Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/a municipiului București
Clasa a X-a
2017
Varianta 1
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Subiectele se tratează pe foi separate
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Totuşi, a existat la sfârşitul secolului al XVIII-lea o mişcare ce a făcut ca reformele să pară nu numai
dezirabile, ci şi necesare: Iluminismul. Les philosophes, mai mult scriitori decât filosofi, ca Voltaire,
Montesquieu şi Rousseau, au scris despre problemele la ordinea zilei şi au atacat prejudecăţile şi superstiţiile
pe care le observau în jurul lor. Mulţi dintre ei au contribuit la cea mai importantă operă a Iluminismului,
Enciclopedia (primul volum a apărut în 1752, ultimul din cele 35 în 1780). Ţelul lor era aplicarea analizei
raţionale în toate domeniile. Nu erau dispuşi să accepte tradiţia sau revelaţia ca raţiune suficientă pentru a
întreprinde ceva. […] Principalele ţinte ale atacului lor erau biserica şi guvernarea despotică. Nu acceptau
interpretarea literală a Bibliei şi respingeau tot ce nu putea fi explicat de raţiune - miracolele, de exemplu - ca
superstiţii. Condamnau biserica catolică pentru că era bogată, coruptă şi intolerantă şi au preluat exclamaţia lui
Voltaire „Ecrasez l’infame!" („Zdrobiţi-o pe infamă!", adică biserica).
Atacul împotriva despotismului a fost declanşat în principal de Montesquieu. Cartea sa, Spiritul legilor,
una dintre cele mai influente în secolul al XVIII-lea, a apărut în 1748. Monarhia, spunea el, înseamnă
guvernare de către un singur om conform legii, despotism înseamnă guvernare de către un singur om,
neîngrădit de nici o lege, şi este arbitrar. […] Deşi filosofii criticau unele instituţii ale Vechiului Regim, ei nu se
opuneau regimului în sine şi nu erau revoluţionari. Mulţi dintre ei, inclusiv Montesquieu, erau nobili, iar ceilalţi,
ca Voltaire şi Rousseau, erau acceptaţi în înalta societate.” (Duncan Townson, Franţa în Revoluţie)

B. „Asupra unor astfel de subiecte istoricii au puncte de vedere extrem de diferite. Unii cred că, deşi
filosofii n-au fost revoluţionari, efectul doctrinei învăţăturii lor a fost, întrucât ei au atacat toate elementele pe
care se baza Vechiul Regim. Pe la 1780, o mare parte a Franţei, la toate nivelurile sociale, era pregătită pentru
ample schimbări si nerăbdătoare să le înfăptuiască. Contele de Segur nota: „Acordăm un sprijin entuziast
doctrinelor filosofice profesate de scriitoraşi îndrăzneţi şi plini de spirit. Voltaire ne-a cucerit, Rousseau ne-a
înduioşat şi am simţit o plăcere secretă văzându-i cum atacă vechea structură, care ne apare barbară şi
ridicolă. Ideile lui Montesquieu se reflectau în protestele parlamentelor. Istoricul francez Chaussinand-Nogaret
a constatat că în 1789 aşa-numitele cahiers de doleances (caiete de doleanţe) ale nobililor erau impregnate de
ideile Iluminismului. Autorii lor erau profund ostili Vechiului Regim şi dornici să creeze un stat liberal şi
reprezentativ.
Pe de altă parte, istoricul american G.V. Taylor n-a descoperit prea multe influenţe ale Iluminismului în
caietele stării a treia, care erau foarte conservatoare. „Singura concluzie posibilă”, scria el, „este că programul
revoluţionar şi ideologia sa au fost concepute şi definitivate după ce reprezentanţii s-au întrunit în primăvara
[lui 1789] şi că majoritatea lor nu prevăzuseră şi nici nu urmăriseră ceea ce avea să se întâmple.” Alţi istorici
au adoptat această părere susţinând că influenţa Iluminismului a intervenit după ce revoluţia începuse şi nu
înainte. Numai după ce Vechiul regim a căzut şi trebuiau să fie edificate noi instituţii, ideile Iluminismului au
produs o ideologie revoluţionară. Joan Mc Donald pretinde că lucrarea Contractul social a lui Rousseau „nu a
jucat un rol important în formarea opiniilor celor care au participat la evenimentele din 1789. Numai după 1789
a început să crească interesul pentru Contractul social.” (Duncan Townson, Franţa în Revoluţie
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

