UNITATILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI

Unitati majore Altitudine Mod de formare Tipul de roca Tipul genetic de Caracteristici
de relief maxima relief

Munţii Alpi 4807 m (Vf. -incretirea scoartei -sisturi cristaline -glaciar vechi si L – 1200 km
Mont Blanc) in orogeneza -calcare(Sud) actual -se desf. de la Marea
alpina -carstic Ligurica pana in
Bazinul Vienei.
-se caract. prin
masivitatea data de
alcatuirea geologica
din roci dure

Muntii 2655 m (Vf. -incretirea scoartei - vulcanice -glaciar vechi L – 1500 km

Tatra Mare – in org. alpina - sedimentare -vulcanic inactiv -se desf. de la
Carpati Slovacia) -eruptii vulcanice -sisturi cristaline -carstic Bratislava-> Valea
(C. Orientali) -rel. pe Timok(Serbia)
conglomerate -sunt puternic
fragmentati tectonic
de rauri, depresiuni
intramontane,
culoare de vale
 Muntii 2912 m (Vf. -incretirea scoartei -vulcanice -vulcanic activ L – 1200 km
Gran Sasso) terestre -calcare (Etna, Vezuviu, -orientat pe directia
Apenini -eruptii vulcanice -sisturi cristaline Stromboli) N-S
(Sud – Roma) -carstic -se produc alunecari
-glaciar vechi de teren si seisme
-fragmentat de rauri
Muntii 3404 m (Vf. -incretirea scoartei -sisturi cristaline -glaciar actual L – 400 km
Aneto) in orogeneza -calcare -carstic -orientat pe directia
Pirinei alpina V-E
-sectorul central se
caracterizeaza prin
masivitate
Muntii(Alpi 2400 – 2500 m -incretirea scoartei -granite -litoral L – 1700 km
in orogeneza -gnaise -glaciar actual -orientat pe directia
) caledonica -sisturi cristaline (datorita NE-SV
Scandinavi retragerii -datorita contactului
ei calotelor cu Marea Norvegiei
glaciare si poz. apare tarmul de tip
fiord.
geografice
Muntii Ural 1894 m (Vf. -incretirea scoartei -vulcanice -glaciar actual L – 2000 km
Narodnaia) in orogeneza -calcare (dat. retragerii -orientat pe directia
hercinica -sisturi cristaline calotelor N-S
glaciare si poz. -erodati de agenti
geografica) externi
-carstic -cuprind 3 sectoare:
Ural Nord (glaciar),
-vulcanic
Ural Central (volcanic,
carstic), Ural Sud
 (puternic
peneplenizat)

Muntii 5642 m (Vf. -incretirea scoartei -granite -glaciar actual -orientat pe directia
Elbrus) in orogeneza -sisturi cristaline -vulcanic V-E
Caucaz alpina -calcare -carstic -separa de M. Neagra
-gnaise de M. Caspica prez.
pasul de altitudine –
Pasul Crucii (2380 m)
Muntii 1343 m (Vf. -incretirea scoartei -calcare -carstic -orientat pe directia
Ben Nevis) in orogeneza N-S
Penini caledonica -fragmentat de rauri
-erodat de agentii
externi

Masivul 1886 m (Vf. -incretirea scoartei -calcare -carstic -fragmentat de rauri(

Puy de Sancy) in orogeneza -vulcanice -vulcanic Garonne, Loire)
Central hercinica -sunt fragmentati in
Francez partea central-sudica
a Frantei
 Muntii 1493 m
-incretirea scoartei -structural -orientat pe directia
Padurea in orogeneza -sedimentare (structura NE-SV
Neagra hercinica faliata) -separati de grabenul
-carstic Rinului

Muntii 1423 m

Vosgi
Muntii 2911 m -incretirea scoartei -calcare -glaciar vechi -orientat pe directia
(Olimp) in orogeneza conglomerate -carstic pe N-S
Pindului alpine conglomerate -in sud – peninsulele
(Meteore) balcanice
-puternic fragmentat

