele îndoite
-cu genunchii îndoiţi

 încrucişat: -cu piciorul drept peste


-cu piciorul stâng peste

 pe o coapsă:-stânga-dreapta
-celălalt picior îndoit lateral

CULCAT
A.-dorsal:
 dorsal:
 -întinse:- cu picioarele apropiate: -întinse
-îndoite
-ridicate
- cu picioarele apropiate: -întinse
-îndoite
-ridicate
 facial:
 costal

116
Poziţiile şi mişcările segmentelor corpului
CAPUL

1. Poziţii:
A.-aplecat:-înainte
B.-răsucit:-dreapta
-stânga
2. Mişcări:
A.-aplecare:-înainte
-laterală (stânga-dreapta)
-înapoi (extensie)

B.-răsucire:-dreapta
-stânga

C.-rotare:-spre dreapta
-spre stânga

MEMBRELE SUPERIOARE

Poziţiile braţelor întinse:


 pe direcţii principale:
-înainte
-sus
-lateral
-jos

 pe direcţii intermediare:
-înainte jos
-înainte sus
-înapoi jos
-lateral jos
-lateral sus

 pe direcţii oblice:
-oblic înainte jos
-oblic înainte sus
-oblic înapoi jos
-diagonal: -sagital
-frontal

117
Poziţiile braţelor îndoite:
 cu palmele pe şolduri
 cu palmele la piept
 cu palmele pe umeri
 cu palmele la ceafă
 cu palmele pe creştet
Mişcările braţelor:
-ridicare
-coborâre
-îndoire
-întindere
-rotare (circumducţie)
-balansare
-răsucire(rotări interne/ externe în articulaţia
scpulo-humerală)
-forfecare
-ducere (se efectuează numai în plan paralel cu
solul)

TRUNCHIUL

Poziţii:
 aplecat
 îndoit: -înainte
-lateral (dreapta-stânga)
-înapoi (extensie)
 răsucit:-dreapta
-stânga

Mişcări:
 aplecare
 îndoire: -înainte
-laterală (dreapta-stânga)
-înapoi (extensie)
 răsucire: -dreapta
-stânga
 îndoire răsucită: -spre dreapta
-spre stânga
 rotare: -spre dreapta
-spre stânga

118
MEMBRELE INFERIOARE

Poziţiile, decurg din poziţiile fundamentale ale corpului


(stând, pe genunchi).

Mişcări:
 ridicare
 coborâre
 îndoire
 întindere
 balansare
 rotare
 răsucire (rotări interne/externe în articulaţia
coxo-femurală)
 forfecare
 ducere
 apropiere
 depărtare
 ridicare pe vârfuri.

119
MODELE DE STRUCTURI PENTRU
LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ CU
CONŢINUT DE GIMNASTICĂ RITMICĂ

CICLUL PRIMAR

Ritm şi
Verigile Obiective instructiv Sisteme de
tempou de
lecţiei educative acţionare
execuţie
Muzică în
măsura 2/4
Captarea atenţiei
1. Teme ritmice -32 timpi
colectivului de elevi
moderat
-32 timpi rapid
Muzică în
Stimularea aparatului Paşi de dans măsura 2/4
2.
locomotor Combinaţii -4x fiecare
combinaţie
 Exerciţii la -măsura 2/4
Dezvoltarea ţinutei
bara de perete: -4x8 timpi
corporale
-plié
-battement
-releve
3.
 Structură -măsura 2/4
complexă -tempo
Influenţarea selectivă
cu mişcări libere moderat cu
a aparatului
pentru dezvoltare caracter vesel
locomotor
fizică armonioasă ritmat.
Structură
complexă de
exerciţii:
-balansări
Formarea capacităţii
-val -măsura 2/4
de aplicare a
4. -sărituri -tempo
cunoştinţelor în
-întoarceri moderat
condiţii variate
-echilibre
-coardă
-cerc
-panglică
5. Dezvoltarea fizică -jocuri

120
generală şi specifică -ştafete
-trasee aplicative
Revenirea
-mers şi alergare în -măsura 2/4
6. organismului după
tempo moderat. -tempo lent
efort

