PRICOP MIHAIL

ONCICA VALENTIN

LABORATOR METODE CAD/CAE DE

PROIECTARE INITIALA A NAVEI

1
 PRICOP MIHAIL

LABORATOR 1-2 – PROIECTAREA CARENEI UNEI

AMBARCATIUNI

Figura 1-1

1.1 Introducere – Proiectarea carenei unei barci

In laboratorul 1 se va:
- Proiecta liniei puntii in borduri
- Proiecta o linia gurnei
- Proiecta linia chilei
- Crea fundul ca o suprafata developable
- Crea bordajul ca o suprafata ruled
- Adauga o oglindă cilindrică la pupa
- Obtine corpul ambarcatiunii
- Obtine informatii hidrostatice

Se demonstreaza cum se creaza o carena folosind suprafete developable si rule si cum se

creaza si potriveste un transom cilindric. Deasemenea a evidentiat diferite metode pentru
crearea curbelor, introducand ideea de atasare a capatului unei curbe de un punct si a fost
discutat subiectul tangentei la capatul unei curbe. In plus s-a demonstrat obtinerea corpului
si a informatiilor hidrostatice.

2
 1.2 Start

Modelul pe care îl construim, este un plan foarte simplu al unei carene. Veti vrea sa
revedeti acest model inainte de a continua.
Pentru a crea un proiect nou:
1. Selectati File – New pentru a pregati autoship pentru un proiect nou
2. Selectati Settings – Units. Alegeti metri si tone si faceti click pe Ok
3. Selectati Settings – Preferences.
4. Faceti click pe butonul Coordinate system
5. Alegeti Naval/aircraft.(US) Aceasta orienteaza sistemul de coordonate astfel
incat partea din pupa, tribordul si ppuntea superioara sunt directiile positive celelalte fiind
negative.
6. Se face click pe Ok in Coordinate system si din nou Ok in casuta Preferences
7. Selectati File-Save. In casuta Project info, sub Name, tastati un mesaj
descriptive pentru proiect (de exemplu , carena de 10m). remarcati ca sub Details, au fost
definite 0 obiecte. Faceti clic pe Ok.
8. In casuta Save-Project care apare, tastati MYTUT1.PR3 pentru File Name.
Salvati proiectul in noul director numit MYTUTS.
9. Faceti cilc pe Ok.

1.3 Proiectarea limiei puntii in borduri (Deck Edge)

Acest exercitiu introduce 2 concepte; primul este lucrul cu punctele de referinta si al

dolea se refera la culorile curbelor.
i) In unele momente, veti vrea sa aveti mai multe curbe care sa se termine in acelasi
punct. Legarea capetelor curbelor de un punct comun satisface aceasta cerinta.
ii) Autoship ofera capacitatea de a desemna culori curbelor. In aceste tutorial vom
adopta conventia ca galben este pentru curbele de proiect, albastru pentru curbele de
constructive, iar curbele de intersectie vor fi mov. Toate celelalte curbe vor ramane rosii –
culoarea standard.

Cele mai importante butoane de pe monitor sunt butoanele Mode: Select, Edit si
Create. In asezarea de pe monitor originala, butoanele “mode” se gasesc imediat
deasupra barei de lucru din stanga si apar in acea ordine. Veti folosi aceste trei butoane
mai mult decȃt altele si ar trebui tinute minte unde se afla, ce fac si cand se folosesc.

Cel mai important loc pentru a va concentra atentia este casuta “object display”
in dreapta sus. Acesta va spune care obiect este selectat, ce tip de obiect este si va da
posibilitatea de acesare rapida a meniului “Navigator”. Verificati aceasta casuta de
fiecare data cand aveti de gand sa editati ceva cu scopul de a fi sigur ca ati selectat
obiectul potrivit.
Pentru a crea un Punct de referinta la Capatul prova al puntii:
3
 1. Se face clic pe butonul Create Point (stanga sus in bara de lucru)

2. Se face clic pe butonul Create Mode , care duce Autoship in modul Creare.

3.In dialogul Create Point,selectati tasta Free,tastati urmatoarea informatie,apoi dati Ok.

Domeniu Intrare
Numele punctului Deckfor
Locatie L=A0.3;T=0;V=0.9

4.Tineti apasat tasta shift si apastati Zoom Extents pentru a mari toate vederile(vezi
figura 1-2)

Figura 1-2.Punctul Deckfor

(Notati ca “x” este punctual Deckfor,in timp ce”+” este “baza punctului”)

Pentru a crea o curba care sa reprezinte marginea puntii de la prova la pupa:

1.Apasati butonul Create Mode

2.Apasati butonul Create Curve

4
 3.In dialogul creare curba care se deschide,sub Curve Name, apasa bara rosie etichetat
Colour.In dialogul AutoCad Colour sub Standard Colours,selecteaza cutia galbena si
apoi apasa Ok.
4.In dialogul Create Curve, selectati tasta Free, tastati urmatoarea informatie apoi apasa
Ok
Domeniu Intrare
Numele curbei Deck Edge
Paremetrii Puncte de control=5;gradul maxim =3.
Capatul 1 L = 1; T = 1.5; V = 0.8c
Capatul 2 L = 9; T = 1.5; V = 0.8

5.Tineti apasat tasta Shift si apoi apasa butonul Zoom Extents (al doilea din stanga
in sus).(Vedeti figura 1-3)

Figura 1-3.Curba capatului puntii

Pentru atasarea capatului urmator al capatului puntii ca referinta a puntii pe curba:

1.Avand curba capatului puntii selectata(verificati cutia Object Display din capatul din

dreapta sus a ecranului)apasati butonul Edit Mode

2.Asigurati-va ca lucrati cu punctele de control,:apasati butonul Control/Edit Mode si
vedeti schimbarile de buton; punctele de editare sunt aratate pe curba; in cazul celor de
control nu sunt. Pe ecranul principal, punctele de control sunt indicate de un cerc la fiecare
vector, iar cele de editare sunt indicate de un patrat.

5
 3. Selectati primul vector(vectorul 0). Priviti redarea Vert a butonului pe ecran din stȃnga
jos pentru a va asigura ca vectorul 0 este selectat.

4.Apasati butonul Attach

5.In dialogul Attach Curve,sub Action, alegeti Attach to Point ,sub Attach to Point,
selectati Deckfor si dati clic pe Ok . (Vedeti figura 1-4)

Figura 1-4.Atasarea curbei capatului puntii la punctul Deckfor

Nota: Am putea avea atasat capatul 1 al curbei puntii la punctual Deckfor in dialogul
Create Curve. Oricum ,am vrut ca aceasta curba sa aiba o forma si daca am fi facut
atasamentul in dialog, am fi avut o linie dreapta intre Deckfor si coordonatele partii din
spate: 9a, 1.5, 0.8.

1.4.Crearea curbei de gurna

Vom crea linia de gurna intr-un process care contine mai multi pasi: mai intai vom crea
punctual Chinefor pentru a reprezenta punctul final dinspre prova al gurnei; apoi vom
copia Deck Edge; in continuare vom muta copia in pozitia corecta; si apoi vom atasa
capatul cel mai inaintat al curbei de gurna la punctul Chinefor; si in final vom remodela
curbele Deck Edge si Chine.
Pentru a crea punctul de referinta pentru capatul prova al gurnei:
1.Apasati butonul Create Mode
2.Apasati butonul Create Point

6
 3.In dialogul Create Point,selectati butonul Free, tastati urmatoarea informatie si apoi
clic pe Ok.(Vedeti figura 1-5)

Domeniu Intrare
Numele punctului Chinefor
Locatie L = 1; T =0; V = 0

Figura.1-5.Punctul de referinta capatul cel mai inaintat al filei de gurna

Pentru a copia curba Deck Edge vom folosi curba Chine:

1.apasati butonul S Side pentru o vedere mai bine obiectele de interes.
2.selectati curba Deck Edge (fie apasati pe ea pentru o vedere fie apasati tasta
Space in mod repetat pana se selecteaza-atentie la obiectele afisate box.)
3.tineti apasat tasta SHIFT si apasati butonul Clone pentru a copia curba Deck
Edge. Observati ca noua curba e galbenă.
4.in casuta de dialog Copy, sub Name of Copy schimbati numele in Chine si
apasati OK.

Pentru a muta noua curba Chine:

1.asigurati-va ca,curba Chine este selectata.(Daca nu este,apasati tasta SPACE in
mod repetat pana cand cadranul Objects Dispalay din partea dreapta superioara indica
Chine.)

2.apasati tasta dreapta a butonului Move.

3.in casuta de dialog Move Selection, pentru V introduceti – 1.3 si apasati tasta
OK. (Vezi figura 1-6.)

7
 Pentru atasarea curbei Chine punctukui Chinefor:
1.schimbati in modul Edit.
2.selectati vertexul 0 al curbei Chine, apasand pe acel vertex.
3.fiti atenti la redarea ‘Vert’ din partea stanga inferioara si asigurati-va ca vectorul
0 este selectat.
4.in casuta de dialog Attach Curve, sub Action, alegeti Pick to Point, sub Attach
a punctului, selectati Chinefor si apasati tasta OK.

Pentru a muta curba Chine in interiorul bordajului 0.3m:

1.apasati butonul de vizualizare Top.
2.schimbati in modul Select.
3.cu aceasta curba selectata, apasati tasta dreapata a butonului Move. In casuta de
dialog Move Selection, pentru T introduceti P0.3 si apasati OK. (Vezi figura 1-7)
NOTA: In timp ce partea din fata a curbei Chine este atasata la Chinefor, curba isi
va schimba forma cand va fi mutata.

8
 Pentru a edita curba Deck Edge:
1.Selectati curba Deck Edge.
2.schimbati in modul Edit.
3.asigurati-va ca este selectat Control Point (langa partea superioara din centru al
ecranului).

4.mutati vertexul 1 la L=1.5A si vertexul 2 la L=1.54A selectand fiecare punct

folosind sagetile tastaturii. Urmariti afisajul de iesire din partea stanga a ecranului sa va
asigurati ca sunt obtinute corect coordonatele. Apasati Return pentru a fixa originea
vectorului la punctual dorit.
5.presupuneti ca curba Chine trebuie sa treaca prin punctele L=2.25, T=8 si L=4.8,
T=1.175, aici aflandu-se o cale usoara pentru a seta asta: tasta dreapta a mausului pe Edit
Mode. Casuta de dialog a lui Curve Editor arata pozitiile punctelor editate pe curba.
Setati punctual 1 la L=2.25, T=8, si punctual 2 la L=4.8, T=1.175 si apasati tasta
‘Fit’.Apasati ‘x’-ul din partea dreapta superioara pentru a inchide fereastra.

9
 6.daca vrei sa schimbi in vedere S Side si sa editezi forma curbei Chine, o poti face
prin mutarea vertexilor in sus sau in jos.
1.5 Crearea chilei
Pentru a crea o curba:
1.apasati butonul de vizuzlizare S Side.
2.apasati butonul Create Mode.
3.apasati butonul Create Curve.
4.In casuta de dialog Create Curve, selectati butonul Free, tastati urmatoarele
informatii, si apasati tasta OK. (Vezi figura 1-9)

Domeniu Intrare

Numele curbei Centreline

Capătul 1 L = 1; T = 0; V = -1 Capatul 2 L = 9; T = 0; V = -1

Culoare Galben

5.urmand metoda descrisa anterior, atasati vertexul 0 al liniei Centreline, punctului

Chinefor.

10
 1.6 Asigurarea corectitudinii de-a lungul etravei
Această etapă de proiectare presupune ca sectiunea de sub amplitudinea curbei sa fie
ajustata usor in sectiunea dreapta a etravei de sub amplitudinea curbei Chine. Linia de
central Centreline defineste etrava de sub amplitudinea curbei si etrava dreapta este o linie
trasa de la capatul din fata al curbei Deck Edge pana la capatul din fata al curbei Chine. In
Autoship, capatul unei curbe sta in aceiasi pozitie ca si punctul de control al capatului si
este tangenta cu o linie dreapta trasa de la punctul de control al capatului pana la urmatorul
punct de control.Astfel, prin repozitionarea celui de-al doilea punct de control al curbei
Centrline putem asigura tangenta sectiunii etravei de sub Chine la etrava dreapta deasupra
Chine. Pentru a obtine acest lucru, punctul de control poate fi localizat oriunde dedesubtul
curbei Chine, pe extensia liniei drepte a etravei.

Pentru a pozitiona vertexul:

1.Cu curba Centreline selectata si in vederea S Side, asigurati-va ca sunteti in modul
Control Point.
2.Selectati vertexul 1
Nota: Am calculat intersectia liniei drepte a etravei cu V=-1 (actuala inaltime a vertexului
1) pentru a fi la L=1,83A.

3.Mutati punctul de control inainte la L=1,83A dand un clic in caseta de coordonate L in

coltul stanga sus al monitorului, tiparind 1,83A si apasati tasta ENTER.
4.Ajustati curbura provei mutand vertexul 2 a Centreline drept inainte (vezi figura 1-10)

Foloseste tastele stanga-dreapta de pe tastatura pentru a evita miscarea vertexului in sus

sau in jos.

11
 Figura 1-10.

1.7 Crearea fundului ca o suprafata developable

Vom crea panoul fundului ca o suprafata developabila.Suprafetele developabile sunt de
preferat cand lucram cu materiale de proasta calitate precum aluminiu sau lemn, astfel incat
suprafata sa fie formata mai usor. In Autoship, o suprafata developabila este formata între 2
curbe, totusi, dependenta fiind de aceste 2 curbe este editabila doar editand curbele. O
suprafata developabila este updatata dupa editarea curbelor selectand suprafata si dand un
clic pe optiunea din meniu Edit-Regenerate

Pentru a crea o suprafata developabila:

1.Apasati butonul Create.

2.Apasati butonul Create Surface.

3.In fereastra de dialogare a Create Surface, selecteaza Develop, tipareste urmatoarea
informatie si dati clic pe OK.

Domeniu Intrare
Numele suprafetei Bottom
Curbele Chine Centreline
Toleranta 0,0005
Optiuni de start Straight
Optiuni de sfarsit Extrapolate Curvature

Nota: optiunile de start guverneaza inceputul marginii suprafetei (r=0), optiunile de

sfarsit guverneaza suprafata marginii(r=1),”Straight” face ca marginea suprafetei sa fie o
linie dreapta intre sfarsiturile celor doua curbe.

Extrapolate Curvature este o metodă care creeaza suprafata ca si cum ar fi extinsa dupa

12
capatul curbelor, dar o trunchiere la capatul curbelor, de asemenea creeand o margine
curbata.

4.Apasati butonul Mesh (in partea de sus,pe centru a ecranului) pentru a vedea
liniile de rulare (vezi figura 1-11).

Figura 1-11: suprafata din partea inferioara, vedere din profil.

1.8 Crearea suprafetelor de bordaj prin folosirea suprafetelor de rulare

Suprafetele de rulare si de developare sunt similare, dar nu identice. Ambele tipuri de
suprafete sunt create prin construirea unei serii de linii lungi intre doua curbe. Randurile
suprafetei sunt derivate din liniile de rulare. Pentru o suprafata de rulare, liniile de rulare
leaga valoarea unui parametru dat de pe o curba cu valoarea parametrului corespondent pe
cealalta curba. Aranjamentul liniilor de rulare pe o suprafata de developare depind de
forma relativa a doua dintre curbe si sunt determinate de calcule extinse. De vreme ce
suprafetele de developare sunt doar sectiuni de conuri si cilindri legate impreuna, forma
poate fi creata, din materialul intins, doar cu aplecarea simpla liniilor drepte. O suprafata de
rulare de obicei are o curba centrata, ceea ce inseamna ca materialul trebuie deformat
plastic inainte de modelarea formei.
Pentru crearea unei suprafete de rulare:
1. In modul Create, dati clic pe butonul Create Surface.

2. In dialogul Create Surface, selectati Rule, scrieti informatiile urmatoare, apoi

dati clic pe OK.

Domeniu Intrare
Numele suprafeţei Topsides
Curbe Deck Edge
Chine

3. Dati clic pe butonul Mesh pentru a vizualiza liniile de rulare. (vezi figura 1-12)

13
 Figura 1-12: Suprafata sus-jos, vedere din profil
(Observati ca vizibilitatea suprafetei de jos a fost oprita.)
1.9 Observarea rezultatelor
1. Dati clic pe butonul Mesh pentru a opri modelarea suprafetei.

2. Faceti clic cu butonul-dreapta al mouse-lui pe butonul Contours (aproape

de centru -sus) pentru a deschide dialogul Contours.
3. Faceti clic pe Stations (cuple), Waterlines (liniile de plutire), Buttocks
(longitudinalele) corespunzătoare modelulului si apoi apasati OK.
Pont: Dati clic pe butonul Stations, fixati Station Spacing la 1, dati clic pe butonul
Group, fixati Last la 10 si Step la 1 apoi OK. Dati clic pe butonul Buttocks, apoi pe
butonul Group, fixati Last la 2 si Step la .5 si dati clic pe OK. Dati clic pe butonul
Waterlines, apoi pe butonul Group si apoi pe OK.
4. Clic pe butonul 4 View.

5. Cu ambele suprafete selectate, dati clic pe butonul Contours.

6. Experimentati modificarea liniilor prin mutarea celor doua puncte de referinta

Deckfor si Chinefor si prin editarea formei curbei Chine pentru a observa in ce mod
afecteaza cele doua suprafete. Nu uitati sa improspatati fiecare suprafata prin selectarea
acesteia, apoi clic pe Edit - Regenerate.

1.10 Adaugarea inclinarilor la suprafetele exterioare

In acest exercitiu vom adauga inca o coloana format din vertecsi la bordaj pentru a putea
induce o inclinare la capatul din prova a acesteia.
Pentru adaugarea unei coloane de puncte de control si pentru ajustarea formei:
1. Clic pe butonul Contours.

2. Selectati suprafata Topsides, si in modul Edit, alegeti coloana de sus a punctelor

de control.

14
 Nota: Randurile si coloanele unei suprafete ar putea sa nu fie indreptate in modul
asteptat. Pentru suprafete de rulare si developare, randurile intotdeauna se potrivesc
curbelor folosite, si deci coloanele sunt orientate in sens opus. Pentru coloane, butonul
Rows/Columns (aproape de centru-sus) ar trebui sa arate liniile verticale.

3. Dati clic pe butonul Add Row or Column (asigurati-va ca lucrati cu coloane, nu

cu randuri).

4. Inserati o coloana cu proportia de .35 (Acest procentaj se potriveste bine pentru

inclinarea formei.)

5. In vederea de sus, miscati al doilea vertex (Randul 1, Coloana 1), si poate si pe al

treilea, catre pupa si in interior putin. (vezi figura 1-13).

Figura 1-13: Editarea coloanei 1 a suprefetei superioare.

6. Vedeti rezultatele prin liniile planului de forme.

Veti observa ca afisarea cuplelor va fi sub forma linii drepte, nu prin curbe. Acest lucru
este pentru ca curbarea si rezolutia suprafetei superioare sunt in continuare la valori mici, la
care se creaza suprafata de rulare.
7. Cu suprafata Topsides selectata, faceti clic dreapta intr-una din vederi, apoi clic pe
Column Degree si setati valoarea 2.
8. Faceti clic dreapta intr-una din vederi, alegeti Navigator si schimbati rezolutia CRes
la 20: faceti clic dublu pe valoarea existenta, scrieti 20, apasati Enter si apoi clic pe Apply
in dreapta jos a ferestrei de dialog. Clic pe “x” in dreapta sus a ferestrei Navigator pentru a
o inchide.
Nota: Daca mutati vertexul Coloanei 1 in fata pentru a crea o curbare in fata, veti distruge
trecerea lenta a partii din fata cu restul corpului. Daca se doreste o fata curbata, veti fi
nevoiti sa calculati noi pozitii pentru varful 1 a liniei de curba, calcule ce vor fi bazate pe
pozitiile relative ale versorilor suprafetelor Topsides (superioare) din coloanele 1 si 2,
miscati vertexul si regenarati suprafata Bottom.

15
 9. Inchideti comanda Contours si schimbati pe modul Select pentru a incepe urmatorul
exercitiu.

1.11 Adaugarea suprafetei oglinzii la pupa (Transom)

Acest exercitiu introduce curba de tip arc. Arcul se extrudeaza pentru a forma o suprafata
pupa cilindrica ce apoi va fi mutata la pozitie si montata la corpul navei. Aceasta oglindă va
avea raza de 4m si o inclinare catre pupa de 9 grade.

Pentru crearea curbei cu raza de 4 m:

1. In Create Mode, dati clic pe butonul Create Curve.
2. In dialogul Create Curve, selectati optiunea Arc, scrieti urmatoarele informatii si
apoi clic pe OK. (vezi figura 1-14.)

Domeniu Intrare
Nume Transom shape
Plan Orizontal
Centru L=0, T=0, V=0
Unghiuri Start=0
Sfarsit=25
Semiaxe Circular, Raza = 4
Culoare Albastru

Nota: Am estimat ca un unghi de 25 de grade ar produce o curba putin mai larga decat
jumatatea corpului navei.

Figura 1-14: Forma curbei suprafetei bazei

Pentru crearea oglinzii

16
 1. In Create Mode, clic pe butonul Create Surface.
2. In dialogul Create Surface, selectati Extrude, scrieti urmatoarele informatii, si
apoi clic pe OK. (vezi Figura 1-15.)

Domeniu Intrare
Numele suprafetei Transom
Curba Transom Shape
Vector L=0, T=0, V=2
Modelarea coloanei Number = 2
Max Degree = 1

Nota: Am fi putut creea suprafata la un unghi de inclinare dorit specificand o

componenta L pentru vector. Totusi, acest lucru nu ar fi facut sa rezulte o suprafata perfect
cilindrica.
3. Clic pe butonul vedere S Side.

Figura 1-15: Suprafata oglindă

Pentru rotirea suprafetei de baza:

1. Selectati Transom.

2. Clic dreapta pe butonul Rotate.

3. In dialogul Rotate, scrieti urmatoarele informatii si apoi clic pe OK.(vezi Figura
1-16.)

Intrae Entry
Axis Transverse
Angle 9
Centre L=0, T=0, V=0

17
 Figura 1-16: Rotirea suprafetei Transom

Pentru repozitionarea suprafetei de baza:

1. Cu Transom selectată, dati clic pe butonul Move.
2. Trageti Transom la o pozitie catre pupa navei, unde se va intinde peste bordaj si
sub fundul ambarcaţiunii, dupa care eliberati butonul mouse-lui.

Pont: Nu uitati ca amplasarea obiectului are originea la punctul de baza - in acest caz la
origine. (vezi Figura 1-17 si 1-18.)

Figura 1-17: Mutarea Transom

18
 Figura 1-18: Repozitionarea Transom

Pentru a tăia Transom cu corpul ambarcaţiunii trebuie sa obtinem mai intai curbele ce
descriu intersectia oglinzii atat cu bordajul cat si cu fundul, si apoi sa le intersectam pentru
a obtine o singura curba cu care sa tăiem oglinda.

Pentru a obtine curbele de intersectie:

1.Selectati atat suprafata Transom , cat si pe cea Topsides
2.Apasati butonul Surf-Surf Intersect

3.Asigurati-va ca in casuta Surf-Surf Intersect sunt scrise corect, introduceti o toleranta

semnificativa ,i.e. 0.0005 m si apasati OK. Acest procedeu va genera doua curbe curbe de
intersectie – una incastrata in suprafata Transom si alta in suprafata Topsides . Trebuie sa le
redenumim folosind nume corespunzatoare.

Vom folosi numele stabilite prin conventie pentru intersectiile curbelor: numele curbei va
contine cele doua suprafete separate printr-o ' - ' , primul nume va fi cel al suprafetei in care
este incastrata curba . Astfel Topsides Int1 ar trebui redenumita in Transom-Topsides si
Transom Int1ar trebui sa devina Topsides-Transom.

4.Selectati Edit – Navigator pentru a aparea casuta Navigator. Pe panoul din stanga,
selectati Curves.

5.Dati dublu -click pe Topsides-Int1 si apoi selectati-l , dragg cursorul mouse-ului de-a
lungul numelui.

19
 6.Redenumiti Topsides Int1 in Transom-Topsides.

7.Dati click pe patratul colorat de langa Transom-Topsides,selectati Purple si dati OK.

8.In acelasi mod redenumiti Transom Int1 in Topsides-Transom si dati-i culoarea mov.

9.Selectati Apply si apoi inchideti Navigator-ul.(apasati X din dreapta sus)

10.Selectati atat Transom surface si Bottom surface(selectati conturul unuia,apasati

SHIFT si selectai conturul celuilalt).

11.Selectati butonul de intersectare Surf-Surf .

12.In casuta Surf-Surf Intersect asigurati-va ca suprafetele Bottom si Transom sunt

selectate, introduceti o toleranta semnificativa ex..0.0005m si dati OK.

13.Redenumiti curba Transom Int1 in Bottom-Transom si dati-i culoarea mov.

14.Redenumiti curba Bottom Int1 in Transom-Bottom si setati- culoarea in mov

Pentru a verifica intersesctia curbelor:

1.In Navigator, selectati Curves in josul casutei , selectati X” sub coloana Vis pentru a
anula vizibilitatea tuturor curbelor , si apoi selectati coloana Vis.pentru Transom-Bottom
si Transom-Topsides pentru a activa vizibilitatea lor. Inchidetit Navigater-ul.

