volum coordenat de Michel Vovelle Omul Luminilor L'Uomo deit'ttluminismo/LHomme des Lumibres, raducere din limba francezd de Ingrid inca © 1902 oy Gus. Laterse te Big Spa, Rome Backs, 7 © 1006 by Eeione da Boul ar MEE mecise me eon een eee ‘The Rom n language edition arranged through the mediation of Eulama Literary Agency © 2000 by Bditura POLIROM Iagi, pentru prezenta tradueere LIROM ! Copou nr. ¢, P.O, Box 266, 6600 Baditura P Descrieres CIP a Bibliotecii Nationsle li. francesd de fogrid lines stl. do Radu Tome, irom, 2000 8 pus eB em ~ Plurs UHlomme dos famitves 2 POLIRCM Printed in ROMANIA 2000 Si eitOMUL DE LITERE Roger ChartierOMUL DE LITERE 108, Spirit filosofic si mecenat monarhic rently dees: $oR4 ev Glut majore au trinsformat rota gt eondtie In Enciclopedio, intratea ,Oameni de litere” oste un ,Articol al domnulul de Voltaire”!. Definitia omulus de litere este construiid eich rereind we aubla opozifie. Mai inti, spune Voltaire, .nu lise dd acest nene melo en putine cunostinge, nu cultiva decft unt *: astinfa universala na mal este ia indemina omului: dar adevaratii gens de letires Gamoni ae ones vires i meat Toema spirits! Mosse pare conus oneal aint capabili si-si poarte pasii pe terenuri diferite, chiar dach ne le ney Here; i cind el se tmbind ou bunul-gust, Praeger desavirgt cultiva pe toate", Astfel, onl de litere constituie Mguire modeces «era nea full ee Slannlad antic, care nanemal one see : svapinine poe ereg tat I etabilre totalor vehi, activeateneiticn a sag aflatd In beza tuturor cunostinfelor, ci se pricepea yi ia Geena ; “Apinire pe eredinte gi doctrine. Dintr-o dats, Tetorie generalé si particulary dar mai ales studia indoor # e# a distrus toate prejudect Blocinga", Prin urmare, definitia omului de litere data in Beowtepetee sagt astrologilor, divinetit ale mag cea a unui enciclopedist: nu este un erudit care «do aprofundata ints-o materie anume, cl unom al etudsa i cuaostinfe din toate sferele eunoagterit. Deci pentra Votan do dispref; astfel, ef aa siaiit cu aden Insearand -literatura”, Definitia lui este mai apropietd de com dath ie det, Taper ah narul Lui Furotiore in 1690 (,Litere se refera gla gtiinte Lol Navies ena Auraines si abuziv, belles-ettres eunoagterea Poeiioe 9i a Orateileg es ind ade belies-ettres sint Filosofia, Geometria si gtiintele sondens jonarul lui Richelet, anterioard cu zece ani (Belles ltrs lor, a Poetilor gi a Istoricilor®), Cie despre Enciclopedie, acesta tl preferd pe Richelet lui Furie Odinioara, terapit se pau tn mare Vanee fi continuind mult fm setolul al XViE-ea: or datorken die eareesga critica gramaticd a aulorilor geval peieay rs ‘soci aictonarele, eile corecte, comentarle Inada Antichitagit; esta: pute cindva periculoase #i pe Baliga ary, fe paca el al erica trebuis 4h wt raped tote, retentions ia legate masa ese ong ta id eles belles-lettres sau literatura” gi ,stiinjele propriu-rise”, intra | aves pretend at ezese atunci binuieli indroptatiee fh ata es 2 arid fata Ape | Hera Pore a edd feepectlslncar pe care ratlunca tl seedy needs Bu Bet Sipeei co se ocupa de stiinfele abstracte gi de cele cu o utilitate mai | Nistu care a trecut un examen liber si public #8", Chiar dacd articolul constatt cl gtinjele i Weigle a net lar oamenit fuirie, Jegaturile i raporturile cele mai strinse" chisy duck reec nna A dou eval otal dedicat gtiintelor gi omul de litere int | forma unui paradons Somune #4 nevot naturale, el stabileste Lapartien nl ae dl Tere gi protec respins de Voltaire. Pentru el, in conformitate oe deferg omul de litere este yi un om do gtiinga Pierentiat de crud omal delitere vltivian este deosebit gf de tterae Gelespris: Literatal presupune mai pati culturds mai potin stoatie n cere nici c losofe; el constd tn principal in imaginatia stealth: enc toe, bele conversatiei, ajutate de o losturt ebignuila Daca oancat ae noe dleventt tn cea imal mare parte la fol de potsivife eee ee ceasta nu prestpune nicidecum disparitia comersaer ino Ga, oument de lume, ef au spiritul, se bucted ae hee receatat Primul juriu al acestui yexamen liber gi public’ side vicina ee caite are, pentru un eititor din seceTul HX, ico Sreme ce asociazd independenja necesard s samen le asigurate prin mecenatul reght legafi_ prin interese principin este le traditionale, Bi au de obicei mai multa libertate ascull fara avere gisese cu usurinté in Trew 1 intdrensed independenta: nu mai edocs Pe care interesul gi josnicia le ofereau sare Pentra coi ee nu pot trai din dom le sau rentele lor, numai Brositonce Rega geaptle seordate de print permit sf se evite seecaee e \peoprie oases hatura de Protectie, Departa do a dieteiee anes? maid Pade gamenilor de litere, generositatea suverannt eee: posit SneNett fl Scand pe cei mai stracl dintre ol de irania pret aoy articulas ara ied po studiului, ai lecturii, ai cabinetului. Doar pornind ~ in Ug tith I Le Sidcle de Louis XIV {Secolal Int Ludovic al XTV-leal, publicata arate ef egupe isan net ana Seemed it Bea ee create ug Sth seperate tes De vremoa Iui Balzac si Voiture; de atunct, ae aerate nee povostit cum cardinaal te niet! cadourt unor erasyieran eee logiaserd. Rezele nua agteptat si fe a recomandat ministrilor s eri $i de strdini remarcat le generozitatii salet plirfile ei necesare”. ‘udat; dar, sigur de faptul ci as Lyonne gi Colbert 24 sleaga un in Uteraturd, cfrora leva da