Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poeta Ana Blandiana (Otilia Valeria Coman) s-a născut la 25 martie 1942, la
Timişoara. Eugen Simion spunea despre poezia acesteia, în volumul "Scriitorii români
de azi" (Editura Cartea Românească, 1974), că "Primind această viziune gravă, poezia
Blandianei nu renunţă la o anumită dorinţă de seducţie. Ea nu se hotărăşte să
părăsească valea care desparte tărâmurile şi nu-şi refuză, vorbind de moarte, o
anumită graţie a jocului".
Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman,
originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia
Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună,
catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România,
preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic,
a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea
la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana,
după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din
detenția politică.
Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-
1964, 1985, 1988-1989), iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au
fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de
construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat
chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul
Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei
interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul
samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din
România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr
special.
În 1960 s-a căsătorit cu scriitorul Romulus Rusan. Între 1960 şi 1963, a lipsit din
paginile revistelor literare, având interdicţie de publicare. A revenit însă, în 1964, la
"Contemporanul", unde a deţinut ani de zile rubrici permanente. O a doua interdicţie
de a publica a fost declanşată de ciclul de poeme din revista "Amfiteatru" (1985),
culminând cu versurile pentru copii din volumul "Întâmplări de pe strada mea"
(1988). Totuşi, în 1989 îi va apărea culegerea antologică de "Poezii", cu o prefaţă de
Eugen Simion, mai scrie sursa menţionată mai sus.
După debutul editorial cu placheta "Persoana întîia plural" (1964), s-a impus printre
poeţii cei mai reprezentativi ai epocii, publicând "Călcâiul vulnerabil" (1966) şi "A
treia taină" (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte
cărţi de poezie: "Cincizeci de poeme" (1970), "Octombrie, Noiembrie, Decembrie"
(1972), "Somnul din somn" (1977), "Ochiul de greier" (1981), "Ora de nisip" (1983),
"Stea de pradă" (1985), "Arhitectura valurilor" (1990), "La cules de îngeri" (1998),
"Soarele de apoi" (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), "Refluxul
sensurilor" (2004).
A scris şi versuri pentru copii: "Întâmplări din grădina mea" (1980), "Întâmplări fără
Arpagic pentru cititorul cel mic" (1991), "Cartea albă a lui Arpagic" (1998, Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii).
De-a lungul anilor, poeta a întreprins mai multe călătorii de documentare şi studiu în
diverse ţări europene şi a participat la congrese şi festivaluri de poezie, în calitate de
invitată a unor universităţi, academii, organizaţii culturale, scrie site-ul
http://www.anablandiana.eu/.
În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje
de poeme în reviste şi antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franţa, Belgia,
Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia,
Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor
traduceri li se adaugă eseurile literare şi articolele de analiză politică apărute în
marile ziare germane sub semnătura sa, ca şi nenumărate conferinţe, lecturi publice,
interviuri, intervenţii la colocvii, simpozioane şi mese rotunde în principalele ţări
europene.
Din 2012, are loc, la Brăila, sub egida Ministerului Educaţiei şi a Inspectoratului Şcolar
Judeţean Brăila, Festivalul de creaţie şi interpretare ''Ana Blandiana'', mai scrie sursa
menţionată mai sus.
Bibliografie:
-http://www.anablandiana.eu/
-http://wikipedia.com/
-http://jurnalul.ro/