C. „Montesquieu, figurează, la loc de cinste, în panteonul marilor teoreticieni liberali. Datorită lui,
liberalismul francez îşi găseşte un prim corp doctrinar. Opera sa politică majoră, Despre spiritul legilor (1748),
constituie o etapă esenţială în drumul spre modernitatea filozofică. […] Dacă Raymond Aron vedea în ea un
formidabil apel la libertate, toleranţă şi pluralism, care a contribuit la formarea democraţiilor moderne, Louis
Althusser denunţa un proiect de esenţă conservatoare, preocupat, în special, de apărarea aristocraţiei
împotriva asalturilor stării a treia, tot mai ostilă societăţii bazate pe privilegii din Vechiul Regim. […] În pofida
echivocului său, Despre spiritul legilor este plin de propuneri şi idei reformatoare care vor constitui, împreună
cu Contractul social al lui Rousseau, una dintre principalele surse de inspiraţie pentru revoluţionarii de la 1789.
[…] Montesquieu îşi manifestă clar preferinţa pentru monarhie. Chiar dacă filozoful francez recunoaşte că
republica poate fi adaptată la unele popoare, monarhia are imensa superioritate de a emite hotărâri ce devin
rapid executorii. Oricum, este preferabilă despotismului, care constituie cel mai rău dintre regimuri.
Ca şi Locke, Montesquieu este convins că interdependenţa instituţiilor politice reprezintă o garanţie
esenţială pentru apărarea libertăţilor. Conform Spiritului legilor, „constituţia” trebuie construită în aşa fel, încât să
urmărească un dublu obiectiv. Prima ei preocupare este să asigure stabilitatea şi aplicarea concretă a legilor. Al
doilea rol al „constituției” este de a împiedica orice concentrare excesivă a puterii de comandă. În acest punct,
atingem esența tezei din Despre spiritul legilor: teoria „separaţiei puterilor". […] Aici, Montesquieu distinge trei
puteri: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Combinarea lor reprezintă sursa tuturor
exceselor.” (O. Nay, Istoria ideilor politice)
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați, pe baza sursei C, două caracteristici ale «constituției» în viziunea lui Montesquieu. 4 puncte
2. Menționați, pe baza sursei A, două instituții pe care le-au atacat reprezentanții Iluminismului.
4 puncte
3. Menționați, pe baza sursei B, două deosebiri dintre părerile referitoare la influența iluminismului asupra
evenimentelor revoluționare din Franța. 4 puncte
4. Formulați o opinie referitoare la concepția lui Montesquieu privind forma de guvernământ, susținând-o cu
câte o informație selectată din sursele A și C. 8 puncte
5. Prezentați două consecințe ale iluminismului asupra organizării statelor moderne la sfârșitul secolului al
XVIII-lea, în afara celor la care se referă sursele A, B și C. 10 puncte
6. Argumentați, prin două fapte istorice afirmația conform căreia ideile iluministe au influențat organizarea
internă a Țărilor Române în secolul al XVIII-lea și primele decenii ale secolului al XIX-lea. 10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)


Analizați comparativ, în aproximativ trei-patru pagini, revoluțiile de la 1848 în Europa și în spațiul
românesc, având în vedere:
- menționarea a două asemănări și a două deosebiri dintre cauzele și obiectivele revoluției din spațiul
românesc și a revoluțiilor din restul Europei;
- menționarea a două fapte istorice referitoare la desfășurarea evenimentelor revoluționare în spațiul
românesc și prezentarea câte unei consecințe a unuia dintre aceste fapte în domeniul politic, respectiv a
celuilalt fapt în domeniul social;
- prezentarea a două deosebiri între consecințele revoluțiilor desfășurate în statele din Europa centrală și
vestică și respectiv în Europa de sud-est;
- formularea unei opinii referitoare la existența continuității între Revoluția de la 1848 și procesul de
constituire a statelor europene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și susținerea acesteia cu două
argumente istorice.
Notă ! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea sintezei, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea opiniei cu argumente istorice (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a
faptelor istorice şi încadrarea sintezei în limita de spaţiu precizată.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/ a municipiului București
Clasa a X-a
2017
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 1

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se calculează prin
împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei C, oricăror două caracteristici ale «constituției» în
viziunea lui Montesquieu; (2px2=4p)
2. Câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două instituții atacate de reprezentații
ai Iluminismului (2px2=4p)
3. Câte 2 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două deosebiri dintre părerile
referitoare la influența iluminismului asupra evenimentelor revoluționare din Franța.
(2px2=4p)
4. 2 puncte pentru menţionarea oricărei opinii referitoare la concepția lui Montesquieu privind forma de
guvernământ;
câte 3 puncte pentru susținerea opiniei formulate cu câte o informație selectată din sursele A și C.
(3px2=6p)
5. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale influenței iluminismului asupra
organizării statelor moderne la sfârșitul secolului al XVIII-lea, afara celor la care se referă sursele A, B
și C. (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecințe menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
consecințele directe menţionate
6. 10 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricăror două fapte istorice și prin
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca
urmare etc.)
5 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea unui fapt istoric și prin
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar,
ca urmare etc.)

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

- Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări și a oricăror două deosebiri dintre cauzele
și obiectivele revoluției din spațiul românesc și a revoluțiilor din restul Europei; (2px4=8p)
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la desfășurarea
evenimentelor revoluționare din spațiul românesc; (2px2=4p)
Câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecințe în domeniul politic a unuia dintre faptele istorice,
respectiv a oricărei consecințe în domeniul social a celuilalt fapt istoric; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecințe menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la fiecare
consecință menţionată;
- Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două deosebiri între consecințele revoluțiilor desfășurate în
statele din Europa centrală și vestică și respectiv în Europa de sud-est; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea deosebirilor menționate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
asemănarea și deosebirea menţionate;
- 8 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la existența continuității între Revoluția de la 1848
și procesul de constituire a statelor europene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și susținerea
acesteia cu două argumente istorice - prezentarea a două fapte istorice relevante și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la existența continuității între proiectele
pașoptiste și procesul de constituire a statelor europene în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea și susținerea acesteia cu un argument istoric - prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar,
ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
o 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru (introducere – cuprins/ cuprins - concluzii);
o 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât analiza să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
o 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
o 3 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
o 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.