Conţinut operaţional
Verig Conţinut operaţional Acompaniament Număr Formaţii de
a muzical de lucru
lecţiei repetări
1. Temă ritmică: 2/4 caracter vesel Coloană de
1-2 -doi paşi D.S. -moderat 2x8 timpi gimnastică
3-4 -patru paşi D.S.D.S. -rapid 2x8 timpi sau cerc (cu
4-6 -doi paşi D.S. un umăr
7-8 -patru paşi D.S.D.S. spre centru)
2- Combinaţie de dans Măsura 2/4 Două linii
Stând, cu un picior întins -moderat faţă în faţă
înainte sprijinit pe vârf -jucăuş sau coloană
4 timpi pas ascuţit 2x16 de
4 timpi pas înalt timpi gimnastică
4 timpi pas arcuit
4 timpi întoarcere cu
pas arcuit spre dreapta.
3. -plie
-P.I.- stând în poziţia I Măsura 2/4 2x8 timpi Sprijin la
1-2-îndoirea genunchilor -ritm lent bara de
2-4-întinderea genunchilor perete
5-6-ridicare pe vârfuri
7-8-coborârea călcâielor

-battement tendu Măsura 2/4 2x8 timpi


P.I.-stând în poziţia I -ritm lent Sprijin la
1-2-battement înainte cu bara de
piciorul drept perete
3-4-revenire în poziţia iniţială
5-8- idem cu piciorul stâng

1-8- idem lateral

1-8 idem înapoi

-structură de exerciţii libere

-P.I.-stând cu braţele lateral Măsura 2/4 4x8 timpi


A.1.-semiîndoirea -caracter vesel
genunchilor, simultan cu ritmat Coloană de

121
bătaia palmelor sus gimnastică
2.-întinderea genunchilor
braţele lateral
3.-idem timpul 1.
4.-pas lateral cu piciorul drept,
stând depărat, braţele lateral
5.-aplecarea trunchiului
6.-relaxare cu cădere liberă a
trunchiului, simultan cu
îndoirea genunchilor
7.redresarea trunchiului,
întinderea genunchilor, braţele
lateral
8.întoarcerea 900 la stânga,
stând pe piciorul stâng dreptul
înapoi pe vârf, braţele lateral.
Măsura 2/4 4x8 timpi
B.1.-ridicarea piciorului drept -caracter vesel
înainte întins, bătaia palmelor ritmat Coloană de
sub coapsă gimnastică
2.-pas înainte cu piciorul
drept, braţele lateral
3-idem timpul 1 cu piciorul
stâng
4.-idem timpul 2 cu piciorul
stâng
5.-trecere pe genunchiul drept
bătaie din palme sus
6.-apropierea genunchiului
stâng, întoarcere 90 de grade
la dreapta braţele sus
7-8-aşezare pe călcâie aplecare
trunchiului înainte cu mişcarea
întârziată a capului, ducerea
braţelor pe jos înainte.
Măsura 2/4 4x8 timpi
C.1-2- trecere pe genunchi, -caracter vesel
trunchiul şi capul în extensie, ritmat Coloană de
arcuire de braţe înainte sus. gimnastică
3.-aşezare pe coapsa dreaptă,
genunchii îndoiţi apropiaţi,
braţele lateral
4.-întoarcere 90 de grade la
stânga, aşezat ghemuit sprijinit
5.-echer sprijinit
6.-revenire în aşezat ghemuit
7.-culcat dorsal, braţele lateral
8.-rulare laterală la dreapta,
culcat facial sprijinit
Măsura 2/4 4x8 timpi

122
D.1-trecere în sprijin ghemuit -caracter vesel
2.-trecere în sprijin culcat ritmat Coloană de
3.-trecere în sprijin ghemuit gimnastică
4.-săritură dreaptă, în stând cu
braţele lateral
5-6 semigenuflexiune,
simultan cu balans amplu de
braţe, circular, frontal cu
încrucişarea braţelor pe jos
7-8.-arcuire de braţe lateral
NOTĂ: după însuşirea fiecărei părţi a structurii mai sus menţionate, se va trece la
executarea ei în întregime. Se recomandă lucru şi pe parte opusă, ce s-a executat spre
stânga se execută şi spre dreapta şi invers.
4. Structură complexă de
exerciţii:
Măsura 2/4
Balansări: -caracter moderat 4x8 timpi Coloană de
Stând depărtat braţele pe ritmat gimnastică
lângă corp
T1 balansarea braţelor spre
stânga, oblic sus, cu trecere
greutăţii pe piciorul stâng.
T2 balansarea braţelor spre
dreapta oblic sus, cu trecerea
greutăţii pe piciorul drept
T3-4 balansarea trunchiului
în plan frontal spre stânga,
concomitent cu ducerea
braţelor la stânga oblic sus.
T5 balansarea braţelor spre
dreapta oblic sus, cu trecere
greutăţii pe piciorul drept.
T6 balansarea braţelor
spre stânga oblic sus, cu
trecere greutăţii pe piciorul
stâng.
T7-8 balansarea trunchiului în
plan frontal spre dreapta,
concomitent cu ducerea
braţelor la dreapta oblic sus.
Măsura 2/4 şi 3/4 4x8 timpi Coloană de
Val: -caracter lent gimnastică
Stând, cu braţele coroană jos:
T1 –val lateral cu braţul
drept
T2 –val lateral cu braţul
stâng,
odată cu coborârea braţului
drept în poziţia iniţială.
T3 –val lateral cu braţul

123
drept, odată cu coborârea
braţului stâng, în poziţia
iniţială.
T4 –coborârea braţului
drept în poziţia iniţială. Măsura 2/4 4x8 timpi Pe diagonala
T5-8 –val de braţe lateral -caracter ritmat sălii
simultan

Sărituri:
Stând
T1-2 pas schimbat cu piciorul
stâng
T3-4 săritură cu forfecare
înainte Măsura 2/4 4x8 timpi Coloană de
T5-6 pas schimbat cu piciorul -caracter moderat gimnastică
stâng
T7-8 săritură Pisicii cu
întoarcere spre stânga

Echilibre:
Stând cu palmele pe şold
T1 pas înainte cu piciorul
stâng
T2 revenire în poziţia de
plecare
T3 pas înainte cu piciorul
drept Măsura 2/4 4x8 timpi Coloană de
T4 revenire în poziţia de -caracter moderat gimnastică
plecare ritmat
T5 pas lateral spre stânga
T6 revenire în poziţia de
plecare
T7 pas lateral spre dreapta
T8 revenire în poziţia de
plecare
Acest exerciţiu se
poate combina şi cu pas
înapoi.

Întoarceri şi piruete
Stând, cu piciorul stâng
sprijinit înainte pe vârf,
braţele lateral
T1 pas arcuit pe piciorul
stâng 4x8 timpi
T2 pas arcuit pe piciorul Măsura 2/4 Pe diagonala
drept Caracter ritmat sălii
T3-4 întoarcere cu învăluire -vesel
spre dreapta -jucăuş
T5-6 preparaţie pentru piruetă

124
T7-8 pirueta atittude înapoi.

Stând, cu braţele lateral


T1-2 preparaţie pentru
piruetă, pe piciorul drept
T3-4 pirueta passe
T5-6 pas schimbat cu piciorul Măsura 2/4 4x8 timpi Pe diagonala
stâng Caracter ritmat sălii
T7-8 săritura pisicii. -vesel
-jucăuş
Coardă
Săltări pe două picioare
peste coarda învârtită înainte
şi înapoi.

Săltări de pe unul pe celălalt


picior peste coarda învârtită Măsura 2/4 4x8 timpi Pe diagonala
înainte şi înapoi Caracter ritmat sălii
-vesel
Săltări, pe două picioare -jucăuş
peste coarda învârtită înainte
şi înapoi, cu încrucişare.

Cerc:
Rotări pe palmă, în plan
orizontal, frontal şi sagital.

Învârtiri pe sol fără


eliberarea cercului

Învârtiri în jurul taliei

Panglică:
Circumducţii (rotare amplă
din articulaţia umărului), în
plan sagital, frontal,
orizontal.

Şerpuiri, se execută numai


din articulaţia pumnului
(braţul cu cotul întins) prin
mişcări ale baghetei: sus-jos
(şepuiri pe verticală), stânga-
dreapta (în plan orizontal). Se
lucrează egal cu ambele
mâini, de pe loc şi din
deplasare

Spirale, se execută printr-o


succesiune de cercuri

125
consecutive care se fac prin
rotaţia articulaţiei pumnului.
Cercurile paralele cu solul
sunt spirale în plan orizontal,
cercurile perpendiculare pe
sol sunt spirale în plan
vertical. Se lucrează egal cu
ambele mâini, de pe loc şi din
deplasare.

NOTĂ:din veriga 4 Structură complexă de exerciţii se vor alege numărul de structuri


în funcţie de tematica lecţiei de gimnastică.
5. Dezvoltarea fizică generală şi
specifică
Ştafetă:
Copiii sunt aşezaţi pe şiruri,
la comanda profesorului
pleacă prima linie, cu rotarea
cozii în plan sagital, frontal
sau orizontal, cu mâna
dreaptă, pe o anumită distanţă
înconjurând un obiect fix,
continuând deplasarea la loc
cu rotarea cozii în plan
sagital, frontal sau orizontal
cu mâna stângă, predând
ştafeta următorului, ş.a.m.d.

Traseu aplicativ:
Alergare în depărtat cu
picioarele de o parte şi de alta
a băncii până la capătul ei.
Mersul elefantului până la un
cerc aşezat la o anumită
distanţă în care se găseşte o
minge, aruncarea ei în sus cu
prindere şi aşezare înapoi în
cerc. Alergare până la scara
fixă căţarare pe ea urmată de
deplasare în lateral. Coborâre
şi alergare cu spatele la
punctul de plecare.

6. Revenirea organismului după -mers şi alergare -măsura 2/4


efort în tempo moderat. -tempo
lent

126
MODELE DE STRUCTURI PENTRU
LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ CU
CONŢINUT DE GIMNASTICĂ RITMICĂ

CICLUL GIMNAZIAL

Verigile Obiective instructiv Sisteme de Ritm şi


lecţiei educative acţionare tempou de
execuţie
1. Captarea atenţiei şi Jocuri Măsura 2/4
educarea percepţiilor muzicale Măsura 4/4
muzicale Tempo
moderat cu
trecere la
tempo rapid
2. Influenţarea selectivă a Structură Măsura 2/4
aparatului locomotor şi complexă de Măsura 3/4
educarea ţinutei dezvoltare
corporale fizică
armonioasă,
exerciţii la bara
de perete
3. Iniţiere în tehnica de Tehnici de Măsura 2/4
mânuire a obiectelor mânuire a Tempo
portative: obiectelor moderat cu
-coardă portative trecere la
-cerc tempo rapid
-minge
-panglică
4. Dezvoltare fizică Structuri de Măsura 2/4
generală cu obiecte exerciţii Măsura 4/4
portative realizate cu Tempo
obiecte moderat cu
portative trecere la
tempo rapid
5. Revenirea Exerciţii de Măsura 2/4
organismului după relaxare din Ritm lent
efort mers şi
alergare

127
Conţinut operaţional
Veri Conţinut operaţional Acompaniamen Număr de Formaţii de
ga t muzical repetări lucru
lecţi
ei
1. Exerciţiu A:
Grupa I: deplasare înainte Măsura 2/4 2x8 timpi Două cercuri
executând un pas pe fiecare Tempo moderat concentrice,
timp: cu deplasare
1.pas cu P.D în sensuri
2.pas cu P.S, opuse sau
ş.a.m.d până la timpul 7 două linii
8. apropierea picioarelor faţă în faţă

Grupa II: deplasare înainte Măsura 2/4 2x8 timpi


executând un pas pe fiecare 2 Tempo vioi
timpi.
1.pas D.S
2.pas D.S
ş.a.m.d. până la timpul 7
8. apropierea picioarelor

Tot colectivul reia exerciţiul în


totalitatea lui

Exerciţiu B:
P.I. stând cu palmele pe şold Măsura 2/4 4x8 timpi Coloană de
1-6 trei paşi schimbaţi înainte Tempo vioi gimnastică
începând cu P.D. accentuat
7-8 două bătăi pe sol cu P.S.
1-4. doi paşi schimbaţi cu P.S.
5.săritură pe două picioare în
depărtat
6. săritură cu apropierea
picioarelor
7. idem timpul 5
8. săritură cu întoarcere 90 de
grade la stânga.

A doua oară exerciţiul se începe


cu P.S, iar săritura cu întoarcere
va fi spre dreapta.

Exerciţiul C Măsura 2/4 4x8 timpi Coloană


4 sărituri ca mingea cu palmele Tempo vioi degimnastic
pe şold ă
4 bătăi din palme fără sărituri
2. Structură complexă de
dezvoltare fizică armonioasă: Măsura 2/4 2x8 timpi Coloană de

128
Ex.1. Stând depărtat cu palmele Moderat-vioi gimnastică
pe şold
T1-2 Aplecarea capului înainte
cu arcuire
T3-4 Extensia capului cu arcuire
T5-6 Îndoirea capului spre
stânga cu arcuire
T7-8 Îndoirea capului spre
dreapta cu arcuire

Ex.2. Stând cu braţele întinse


înainte
T1-2 Forfecarea braţelor înainte
T3-4 Pas lateral spre stânga cu
extensia braţelor lateral cu
arcuire
T5-6 Forfecarea braţelor înainte,
odată cu apropierea picioarelor
T7-8 Pas lateral spre dreapta cu
extensia braţelor lateral cu
arcuire

Ex.3. Stând depărtat cu palmele


pe şold
T1-2 Aplecarea trunchiul cu
arcuire
T3-4 Extensia trunchiului cu
arcuire
T5-6 Îndoirea trunchiului lateral
spre stânga cu arcuire
T7-8 Îndoirea trunchiului lateral
spre dreapta cu arcuire

Ex.4. Stând depărtat cu braţele


întinse sus
T1-2 Rotarea braţelor înainte
T3-4 Îndoirea trunchiului înainte
cu arcuire
T5-8 IdemT1-4

Ex.5. Stând depărtat cu palmele


pe şold
T1 Fandare spre stânga
T2 Fandare spre dreapta
T3-4 Îndoirea trunchiului înainte
cu arcuire
T5-8 Idem T1-4

Ex.6. Pe genunchi, cu şezuta pe


călcâie, trunchiul cu pieptul pe

129
genunchi, braţele întinse înainte
cu palmele pe sol.
T1-2 Ridicare în sprijin pe palme
şi pe genunchiul piciorului
drept, odată cu
balansarea piciorului stâng
înapoi
T3-4 Revenire
T5-8 IdemT1-4 cu piciorul drept.

Ex.7. Culcat facial, braţele


îndoite, palmele aşezate pe sol
lângă piept
T1-2 Ridicarea trunchiului în
extensie odată cu întinderea
braţelor
T3-4 Revenire
T5-8 Idem T1-4

Ex.8. Culcat dorsal cu


picioarele ridicate la 900,
braţele lateral cu palmele pe sol
T1-2 Forfecarea picioarelor pe
verticală
T3 Depărtarea picioarelor
lateral
T4 Apropierea picioarelor
T5-8 IdemT1-4

Exerciţii la bara de perete:


1. Sprijin cu faţa la bară, poziţia
I-a Măsura 2/4 2x8 timpi Sprijin la
T1 plié mic Tempo vioi, bara de
T2 battement tendu lateral cu ritmat accentuat perete
piciorul drept
T3 revenire în plié
T4 revenire în poziţia iniţială
T5-8 idem T1-4 cu piciorul
stâng.

2. Sprijin cu faţa la bară, poziţia


I-a
T1-2 plié mic
T3 battement tendu lateral cu
piciorul drept
T4 ridicarea piciorului drept la
300
T5 aşezarea piciorului drept pe
sol cu sprijin pe vârf

130
T6 revenire în pilé
T7-8 întinderea picioarelor şi
revenire în poziţia iniţială
T1-8 idem T1-8 dar cu piciorul
stâng.

3. Stând cu umărul stâng la


bară, braţul liber susţinut
lateral, poziţia I-a.
T1 battement jetté înainte cu
piciorul drept
T2-3 pointe înainte cu piciorul
drept
T4 revenire în poziţia I-a
T5-8 Idem T1-4 dar lateral cu
piciorul drept
T1 battement jetté înapoi cu
piciorul drept
T2-3 pointe înapoi cu piciorul
drept
T4 revenire în poziţia I-a
T5-8 Idem T1-4 dar lateral cu
piciorul drept

4. Stând cu umărul stâng la


bară, braţul liber susţinut
lateral, poziţia I-a.
T1 battement jetté înainte cu
piciorul drept
T2 battement jetté înapoi cu
piciorul drept
T3 battement jetté înainte cu
piciorul drept
T4 închis în poziţia I-a
T5 battement jetté înapoi cu
piciorul drept
T6 battement jetté înainte cu
piciorul drept
T7 battement jetté înapoi cu
piciorul drept
T8 închis în poziţia I-a

T1 battement jetté lateral cu


piciorul drept
T2 închis în poziţia I-a
T3 battement jetté lateral cu
piciorul drept
T4 sprijin cu vârful drept pe sol
T5-7 pointe lateral cu piciorul
drept

131
T8 închis în poziţia I-a

Notă-se execută şi din stând cu


umărul drept la bară, lucrându-
se cu piciorul stâng.

3. Structuri de exerciţii pentru


iniţierea în tehnica de
mânuire a obiectelor
portative :

-MINGE Măsura 2/4 2x8 timpi Pe lungimea


1.Mers pe vârfuri cu trecerea Tempo moderat sălii
mingii în jurul taliei

2.Bătaia mingii pe sol de pe loc


şi din deplasare.

3.Stând
-Aruncarea mingii cu o mână şi
prindere cu două mâini,
-Aruncarea mingii cu o mână şi
prindere cu aceeaşi mână
-Aruncare mingii dintr-o mână
în alta
-Se poate efectua şi din mers.

4.Stând, cu mingea ţinută pe


palma dreaptă
T1-2 Pas schimbat cu mingea
ţinută pe palmă
T3-4 Aruncarea mingii în
săritura pisicii, prindere cu
două mâini
T5-6 Val de corp lateral spre
stânga cu mingea ţinută pe
palma stângă
T7-8 Val de corp lateral spre
dreapta cu mingea ţinută pe
palma dreaptă
4. Structuri de exerciţii pentru
dezvoltare fizică generală:

Abdomen: 15x
P.I.culcat dorsal cu picioarele
fixate de partener
-ridicări de trunchi până la
verticală cu mingea ţinută între
palme, mingea este dată
partenerului. Se revine pe sol în

132
P.I fără minge. La următoarea
ridicare se ia mingea de la
partener şi se revine în P.I.,
ş.a.m.d.

Spate:
P.I-culcat facial, cu picioarele 15x
fixate de partener.
- extensii de trunchi până la
verticală, cu cercul ţinut în
mâini. Cercul se dă partenerului
şi se revine în P.I fără cerc. La
următoarea ridicare se ia cercul
de la partener şi se revine în P.I,
ş.a.m.d.

Picioare:
Sărituri peste coarda învârtită 30x
înainte
5. Mers cu respiraţie, alergare Tempo lent 4x8 timpi În coloană
uşoară cu relaxarea braţelor şi câte unul
picioarelor

133
MODELE DE STRUCTURI PENTRU
LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ CU
CONŢINUT DE GIMNASTICĂ RITMICĂ

CICLUL LICEAL

Verigile Obiective instructiv Sisteme de Ritm şi


lecţiei educative acţionare tempou de
execuţie
1. Captarea atenţiei şi Teme ritmice Măsura 2/4
educarea percepţiilor Măsura 4/4
muzicale Tempo
moderat cu
trecere la
tempo rapid
2. Influenţarea selectivă a Structură Măsura 2/4
aparatului locomotor complexă de Măsura 3/4
dezvoltare
fizică
armonioasă,
folosind
obiecte
portative: cerc
3. Iniţiere în tehnica de Tehnici de Măsura 2/4
mânuire a obiectelor mânuire a Tempo
portative: obiectelor moderat cu
-panglică portative: trecere la
panglică tempo rapid
4. Dezvoltare Compoziţii pe Măsura 2/4
expresivităţii specifice teme muzicale Măsura 4/4
GR date
5. Creşterea indicilor de Succesiuni de Tempo rapid
dezvoltare a forţei sărituri
explozive de
desprindere
6. Revenirea Exerciţii de Măsura 2/4
organismului după relaxare din Ritm lent
efort mers şi
alergare

134
Conţinut operaţional
Verig Conţinut operaţional Acompaniame Număr Formaţii de
a de
nt muzical lucru
lecţiei repetări
1. Ex. A. Măsura 2/4 4x8 Două linii faţă
1-4- doi paşi înalţi DS Caracter ritmat timpi în faţă
5-8- patru paşi mers energic
DS-DS cu bătăi din palme

1-4- doi paşi fandaţi DS


5-8- opt paşi mers pe vârfuri 4x8
cu braţele întinse sus timpi

Ex. B. Măsura 2/4 Coloană de


1-pas energic fandat înainte pe Caracter ritmat- gimnastică
vârf cu PD vesel 4x8
2-3-două bătăi succesive cu timpi
călcâiul pe sol concomitent
cu două bătăi din palme
4-apropierea picioarelor
5-8-idem 1-4 cu PS

Ex. C. Măsura 2/4 Două linii faţă


1-pas ascuţit PD Caracter ritmat- în faţă
2-aşezarea călcâiului pe sol vioi
3-4- idem cu PS 4x8
5-6-pas schimbat cu PD cu timpi
bătăi din palme
7-8-idem PS

Se repetă exerciţiu cu PS
2. Structură complexă de
dezvoltare fizică armonioasă, Măsura 2/4 4x8 Pe lungimea
folosind obiecte portative: Tempo moderat timpi sălii
1. Stând, cercul este ţinut în
mâna dreaptă
T1-4 Pas ascuţit cu genunchii
îndoiţi, rotarea cercului în plan
orizontal (deasupra capului).
T5-6 Preparaţie pentru piruetă,
cercul ţinut înainte cu două
mâini în plan orizontal
T7-8 piruetă passe cu trecerea
cercului dintr-o mână în alta în
jurul taliei.

2. Stând, cercul este ţinut în


mâna dreaptă
T1-4 Mers cu rotarea cercului în
opt în plan sagital.

135
T5-6 Aruncarea cercului în plan
sagital în săritura pisicii
T7-8 Prinderea cercului

3.Stând, cu cercul ţinut cu două


mâini sus
T1-2 Pas schimbat cu
menţinerea cercului sus
T3-4 Săritura pisicii prin cerc
T5-8 Echilibru atittude înainte
(înapoi), cu învârtirea cercului
pe palmă în plan sagital.

4.Stând, cercul este ţinut în


mâna dreaptă
T1-2 Pas schimbat cu rotarea
cercului în plan sagital.
T3-4 Săritura semisfoară, cu
rotarea cercului în plan sagital
T5 Pas înainte cu piciorul stâng
T6-7 Aruncarea cercului.
T8 Prinderea cercului cu
aşezare pe un genunchi.

5. Stând, cercul este ţinut în


mâna dreaptă
Retrorularea cercului înainte
(retrorularea este o rulare a
cercului cu revenirea lui pe
acelaşi drum). Se realizează
printr-o mişcare rapidă de
flexie şi extensie a încheieturii
pumnului, imprimând cercului
o mişcare de du-te vino.

6.Fandare pe piciorul drept,


cercul este sprijinit pe sol cu
mâna dreaptă
T1-2 Rularea cercului de la
dreapta spre stânga, cu trecerea
greutăţii corpului în fandare pe
piciorul stâng.
T3-4 Idem T1-2
T5-8 Stând pe vârfuri, cu
învârtirea cercului pe sol cu o
mână
3. Structuri de exerciţii pentru
învăţarea tehnicii de Măsura 2/4, 3/4 2x8 Pe lungimea
mânuirea obiectului Tempo moderat timpi sălii
portativ:panglică

136
1.Mers cu circumducţii în plan
sagital, frontal, orizontal, se
lucrează pe rând cu ambele
mâini.

2.Mers cu balansarea panglicii


în opt în plan sagital, frontal,
orizontal. Se execută pe rând cu
ambele mâini.

3.Mers cu şerpuiri, spirale, în


plan frontal, orizontal. Se
execută pe rând cu ambele
mâini.

4.Stând, cu panglica ţinută în


mâna dreaptă
T1-2 Pas schimbat, cu şerpuirea
panglicii în lateral
T3-4 Săritură cu forfecare
înainte cu rotarea panglicii
deasupra capului
T5-6 Idem T1-2
T7-8 Săritura pisicii cu
întoarcere spre stânga, odată cu
rotarea panglicii spre stânga
deasupra capului

5.Stând, cu panglica ţinută în


mâna dreaptă în partea stângă
T1-2 Pas schimbat, cu spirale de
panglică
T3-4 Săritură semisfoară peste
panglica mânuită în spirală
T5-8 Alergare peste panglică

6.Stând, cu panglica ţinută în


mâna dreaptă
T1-2 Preparaţie pentru val de
corp înainte
T3-4 Val de corp înainte,
panglica face o rotare mare
dinspre înainte, înapoi, sus
T5-8 Echilibru atittude înainte
(înapoi), spirale în plan
orizontal

4. Compoziţii pe teme muzicale


date: Frază muzicală Între Pe toată

137
-pe un fragment muzical ales de la alegere: 1 ’- suprafaţa sălii.
profesor, fiecare elev va 1’30’’
compune un exerciţiu fără
obiect, care să cuprindă
obligatoriu câte două elemente
din fiecare grupă corporală:
-sărituri
-echilibre
-piruete
-supleţi
5. Dezvoltarea forţei explozive
la nivelul membrelor
inferioare:

Ex.1:
1-2-două sărituri drepte cu Tempo rapid 4x8 Pe diagonala
picioarele apropiate timpi sălii
3-săritură cu depărtatea
picioarelor
4-săritură cu apropierea
picioarelor
5-8 idem 1-4

Ex. 2:
1-săritură pe două picioare Pe diagonala
2-săritură cu lovirea şezutei cu 4x8 sălii
piciorul stâng timpi
3- săritură pe două picioare
4-săritură cu lovirea şezutei cu
piciorul drept

Ex.3: Pe diagonala
1-2-două sărituri drepte sălii
3-4-două sărituri cu genunchii 4x8
la piept timpi
5-8-idem 1-4

Ex.4:
Sărituri cu genunchii la piept
peste obstacole (bureţi, banca
de gimnastică, etc.)

Ex.5:
Săritură pe două picioare de la
o anumită înălţime, după care
se continuă alte patru sărituri
drepte peste patru corzi aşezate
pe sol.

Ex.6:

138
Sărituri cu genunchii la piept
peste coarda ţinută în două şi
învârtită înainte/înapoi de 6 ori.

Ex.7:
Săltări în ghemuit peste coarda
ţinută în două şi învârtită
înainte/înapoi

Ex.8:
Sărituri cu învârtire dublă
înainte prin coarda învârtită.
6. Mers cu respiraţie, alergare Tempo lent 4x8 În coloană câte
uşoară cu relaxarea braţelor şi timpi unul
picioarelor

139
BIBLIOGRAFIE

Abádné Hauser Henriette (1983)- Gimnastica ritmică sportivă, Ed. Sport Turism,
Bucureşti.
Barcan Ţicaliuc Eugenia (1979)-„1001 de jocuri pentru copii”, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti.
Băiaşu, Gh., N., (1972)- Gimnastică, Ed. Stadion, Bucureşti.
Băiaşu, Gh., N., şi colaboratorii (1985)- Gimnastică, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti.
Isac Carmen Aneta (2008)- Gimnastică ritmică în şcoală-curs, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca.
Grosu Emilia- Florina (1995)-Curs de gimnastică ritmică-sportivă, Cluj-Napoca.
Macovei Sabina (2007)- Antrenamentul în Gimnastica Ritmică-repere teoretice şi
metodice, Ed. Bren, Bucureşti.
Macovei Sabina (2007)- Manual de gimnastică ritmică, Ed. Bren, Bucureşti.
Macovei Sabina (2007)- Metodica disciplinelor sportive gimnice- curs de
gimnastică ritmică, ANEFS, Bucureşti.
Macovei Sabina; Buţu Oana (2000)-Gimnastica ritmică în şcoală, Ed. Tipografia,
Bucureşti.

140