STIMULAREA CREATIVITATII A VARSTA PRESCOLARA

Multa vreme s-a considerat posibilitatea de a produce noul,

valorosul ca insusire de exceptie, pe care nu o poseda decat un numar mic
de ,, alesi’’ai Divinitatii. Analizand creativitatea, J. Dewey (1921)
porneste de la semnificatia sa de atribut al gandirii; G. W. Allport (1938)
evidentiaza faptul ca in actul creatiei sunt implicate aptitudinile si chiar
toate procesele psihice. Astfel, cei doi depasesc interpretarile unilaterale,
care reduceau creativitatea la ,, dotatie’’, ,, aptitudine’’, ,, talent’’, ,,
genialitate’’, propunand o alta viziune asupra creativitatii- omul dispune
de un potential, iar datoria educatiei este sa-l descopere si sa-l dezvolte.
Din punt de vedere eimologic, termenul de creativitate desemneaza
procesul de zamislire, faurire, rostire a ceva nou, original.

Prescolarul dispune de un potential creativ care integreaza

experienta cognitiva, mecanisme informational- opetationale ( modalitati
de operare a gandirii si procedee imaginative aflate in curs de formare)
declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere, de autoexprimare,
de atitudinea cognitiva care incepe sa se cristalizeze.

Disponibilitatile creative ale prescolarului se manifesta in expresiile

si conduitele emotionale, in joc, in desen si in activitatea
de comunicare verbala si nonverbala.

1. Cadrul cel mai important de manifestare, dar si de stimulare a

potentialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativa
ludica este o premisa pentru viitorul comportament creativ, care se va
materializa in produse noi, originale, cu valoare sociala.

In joc, pe baza experientei cognitive, copilul combina, , imbogateste

actiunie preluate din modelele socio- culturale, da semnificatie proprie
obiectelor pe care le utilizeaza potrivit nevoilor, dorintelor si trairilor sale
afective.

2. Prin desen copilul reflecta selectiv si subiectiv realitatea,

recepteaza intr-o forma noua un univers care l-a impresionat. Din punct
de vedere eimologic, termenul de creativitate desemneaza procesul de
zamislire, faurire, rostire a ceva nou, original.

Prescolarul dispune de un potential creativ care integreaza

experienta cognitiva, mecanisme informational- opetationale ( modalitati
de operare a gandirii si procedee imaginative aflate in curs de formare)
declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere, de autoexprimare,
de atitudinea cognitiva care incepe sa se cristalizeze.

3. Trairile afective placute, pozitive, declansate de utilizarea de

catre adult a motivatiei afective, de aprobarile verbale si
nonverbale stimuleaza conduita creativa a prescolarului.
 De asemenea, atitudinea adultului fata de copil, aprobativa si mai
ales participativa,amplifica disponibilitatile creative. Atitudinea neimplicata
si cea autoritara a educatoarei si a parintelui diminueaza manifestarile
creative ale prescolarului, genereaza supunere si timiditate, conduita
verbala si nonverbala sablonizata. Atitudinea parintelui influenteaza mai
ales initiativa, spontaneitatea, originalitatea. Numai un educator cald,
apropiat si mai ales creativ poate sa stimuleze potentialul creativ.

Relatiile cu cei de aceeasi varsta, munca in

echipa, cooperarea amplifica manifestarile creative. Starile afective
placute pe care le are copilul in carul grupului se stabilizeaza si se
intensifica, stimuland formularea solutiilor. Combinand solutiile colegului,
prescolarul isi perfectioneaza propriile solutii si ajunge la ceea ce este
adecvat, dar si neobisnuit.

Potentialul creativ al prescolarului poate fi imbogatit prin insusi

procesul instructiv- educativ din gradinita, multe din continuturile invatarii
putand fi valorificate in aceasta directie. Un loc dominant il ocupa
continuturile activitatilor de stimulare si dezvoltare a comunicarii, ale
activitatilor de expresie plastica si activitatilor ludice.

 Exercitii creative al caror material este elementul plastic:

1. Se prezinta copiilor diferite forme plastice. Li se cere sa indice cat

mai multe obiecte cu care se aseamana. Se apreciaza de fiecare data
raspunsurile originale.

a. ,, Spune ce poate fi (minge, soare, cerc, inel, balon, etc.)’’

b. ,, Spune ce poate fi ( gard, linii de

caiet, scara, etc.)’’
 c. ,, Spune ce poate fi (triunghi, acoperisul casei, servetel, palarie,
etc.)’’

Educatia creativa la varsta

prescolara devine din ce in ce mai
mult nu numai un deziderat, ci si
o realitate.

2. Desenul colectiv
succesiv

Copiii sunt distribuiti in

grupuri formate din trei- patru
membri. Fiecarui grup i se repartizeaza creioane colorate, foi si i se
precizeaza cerintele. Fiecare copil va desena cate un element
compozitional, subordonandu-se temei date de educatoare si continuand
ceea ce au desenat colegii de grup.

Membrii grupului pot comunica intre ei. Dupa ce fiecare grup isi
finalizeaza lucrarea, desenele se afiseaza pe acelasi panou. Reprezentantii
grupului explica ce-au vrut sa deseneze. Pentru a se favoriza
concentrarea, precum si comunicarea intragrupala, grupurile vor fi asezate
la oarecare distanta unele fata de altele.

Se stimuleaza fluiditatea plastica si empatia.

 Exercitii creative cu obiecte

1. ,, Ce putem face cu aceste obiecte?’’

Se aleg obiecte familiare copiilor, astfel incat acestia sa cunoasca

functia obisnuita a obiectelor. Se cere copiilor sa indice cat mai multe si
diferite utilitati. Se elimina fixitatea functionala.

Exemple: Ce putem face cu un ziar?

Dar cu un scaun?

Dar cu o umbrela?

2. Constructii in grup

Copiii sunt organiti pe grupuri mici. Fiecarui grup i se da acelasi

numar de cuburi divers colorate. Se cere sa se realizeze, prin comunicare
si cooperare, o constructie comuna. Fiecare copil aseaza cate un cub
continuand constructia, fara a comunica insa cu ceilalti. La sfarsitul
activitatii grupurile observa si rezultatele colegilor. Pot fi folosite si alte
elemente de constructie.