2.Pe ecranul de inceput, selectati butonul Show Surfaces pentru a anula vizibilitatea
tuturor suprafetelor .
3.Apasati butonul Show Points pentru a anula vizibilitatea tuturor punctelor .
4.Treceti pe Front view.
5.Selectati curba Transom-Bottom si treceti pe modul Edit.

6.Apasati butonul Join Curves

7.In casuta Join Curves ,sub New Name redenumiti curba in Transom Trim, sub Join
Transom-Bottom + selectati curba Transom- Topsides.,deselectati Keep Originals, setati
culoarea albastru deschis si selectati OK.Pentru a folosi noua curba Transom Trim ,pentru a
ajusta Transom Surface , trebuie sa fie o curba”inchisa ”. Asta inseamna ca amebele capete
ale curbei trebuie sa fie in contact cu marginea unei suprafete sau pozitionate in aceeasi
locatie . In absenta unei suprafete comune , cu care sa obtinem o curba de intersectie pentru
a taia varful suprafetei Transom , vom alungi varful curbei Transom Trim pana la centrul
suprafetei .
8.Treceti pe modul Edit.
9.Selectati upper-most vertex..Asigurativa ca ati selectat varful de la sfarsit prin
apasarea butonului F4 de cateva ori si urmarind ecranul Vert din stanga ecranului – cand
numerele nu se schimba ,sfarsitul varfului este selectat .

20
 10.Introduceti un alt varf in aceeasi locatie ca si varful de sfarsit : apasati F3 o data si
apoi dati click pe butonul Add Control Pt .In casuta Insert , setati Proportion in 1 si dati
OK.
11.Apasati butonul F4 pentru a va muta noul vertex de sfarsit.
12.Mutati noul vertex de sfarsit in centru :introduceti in casuta de coordonate T din
stanga sus a ecranului , tipul 0 si dati ENTER.
13. Daca este necesar folositi tastele sageata de pe tastatura pentru a muta varful in sus
sau in jos pentru a face ca portiunea de sus a curbei sa fie orizontale.
14.Treceti pe modul Select .(vezi figura1-19)

Figura 1-19: Curba revizuita Transom Trim

Pentru a tăia suprafata Transom :

1.Activati vizibilitatea tuturor suprafetelor dand click pe butonul Show Surfaces
2.Selectati suprafata Transom .

3. Apasati butonul Trim

4. In dialogul Trim Surface Transom, sub Available Curves, selectati Transom

Trim si apoi clic pe OK. Raspundeti cu Yes la urmatorul dialog “Keep this Domain?”
(Mentineti acelasi domeniu?) si cu No la urmatorul.

Tăierea suprafeţei Topside:

1. Clic pe butonul 4 View.
2. Selectati suprafata Topsides.
3. Clic pe butonul Trim Surface.
4. In dialogul Trim Surface Topsides, sub Available Curves, selectati Topsides -
Transform si apoi clic pe OK. Raspundeti cu Yes la urmatorul dialog “Keep this
Domain?” (Mentineti acelasi domeniu?) si cu No la urmatorul.
Tăierea suprafeţei Bottom:
5. Selectati suprafata Bottom.
6. Clic pe butonul Trim Surface.

21
 7. In dialogul Trim Surface Bottom, sub Available Curves, selectati Bottom -
Transform si apoi clic pe OK. Raspundeti cu Yes la urmatorul dialog “Keep this
Domain?” (Mentineti acelasi domeniu?) si cu No la urmatorul.
8. Crearea unui grup de trei suprafete:
a. Selectati cele trei suprafete - selectati una, apoi tinand apasat tasta Shift, selectati-
le pe celalalte - trebuie sa dati clic pe linia exterioara a suprafetei. Observati faptul ca
afisarea in legatura cu chenarul obiectelor din partea de sus a ecranului arata “Multiple
Select” (selectare multipla).
b. Selectati optiunea Arrange - Group.
c. In dialogul New Group, scrieti un nume pentru acest grup. Pentru moment,
ignorati celelalate setari continute de fereastra de dialog.
9. Vizualizati contururile (clic pe butonul Contours).
10. Vizualizati randarea (optiunea View - Render) , vederea Para trebuie sa fie
disponibila pentru ca randarea sa se produca.

1.12 Generarea corpului

In Autoship, puteti obtine ordonate pentru ambele suprafete si curbe. In acest exercitiu,
vom adauga linia de baza, amplitudinea curbei si marginile acesteia la grupul creat si apoi
vom obtine ordonate pentru intregul grup.
Adaugarea curbelor la grup:
1. Cu grupul deja creat selectat, faceti clic pe butonul ce arata Group langa chenarul
de obiecte din coltul din dreapta al ecranului pentru a deschide Group Editor.
2. Adaugati curba linie de baza: sub Objects, clic pe butonul Curve; din lista
selectati Centreline; apoi clic pe butonul Add.
3. Adaugati amplitudine curbei in acelasi mod si apoi clic pe OK.
Pentru a obtine un raport de Ordonate:
1. Clic pe meniul Report - Create - Offsets. In dialogul Offsets Table, setati o
toleranta acceptabila si apoi clic pe OK.
2. Report Editor va aparea si va afisa tabelul cu ordonate. Observati ca primele trei
casute indica statia, cele doua curbe si locatiile liniilor de plutire. A patra casuta indica
curbele. A cincea indica inaltimea si a sasea arata jumatatile intre statiile, curbele, si liniile
de plutire definite anterior.
Cand ati terminat de vizualizat raportul, clic oriunde pe ecran, sau pe butonul “x” din
coltul dreapta sus al editorului de rapoarte pentru a va intoarce la ecranul principal.

1.13 Obtinerea informaţiei hidrostatice

Autoship ofera doua tipuri de informţii hidrostatice . Optiunea Instant Hydrostatics

afiseaza valorile de hidrostatica intr-un ecran plutitor si poate fi folosit la ajustarea
suprafetelor. Metoda de raportare este prin producerea unui raport hidrostatic in intregime
in editorul de rapoarte.
Pentru obtinerea hidrosticilor instantanee:
1. Clic pe butonul mic H de la stanga ecranului pentru deschiderea ferestrei Instant
Hydrostatics.

22
 2. In fereastra Instant Hydrostatics care apare, clic pe butonul Group.
3. In dialogul Chose Hydrostatics Group care apare, selectati grupul ultim creat si
apoi dati clic pe OK. (Tineti cont de faptul ca trebuie sa faceti clic chiar pe nume.)
4. In fereastra Instant Hydrostatics, dati clic pe butonul Update.

Nota: Chenarul cu adancimea arata valoarea implicita inscrisa initial in Project Info la
inceputul proiectului. Aceasta este distanta de la origine la linia de plutire. Puteti inscrie
diferite valori in acest chenar de adancime sau sa restaurati valoarea implicita prin clic pe
butonul R din dreapta adancimii. Butonul Update calculeaza hidrostaticile pentru aceasta
adancime. Alternativ, puteti scrie valorile pentru masa si LCG apoi clic pe butonul S din
dreapta Masei pentru ca Autoship sa gaseasca adancimea si netezirea corespunzatoare
masei si LCG date, dupa care va afisa hidrostatica pentru acea linie de plutire.

5. Faceti clic pe butonul mic H din stanga jos a ecranului pentru a inchide fereastra
Instant Hydrostatics.
Pentru obtinerea Raportului Hidrostatic.
1. Selecteaza grupul ultim creat.
2. Clic pe Reports - Create - Hydrostatics.
3. In dialogul Hydro Parameters, setati adancimea la -.4 si apoi clic pe OK.
4. Report Editor va deschide si va afisa hidrosticile deja calculate. Re-dimensionati
fereastra de raport la marime maxima prin clic pe chenarul din coltul din dreapta sus. Bara
de derulare din dreapta poate fi folosita pentru a misca raportul in sus sau in jos.
5. Cand ati terminat, dati clic pe butonul Clear Report (butonu “x”) din apropierea
coltului din stanga si raspundeti cu No la intrebarea “...save changes.” (salvati
modificarile). Acest lucru va face ca informatiile raportate sa fie sterse.
Nota: Un nou raport va fi anexat in partea de jos a raportului deja existent. Stergerea
raportului va asigura deja citirea noului raport imediat dupa pornirea editorului de rapoarte.
6. Faceti clic fie pe “-“ , fie pe “x” din dreapta sus pentru a va intoarce la meniul
principal Autoship.

23
 PRICOP MIHAIL

LABORATOR 3 si 4 PROIECTAREA CORP NAVA DE LINIE

Figura 2-1

2.1 Introducere – Carena rotunda din santina

Proiectul din tutorial 2 este un vas de tip cargo general cu guna rotundă. Are o etrava cu
bowtruster si bulb inclus la prova.
Tutorial 1 demostrează cum se poate crea o carena folosind suprafete dezvoltabile si
ruled si cum se poate crea si potrivi o oglindă cilindrică. Deasemenea a evidentiat diferite
metode pentru curbe, a introdus ideea de atasare a capatului unei curbe de un punct si s-a
discutat subiectul tangentei la capatul unei curbe. In plus s-a demosntrat cum se pot obtine
grupuri siinformaţii hidrostatice.
Tutorial 2 introduce metode aditionale de creare si redefiniere a curbelor si suprafetelor.
Demonstreaza 2 metode pentru modelarea formei unei carene: prin extrudarea unei
suprafete de la sectiunea de mijloc a navei si prin lofting a unei suprafete prin sectiuni date;
si o metoda de creare si aşezare a puntii.

Obiectivele studiului turorialului 2 sunt:

- Crearea unei sectiuni transversal de mijloc cu gurna rotunda
- Generearea unei forme a partii din fata a navei ca o suprafata extrudata din
sectiunea de mijloc
- Dezvoltarea rotunjiriii etravei
- Lucrul cu forma si ajustare
- Controlul aplatizarii bordajului
- Generarea unei forme a partii din pupa ca o suprafata lofted din două curbe
- Adaugarea unui bowtruster prin intersectie de suprafeţe
- Adaugarea unei punti cu selatură si inclinare

24
 Modelul are urmatoarele particularitati:

Lungime medie 25m

Latime 6m
Adancime 3m
Raza gurnei 1m
Origine nava mijlocie

2.2 Pornire
Pentru a crea un proiect nou:
10. Selectati File – New pentru a pregati autoship pentru un proiect nou
11. Selectati Settings - Units. Alegeti metri si tone si faceti click pe Ok
12. Selectati Settings - Preferences.
13. Faceti click pe butonul Coordinate system
14. Alegeti Naval/aircraft. Aceasta orienteaza sistemul de coordonate astfel incat
partea din pupa, tribordul si puntea superioara sunt directiile pozitive celelalte fiind
negative.
15. Se face click pe Ok in Coordinate system si din nou Ok in casuta Preferences
16. Selectati File-Save as. in casuta Save project care apare tastati MYTUT2.PR3
ca numele fisierului.salvati proiectul in directorul nou numit MYTUTS
17. In casuta Project info sub Name, scrie o descriere pentru proiect cum ar fi
tutorial 2. Remarcati casuta Design depth in partea de jos a dialogului – aceasta este pentru
a oferi un punct de inceput pentru calculele Instant hydrostatics. Setati Design depth la
11 faceti clik pe Ok.

2.3 Crearea Sectiunii transversale de mijloc

In acest exercitiu veti invata cum sa creati si sa organizati curbele prin crearea unei curbe
la mijlocul corpului si incadrarea acesteia intr-un cerc. Veti invata de asemenea cum sa
creati o suprafata prin extrudarea curbei mijlocului corpului pentru a forma jumatatea prova
a corpului navei.

Pentru a forma Midbody Curve:

1. Clic pe butonul Create Mode.

2. Clic apoi pe butonul Create Curve.
3. In fereastra de dialog Create Curve care apare, selectati Free pentru a
crea o curba libera.
4. Inscrieti urmatoarele informatii si apoi clic pe OK cand ati terminat.

Field Entry
Curve Name Midship Curve
Parameters Control Pts = 3
MaxDegree = 2
End 1 L=0, T=0, V=0
25
 End 2 L=0, T=14, V=18(the values of max beam
and depth)
Colour Set to yellow.

Nota: Pentru acest model, originea longitudinala este la mijlocul corpului. Vom crea
curba la L=0, pozitionand-o deci la cuplul maestru. Primul pas vor fi setarile de baza pentru
sistemul de coordonate al modelului.
Ecranul ar trebui sa arate ca cel din Figura 2-2.

Figura 2-2: Curba de mijloc

Pentru formarea transversal a corpului navei:

1. Clic pe butonul Front din stanga ecranului.
2. Daca Midship Curve nu este selectata (cand este selectata, numele obiectului
apare in chenarul Object din dreapta-sus a ecranului) alegeti prin clic pe aceasta cu butonul
stanga al mouse-lui.
3. Clic pe butonul Edit Mode. Acest lucru va face programul sa ruleze in modul
Edit si sa afiseze versorii ce alcatuiesc curba.

Asigurati-va ca lucrati cu punctele de control si nu cu puncte de editare. Clic pe butonul

Control/Edit Points si observati cum acesta se modifica. Pentru editarea punctelor,
punctele aratate pe curba sunt din buton; pentru punctele de control, acestea nu vor fi astfel.

26
In ecranul principal, punctele de control sunt indicate de un cerc pentru fiecare vertex, in
timp ce punctele de editare sunt indicate de un pătrat.

4. Selectati vertexul din mijloc si trageti pana la distanta maxima pana la linia de
origine.Observarti Redarea LTV din stanga jos a ecranului. Eliberati butonul mouse-lui
cand varful este la T = S14 si V = 0 si apoi apasati Enter. Vedeti Figura 2-3.

Pont: Pentru o pozitionare usoara a varfului, treceti la Grid Mode si setati SNAP la 1:
clic pe butonul GRID pentru a porni GRID, mariti valoarea SNAP de 10 ori prin apasarea
tastei “+” sau tasta sageata din dreapta valorii, sau micsorati-o cu tasta “-“ sau sageata jos.

Figura 2-3: Vedere din fata a curbei maestre.

Faceti vertexul de mijloc sa fie un punct de articulaţie: cu vertexul din mijloc selectat clic
pe butonul Toggle Corner. Observati ca vertexul se va schimba in culoarea verde.

Pentru crearea unui colt rotunjit:

1. Cand inca sunteti in Edit Mode, cu vertexul de mijloc selectat, faceti clic pe
butonul Radius Corner.
2. In fereastra Fillet, specificati o raza de 1.0, apoi clic pe OK
3. Apasati butonul Create Curve.
4. In fereastra de dialog Create Curve care apare, selectati casuta Arc, tastati
urmatoarele informatii si apoi apasati Ok cand ati terminat.(Vezi figura 2-5)

27
 Campul Intrarea
Numele Curbei Bilge Circle
Plan Transversal
Centru T=S13
V=1
Semi-Axe Circulare-Verificate
Raza=1.0
Unghiuri Start=0
Sfarsit=360

5. Vizualizarea marita in curba Bilge Circle: apasati butonul zoom, indreptati

cursorul deasupra si la stanga varfului curbei, tineti apasat butonul mouse-ului si trageti
fereastra de marire in diagonala spre in jos si la dreapta de baza curbei si apoi eliberati
butonul mouse-ului.
6. Mergeti la Edit-Navigator si setati Midship Curve CRes la 150.

Figura 2-5: model pentru bildge circle.

Pentru a face legatura intre Midship Curve si modelul de Bildge Circle:
1. Selectati Midship Curve. (apasati tasta space pentru a naviga printre obiecte,
urmariti fereastra obiectelor in partea dreapta sus a ecranului).
2. Treceti la modul Edit.
3. Asigurati-va ca nu sunt selectate punctele de editare, ci cele de control.

28
 4. Inserati un nou vertexr dupa 1: apasati pe vertexul 1. Uitati-va la afisarea “vert”
din partea stanga jos a ecranului pentu a va asigura ca aveti vertexul corect.
5. Apasati butonul Add Control Pt.
6. In fereastra de dialog Insert, selectati Refine si apasati Ok. Acest buton insereaza
inca un vertex fara sa schimbe forma curbei.
Pentru a forma Midship Shape: pentru a evita sa avem articulaţii longitudinale in forma
carenei, trebuie sa indepartam punctele de articulaţie din Midship Curve.
1. Selectati vertexul 1 si apasati butonul Corner.
2. Selectati vertexul 4 si apasati butonul Corner. Acest lucru transforma cele doua
puncte de articulaţie in puncte obisnuite.
3. Folositi tastele cu sageti pentru a muta punctele aflate la baza (vertexul 1 si 2)
transversal si punctele aflate in partea superioara (vertexul 3 si 4 ) vertical pana cand
portiunea BilgeCircle a Midship Curve are aceeasi forma ca cea a curbei model. S-ar
putea sa fie nevoie sa ajustati valoarea SNAP pentru a muta vectorul pe distante mici.(Vezi
figura 2-6). Amintiti-va sa apasati Enter cand ati terminat pozitionarea fiecarui vector.
Pont: observati ca vertexul 2 este .4142 in afara centrului Razei Bildge. Setati valoarea
SNAP la .4142 si mutati vertexul 1 spre interior si vertexul 4 in sus.

Figura 2-6: potrivirea Midship Curve cu modelul

Nota : vizualizati segmentele de linie dreapta dintre vertecsi . Curba generata este
tangenta la aceste segmente in mijlocul fiecarui segment. Operatiunea de filetare creaza un
arc perfect circular, in timp ce operatiunea de potrivire creaza o aproximatie parabolica.

2.4 Generarea suprafetei prova

29
 Acest exercitiu introduce tipul de suprafata prin extruziune. Metoda extroziunii creaza o
suprafata prin deplasarea unei curbe date de-a lungul unei cai drepte, “maturand ” astfel
suprafata. Vom extruda Midship Curve pentru a crea suprafata care va deveni partea din
fata a carenei.
Pentru a crea suprafata:
1. Apasati btonul Create Mode.
2. Apasati butonul Create Surface.

In casuta creerii suprafatei , Selectati Extrude , scrieti urmatoarea informative si apasati

OK .
Camp Intrare
Numele suprafetei Foreship
Curba Midship Curve
Vector L=F120(intreaga parte din fata centrului
navei)
Col mesh Numar= 3 ,grade= 2

Nota : Acesta creaza o suprafata cu 3 coloane, cum a fost specificat , si 5 randuri copiate
din cele 6 vertexuri din curba de la centrul navei.
4.Apasati butonul pentru vizualizare Para .Rotiti vederea cu barele pentru scroll din
dreapta si de jos pentru o vedere mai buna a suprafetei.
5.Apasati butonul pentru modul de editare .

Figure 2-7: Suprafata provei

30
 Pentru a inchide suprafatal din fata (etrava)
1. Asigurati-va ca lucrati cu coloanele apasand butonul pentru randuri/coloane
2. Selectati coloana de la capatul din fata (cea mai indepartata de cerc) apasati
punctual de control cel mai de sus.citirea din parrtea stanga a ecranului ar trebui sa indice
Randul :5. Coloana : 2.
3. Apasati butonul Izolate pentru a izola numai coloana cea mai din fata
4. Apasati butonul Front pentru vedere fin fata
5. Repozitionati punctual cel mai inalt de control al coloanei cea mai din fata de linia
de centru apasand 0 .in casuta de coordonata T din casutele de coordonate pozitionate in
partea din stanga sus a ecranului si apoi apasati ENTER .

Figure 2-8: Vertexul de sus mutat catre centru

7.Cu cel mai de sus vertex selectat apasati butonul Straighten si apasati pe vertexul la
baza/centru 0.

31
 Figure 2-9: Coloana din fata indreptata

8.Apasati butonul pentru vizualizare Top ca sa observati efectul(figura 2-10)

Figure 2-10: vedere de sus

32
 Pentru a forma etrava :
1. Apasati butonul pentru vizualizare S Side (Asigurati-va ca partea din fata a navei
este selectata si sunteti in modul pentru editare )
2. Apasati butonul Control /Edit points pentru a schimba modul editarii.
3. Mariti partea din fata a provei.
4. Selectati vertexul cel mai de jos. Apoi, priviti dispunerea randurilor din partea de
jos a ecranului si apoi apasati F4 in mod repetat pentru a trece la urmatorul vertex in sus pe
coloana.Notati pozitia fiecarui vertex, de cate ori sunt in aceeasi pozitie. Apasati tasta F3
pentru a trece la urmatorul vertex in jos pe coloana.
5. Mutati punctele de editare longitudinal si vertical pana obtineti profilul
dorit.puteti trage de vertical cu mouse-ul , sau mutati-le cu tastele sageti de pe tastatura . S-
ar putea sa fiti nevoiti sa reduceti valoarea SNAP pentru a putea muta vectorul pe o
distantă destul de mică. Nu uitati sa apasati ENTER dupa pozitionarea fiecarui vertex.

Figure 2-11: Vedere din lateral

33
 6. Se asigura ca partea inferioara a bulbului se imbina perfect cu portiunea plata a
fundului prin schimbarea catre Control Point Mode si pozitionarea vertexuriler la V= 0 a
randurilor Row 0 si Row 1.
7. Schimba din nou la afisarea celor doua coloane prin clic pe butonul Isolate.
8. Selectati File-Save si salveaza progresul inregistrat pana acum

2.5 Controlarea rontunjimilor prova

In acest exercitiu, vom rotunji prova (in vedere longitudinală) prin adăugarea unei
coloane de versori si folosirea acesteia prin conjuctie cu o coloana liniei de baza pentru a
forma o raza pupa si asigurarea tangentialitatii de-a lungul liniei de baza.

Pentru adaugarea unei coloane noi la

1. Selectati coloana din mijloc (col 1.) prin clic pe unul dintre vertecsii sai. (Pentru
acest lucru, trebuie selectat Foreship trebuie selectat si trebuie sa fiti cu Isolate oprit in
Edit Mode.)
2. Clic pe butonul Add Row or Column. (Asigurati-va ca lucrati cu coloane, nu cu
randuri.)
Nota: The Add Row/Column nu este activat cand vertexul din capatul unei suprafete
este selectat (ex: randul 5). Poti fi pe oricare alt vertex dintr-o coloana pentru a avea
butonul Add Row/Column activat.
3. In dialogul de introducere, selectati Proportional Interpolation, apoi o proportie
de valoarea 1 si apoi clic pe OK. ( Aceasta stabileste punctele de control a noii coloane
precum si cele din coloana "urmatoare" - coloana de la baza. Puteti observa acest lucru prin
schimbarea intre modurile Control Point Mode si Edit Point Mode. (vezi figura 2-12)

34
 figura 2-12: Adaugarea unei coloane noi.

4. Avand coloana 2 selectata, faceti clic pe butonul Lock.

5. In fereastra de dialog Surface Cp Locking, selectati Relative To Next, selectati
optiunile Longitudinal si Vertical si apoi clic pe OK. Observati ca vertecsiii se schimba
in culoarea violet pentru a indica faptul ca acestia sunt legati. Nici unul din acestia nu pot fi
mutati longitudinal sau vertical- doar transversal.
Nota: O suprafata este tangenta catre marginile sale la linia dreapta trasata intre punctele
de control ale marginii si urmatoarele puncte din interiorul suprafetei. Avand vertecsii din
coloana noua exact in exteriorul vertecsilor coloanei de baza acest lucru forteaza imbinarea
marginilor superioare ale suprafetei cu linia de baza la 90 de grade atunci cand este vazuta
de sus.

Pentru organizarea formei:

1. Clic pe butonul 4 View si apoi in fereastra de vedere Front.
2. Treceti la Edit Points Mode.
3. Clic pe butonul Surface Mesh.
4. Lucrand doar in coloana noua in vederea Front, mutati vertecsii de pe linia de
baza pentru a crea rotunjimea necesara. Nu uitati ca aceste puncte sunt pe o suprafata.
Tangentialitatea este asigurata de-a lungul provei pentru ca aceste puncte pot fi mutate doar
transversal. (vezi figura 2-13)
5. Treceti la modul Select pentru a vedea rezultatele intr-un mod mai bun.

Figura 2-13: crearea rotunjimilor prova

35
 2.6 Controlul formei si a ajustarilor.

Acest exercitiu examineaza cateva din functiile si uneltele folosite pentru ajustari.
Pentru ajustarea formei provei navei:
1. Opriti Surface Mesh.
2. Treceti la modul Edit.
3. Selectati coloana din fata coloanei sectiunii de mijloc (col 1).
4.Clic pe butonul Add Row or Column.
5. In dialogul care apare, selectati Proportional Interpolation si specificati o proportie
de 0.75. Apoi, clic pe OK.
6. Selectati Settings - Contours. Pentru a va ajuta sa vizualizati suprafata, vom fixa
acum cateva cuple, linii de plutire si curburi longitudinale.
7. In dialogul Countours:
Fixati statiile dupa cum urmeaza: selectati Location Of Sta.0 este fixata la 0 (mijlocul
navei)
si Station Spacing este setat la 1m. Clic pe butonul Stations, clic pe Group, setati Last
la 120F, Step la 10 si apoi clic pe OK. Aceasta va crea un grup de statii de la 120F la 0 la
fiecare 10m.
Setati curbele longitudinale: Clic pe butonul Buttocks, clic pe butonul Group si setati
First la 0, Last la 12, si Step la 1, si apoi clic pe OK. Aceasta la crea curbele de fund intre
0 si 12s pe fiecare metru.

Setati liniile de plutire de la 0 la 12 la un Step de 1. Cand sunteti gata, clic pe OK.

8. Clic pe butonul Contours pentru a face toate contururile vizibile. Poti vedea toate
contururile in toate vederile prin selectarea optiunii Settings - Preferences - Display All
Contours In All Views.
9. In vederile Front, S Side Si Top, netezesc forma prin modificarea controlului (sau
editarea) punctelor in coloana pe care tocmai ati inserat-o pana cand veti obtine forma
dorita.

PONT: Pentru mentinerea unei portiuni aplatizate, nu miscati vertecsii din coloanele 0
sau 1 transversal sau vertical.

Uneltele de netezire ale programului Autoship sunt Porcupine Plot, Curvatre Window
si Gaussian, Mean si Absolute Curvature.
Pentru a folosi Porcupine Plot, cand vizualizati punctele de editare, clic pe
butoanele Curvature/Normals din bara Display. Este de preferat sa folositi aceasta functie
cu butonul Isolate pornit. Porcupine Plot afiseaza curbura unui rand sau a unei coloane ca
o serie de spini ce radiaza din rand sau din coloana. Lungimea spinilor indica curbura
relativa de-a lungul randului sau coloanei. Observati ca Settings - Invert Curvature
Display care ploteaza spinii ca 1/curbare, desi arata indreptarea relativa de-a lungul
randurilor sau coloanei.
Fereastra Curvature se porneste si opreste din meniul View-Curvature-Window.
Ploteaza curbarea relativa de-a lungul randului sau coloanei ca functie de lungimea
randului/coloanei. Pozitiile vertecsilor curbelor sunt afisate ca marci ingrosate vertical.

36
Aceasta fereastra poate fi redimensionata si mutata.

GAUSSIAN CURVATURE, MEAN CURVATURE Si ABSOLUTE CURVATURE

se gasesc sub meniul View. O imagine va fi redata in fereastra de vedere Para. Aceste
optiuni afiseaza curbarea in reprezentare de culori. Mean Curvature arata curbarea medie
a randurilor si coloanelor si este folosit pentru a vedea cel mai bine curbarea relativa de-a
lungul suprafetei.
Curbarea Gaussiana este produsul curbarilor randurilor si coloanelor si este buna pentru
indicarea usurintei constructiei. - cu cat este mai alba (aplatizata sau singulara) cu atat
suprafata este mai usor de construit. Observati ca optiunea Settings - Preferences -
Curvature Display - Color Compression Index care seteaza factorul la scala pentru
vederea curbarilor intr-un spectru color.
Apelati la ajutor online pentru mai multe detalii despre folosirea acestor unelte de
netezire.

9. Pentru a vedea rezultatele lucrarii, clic pe butonul Para si rotiti pentru vederea dorita.
Selectati apoi Select View - Render pentru a reda suprafata. (vezi figura 2-14).

Figura 2-14: redarea vederii corpului navei.

2.7 Controlul Flat-of-side (aplatizarea supraf.)

Aplatizarea unei sectiuni prova este cel mai usor realizata prin cele 3 coloane aflate cel
mai spre pupa. In modelul nostru, Coloana 0 este locata la mijlocul navei, coloana 1 devine
a linie neregulata si defineste asttfel capatul anterior al aplatizarii, coloana 2, mai departe,
va fi folosita pentru a se asigura ca partea curbata se contopeste bine cu partea aplatizata.
Daca randurile de puncte de control ce trec prin aceste 3 coloane sunt intotdeauna in linie
dreapta atunci suprafata va fi tangenta si neteda fata de coloana knuckle.

37
 Pentru controlul aplatizarii:
1. Clic pe View-Render pentru a va intoarce la vedere normala daca este necesar.
2. Clic pe butonul S Side.
3. Selectati suprafata Foreship si treceti la Edit Mode prin dublu-clic pe linia exterioara
suprafetei Foreship.
4. Asigurati-va ca sunteti in modul Column si opriti Isolate, daca este necesar.
5. Selectati Column 1 si faceti clic pe butonul Toggle Corner.
6. In vederile Top si SIde, mutati vertecsii longitudinal (dar nu transversal sau vertical)
pana cand acestia sunt in locatia potrivita pentru a defini capatul anterior, sau tangent cu
partea aplatizata. Nu va faceti griji in legatura cu pozitiile exacte - le puteti muta din nou
mai tarziu. (vezi figura 2-15)

Figura 2-15: Editarea Column 1 pentru definirea Flat-to-Side.

Nota: pentru a va asigura ca vertecsii se misca doar longitudinal, folositi tastele sageti de
la tastatura sau porniti Ortho dupa care aduceti vertecsii. Cand folositi ORTHO, folositi de
asemenea si SNAP sau GRID.

Acumm vom adauga inca o coloana inainte coloanei neregulate pentru a asigura
tangentialitatea de-a lungul acestei coloane neregulate.
1. Cu Column 1 selectata, clic pe butonul Add.
2. Specificati o proportie de 0 si apoi clic OK. Nu uitati, Add nu este accesibil daca
vertexul de capăt al coloanei este selectat.
3. Selectati vertexul superior al coloanei 2 si faceti clic pe butonul Isolate. (acest vertex
este impus in partea superioara a vertexului coloanei 1. Cand faceti clic pe vertecsii impusi,
cel cu numarul cel mai mic va fi selectat. Va trebui sa folositi tastele F3, F4, F5, si F6
pentru a selecta corect.)

38
 4. Vom trage intreaga coloana inainte. Pentru a ne asigura ca nu o vom misca in sus sau
in joc, se selecteaza modul Ortho

5. In vederea laterala, se trage intreaga coloana inainte tintind catre capatul de sus din
coloana 2 si tinand apasat butonul stang al mouse-ului, su muta cursorul putin inainte si
apoi se apasa tasta SHIFT si se elibereaza butonul mouse-ului.

Nota: Pentru a asigura aplatizarea si tangenta, randurile punctelor de control care trec
prin coloanele 0, 1, 2 trebuie sa formeze o linie dreapta. Cea mai usoara modalitate de
aranjare este facand ca randurile sa mearga longitudinal - nicio schimbare in T sau V - in
aceasta regiune.

6. In vederile Side, Top si Front, se aranjeaza punctele din coloanele 2 si 3 pentru a se

potrivi in sectiunile din fata. Amintit-va sa nu mutati vectorii de pe coloana 2 transversal
sau vertical. (Fig. 2-16)

2.8 Generarea partii din pupa a carenei

Poti genera partea din pupa la fel ca pentru partea din fata. Totusi, sugeram alta metoda:
lofted surface. Lofted surface este generata dintr-o serie de curbe prin legarea valorilor
parametrilor numerici cu curbele.

Vom crea partea din pupa a carenei prin lofting unei suprafete intre doua curbe: curba de
la mijlocul navei si o curba pe care o vom crea pentru a descrie etamboul din pupa. Mai

39
tarziu se vor adauga mai multe coloane pentru a umple si a determina forma.

Crearea profilului curbei partii din pupa:

1. Se face click pe Create Mode

2. Se face click pe Create Curve
3. In casuta de dialog in Create Curve selecteaza butonul Free, se tasteaza urmatoarele
si apoi se face click pe Ok

Domeniu Comanda
Numele curbei Stern Curve
Parametrii Puncte de control=8; maxim grade=2
End1 Linia de la centru-baza la capatul partii din
spate a vasului(L=100A, T=0, V=0)
End2 Capatul de sus al transom la linia de
centru(L=120A; T=0; V=U18)
Culoare Galben

5. Se face click pe butonul S side, apoi de la modul Edit se allege Grid.

6. Se da marire pe curba: se face click pe butonul marire se indica deasupra si in stanga
capatului de sus al curbei, se tine apasat pe butonul mouse-ului si se traseaza o casuta de
marire in diagonala catre partea din dreapta jos catre capatul curbei si se elibereaza
butonul.
7. Se trag punctele de control pentru formarea profilului partii din pupa. Pentru tangent
de-a lungul liniei de centru se pune vectorul de pozitie 1 la V=0. Aveti grija sa nu mutati
punctele cele mai de sus sau cele mai de jos. Se face referire la figura 2-17.
8. In vederea Front vertecsii 6 si 7 in afara bordajului pentru a forma transom. Se face
referire la figura 2-17.

40
 Figura 2-17 crearea curbei etravei

Nota: pentru a modela forma mai usor se poate selecta vertical din partea de jos a
transom (verticala5) intr-un colt.

Pentru a crea suprafata bordajului partii din pupa:

1. Se face click pe butonul Create Mode
2. Se face click pe butonul Create Surface
3. In casuta Create Surface se alege suprafata Parte din spate si se selecteaza
butonul Loft
4. Sub Method alegeti butonul radial True loft.
5. In fereastra de tip lista “Avable curves”, apasati “Midship curve” apoi butonul
“Add”, apoi ”Stern Curve” si din nou “Add”.
6.Apasati”Ok”.

Suprafata Aftship este constituita din doar doua coloane-marginea din fata la curba
“Midship”si marginea din spate la curba “Stern”. In consecinta, valoarea maxima pe care o
poate atinge randul”Maix degree”ese 1(maximum = numarul coloanelor minus 1), astfel nu
exista nici o curbura in directia longiudinala.De asemenea, aceste doua coloane au aceeasi
forma ca si curbele din care sunt derivate, dar nu sunt conectate in nici un fel cu aceste
curbe.Pentru a pastra forma coloanelor identica cu cea a curbelor, nu trebuie sa mutam nici
una dintre aceste coloane.

Nota: Daca se seteaza vertex 5 ca un colt, atunci “Aftship”,are un rand de incheietura

(linia diagonala) corespunzator coltului.

41
 Pentru a adauga coloane aditionale suprafetei “Aft Hull Surface” :
1. Apasati butonul “Edit mode”
2. In vederea “S Side” , selectati coloana de la capatul din fata al suprafetei Aftship
si apasati butonul Add.(asigurati-va ca sunteti in modul coloana, nu rand si ca nu aveti
vertexul de sus selectat)
3. Specificati o proportie de 0 si apasati OK pentru a crea inca o coloana in aceiasi
pozitie ca cea din fata
4. Apsati butonul Isolate pentru a lucra la noua coloana (col 1) fara interferenta din
partea coloanei care a fost copiata.(verificati ca col 1 sa fie selectat).
5. Selectati vertexul de sus si trageti-l aproximativ unde vreti ca Flat-Of-Side sa se
termine si apoi tineti apasata tasta Shift si eliberati butonul mouse-ului.Aveti grija sa nu
deplasati vertexul vertical: urmariti coordonatele cursorului si comparati valoarea verticala
a cursorului cu coordonata verticala a vertxului. Acest lucru va fi mai usor de realizat daca
activati Ortho.
6. Apasati butonul Corner pentru a transforma coloana 1 intr-o incheitura. Acest
lucru transforma coloana 1 in capatul parii plate a partii laterale.
7. Modificati coloana 1 pentru a forma capatul de la spate al Flat-Of-Side atat in
vederea S-Side cat si in cea de ansamblu. Amintiti-va sa mutati vertexurile numai
logitudinal.
8. Avand coloana 1 selectata in modul Editare, apasati butonul Add.
9. Specificati o proportie de 0 si apasati Ok.
10. Notati vertexurile coloanei 2 spre inapoi pentru a asigura tangenta la Flat-Of-Side.
Nu le mutati transversal sau vertical. In vederea de ansamblu suprafata apare sub forma
unor linii drepte(nu curbate). Acest lucru se intampla pentru ca gradul maxim al randului
este numai 1. Ne vom ocupa de asta chiar acum.
11. Selectati Edit- Navigator
12. In fereastra de dialog a atributelor, setati CDeg pentru Aftship la valoarea de 3 si
CRes la 20. De asemenea setati RRes la 60 pentru a permite afisarea mai buna a formei
suprafetei. Apasati Ok.
13. Pentru a ajuta la aplatizare mergeti la Settings-Contours si adaugati un alt grup
de cuple de la 0 la 120 la pasul 10.
14. Activati conturile prin apasarea butonului Contours (vezi figura 2-18).
Scopul aplatizarii unei suprafete este de a obtine curgerea randurilor si coloanelor la fel
de lin ca liniile. Incepeti cu punctele de control pentru a fi siguri ca materialul de baza este
fin, apoi avansati prin finisarea punctelor de editare. Reglati precis pozitiile vertexului
uitandu-va la Mean Curvature. Daca este necesar adaugati inca o coloana sau doua in fata
coloanei afalate in lucru pentru a ajuta la aplatizare. Puteti de asemenea sa adaugati mai
multe randuri, totusi fiti constienti de faptul ca puteti sa afectati forma partii de mijloc a
navei.

42
 Figura 2-18: Suprafata Aftship
Datorita incheieturii in Stern Curve, suprafata Aftship a fost creata cu un rand incheietura
(knuckle). Vi se poate parea mai usor sa aplatizati suprafata Aftship daca transformati
randul incheietura (randul 7) intr-un rand neincheietura: selectati randul si apasati butonul
Toggle Corner. Totusi, daca dezactivati incheietura, veti observa ca marginea posterioara
a suprafetei nu mai irespecata stern curve. Solutia usoara este de a aplatiza suprafata si apoi
de a transforma din nou randul intr-o linie de incheietura.
Trebuie sa va asigurati ca linia incheieturii nu cauzeaza un efect nedorit prin pozitionarea
vertexului incheieturii pa linie dreapta intre vecinii sai. Pentru a realiza acest lucru
indreptati portiunea coloanei care include cele doua vertexuri de o parte si de alta ale
vertexului incheieturii: in modul coloana apasati pe vertexul de dedesubtul vertexului
incheieturii, apoi apasati butonul de indreptare si apoi pe vertexul de deasu[ra vertexului
incheieturii. Ar trebui sa repetati operatiunea de indreptare in una din celelalte vederi
pentru a va asigura ca vertexul incheieturii se gaseste in linie dreapta intre vecinii sai.(vezi
figura 2-19).

43
 Figura 2-19
2.9 Adaugarea unui bowtruster
Acest exercitiu demonstreaza cum se proiecteaza o curba pe o suprafata si arata o posibila
utilitate pentru o curba proiectata. Vom crea doua curbe- o curba model si proiectia sa si
apoi vom crea o suprafata intre ele pentru a realiza bowtrusterul.
Pentru a crea curba model:
1. Apasati butonul Create Mode si butonul Create Curve.
2. Selectati caseta Arc, introduceti urmatoarele si apasati Ok.

Field Entry
Curve Name Circle
Plane Start: 0*; End: 360* Side
Centre On the centreline, at an appropriate position
for the bowthruster (we used: 108F, 0T and
3U)
Angles Start: 0*; End: 360*
Semi Axes Radius: An appropriate radius, we used: 1.1
m Circular: Checked

44
Pentru a crea linia velaturii (linia de ghidaj)
1. Click pe butonul Create Mode si pe butonul Create Curve.
2. Click pe butonul Free.
3. Introduceti urmatorii parametric si apasati OK:

Field Entry
Curve Name Fwd Sheer at Centerline
Parameters Control Points = 4; Max Degree = 3
End 1 L=0, T=0, V=U18
End 2 L=F120, T=0, V=U18
Colour Bright Green

4. Daca doriti sa create selatura puntii navei, treceti in modul Edit si in vederea S-
Side si mutati cele trei puncte extreme de la pupa in jos pentru a forma o curba
neteda.
Pentru a crea suprafata puntii:
1. Click pe Create Mode si Create Surface.
2. Click pe Sweep.
3. Introduceti urmatorii parametrii si apasati OK:

Field Entry
Surface name Foredeck
Pattern Curves Din caseta de sus alegeti Deck Camber
Guide Curves Din caseta de sus alegeti Fwd Sheer at
Centerline
Options Parallel:Centerline

Nota: paralela se va mentine in pozitia perpendicular pe curba de curbura a puntii

ca si cum ar matura suprafata, acolo unde vor fi montate traversele de punte. Daca
Paralele nu a fost verificata, relatia dintre cele doua curbe se va mentine, desi,
pentru a o mentine perpendicular pe curba de ghidare, curba etalon se va roti ca si
cum s-ar roti de-a lungul curbei de ghidaj.

45
 4. Vederea suprafetei in 4-view pentru a observa curbura si selatura. Poate fi de
ajutor modul Mesh. (figura 2-24)

Pentru a aranja suprafata puntii:

1. Selectati Foredeck si Foreship.

Nota: In caseta Make Comps Invisible a fost selectat atunci cand ati creat grupul
HullFwd vizibilitatea suprafetei Foreship va fi oprita si nu veti putea sa o selectati de pe
ecranul principal. Pentru a o putea folosi, intrati in meniul Navigator si selectati coloana
Vis. pentru suprafata Foreship (prova).
2. Click pe butonul Surf-Surf Intersect. (Daca butonul este inverzit, vezi nota de mai
jos). In caseta de dialog a meniului Surf-Surf Intersect asigurati-va ca cele doua
suprafete selectate sunt Foredeck si Foreship, setati valoarea de tolerant la 0,005m,
culoarea curbei purpurie si apasati OK
Aceasta va crea doua curbe care descriu intersectia provei su linia puntii prova; o
curba, Foreship Int1, este incastrata in suprafata provei, Foredeck Int1, este
incastrata in suprafata puntii prova. Pentru a evita o confuzie ulterioara, sugeram sa
redenumiti curbele dupa urmatoarele conventii: redenumiti Surf Int1 in SurfB-SurfA,
si SurfB Int1 in SurfA-SurfB, in care primul nume indica suprafata in care este
incastrata curba, “-“ indica intersectia curbelor, iar cel de-al doilea nume indica
suprafata intersectata.

46
3. Redenumiti curba Foreship Int1 in Foresdesk-Foreship: click Edit-Navigator, click
pe numele Foreship Int1 si apoi click pe butonul Properties. In caseta Curve
Properties, sub Name, tastati Foredeck-Foreship si apasati OK.
4. Similar, redenumiti Foredeck Int1 in Foreship-Foredeck.

5. Selectati suprafata Foredeck.

6. Click pe butonul Trim Surface.

7. In caseta de dialog a Trim Surface Foredeck, selectati curba Foredeck-Foreship si

apasati OK. Selectati OK la prima optiune din lista si NO la celelalte.

8. Selectati suprafata Foreship.

9. Click pe butonul Trim Surface.

10. In cutia de dialog a Trim Foreship Surface selectati ambele curbe Foreship-
Foredeck si Foreship-Thruster si apasati OK. Selectati YES la prima optiune si NO
la urmatoarele. (vezi figura 2-25.)

2.11 Adaugarea unei punti la pupa cu înclinare si selatura.

Utilizati aceeasi procedura pentru a crea suprafata Aftdeck. In exemplu am pastrat Aft
Sheer la curba Centerline orizontala.

47
 2.12 Crearea unui grup compact al intregii nave.

Pentru a crea un grup:

1. Selectati una din suprafetele pe care ati creat-o.

2. Click pe optiunile meniului Arrange-Group.

3. In caseta de dialog a New-Group, tastati numele Main si apasati OK.

4. Cu grupul Main selectat, click pe butonul numit Group din partea dreapta
superioara a ecranului pentru a deschide caseta de dialog a Group Editor.

5. In caseta de dialog a Group Editor sub Object-Select, click pe butonul radio

Surface.

6. In bara de optiuni exact sub aceasta, alegeti una dintre celelalte suprafete.
7. Apasti butonul Add. Suprafata selectata va fi adaugata la lista de obiecte.
8. Adaugati cele trei suprafete ramase in acelasi mod.
9. Apasti butoanele Stbd+Port pentru a avea toate suprafetele selectate reflectate pe
cealalta parte a corpului.
10. Inchideti fereastra Group Editor.
11. Schimbati modul de vizualizare in Para si aplicati-l grupului.

Fig.2-26
2.13 Proprietetile Materialului
In acesta sectiune vom lucra putin cu proprietatile materialului:
1. Selectati grupul Main.
2. Apasti butonul Properties
3. In fereastra Group Editor,in lista din stanga selectati suprafata Aftdeck.

48
4. In cadrul structurii Material ,apasati butonul Edit Material.
5. In fereastra Material, la lista din stanga alegeti Steel, sub Effectiveness, alegeti
Thin Shell,setati Thick la 0.015 si apasti OK.
6. In fereastra Material apasti butonul Apply to All.
7. Apasti OK.
8. Cu grupul Main selectat,alegeti optiunea Report-Create-Weights and Areas.
9. Deschideti fereastra cu rapoarte si vedeti rezultatele.

49
ONCICA VALENTIN

LABORATOR 5 CALCULUL ELEMENTELOR FLOTABILITĂŢII

PE CARENĂ DREAPTĂ SI ESTIMAREA PERFORMANTELOR DE
NAVIGATIE
LABORATOR 6 CALCULUL SI ANALIZA STABILITĂŢII PENTRU
NAVA INTACTA SI AVARIATA

3.1.Ccompartimentarea navei

Pentru realizarea compartimentării navei se procedează astfel:

- ţinând cont de dimensiunile navei, precum şi de formele corpului navei, se
stabileşte tipul de navă (cargou, petrolier, mineralier, portcontainer, etc.);
- se reprezintă schema generală simplificată de dispunere a compartimentelor, atât
în plan vertical, cât şi în plan orizontal. Pentru aceasta se vor construi pe format A4,
obligatoriu, următoarele compartimente:
- forepeak şi after peak;
- compartimentul maşini (CM);
- magaziile de marfă;
- tancuri de balast, combustibil (păcură şi motorină), ulei şi apă tehnică.
Dispunerea pereţilor transversali şi longitudinali care delimitează
compartimentele enumerate, precum şi numărul acestor compartimente nu se impun;
totuşi, pentru tancurile de combustibil, ulei şi apă tehnică, se va ţine cont de asigurarea
autonomiei impuse.
- cu programul Modelmaker se vor construi, pe rând, compartimentele schiţate.
Veţi ţine cont de următoarele:
- programul consideră originea sistemului de axe la intersecţia dintre
cuplul maestru şi linia chilei. În consecinţă, orice distanţă măsurată spre prova
va fi însoţită de litera „f”, şi orice distanţă măsurată spre pupa va fi însoţită de
litera „a”. Spre exemplu, dacă distanţa de la peretele picului prova, până la
cuplul maestru este de 87,2 m, vom introduce: 87.2f
- pentru toate compartimentele pe care le veţi construi, veţi preciza clasa
Container. Corpul navei (hull) are clasa Displacer, iar dacă veţi dori să
construiţi obiecte deasupra punţii principale, acestea vor avea clasa Sail.
- poziţia compartimentului faţă de planul diametral (PD) se precizează
prin bifarea butonului respectiv (Port, Center, Starboard).
- pentru tipul de componentă, puteţi alege din listă ce formă doriţi; vă
recomand să alegeţi forma Box (paralelipiped dreptunghic). În fereastra
Create Box va trebui să precizaţi poziţia componentei faţă de origine, astfel:
- poziţia pe lungimea navei se stabileşte completând: Aft end
(extremitatea pupa), respectiv Fwd end (extremitatea prova);
- poziţia pe lăţimea navei se stabileşte completând: Inboard
(distanţa de la PD la peretele interior al compartimentului),
respectiv Outboard (distanţa de la PD la peretele exterior al
compartimentului);

50
 - poziţia pe înălţime se stabileşte completând: Bottom (poziţia
planşeului de fund), respectiv Top (poziţia planşeului de punte).
- pentru a construi un compartiment care ia forma corpului navei (deci nu
are formă paralelipipedică), se procedează astfel:
- în Outboard şi, eventual, în Top se introduc valori mult mai
mari decât cele din schemă (în acest fel se realizează un
paralelipiped care depăşeşte formele corpului navei).
- se intersectează paralelipipedul construit, cu corpul navei,
folosind comanda Fit to. Atenţie: intersecţia se realizează cu
componenta C1 din Hull
- dacă aţi construit un compartiment situat într-un bord (de exemplu: Tk
1 DO P = adică tancul de motorină nr. 1, situat în babord) şi doriţi să
construiţi şi compartimentul simetric (Tk 1 DO S), există comanda Mirror
care realizează acest lucru mult mai simplu.
- în cazul în care s-a greşit la introducerea datelor, şi obiectul
(compartimentul) realizat nu corespunde schiţei, acesta poate fi şters
selectând Remove din
Edit Parts/Components…..

Atenţie: Deşi modalitatea de lucru este, în general, aceeaşi, comenzile pot să difere, în
funcţie de varianta de soft cu care se lucrează (Modelmaker 7.1.1, sau variante
mai vechi, de ex. Modelmaker 5.3.2 ).

3.2 Algoritm de lucru cu modelmaker 7.1.1:

A. Încărcarea modelului geometric:

1. din lista de programe se alege Modelmaker 7.1.1;
2. File;
3. Open…;
4. se încarcă modelul geometric avut la dispoziţie.
B. Editarea unui compartiment:
1. Edit;
2. Parts/Components…..;
3. Tanks (din Ship Layout);
4. Add Part…;
5. se denumeşte compartimentul (ex: Magazia 1);
6. se stabileşte poziţia compartimentului (în blocul Side);
7. se stabileşte clasa compartimentului (în blocul Class);
8. se alege lichidul conţinut, dacă este cazul (din lista Fluid name);
9. Add component….;
10. se stabileşte poziţia obiectului creat în fereastra Create Box;
11. se intersectează obiectul creat, cu corpul navei (dacă este cazul);
12. OK.

51
ALGORITM DE LUCRU CU MODELMAKER 5.3.2:

A. Încărcarea modelului geometric:

1. din lista de programe se alege Modelmaker 5.3.2;
2. File;
3. Open GF;
4. se încarcă modelul geometric avut la dispoziţie.
B. Editarea unui compartiment:
1. din meniul Options selectaţi Meters (dacă este selectat Feet, atunci
obiectele create vor avea dimensiunile în picioare);
2. Edit;
3. Part Create/Edit…..;
4. în fereastra Create Part:
- se apasă butonul Add;
- în Part Name se denumeşte obiectul;
- se stabileşte poziţia compartimentului (în blocul Side);
- se selectează Containers (în blocul Class);
- se alege lichidul conţinut, dacă este cazul;
- OK;
5. Component Create;
6. Box;
7. Input;
8. în fereastra Create Box se poziţionează obiectul;
9. se revine în fereastra Create Component şi se apasă Done;
10. pentru realizarea intersecţiei se procedează astfel:
- Edit;
- Fit to;
- în fereastra Fit to se selectează obiectele care se vor intersecta;
- din blocul Type of Fit se alege Internal, sau External (partea
internă, respectiv externă, pe care dorim să o păstrăm după
intersecţie);
- OK
Observaţie: În Modelmaker 5.3.2, din meniul View se poate selecta ce anume se doreşte
a se vizualiza; pentru o vizualizare cât mai bună şi mai completă, vă
recomand să selectaţi Iso (pentru vedere izometrică) şi View All (pentru a
vizualiza toate componentele, inclusiv corpul navei).

52
53
 3.3. Studiul stabilităţii şi asietei navei

După ce s-a realizat modelul geometric al navei, cu programul Autohydro se pot

efectua calculele de stabilitate şi de asietă, pentru orice situaţie de încărcare a navei.
Modul de lucru în variantele Autohydro 6.5.0 şi Autohydro 5.3.2 este acelaşi:

2.1 Încărcarea modelului geometric:

1. din lista de programe se alege Autohydro 6.5.0 sau Autohydro 5.3.2;
2. File;
3. Open;
4. se încarcă modelul geometric avut la dispoziţie.
Dacă nu s-au făcut greşeli la editarea modelului geometric, acesta va putea fi
încărcat în Autohydro. Pe ecran ar trebui să apară cele 3 vederi ale modelului (Profile
View, Body View şi Plan View), fereastra Tank Contents (stânga jos), precum şi
fereastra Hydrostatic Values (dreapta jos) cu cele mai reprezentative mărimi hidrostatice
ale navei: Displacement (deplasamentul total al navei - în tone), Deadweight
(deplasamentul deadweight al navei – în tone), Draft status (pescajele la extremităţi şi la
cuplul maestru - în metri), Heel (unghiul de înclinare a navei, în plan transversal – în
grade), Trim (unghiul de înclinare a navei, în plan longitudinal – în grade), GM (înălţimea

54
metacentrică transversală – în metri), LCG (abscisa centrului de greutate a navei - în
metri) şi VCG (cota centrului de greutate a navei - în metri).
Observaţie: Dacă fereastra Tank Contents nu apare, se resetează ecranul, astfel:
Window, Reset Desktop.

2.2 Introducerea masei navei goale:

1. meniul Condition;
2. Light Ship. În fereastra care se deschide, se completează Weight (masa
navei goale – în tone), precum şi LCG, TCG, VCG (coordonatele centrului
de greutate a navei goale - în metri). Pentru o poziţie corectă a navei:
TCG=0;
3. Distributed. În fereastra Light Ship Weight Distribution care se
deschide, se completează tabelul cu datele cerute, pentru a distribui masa
navei goale pe toată lungimea navei (conform diagramei de distribuţie a
masei navei goale). În cazul în care nu avem la dispoziţie această
diagramă, atunci se realizează o distribuţie uniformă, pe toată lungimea
navei, a masei navei goale. Introducerea nedistribuită a masei navei goale,
va distorsiona semnificativ diagramele privind rezistenţa longitudinală a
corpului navei.
4. Solve (butonul din stânga sus, cu un triunghi roşu). Acţionând acest buton,
se actualizează datele introduse şi se realizează echilibrul navei (în cele 3
vederi se poate vizualiza linia de plutire a navei, pentru această situaţie, iar
în fereastra Hydrostatic Values se pot observa datele introduse, precum şi
pescajele corespunzătoare acestei situaţii).

2.3 Realizarea încărcării navei

În Tank Contents se completează, pentru fiecare compartiment în parte, coloana

Fill, în procente, precum şi coloana Spgr (densitatea specifică – în t/m3, care este
inversul indicelui de stivuire). Se observă că apar densităţile specifice, aşa cum au fost ele
selectate în Modelmaker, la compartimentele la care s-a făcut această selecţie. Dacă se
doreşte modificarea acestor densităţi, se poate face.
Observaţie: La finalul încărcării, sau de câte ori se doreşte, se acţionează butonul Solve
pentru a se realiza echilibrul navei.
Pentru realizarea încărcării navei, se vor avea în vedere următoarele:
1. în magazii pot fi ambarcate mărfuri cu densităţi diferite;
2. rezervele de combustibil, ulei şi apă tehnică ce se ambarcă, trebuie să
asigure autonomia impusă (5000 Mm);
3. poziţia transversală a navei: heel = 0;
4. poziţia longitudinală a navei: apupată (în acest fel se asigură, de regulă, o
rezistenţă la înaintare minimă a navei);
5. înălţimea bordului liber trebuie să respecte prevederile impuse de
Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare;

55
 6. înălţimea metacentrică transversală iniţială – GM – trebuie să respecte
normele privind asigurarea stabilităţii navei respective (în niciun caz
aceasta nu va fi mai mică de 0,15 m).
Dacă sunt respectate aceste cerinţe preliminare privind încărcarea, se poate trece
la efectuarea calculelor.

2.4 Efectuarea calculelor de stabilitate şi asietă

Din meniul Calculate se pot efectua calculele dorite, iar rezultatele, obţinute sub
formă de diagrame, precum şi valori numerice, se regăsesc în Report (acesta se salvează
ca document Word, cu extensia RTF). Se pot efectua următoarele calcule:
1. Cross Curves. În fereastra Drafts care se deschide, trebuie să precizaţi
limitele pescajului mediu între care se va face calculul (First – limita
inferioară, respectiv Last – limita superioară), pasul de calcul – Step
(dacă, de exemplu, Step=1 atunci calculele se vor efectua din metru în
metru), precum şi locaţia unde se măsoară pescajul (se poate bifa
Midship). Calculele se efectuează din 5° în 5°, între 5° - 60°, şi sunt
prezentate în Report.
2. Hull Data. Din fereastra Hull Characteristics se poate selecta:
2.1 Hull Data şi se obţin diverse informaţii privind corpul navei:
- dimensiuni ale navei, deplasament, volumul carenei;
- coeficienţi de fineţe: Prismatic, Block (coeficientul bloc al carenei),
Midship (coeficientul suprafeţei maestre imerse), Waterplane
(coeficientul suprafeţei plutirii);
- rapoarte între dimensiuni;
- arii ale suprafeţelor: Waterplane (aria suprafeţei plutirii), Wetted
Surface (aria suprafeţei udate a carenei), Under Water Lateral
Plane (aria suprafeţei de derivă), Above Water Lateral Plane (aria
suprafeţei velice);
- coordonate ale centrelor caracteristice: Buoyancy (centrul de
carenă), Flotation (centrul suprafeţei plutirii).
2.2 Curves of Form;
2.3 Component Volumes;
2.4 Section Area Curve(s);
3. Hydrostatics (diagrama de carene drepte), care prezintă, în funcţie de
pescaj, variaţia următoarelor mărimi:
- LCB [m] – abscisa centrului de carenă (distanţa măsurată de la centrul
de carenă la cuplul maestru);
- VCB [m] – cota centrului de carenă (distanţa măsurată pe verticală, de
la planul de bază la centrul de carenă);
- LCF [m] – abscisa centrului plutirii (distanţa măsurată de la centrul
plutirii la cuplul maestru);
- TPC [t/cm] – deplasamentul unitar (masa care, ambarcată la bord,
produce o modificare a pescajului mediu de 1 cm.);

56
 - MTC [t·m/cm] – momentul unitar de asietă (momentul care
acţionează asupra navei în plan longitudinal, producând
acesteia o asietă de 1 cm.);
- KML [m] – cota metacentrică longitudinală (distanţa măsurată pe
verticală, de la planul de bază la metacentrul longitudinal);
- KMT [m] – cota metacentrică transversală (distanţa măsurată pe
verticală, de la planul de bază la metacentrul transversal);
4. Righting Arm (diagrama braţului stabilităţii statice).

2.5 Verificarea îndeplinirii condiţiilor IMO privind stabilitatea

În figura 1 este prezentată diagrama stabilităţii statice, cu următoarele elemente:

- lsφ, sau GZ - braţul stabilităţii statice, în metri;
- φ – unghiul de înclinare în plan transversal – în grade;
- φM – unghiul de maxim al diagramei – în grade (M – punctul de maxim);
- φV – unghiul de apus al diagramei – în grade (V – punctul de apus);
- lsφM – valoarea maximă a braţului stabilităţii statice - în metri;
- GM – înălţimea metacentrică iniţială (când nava este pe plutire dreaptă) -
în metri.

lsm 

grade
V
O 10 20 30 40

lsM
lsV

Fig. 1 Diagrama stabilităţii statice

Pentru ca încărcarea navei să fie corectă, din punctul de vedere al stabilităţii,

trebuie să se verifice îndeplinirea condiţiilor IMO privind stabilitatea, astfel:
C1: φM ≥ 30°;
C2: φV ≥ 60°;
C3: lsφM ≥ 0.20 m, pentru navele cu LCWL ≥ 105 m;
lsφM ≥ 0.25 m, pentru navele cu LCWL ≤ 80 m;

57
 Pentru navele cu lungimi cuprinse între 80 m şi 105 m, se interpolează liniar
pentru a afla valoarea maximă a braţului stabilităţii statice;
C4: GM ≥ GMmin. Valoarea minimă a înălţimii metacentrice iniţiale, pentru
diferite tipuri de nave, este dată în tabelul de mai jos.

Tabel 1
Tipul navei GMmin [m]
Nave cu LCWL ≤ 20 m, de orice tip 0,50
Nave de pescuit 0,35
Nave pentru transport cereale 0,30
Nave port container 0,20
Nave care transportă lemn pe punte 0,05
Nave cu LCWL > 20 m, de orice tip, cu excepţia celor de mai sus 0,15

Valoarea înălţimii metacentrice iniţiale este dată în fereastra Hydrostatic

Values (dreapta jos) cu cele mai reprezentative mărimi hidrostatice ale navei. Se
precizează faptul că această valoare este corectată (ţine cont de eventualele încărcături
lichide cu suprafeţe libere).
Observaţie: Valoarea înălţimii metacentrice iniţiale se poate determina şi din
diagrama stabilităţii statice, astfel (vezi figura de mai sus):
1. se trasează, pe diagramă, tangenta în origine;
2. se măsoară 1 rad. (aproximativ 57,3°) pe axa orizontală;
3. segmentul măsurat pe verticală, între axa orizontală şi tangentă (la distanţa de
1 rad. de origine), reprezintă, la scara braţului stabilităţii statice, chiar înălţimea
metacentrică iniţială.
C5: A0° - 30° ≥ 0,055 m·rad, unde A0° - 30° reprezintă aria suprafeţei situată sub
curba braţului stabilităţii statice, între 0° şi 30°;
C6: A30° - 40° ≥ 0,03 m·rad, unde A30° - 40° reprezintă aria suprafeţei situată sub
curba braţului stabilităţii statice, între 30° şi 40°;
C7: A0° - 40° ≥ 0,09 m·rad, unde A0° - 40° reprezintă aria suprafeţei situată sub
curba braţului stabilităţii statice, între 0° şi 40°.

Precizare: Dacă cel puţin o condiţie nu este îndeplinită, atunci se reface planul de
încărcare a navei şi se repetă algoritmul.

Exemplu de verificare a îndeplinirii condiţiilor IMO privind stabilitatea. În

tabelul 2 sunt date valorile braţului stabilităţii statice, în funcţie de unghiul de înclinare.

Tabel 2
φ [°] lsφ [m]
0,00 0,000
5,00 0,637
10,00 1,268
15,00 1,880
20,00 2,453
25,00 2,939

58
 30,00 3,299
35,00 3,555
40,00 3,673
41,84 3,681
45,00 3,656
50,00 3,538
55,00 3,359
60,00 3,111

C1: φM = 41,84° - condiţie îndeplinită;

C2: φV ≥ 60° - condiţie îndeplinită;
C3: lsφM = 3,681 m - condiţie îndeplinită;
C4: GM = 7,312 m (din Hydrostatic Values) - condiţie îndeplinită;
Pentru calculul ariilor suprafeţelor situate sub curba braţului stabilităţii statice,
se poate aproxima diagrama cu funcţii liniare, obţinându-se, astfel, suprafeţe
triunghiulare, respectiv trapezoidale:
C5:
0,637  5 0,637  1,268  5 1,268  1,880  5 1,880  2,453  5
A030     
2  57,3 2  57,3 2  57,3 2  57,3

2,453  2,939  5  2,939  3,299  5  0,945m  rad - condiţie îndeplinită;
2  57,3 2  57,3
C6: A3040 
3,299  3,555  5  3,555  3,673  5  0,614m  rad - condiţie
2  57,3 2  57,3
îndeplinită;

C7: A040  A030  A3040  1,559m  rad - condiţie îndeplinită.

Cross Curves of Stability

Righting Arms(heel) for VCG = 3.00

Trim aft 5.99 deg. at heel = 0 (RA Trim = 0)

Displ (MT) 5.000s 10.000s 15.000s 20.000s 25.000s 30.000s

19.484 3.875s 4.472s 4.829s 5.324s 5.814s 6.222s
434.381 3.344s 4.880s 5.678s 6.112s 6.280s 6.317s
1001.404 2.109s 3.770s 4.726s 5.330s 5.702s 5.874s
1654.181 1.581s 3.012s 4.037s 4.709s 5.168s 5.499s
2371.152 1.300s 2.500s 3.512s 4.236s 4.752s 5.131s
3144.433 1.113s 2.162s 3.097s 3.856s 4.420s 4.847s
3965.939 0.982s 1.920s 2.783s 3.540s 4.149s 4.627s
4826.625 0.882s 1.740s 2.546s 3.282s 3.923s 4.450s
5722.467 0.807s 1.602s 2.365s 3.080s 3.731s 4.299s
6650.631 0.750s 1.495s 2.224s 2.922s 3.575s 4.165s
7610.343 0.707s 1.413s 2.114s 2.798s 3.453s 4.040s
8600.299 0.675s 1.351s 2.029s 2.701s 3.351s 3.900s
9619.367 0.651s 1.305s 1.963s 2.624s 3.247s 3.750s
10661.020 0.634s 1.271s 1.915s 2.562s 3.133s 3.587s

59
11722.380 0.622s 1.248s 1.881s 2.494s 3.008s 3.415s
12803.130 0.615s 1.233s 1.855s 2.411s 2.866s 3.231s
Displ (MT) 35.000s 40.000s 45.000s 50.000s 55.000s 60.000s
19.484 6.312s 6.309s 6.266s 6.082s 5.919s 5.656s
434.381 6.244s 6.094s 5.882s 5.619s 5.322s 5.012s
1001.404 5.923s 5.886s 5.789s 5.649s 5.490s 5.333s
1654.181 5.669s 5.739s 5.741s 5.712s 5.658s 5.565s
2371.152 5.407s 5.613s 5.718s 5.773s 5.747s 5.632s
3144.433 5.196s 5.487s 5.680s 5.765s 5.732s 5.599s
3965.939 5.014s 5.361s 5.591s 5.680s 5.644s 5.511s
4826.625 4.890s 5.238s 5.441s 5.533s 5.509s 5.391s
5722.467 4.771s 5.092s 5.283s 5.353s 5.333s 5.241s
6650.631 4.635s 4.935s 5.108s 5.174s 5.152s 5.067s
7610.343 4.477s 4.765s 4.927s 4.990s 4.969s 4.883s
8600.299 4.307s 4.577s 4.734s 4.798s 4.787s 4.709s
9619.367 4.123s 4.379s 4.531s 4.601s 4.598s 4.531s
10661.020 3.929s 4.171s 4.322s 4.398s 4.405s 4.352s
11722.380 3.727s 3.953s 4.106s 4.189s 4.210s 4.178s
12803.130 3.516s 3.731s 3.881s 3.973s 4.011s 4.003s
Water Specific Gravity = 1.025.

Cross Curv es
Displacement in Metric Tons
0.0 5000.0 10000.0

5 A
r
10 6.0 m
15 s
20
i
25 5.0 n
30
35 m
40
4.0
45
50
55
3.0
60

2.0

1.0

0.0

Hull Data (with appendages)

Baseline Draft: 7.528 at Origin

Trim: aft 0.32 deg.
Heel: stbd 0.10 deg.

DIMENSIONS
Length Overall: 121.800 m LWL: 118.263 m Beam: 23.000 m BWL: 22.989 m
Volume: 12526.140 m3 Displacement: 12839.360 MT

60
COEFFICIENTS
Prismatic: 0.641 Block: 0.594 Midship: 0.926 Waterplane: 0.783

RATIOS
Length/Beam: 5.296 Displacement/length: 216.328 Beam/Depth: 2.966
MT/ cm Immersion: 21.818

AREAS
Waterplane: 2128.567 m2 Wetted Surface: 3063.329 m2
Under Water Lateral Plane: 813.895 m2 Above Water Lateral Plane: 706.119 m2

CENTROIDS (Meters)
Buoyancy: LCB = 0.487 fwd TCB =0.010 port VCB = 4.239
Flotation: LCF = 1.903 aft
Under Water LP: 0.593 fwd of Origin, 3.581 below waterline.
Above Water LP: 5.378 fwd of Origin, 4.107 above waterline.

Note: Coefficients calculated based on waterline length at given draft

Hull Form Coefficients (with appendages)

Baseline Draft: 7.528 at Origin

Trim: aft 0.32 deg.
Heel: stbd 0.10 deg.
Draft Volume Coefficients WS Area
m m3 Cp Cb Cms Cwp Cvp Cws m2
-0.210 0.00 0.557 0.250 0.449 1.079 0.232 7.218 0.29
0.521 434.12 0.502 0.323 0.642 0.570 0.566 5.159 1,037.01
1.019 986.37 0.530 0.394 0.743 0.599 0.658 3.993 1,239.15
1.517 1,621.79 0.546 0.429 0.786 0.623 0.688 3.513 1,422.13
2.014 2,317.75 0.561 0.457 0.814 0.646 0.707 3.232 1,579.07
2.511 3,068.36 0.573 0.475 0.829 0.666 0.714 3.057 1,732.70
3.009 3,865.91 0.583 0.497 0.853 0.683 0.728 2.913 1,868.66
3.506 4,700.50 0.591 0.511 0.864 0.696 0.734 2.807 2,001.39
4.004 5,570.74 0.597 0.521 0.872 0.705 0.738 2.734 2,139.64
4.501 6,470.66 0.603 0.533 0.884 0.717 0.743 2.674 2,272.78
4.998 7,400.67 0.607 0.543 0.894 0.729 0.744 2.626 2,405.48
5.496 8,360.39 0.611 0.552 0.902 0.739 0.746 2.583 2,534.09
5.992 9,347.19 0.615 0.559 0.910 0.750 0.746 2.547 2,662.12
6.492 10,362.78 0.623 0.570 0.916 0.759 0.752 2.529 2,791.55
6.990 11,393.58 0.631 0.582 0.921 0.770 0.755 2.520 2,921.28
7.489 12,444.98 0.640 0.593 0.926 0.782 0.758 2.516 3,051.68

Note: Coefficients calculated based on waterline length at given draft

61
 Curv es of Form (w ith appendages)
Coefficient
0.0 0.5 1.0

Prismatic (Cp) d
7.0 r
Bloc k(Cb) a
Mids hip(Cms) f
Water Plane(Cwp) 6.0 t
m
Vol. m^3
WS Area m^2
5.0
Vert. Prismatic (Cvp)
Wet Surface (Cws)
4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
Water Plane(Cw p) x 1 0.0 1.0
Vol. m^3 x 10000 0.0 1.0
WS Area m^2 x 1000 0.0 1.0 2.0 3.0
Wet Surfac e (Cw s) x 1 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0

Displacer Parts

Part Component Gr.Vol. LCV TCV VCV Effect

(m3) (m) (m) (m)
HULL C1 20229.14 1.113f 0.000 6.201 1.000
Total Volume: 20229.14

62
 Section Area Curv es (w ith appendages)
Longitudinal Location
50.0a 0.0a 50.0f

Draft 0.00 A
r
Draft 0.50 e
Draft 1.00 150.0 a
Draft 1.50
m
Draft 2.00 2
Draft 2.50
Draft 3.00
Draft 3.50
Draft 4.00 100.0
Draft 4.50
Draft 5.00
Draft 5.50
Draft 6.00
Draft 6.50
Draft 7.00
50.0
Draft 7.50

0.0

Hydrostatic Properties

Draft is from Baseline.

Trim: aft 0.32 deg., No heel, VCG = 3.000

Draft at Displ LCB VCB LCF TPcm MTcm KML KMT

2.000f (MT) (m) (m) (m) (MT/cm) (MT-m (m) (m)
(m) /deg)
0.000 19.484 15.285a 0.052 10.273a 3.342 457.242 1,347.439 229.930
0.500 434.381 1.506f 0.271 3.842f 10.373 6459.711 854.950 45.996
1.000 1001.404 2.716f 0.543 3.370f 12.208 8940.492 514.475 27.595
1.500 1654.181 2.946f 0.823 3.073f 13.746 11251.160 392.660 21.472
2.000 2371.152 2.911f 1.105 2.557f 14.891 13135.240 320.359 17.961
2.500 3144.433 2.749f 1.389 2.074f 15.986 15030.930 276.852 16.060
3.000 3965.939 2.554f 1.673 1.638f 16.789 16810.380 245.831 14.288
3.500 4826.625 2.328f 1.958 1.116f 17.560 18617.640 223.980 13.139
4.000 5722.467 2.118f 2.242 0.765f 18.241 20322.650 206.455 12.291
4.500 6650.631 1.899f 2.525 0.252f 18.848 22105.170 193.416 11.588
5.000 7610.343 1.660f 2.809 0.289a 19.476 24041.960 183.983 11.118
5.500 8600.299 1.412f 3.094 0.790a 20.048 26053.470 176.550 10.718
6.000 9619.367 1.156f 3.379 1.380a 20.648 28278.490 171.415 10.453
6.500 10661.020 0.929f 3.664 1.368a 21.020 29467.170 161.348 10.247
7.000 11722.380 0.708f 3.947 1.723a 21.408 30828.990 153.666 10.111
7.500 12803.130 0.493f 4.230 1.901a 21.807 32307.120 147.562 10.040
Water Specific Gravity = 1.025.

63
 Hydrostatic Properties at Trim = 0.32a, Heel = 0.00
Long. Location in m
15.0a 10.0a 5.0a 0.0a 5.0f

LCB m D
7.0 r
LCF m a
VCB m f
Displ.MT 6.0 t
MT /cm Imm. @
Mom/Deg T rim 5.0
KML 2
.
KMT 4.0 0
0
3.0 0
f

2.0

1.0

0.0
VCB m x 1 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
Dis pl.MT x 10000 0.0 1.0
MT/cm Imm. x 10 0.0 1.0 2.0
Mom/Deg Trim x 10000 0.0 1.0 2.0 3.0
KML x 1000 0.0 1.0
KMT x 100 0.0 1.0 2.0

64
Righting Arms vs. Heel

Righting Arms vs Heel Angle

Heel Angle Trim Angle Origin Depth Righting Arm

(deg) (deg) (m) (m)
0.10s 0.32a 7.528 0.000
5.10s 0.31a 7.491 0.004
10.10s 0.29a 7.384 0.007
15.10s 0.26a 7.210 0.026
20.10s 0.24a 7.010 0.065
25.10s 0.22a 6.808 0.108
30.10s 0.21a 6.599 0.147
35.10s 0.22a 6.375 0.184
40.10s 0.23a 6.129 0.220
45.10s 0.24a 5.854 0.253
50.10s 0.25a 5.551 0.279
55.10s 0.26a 5.212 0.299
60.10s 0.28a 4.838 0.315

Righting Arms v s. Heel

Heel angle (Degrees)
0.0s 10.0s 20.0s 30.0s 40.0s 50.0s 60.0s

Righting Arm A
0.375 r
Equi librium m
GMt s

i
n
0.250
m

0.125

0.000

-0.125

65