Muntii 2520 m -incretirea scoartei -calcare -litoral -orientat pe directia

(Durmitor) in orogeneza -sisturi cristaline -glaciar NV-SE
Dinarici alpina -carstic -la contactul cu M.
Adriatica apare
tarmul de tip dalmatic
(Croatia)
apar sub forma unor
culmi paralele.
Muntii 3674 m (Botev) -incretirea scoartei -sisturi cristaline -glaciar(circul si -orientat pe directia
in orogeneza vai glaciare) V-E
Balcani alpine -se caracterizeaza prin
masivitate
-se impart in 2 culmi
montane :
 1. Stara Planina
2. Sredna Gora,
despartite de
Depresiunea Tundja

Campia 10-300 m -formate prin -argile -eolian -formata pe un

sedimentare -marne -rel. pe loess fundament de varsta
Romana (depuneri de -loess (crovuri) carpatica acoperita cu
aluviuni) -nisip -rel. de terase si sedimente
lunci -fragmentata de rauri
de origine fluvio-
-rel. pe structura
lacustra
tabulara
-dpdv genetic se
disting campii
piemontane (inalte),
de subsidenta,
tabulare, campii de
terase si lunci

Campia 90-100 m -formate prin -argile -eolian -de origine fluvio-

sedimentare -marne -rel. pe structura lacustra
Panonica (depuneri de -loess tabulara -formata pe un
(Tisei) aluviuni) -nisip -de loess fundament de varsta
alpine acumulata cu
sedimente
-fragmentata de
Dunare
-dpdv genetic se
 disting campii
piemontane, de
subsidenta, tabulare
-apar dune de nisip
(C. Carei)

Campia 100-300 m (la -formate prin -argile -litoral -de origine fluvio-
contactul cu sedimentare -marne -eolian lacustra
Padului M-tii Alpi (depuneri de -loess -formata intr-un golf
atinge 350m) aluviuni) -nisip al Marii Adriatice, prin
procesul de colmatare
-campie piemontana
-fragmentata de Pad
(Po) cu afluentii
Campia 23-300m -formate prin -argile -glaciar(N –apar -de origine fluvio-
sedimentare -marne morene glaciare glaciara(N –
Nord- (depuneri de -loess : Colinele modificata de calota
Europeana aluviuni) -nisip Mazuriene) glaciara; S – rauri)
-este o campie de
(Germano -terase si
subsidenta
Polona) lunci(S)
-formata pe un
-eolian(Pen.
fundament mixt
Iutlanda) acoperit cu sedimente
-prezinta dune de
nisip
-fragmentata de rauri
(Elba, Odra)
Campia Est -27 – 343 m -formate prin -argile -glaciar(N) CEA DE-A DOUA
(Valdai) sedimentare -marne -terase si lunci CAMPIE DIN LUME
– (depuneri de -loess (S) (dupa C.
Europeana aluviuni) -nisip -eolian Amazonului)
-de origine fluvio-
(Rusa) -pe structura
glaciara
tabulara
-formata pe un
fundament vechi de
varsta precambiana
acoperit cu aluviuni
-in interiorul campiei
apar coline morenaice
(Timan, Ergheni)
-campii nisipoase
(Dvinei de N)
-podisuri vechi
(Valdai, P. Central
Rus)
-campie joasa de
subsidenta
Podisul 300-800m -format prin -roci -terase si lunci -format pe un
sedimentare sedimentare -glaciar(N) fundament de varsta
Suediei (argile, marne, caledonica, moderat
nisipuri) de ghetari de calota
-2 unitati : N – Pod.
Norrland , S – Pod.
Smaland(lacuri
glaciare)
 Podisul 300 – 1300 m -format prin -roci -N – rel. glaciar -format pe
sedimentare sedimentare -S – terase si fundament mixt
Finlandei (argile, marne, lunci acoperit cu sedimente
nisipuri) -in S apa peste 55.000
de lacuri glaciare.

Relief glaciar vechi – 2000-3000 m

Relief glaciar actual <3000 m
Orogeneza - Ansamblu de procese tectonice care se produc în zonele mobile ale scoarței terestre și care au drept
rezultat formarea unui lanț muntos cutat
 Alpina – muntii formati de la sfarsitul cretacicului pana in cuaternar
 Caledonica – cuprinde muntii formati la inceputul paleozoicului
 Hercinica – muntii formati in a2a parte a paleozoicului
Fiord - golf marin îngust, sinuos și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte