UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

PROFIL: MARKETING ŞI COMUNICARE ÎN AFACERI
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: MASTER

LUCRARE DE PRACTICĂ
DE LA BRAND PERSONAL LA
BRAND DE BUSINESS

Îndrumător:
Lect. Univ. Dr. Dorin COITA

Masterand:
Alina BLAGA
MCA II

Oradea
- 2009-
 CUPRINS

INTRODUCERE 2

1. NOŢIUNEA DE BRAND PERSONAL 4

1.1. CE ESTE UN BRAND? 4

1.1.1. LA CE SE REFERĂ PERSONAL BRANDING-UL? 5

2. STUDIU DE CAZ DE LA BRAND PERSONAL LA BRAND DE BUSINESS 7

CONCLUZII 18

REPERE BIBLIOGRAFICE 19

ANEXĂ 20

1
 INTRODUCERE

Una dintre cele mai noi tendinţe în marketing este branding-ul personal. Un om de afaceri sau
orice altă persoană care doreşte să îşi creeze o reputaţie solidă, doreşte să devină cunoscut,
trece printr-un astfel de proces de auto-branding, în care îşi dezvoltă cariera prin maximizarea
punctelor tari.

Marketingul personal pune în prim plan persoana fiecăruia. Este produsul cel mai important
care trebuie promovat, pus în valoare când se doreşte foarte mult ocuparea unui loc de muncă
anume, sau când pur şi simplu se doreşte a se urma diferite cursuri de specializare, în
încercarea de a deveni mai buni, cu alte cuvinte în încercarea de a fi modele pentru cei care vin
în urmă. Cu siguranţă fiecare îşi doreşte mai mult de la viaţă decât ceea ce a avut ieri sau anul
trecut. Fiecare om doreşte să evolueze, să devină mai bun şi să îşi construiască o viaţă mai
bună, să atingă un nivel superior faţă de cel avut până în prezent.

Toţi iubesc învingătorii şi conştientizează că informaţia şi educaţia devin factori esenţiali în

antrenarea învingătorilor. Fiecare îşi doreşte să facă parte din lista retrânsă a elitelor din
meseria sau din profesia sa.

Personal branding-ul vorbeste, printre altele, despre a te face remarcat, de a-i face pe cei din
jur să vorbească despre tine, despre realizările tale profesionale, personale. Foarte important
este a se identifica unul sau două lucruri la care fiecare este cel mai bun, sau una-două calităţi
pe care fiecare le are, şi să îşi focuseze toate forţele pe dezvoltarea acestora, ignorând orice i-ar
putea distrage atenţia.

Mare atenţie însă, deoarece este o eroare a se crede că personal branding-ul înseamnă doar
imagine publică şi jocul pe care aceasta îl presupune. Un brand personal eficient se bazează pe
autenticitate, şi anume pe ceea ce este adevărat şi real despre acea persoană. Branding-ul
personal nu înseamnă obţinerea vizibilităţii publice de dragul acesteia, ea vizează întotdeauna
un scop şi este strâns legată de activitatea profesională. Aşadar, brand-ul personal poate fi
văzut ca o reputaţie: cu cât acţiunile profesionale sunt mai eficiente şi mai inspirate, cu atât
mai valoros devine brand-ul celui care le realizează.

2
Cheia unui personal branding de succes este ca fiecare să se cunoască pe sine însuşi, să îşi
identifice punctele forte şi să se folosească de ele pentru a-şi construi în jurul lor brandul
personal. Atunci când se poate face legătura dintre ceea ce faci, modul în care acţionezi şi ceea
ce eşti (felul tău de a fi), persoana respectivă devine mai motivată, mai energică. Cu alte
cuvinte, fiecare trebuie să îşi cunoască foarte bine obiectivele, valorile, pasiunile, punctele
forte şi să le alinieze la activităţile profesionale.

În personal branding, fiecare se diferenţiază de ceilalti indivizi care fac acelaşi lucru prin
„maximizarea” aptitudinilor şi prin utilizarea acestora pentru a susţine misiunea organizaţiei.
Atunci când cineva oferă ceva unic, valoarea sa profesională creşte.

Companiile au nevoie de angajaţi care să se înţeleagă pe sine ca brand-uri. Ele au nevoie ca

fiecare membru al organizaţiei să contribuie cu propria valoare la crearea, sau mai bine spus, la
întregirea brandul-ui corporaţiei, deoarece în fond, suma tuturor acţiunilor întreprinse de
angajaţii unei companii fac să ia naştere brandul corporaţiei. Este astfel vorba despre o nouă
viziune asupra companiei, în care fiecare angajat reprezintă un ingredient unic care contribuie
la dezvoltarea organizaţiei şi la furnizarea de soluţii inovatoare.

Fiecare persoană poate avea o carieră de succes, plină de satisfacţii profesionale. Atunci când
ştii ce poţi să oferi şi când realizezi o strategie pentru a comunica această ofertă celor care
trebuie să o cunoască, obţii un succes pe care puţini şi-l imaginează şi pe care şi mai putini
reuşesc să îl atingă.

3
1. NOŢIUNEA DE BRAND PERSONAL

„Fiecare om este o marcă, prin felul în care socializează, prin ceea ce ştie, prin ceea ce spune.
Eu am avut marele noroc de a trăi în această cultură care apreciază tipii drăguţi şi simpatici.”
Jerry Seinfeld

1.1. Ce este un brand?

Termenul este destul de greu de definit. Poate însemna foarte multe lucruri, de la sigla şi
numele unui produs (care sunt de fapt componente ale unui brand) şi până la promisiunea pe
care o face acel produs consumatorilor. Există multe definiţii date noţiunii de brand, dar multe
dintre ele ori sunt incomplete, ori se adresează persoanelor cu cunoştinţe serioase de branding.
Neînţelegerile generate de aici determină ca brandul să funcţioneze greşit, sau chiar să nu
funcţioneze deloc. O definiţie cât mai scurtă şi mai complexă, ar putea defini brandul ca o
colectie de percepţii din mintea consumatorilor. Altfel spus, este modul în care consumatorii
văd un produs, lucru care face să înglobeze toate celelalte definiţii date branding-ului.

Logo-ul, ambalajul, scrisoarea cu antet, semnele şi culorile asociate cu un brand semnalizează

şi confirmă existenţa brand-ului, viziunea, personalitatea şi valorile lui iar standardele de
identitate reglementeză modul de manifestare al acestuia. Maşinile agenţilor de vânzări,
umbrelele pentru terase, papetăria de birou, deschizătoarele de sticle, scrumierele, bannerele,
signalectica şi multe altele, fac parte din lumea brand-ului care ajută la semnalizarea şi
percepţia lui unitară, constantă şi coerentă. Strategia de implementare a brandului şi
managementul acestuia sunt mecanica, roţile motrice care îi asigură existenţa în parametri
stabiliţi. Ultimativ, brand-ul este o unealtă ideală de business care contribuie la continuitatea
profitului fără a avea legatură cu schimbarea de management, a acţionarilor, a brand manager-
ului, a directorului de resurse umane etc. Brand-ul este împreună cu activele companiei un alt
activ, ce-i drept „nepalpabil” care are cea mai mare şansă de a fi utilizat pe perioade lungi de
timp, oricum mult mai lungi decât orice utilaj de producţie.

4
1.1.1. La ce se referă personal branding-ul?

Prin Personal Branding o persoană se transforma pe sine într-un brand. Mai mult decât atât,
faptul că în multe companii multi-naţionale există funcţia de Brand Manager, denotă că odată
creat, acest brand personal trebuie manageriat, întreţinut, dezvoltat şi pus accent pe valorile
deţinute.

Revenind la definiţia brand-ului şi extinzând-o la acest nou concept, putem spune că un

”brand personal” se referă la modul în care o persoană este percepută de către public, clienţi
(consumatori), potenţiali clienţi şi competitori. Astfel,

 Publicul este reprezentat de oamenii cu care fiecare interacţionează zi de zi.

 Clienţii, potenţialii clienţi (sau consumatorii) sunt oamenii cărora fiecare încearcă să
„se vândă”. Acest „brand personal” foloseşte în primul rând în viaţa profesională, însă se poate
dovedi folositor şi în viaţa privată. Aşadar, luând câteva exemple, clientul (cel căruia o
persoană i se vinde) ar putea fi cel ce intervievează pentru un job sau, în cazul celor care
lucrează pe post de consultant independent, chiar persoana căreia încearcă să îi vândă serviciile
sale.

 Competitorii sunt cei cu care o persoană se află în competiţie pe plan profesional sau
în viaţa privată, care însă şi-au creat şi ei o imagine despre acea persoană, iar acea imagine
poate fi una pozitivă sau mai puţin pozitivă, în funcţie de interacţiunea dintre cei doi.

De fapt, la imagine se cam reduce totul atunci când se vorbeşte despre personal branding.
Orice persoană cu care intraţi în contact, indiferent că e vorba de un client, competitor sau doar
o persoană cu care sunteţi nevoiţi să interacţionaţi din când în când, şi-a făcut o imagine despre
persoana voastră, iar acest lucru este inevitabil. Tot ce puteţi face este să vă străduiţi ca
imaginea creată de acea persoană să fie foarte apropiată de realitate, să nu fie una eronată şi să
fie nevoie să luaţi totul de la capăt pentru a vă repara reputaţia.

La unii dintre ei, cei care nu au apucat să vă cunoască foarte bine, imaginea este neclară sau
incompletă. Este ca atunci când cineva vă întreabă ce părere aveţi despre un produs despre care

5
aţi auzit dar pe care nu aţi apucat să îl încercaţi sau l-aţi folosit prea puţin timp pentru a vă
putea face o părere. Este clar că nu veţi fi în măsură să daţi informaţii exacte despre acel
produs. La fel este şi în cazul branding-ului personal. Necesită o foarte mare atenţie din partea
voastră acest proces şi trebuie să vă asiguraţi că sunteţi înţeleşi.

Alţii în schimb au reuşit deja să îşi facă o imagine despre voi, corectă sau mai puţin corectă, în
funcţie de cât de bine aţi ştiut să vă vindeţi, să vă expuneţi. În cazul în care imaginea pe care şi-
au construit-o este reală, tot ce mai trebuie să faceţi este să rămâneţi consecvenţi şi să le
confirmaţi din când în când faptul că imaginea este cea corectă. Dacă însă credeţi că voi, ca
brand, sunteţi percepuţi greşit aveţi destul de mult de muncă fiindcă a repara o reputaţie
proastă e mult mai greu decât a construi una de la zero.

Chiar dacă totul se reduce la imagine, nu încercaţi să construiţi imagini deformate, false,
deoarece se vor întoarce împotriva voastră. Dacă sunteţi buni probabil că veţi reuşi să o faceţi,
însă imaginile fără bază în realitate se prăbuşesc mai devreme sau mai târziu. E ca un produs
despre care spuneţi că este excelent când, de fapt, el este un produs de cea mai proastă calitate
posibilă. S-ar putea să păcăliţi clientul şi să cumpere o dată însă a doua oară sigur nu se va mai
întâmpla aceeaşi greşeală. Şi nici nu vă va ierta vreodată pentru faptul că l-aţi minţit. Mai mult
o publicitate negativă se răspândeşte mult mai repede decât o publicitate pozitivă în care sunt
prezentate meritele unei persoane. Nu trebuie să mergem mai departe decât la scandalurile din
presă legate de diverse persoane publice care au ajuns în atenţia presei prin lucruri care nu îi
pun într-o lumină favorabilă, dar astfel de ştiri sunt assimilate mult mai repede de public.

Aşadar, fii antreprenorul propriului tău brand, însă fă acest lucru ca la carte, nu încerca să
atragi atenţia asupra ta prin lucruri negative, doar pentru a te face remarcat. Aşa nu îţi vei
construe un brand, vei fi doar una dintre zecile de personalităţi publice care ţin ocupate
paginile ziarelor şi revistelor cu ştiri de scandal.

6
2. STUDIU DE CAZ

De la Brand Personal la Brand de Business

Atunci când brandul personal al unei persoane ajunge atât de puternic încât să propulseze
persoana respectivă în mediul business, ajutându-l să îşi dezvolte o corporaţie bazată pe
notorietatea propriei sale persoane, înseamnă că acea persoană a înţeles ce înseamnă să
investeşti în propria persoană pentru ca mai târziu să culegi roadele acestei investiţii.

Prin Personal Branding o persoană se transforma pe sine într-un brand. Un brand personal este
extrem de greu de construit şi este foarte important să îl păstrezi odată construit. Este practic
cel ce trebuie să îţi lase uşile deschise indiferent ce s-ar întâmpla. Un brand nu se construieşte
de azi pe mâine, este nevoie de timp. Ideea este că trebuie sa fii foarte minuţios în ceea ce faci,
să îţi urmăreşti fiecare acţiune a ta, şi cel mai important, să nu creezi ceva ce nu are nici o
legătură cu realitatea, căci în loc să scoţi punctele forte ale propriei tale persoane, vei accentua
şi mai tare punctele slabe.

Cu siguranţă există şi în România destule persoane care şi-au creat un brand personal şi care s-
au folosit de acesta pentru a se lansa şi în lumea business-ului, unul dintre cele mai importante
personalităţi care s-a folosit de imaginea deja creată este şi fostul tennis-man Ion Ţiriac,
actualmente om de afaceri, care deţine Ţiriac Holdings.

Ion Ţiriac (n. 9 mai 1939, Braşov), este un fost jucător profesionist de tenis român, jucător de
hochei, şi actualmente un influent om de afaceri în Germania şi România.

În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase turneul de la Roland Garros. Talentul său pe teren
s-a materializat mai ales la dublu, câştigând alături de Ilie Nastase, în afară de Roland Garros,
numeroase alte turnee precum Foro Italico, Open Philadelphia Indoor (1970), Monte Carlo
Open, Open Suedia, Italian Open şi Canadian Open (1972), Arymehr Cup (1977), alături de

7
Guillermo Villas la Baltimore International şi Nice International (1977), Volvo International
(1979) şi, alături de Adriano Panatta, Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo (1974).
Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978, disputând trei
finale, cu SUA, în 1969, 1970 şi 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase.

Din 1984 până în 1993 a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială. Ion
Ţiriac este deţinătorul licenţei turneului de tenis „BCR Open România” din anul 1996. A
zecea ediţie a turneului (care a avut loc în luna septembrie a anului 2005) a oferit premii în
valoare de 302.000 euro. Câştigătorul trofeului competiţiei, Florent Serra a primit un cec în
valoare de 44.100 euro. Între anii 1998 - 2004, a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului
Olimpic Român.

Ion Ţiriac este de asemenea unul dintre cei mai bogaţi români, fiind proprietarul unui numar
mare de firme în domeniul bancar, auto şi cel al transporturilor. Este primul român care a intrat
în lista Forbes a miliardarilor lumii fiind cotat ca având o avere personală în jur de 1,1 miliarde
dolari în martie 2007. În noiembrie 2007, revista Capital a estimat averea lui Ion Ţiriac la 2,2-
2,4 miliarde de dolari. 1

După retragerea din activitatea competiţională, a fost antrenor şi manager al unor renumiţi
jucători profesionişti de tenis, cum ar fi: Ilie Năstase, Guillermo Villas, Henri Lecomte, Boris
Becker, Mary Joe Fernandez, Anke Huber şi Goran Ivanisevici. De asemenea a acţionat ca
promotor al sportului în SUA şi Europa, şi consultant tehnic al mai multor companii în acelaşi
domeniu.

În calitate de membru al echipei naţionale de Hochei pe gheaţă a reprezentat România la

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck 1964. Ca jucător de tenis de câmp a avut peste 150
de participări în Cupa Davis, incluzând şi trei finale de Cupă, împreuna cu Ilie Năstase. A fost
de nouă ori Campion al României. A câştigat peste 40 de titluri internaţionale în competiţii de
simplu şi dublu la tenis de câmp.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_%C5%A2iriac

8
Toată activitatea sa de tennis-man l-a propulsat în faţa lumii ca o persoană responsabilă, un
învingător astfel că s-a bucurat de aprecierea unei lumi întregi, fapt ce l-a ajutat pe mai departe
în viaţă.

A activat ca manager pentru turnee de tenis de prim rang ale ATP şi WTA, precum: Eurocard
Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix şi Open România. Deasemenea a fost
implicat în calitate de consilier, coordonator şi strateg al Campionatului Mondial al ATP
organizat în Hanovra de EXPO 2000 - (Expoziţie Mondială de Afaceri) pentru perioada 1996 -
2000. A fost consilier al Federaţiei Germane de Tenis pentru organizarea meciurilor de Cupa
Davis ale Germaniei. Volumul cifrei de afaceri depăşeste 100 milioane de euro (venituri TV,
Publicitate, merchandising, VIP - Catering etc.). Împreună cu Rupert Murdock (News
International) a deţinut şi comercializat drepturile ultimelor trei Campionate Mondiale de
Nataţie.

E un om de afaceri influent care s-a afişat public la braţul Andreei Marin, cea mai populară
vedetă de televiziune din România la acel moment. Este prieten cu Adrian Năstase, fostul
premier al României, amândoi având aceeaşi pasiune, vânătoarea.

Fostul jucător de tenis consideră că are o avere atât de mare încât îi oferă libertatea de
financiară de care are nevoie. Destinul lui pare desprins dintr-o poveste americană de success.
„Eu sunt un om foarte puternic pentru că, fiind foarte inteligent, îmi dau seama când sunt prost.
Şi atunci când sunt prost, îmi iau pe unul inteligent în treaba aia lângă mine, şi asta îmi dă
siguranţa de putere de caracter, de morală, pentru că pot să spun: domn’le, până aici. Îmi văd
nu numai lungul nasului, dar imi dau seama cine sunt.”2 Aceasta este definiţia despre putere a
lui Ion Ţiriac într-un interviu acordat Evenimentului Zilei.

Ion Ţiriac este omul care a cucerit celebritatea internaţională de două ori: o dată ca sportiv şi
apoi ca om de afaceri. Aşa cum îşi povesteşte destinul, Ţiriac pare desprins dintr-un film
despre visul american: la 13 ani se angaja într-o fabrică de camioane, pentru a supravieţui în
„obsedantul deceniu”, cum numea Marin Preda anii ‘50. „Vremurile alea n-ar trebui să se

2
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/18118/Locul-6-Ion-Tiriac-Muncesc-de-la-13-ani.html

9
întoarcă niciodată. Atunci s-a făcut foamea. După aia nu s-a mai facut foamea până în ziua de
astăzi în ţara asta”, declară Ţiriac într-un interviu acordat Evenimentului Zilei. Se consideră
însă un privilegiat: „Am putut să mă duc, făceam puţin sport şi mi-au dat imediat un loc de
muncă. Nu era uşor să ai la 13 ani un loc de muncă. Era exact după razboi, în anii '50.
Mergeam cu autobuzul, ca sî economisesc cinci lei. Apoi, mi-am luat o bicicletă. Cu sportul,
am avut privilegiul să cunosc două lumi: şi pe asta din ţara noastră, şi pe celelalte de afară. La
sfârşitul zilei, am fost privilegiat pentru că am avut cel mai elementar lucru pe care un om
poate să-l aibă: dreptul de a circula, de a trăi. Din punctul ăsta de vedere, atât eu, cât şi Ilie
Năstase am fost mai privilegiaţi decât toţi ceilalţi sportivi români”.

A jucat tenis cu fratele preşedintelui american George W. Bush, a vânat de multe ori cu Adrian
Năstase şi vorbeste la pertu cu cancelarul german Gerhardt Schroeder.

Despre sportul din ziua de astăzi vorbeşte cu regret: „Nu mai e ce era pe vremea mea. Azi
sportul e o industrie pentru milioane de oameni”. Spune că în vocabularul său nu exista
cuvântul „blat” . Cea mai importantă lecţie din tennis este accea că sportul te învaţă să pierzi
sau să câştigi. Daca nu stii sa pierzi, nu numai că nu ai cum să mai apreciezi victoria sau
câştigul, dar iesi afară din realitate. Daca ii iei unui sportiv dreptul să piardă, i-ai luat dreptul la
onestitate. Trăieşte toată viaţa în minciună”. 3

Acesta precizează însă că lecţia aceasta despre moralitate nu se aplică şi în business:

„Sportivitatea n-are nimic în comun cu afacerile. După parerea mea, ele sunt condiţionate de
doi factori: două părţi care fac această meserie a afacerilor astfel încât la un moment dat ea să
fie benefică pentru amândouă. Nu există afacere benefică numai pentru o singură parte”.4


Blat = mită. Se foloseşte de regulă în sport şi defineşte cuvântul mită, atunci când cineva îşi cumpără
victoria.
3
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/18118/Locul-6-Ion-Tiriac-Muncesc-de-la-13-ani.html
4
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/18118/Locul-6-Ion-Tiriac-Muncesc-de-la-13-ani.html

10
Primii paşi în drumul către succes

1969. Ţiriac ajunge, alături de Ilie Năstase, finalist în Cupa Davis. Cei doi repetă performanţa
(neegalată, de altfel, de nici un român) în 1970 şi 1972. Ajung astfel cel mai renumit cuplu de
tenismeni români din istoria acestui sport.

1980. Proprietar şi organizator al mai multor turnee din circuitul ATP sau WTA: Eurocard
Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix şi Open România. Deţine în continuare
licenţe pentru două turnee în Spania, unul în Austria şi cel din România.

1982. Ţiriac devine managerul oficial al lui Boris Becker, pe când acesta avea numai 16 ani.
Urmează o listă lungă de jucători profesionişti de tenis precum: Guillermo Vilas, Goran
Ivanisevic, Marat Safin sau Marie Joe Fernandez. În această perioadă întâlneşte oameni de
afaceri importanţi prin prisma faptului că firmele sponsorizau turneele de tenis şi sportivii. Îi
cunoaşte pe cei de la Mercedes în perioada când era managerul lui Becker. Aceasta a fost
perioada de glorie a lui Ţiriac, a avut Germania la picioare datorită faptului că Boris, copilul
minune, făcea audienţe-record la televiziune şi umplea tribunele.

1989. În timpul evenimentelor care au dus la schimbarea regimului politic din România, Ţiriac
îşi face intrarea în scena cu un convoi de ajutoare.

1990. Vine în România ca omul de afaceri providenţial care vrea să ajute şi să aducă
investitori. Realizează că, deocamdată, nici un mare concern străin nu-l va urma din cauza
situaţiei tulburi. Decide să-şi folosească numele şi reputaţia pentru a porni o multitudine de
afaceri, pe care mai târziu să le vândă celor de afară. Înfiinţează prima bancă privată din
România - Banca Ţiriac. Pentru a strânge capital, lansează o ofertă publică de acţiuni, cu care
scoate banii românilor de la saltea şi pune banca pe picioare. În iunie 2005 vinde jumătate plus
unu din acţiunuile băncii. Cumpărătorul este HVB Bank.

1992. Împreuna cu Adrian Sârbu înfiinţează MediaPro, pentru ca trei ani mai târziu să lanseze
Pro TV, proiect realizat în asociere cu CME, compania de televiziune a grupului Lauder. Pe 18
noiembrie 2002, Ţiriac vinde partea sa din companie partenerului de afaceri.

11
1994. Ion Ţiriac realizează un parteneriat cu compania mondială de asigurări Allianz.

1995. Îşi concentrează influenţa pentru a deveni reprezentantul exclusiv pentru România a cât
mai multor mărci de automobile. Începe cu Mercedes şi Ford pentru a ajunge la Hyundai,
Mitsubishi, Chrysler etc.

1998. Este ales în funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român, urmând să fie reales în
2002. După Olimpiada de la Atena din 2004 hotărăşte să se retragă. În luna noiembrie a
aceluiaşi an, membrii adunării generale a C.O.R. îl aleg în unanimitate preşedinte fondator al
Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

2002. Ion Ţiriac investeşte în amenajarea şi popularea terenului de vânătoare de la Balc,

partidele de vânătoare fiind un bun prilej pentru a-şi cultiva şi întreţine relaţiile.

2003. Ilie Năstase îl numeşte pe Ion Ţiriac şeful Consiliului Strategic pentru Atragerea
Investitorilor Străini.

Ţiriac povestea că afacerea cea mai mare pe care a pierdut-o a fost aceea că ar fi putut deţine
zece procente din Nike, cea mai mare companie de materiale sportive din lume. Pe vremea
când era managerul lui Vilas, în timpul unui turneu din New York, un tânăr antreprenor a venit
la el la hotel şi i-a propus ca, în schimbul a zece procente din compania nou-înfiinţată,
sportivul lui să poarte echipament Nike.

Ţiriac a refuzat, cerând bani gheaţă în schimbul acţiunilor. Dacă accepta atunci, astăzi,
probabil, ar fi fost cel mai bogat român. Prosperitatea afacerilor lui Ţiriac din România se
bazează pe prietenia cu Ion Iliescu, Petre Roman şi Adrian Năstase. A fost investitorul care a
încercat să schimbe imaginea celor care erau denumiţi „neocomunişti” în anii ‘90.

A făcut acest lucru în schimbul unor oportunităţi guvernamentale de a face bani. La începutul
anilor ‘90 a fost foarte bun prieten cu Adrian Sârbu. De fapt, prosperitatea celui din urmă se
datorează într-o mare măsura fostului jucător de tenis. Acesta l-a sprijinit pe Sârbu să înfiinţeze
agenţia de ştiri Mediafax şi prima staţie de cablu, specializată pe sport, Canal 31.

12
„Ion Ţiriac şi-a făcut datoria atunci când a adus turneul Open România la noi în ţară şi ne-a
spus ce trebuie să facem pentru a revigora acest sport. Tot ce înseamna tenis în clipa de faţă la
noi i se datorează lui Ţiriac. Dumitru Hărădău, vicepreşedinte F.R.T.

Ca orice om, şi el are atât puncte forte cât şi puncte slabe, care l-au propulsat acolo unde este
astăzi. A avea un brand construit deja, nu înseamnă că tot ce ai realizat a fost conform
normelor deontologice, însă orice om care ajunge să fie atât de puternic, devine la un moment
dat şi foarte controversat.

13
 Puncte Tari Puncte slabe
Influent. Ion Ţiriac are mulţi prieteni Fiul - problemă. Implicarea fiului său, Ion
printre investitorii şi politicienii din Alexandru Ţiriac, în dosarul „Cocaina” a
Europa. Face parte din grupul oamenilor de şifonat imaginea fostului tenisman. Tatăl a
afaceri apropiaţi de PSD, fiind bun prieten trebuit să apară în justiţie la braţ cu fiul său,
cu Adrian Năstase. încercând să-l scoată basma curată pe
junior.
Bogat. Averea sa este estimată în jurul la
1,2 miliarde de dolari, aceasta scăzând Pasiunea pentru vânat. Vânătoarea de la
drastic odată cu criza economică, fapt ce a Balc, unde au fost omorâţi 185 de mistreţi,
şi marcat ieşirea lui Ion Ţiriac din topul a declanşat un cor de critici împotriva
Forbes ai celor mai bogaţi oameni din magnatului din partea presei, dar şi a
lume, singurul român rămas în top fiind organizaţiilor pentru protecţia animalelor.
Dinu Patriciu. Deţine o bancă, o companie
Suspectat de corupţie. Prietenia cu Adrian
aeriană, este dealer-ul exclusiv al unor
Năstase, căruia i-a promis un Mercedes
mărci auto, a fost acţionar la MediaPro şi
dacă ridică 400 de săli de sport, şi
managerul unor importanţi tenismeni.
vehicularea numelui său în afacerea
Bărbat de succes. A obţinut rezultate bune „Frontiera” au contribuit negativ la
ăn fruntea Comitetului Olimpic Român. S- imaginea de afacerist integru.
a implicat în numeroase acţiuni caritabile.
Dintre acestea, amintim strângerea sumei
de 1,5 miliarde în contul deschis la Banca
Ţiriac pentru ajutorarea familiilor
victimelor atentatelor de la Madrid.

14
Brandul Ţiriac – o reţetă sigură de success

Există în România multe persoane ale căror nume a devenit brand ca mai apoi să devină
afacere de succes. Însă cazul lui Ion Ţiriac este unul special, pentru că sub brandul Ţiriac, creat
în urma performanţelor sportive, a fost dezvoltat un adevărat imperiu, cu afaceri de dimensiuni
mari în diverse sectoare ale economiei.

În primul rând, Banca Ţiriac (cunoscută iniţial şi ca Banca Comercială Ion Ţiriac) a fost una
dintre cele mai mari afaceri iniţiate sub brandul Ţiriac, astăzi fiind integrată în cadrul HVB
Bank. Nici acum brandul nu s-a pierdut încă, rezultand Banca HVB Ţiriac Bank, parte a
UniCredit Group.

Tot în domeniul financiar Ţiriac a împrumutat numele său şi unui grup de asigurări, rezultând
ceea ce se numeşte în prezent Allianz Ţiriac Asigurări.

De asemenea, Ţiriac există şi pe piaţa de leasing, prin compania Ţiriac Leasing: „Aparţinând
grupului Ţiriac Holdings, Ţiriac Leasing este a patra companie de leasing din România din
punct de vedere al valorii bunurilor finanţate conform Asociaţiei Societăţilor de Leasing din
România (A.S.L.R.), din care şi face parte. În principal, Ţiriac Leasing oferă finanţare în sistem
leasing financiar intern şi leasing operaţional pentru întreaga gamă de autovehicule (de la
autourisme până la marile flote comerciale), aparţinând oricărei mărci sau mix de mărci,
precum şi o gamă largă de echipamente”, se arată pe www.tiriacleasing.ro.

Ajungând la domeniul auto, Ţiriac domină piaţa auto din România prin brandul Ţiriac Auto -
importator în România al automobilelor Mercedes Benz, Smart, Dodge, Chrysler, Jeep,
Mitsubishi, Land Rover, Jaguar, Ford, Mazda, Hyundai.

„Grupul ŢiriacAuto coordonează activitatea a 5 dintre cei mai mari importatori de autovehicule
din România şi a 13 dealeri proprii, dintre care 8 sunt dealeri multibrand. Prin intermediul
acestor companii, ŢiriacAuto importă şi comercializează 11 dintre cele mai cunoscute mărci
auto din lume”, se precizează pe www.tiriacauto.ro.

15
Reţeaua naţională de vânzări auto multi-brand, ŢiriacAuto cuprinde dealerii rezultaţi din
investiţiile directe în retail ale Grupului ŢiriacAuto, respectiv următoarele zone şi companii:
Bucureşti: Casa Auto (Mercedes-Benz, Smart, Dodge, Chrysler, Jeep), M Car Distribution
(Mitsubishi), Premium Auto Motors (Land Rover, Jaguar), Romcar Motors (Ford), Mazrom
Motors (Mazda) şi Hyundai Motor (Hyundai). Braşov: Casa Auto (Mercedes-Benz, Dodge,
Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Land Rover, Ford, Mazda). Cluj: Inter Auto (Mercedes-Benz,
smart, Dodge, Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Ford, Mazda), HC Casa Auto (Hyundai). Timişoara:
Casa Auto (Mercedes-Benz, Dodge, Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Ford). Iaşi: Tester - Casa Auto
(Mercedes-Benz, Dodge, Chrysler, Jeep, Mitsubishi, Land Rover, Ford, Mazda, Hyundai).
Oradea: Casa Auto (Ford)5.

Pe piaţa de turism, o activitate în creştere înregistrează Ţiriac Travel (Tir Travel), ce oferă
turism îin România şi în străinătate şi chiar servicii premium - programe turistice personalizate,
cazare, bilete de avion, cursuri de limbi străine în străinatate. În categoria turism intră şi Ţiriac
Air, companie dezvoltată pe baza unuia dintre hobby-urile omului de afaceri Ion Ţiriac.

Aşadar, orice business are în spate oameni puternici care şi-au creat lor înşişi o adevărata
industrie, a tot ceea ce reprezintă persoana lor, au devenit icoane ale unei ţări şi au obţinut
recunoaştere pe plan mondial. Stând aşa lucrurile, de ce nu ar profita de acest lucru, şi nu ar
investi în crearea unui business care să le aducă putere financiară şi să culeagă roadele muncii
lor, muncă depusă de atâta timp în crearea unei imagini în faţa lumii, în promovarea sa ca o
persoană responsabilă, care ştie ce vrea de la viaţă şi care îşi promovează propriile valori.

In funcţie de obiectivul fixat, există mai multe moduri prin care brandul personal poate face un
front comun cu cel al companiei. Atunci când eşti la inceputul construcşiei brandului personal,
asocierea cu brandul mai puternic al companiei pentru care lucrezi ajută foarte mult pentru că
are loc un transfer de credibilitate şi imagine. Dacă în schimb, te afli într-o etapă în care
brandul personal nu mai depinde de cel al companiei trebuie să alegi o cale prin care să îţi poţi
continua promovarea imaginii tale ca brand şi să ai în continuare de câştigat.

5
http://www.eafacere.ro/stiri-afaceri/marketing-amp-pr/brandul-tiriac-eficient-in-orice-tip-de-afacere-in-
romania_3822.html

16
Un brand personal este necesar chiar şi atunci când deţii un brand de firmă. Construcţia unui
brand personal se aseamănă cu cea a unui brand comercial, în sensul că trebuie urmăriţi aceiaşi
paşi. Diferenţa fundamentală e în conţinut. “Dacă în cazul brandurilor comerciale discutăm de
un produs sau un serviciu, în cazul brandurilor personale discutăm de stil. Stilul persoanei şi
felul în care el este perceput de cei la care ajunge. Un produs poate fi tot timpul la fel. Un
serviciu poate fi de multe ori la fel. Un om nu poate fi niciodată identic cu el însuşi în doua
momente diferite. Aici intervine efortul de a construi un brand personal coerent şi consistent,
deşi tentaţia de a fi tot timpul altfel e foarte mare”, a declarat Cosmin Alexandru preşedintele
Erudio într-un interviu acordat publicaţiei online Wall-Street6.

O organizaţie nu ar putea funcţiona doar cu branduri personale. În spatele acestora există

întotdeauna şi brand de masă sau brand de persoane care sunt încă în etapa de construcţie a
brandului. Sunt situaţii în care brandurile personale sunt asociate cu personalităţi puternice, iar
prezenţa prea multor asemenea personalităţi într-un mediu apropiat sau unde au interese
comune poate funcţiona în defavoarea companiei.

Lucrurile însă stau total altfel atunci când o persoană şi-a construit brandul personal prin forţe
proprii, prin rezultatele sale remarcabile obţinute şi decide la un moment dat că este momentul
să se identifice cu un business, ale cărui baze doreşte să le creeze, profitând astfel de
notorietatea brandului său personal şi de legăturile create şi de uşile care îi sunt deschide prin
simplul fapt că este un nume cunoscut si recunoscut pentru meritele sale.

Construcţia brandingului personal trebuie începută cât mai devreme deoarece, asemeni
încrederii, se construieşte permanent şi în timp foarte lung. Chiar şi rebrandingul este posibil
în cazul unui brand personal. “În cazul brandurilor din show-biz, spre exemplu, schimbarea
periodică face parte din însăşi textura brandului (Madonna îşi schimbă radical imaginea la
fiecare nou album). În cazul zonei de business, pentru a fi bine primită, schimbarea trebuie să
aibă la baza motive mult mai temeinice”7.

6
http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/61846/Cum-iti-construiesti-brandul-personal-in-
vreme-de-criza/2/Brandul-personal-vs-brandul-de-companie.html#slide_title
7
http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/61846/Cum-iti-construiesti-brandul-personal-in-
vreme-de-criza/4/Pasii-pentru-construirea-unui-brand-personal.html

17
 CONCLUZII

Societatea modernă promovează intens individul, pune în centru dezvoltarea personală a

fiecăruia, pentru a-l determina să se afirme, să îşi construiască propriul drum, propria soartă şi
să se bucure de pe urma beneficiilor obţinute prin simplul fapt că este o persoană care este
recunoscută pentru meritele sale şi care are rezultate remarcabile în ceea ce priveşte propria lui
persoană. Există multe modalităţi prin care o persoană poate să devină cunoscută chiar dacă nu
este star de cinema sau nu are anumite atuuri care să îi aducă faimă şi vizibilitate.

Orice persoană poate să fie cunoscută, poate să devină propriul său promotor într-o societate în
care se caută valori. Pentru a deveni o „marfă” de calitate fiecare persoană are nevoie de
mijloace de promovare. Această promovare se poate obţine numai prin crearea brandului
propriu, şi prezentarea acestuia tuturor celor din jur.

Brandul personal oferă posibilitatea de a construi propria imagine prin care se ilustrează
valoarea personală a fiecăruia. Acesta nu reprezintă o forma de „autoglorificare” personală sau
o modalitate de mândrie, ci mai degrabă reprezintă un mijloc corect şi modern de adaptare la
societate şi la cerinţele prezente pe piaţa locală sau internaţională.

Este foarte important să îţi doreşti să îţi construieşti un brand personal pentru a te folosi de
aceasă armă, nu pentru simplul fapt că doreşti să fii mediatizat fără a avea un motiv anume.
Aceste motive nu reprezintă o substanţă reală care vor putea susţine brandul tău personal iar
mai devreme sau mai târziu vei ajunge de unde ai plecat şi te vei gândi la puţinele clipe de
glorie pe care le-ai trăit. Brandul personal este mai mult decât atât. Este cea mai puternică armă
pe care o poate avea un om, însă pe care trebuie să ştie să o folosească atunci când este cazul.

Este foarte important să încercaţi să fiţi voi înşivă, cu calităţi şi defecte, nu încercaţi să fiţi ceea
ce nu sunteţi deoarece aceste lucruri sunt primele care ies la suprafaţă şi se vor întoarce
împotriva voastră. Construiţi-vă indentitatea brandului în mod real, pseudonimele sau falsele
identităţi se vor dovevi, mai devreme sau mai târziu, arme care se întorc împotriva voastră.
Nimeni nu vrea să descopere că i-a placut o persoană falsă, fără substanţă reală.

18
 REPERE BIBLIOGRAFICE

1. Peters, Tom, Brand You 50, Editura Publica, 2009.

2. Szekely Andy, Branding Personal, Editura Audiosfera, 2008.

3. Szekely Andy, NLP - CALEA SUCCESULUI, Editura Amaltea, 2003.

4. Schawbel Dan, Me 2.0.

5. Wright, Colin, Personal Branding, Creative Commons Attribution 3.0 License.

6. *** http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/61846/Cum-iti-construiesti-brandul-
personal-in-vreme-de-criza/2/Brandul-personal-vs-brandul-de-companie.html#slide_title

7.*** http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/61846/Cum-iti-construiesti-brandul-
personal-in-vreme-de-criza/4/Pasii-pentru-construirea-unui-brand-personal.html

8. *** http://www.eafacere.ro/stiri-afaceri/marketing-amp-pr/brandul-tiriac-eficient-in-orice-
tip-de-afacere-in-romania_3822.html

9. *** www.tiriacauto.ro

10. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_%C5%A2iriac

11. *** http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/18118/Locul-6-Ion-Tiriac-Muncesc-de-

la-13-ani.html

19
 ANEXĂ

PREZENTAREA NECESITĂŢII STUDIERII BRANDULUI PERSONAL

Necesitatea unui Prezentarea unui Cunoaşterea
Brandul Personal = Parghia de
brand personal in model de brand mecanismului de
instrumentul de lansare în
orice domeniu de personal transpus in promovare a imaginii
promovare business
activitate brand de business propriei persoane
Ce este Personal Branding?
De ce Personal Branding?
Scopul Personal Brandingului
Scopul acestui studiu de caz
Valoarea adăugată adusă
cititorilor