Metode de observare statistică

Evoluţia activităţii statistice a determinat conturarea mai

multor metode de observare, care de regulă se folosesc combinat
sub îndrumarea şi controlul INS.
Existenţa mai multor metode de observare statistică
prezentând particularităţi de conţinut şi metodologie face posibilă
clasificarea lor în funcţie de mai multe criterii.
Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de
cuprindere al numărului de unităţi în procesul de observare. În
funcţie de acesta întâlnim observări totale şi observări parţiale.
Observarea totală presupune înregistrarea după criterii unitare a
datelor - potrivit programului de observare de la toate unităţile
colectivităţii şi, având în vedere posibilităţile de obţinere a
informaţiei, observările totale sunt: recensământul şi rapoartele
statistice.
Observările parţiale presupun ca datele să se obţină numai
de la o parte a unităţilor colectivităţii, parte care poate să fie
reprezentativă sau nu în raport cu întreaga colectivitate, exemple
de observări parţiale putând fi: sondajele statistice, anchetele,
observarea părţii principale, monografia statistică, dat fiind
numărul mare de agenţi economici la care se manifestă
fenomenul cercetat.
Un alt criteriu de clasificare are în vedere modul în care este
caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se întâlnesc
observări statice şi observări dinamice. Observările statice sunt
folosite pentru a culege date cu privire la volumul şi structura
unei colectivităţi statice delimitate ca volum şi circumscrise în
aceleaşi condiţii de timp, adică la un moment dat. Observările
dinamice au ca obiect înregistrarea unui proces ce evoluează în
timp. În acest caz trebuie să se stabilească timpul la care se
referă datele şi periodicitatea cu care se face înregistrarea. În
cadrul observărilor statice se includ recensămintele şi, în general,
orice inventariere statistică indiferent de colectivitatea la care se
referă, iar celelalte observări statistice totale sau parţiale, care
înregistrează fenomenele în continua lor transformare sunt
observări cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generală în
gospodării - AIG - necesară caracterizării statistice a calităţii vieţii,
reprezintă o observare dinamică ca de altfel şi rapoartele
statistice transmise de agenţii economici.

După modul de organizare observările statistice pot fi ob-

servări cu caracter permanent, deci în mod sistematic intră date
statistice în sistemul informaţional şi observări speciale, care vin
să completeze pe cele permanente, organizându-se de fiecare
dată când este necesar. În general, observările cu caracter
permanent reprezintă principala "materie primă" a procesului de
cercetare prin sistemul informaţional statistic, în timp ce
observările speciale sunt organizate de către instituţia statisticii
oficiale pentru lărgirea cadrului de interpretare şi analiză al
fenomenelor complexe existente în societate, dar au un rol în
continuă creştere în economia de piaţă.

După timpul de efectuare se pot întâlni observări curente,

periodice şi unice.
De reţinut că în practica statistică aceste criterii se pot
întrepătrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare
2
trebuie să se facă în raport cu natura specifică a fenomenelor
studiate, cu sursele de informaţie de care dispunem şi pot fi
utilizate în funcţie de mijloacele de prelucrare a informaţiei
deţinute, precum şi de cantitatea de informaţie existentă în
băncile de date statistice.
Principalele metode de observare statistică sunt:
- recensământul
- rapoartele statistice
- sondajul statistic
- ancheta statistică
- observarea părţii principale
- monografia

Recensământul este cea mai veche metodă de observare

statistică. Ea a apărut încă din antichitate, când avea caracter
demografic şi în general, reprezintă fotografierea fenomenelor la
un moment dat. Deci, trebuie să alegem un moment critic faţă de
care ne raportăm atunci când culegem datele. Recensămintele
populaţiei prezintă modelul general pentru observările de acest
tip, ele fiind operaţii de mare amploare cu durata de pregătire de
1-2 ani. La organizarea unui recensământ se ţine seama de
experienţa naţională şi internaţională în acest domeniu
concretizate în special în nomenclatoarele care vor fi utilizate la
prelucrarea datelor (Nomenclatorul unităţilor administrativ-
teritoriale din România, Nomenclatorul instituţiilor de învăţământ
etc.) şi la prezentarea structurală a informaţiei care să permită
alinierea statisticii naţionale la teoria şi practica existentă în ţările
avansate.
Recensămintele reprezintă observări cu caracter periodic;
periodicitatea recunoscută pe plan naţional şi internaţional fiind
3
de 5-10 ani. La alcătuirea programului observării trebuie să se
ţină seama de scopul recensământului. În acelaşi timp, pentru a
putea surprinde mutaţiile de structură, trebuie să asigurăm
comparabilitatea datelor pe plan naţional şi internaţional. În acest
scop, se elaborează un număr mare de nomenclatoare folosind
într-o mare măsură recomandările statisticii ONU. Pentru a asigura
operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori şi de altă
specialitate decât cea statistică, ceea ce înseamnă că ei trebuie
recrutaţi şi instruiţi astfel încât să se aplice norme unitare pe
întreg teritoriul. Teritoriul se împarte în circumscripţii şi sectoare
de recensământ, care trebuie să permită combinarea prelucrării
centralizate cu cea descentralizată. Pentru buna reuşită a
recensământului se organizează un recensământ de probă cu care
ocazie se verifică dacă normele pe un recenzor sunt bine stabilite
şi în timpul preconizat se poate obţine întreaga cantitate de
informaţie.
Prin analogie se pot folosi recensăminte şi în alte domenii, ca
de exemplu:
- recensământul populaţiei de vârstă şcolară;
- recensământul animalelor;
- recensământul reţelei comerciale;
- inventarierea statistică a stocului de mărfuri

Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor

informaţionale în cadrul cărora sunt cuprinse, cu obligaţii
permanente de informare, agenţii economici publici şi privaţi. Ele
se realizează în concordanţă cu prevederile legii statisticii statului
de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter
economic, social, cultural, juridic, de sănătate şi învăţământ.
Unitatea odată inclusă în sistemul informaţional este obligată de
4
lege să transmită integral informaţia cerută prin formularele
tipizate specifice fiecărei activităţi, la termenele fixate.
În consecinţă trebuie să existe un nomenclator de rapoarte
statistice în care sunt trecute toate formularele obligatorii,
simbolurile acestora, beneficiarii de informaţii, numărul de
exemplare şi conţinutul indicatorilor.
Valorificarea rezultatelor obţinute prin această metodă de
observare se face în scopul informării populaţiei, a guvernului şi a
organismelor internaţionale la care ţara noastră este afiliată. Este
evident faptul că opinia publică într-o economie de piaţă este din
ce în ce mai mult interesată în legătură cu mersul activităţii
economice, a problemelor de investiţii de capital, probleme
privind piaţa muncii, probleme de management şi marketing
modern, care nu pot fi rezolvate decât printr-o statistică corectă
şi operativă.
Rapoartele statistice sunt observări pentru toate unităţile
cuprinse în sistemul informaţional statistic, cu caracter permanent
şi surprind în acelaşi timp atât problemele statice, cât şi cele
dinamice, numărul rapoartelor statistice şi al indicatorilor la care
se referă fiind mai mare pentru unităţile economice şi sociale din
sectorul public. Totuşi informarea opiniei publice asupra economiei
naţionale trebuie să cuprindă întregul sistem de relaţii economice
din ţară. Pentru unele aspecte privind activitatea din sectorul
privat al economiei, se folosesc şi surse complementare, în
principal statistica fiscală care va ocupa un loc din ce în ce mai
important în furnizarea datelor statistice sub formă de raportări
statistice periodice şi statistica vamală.
Din categoria surselor complementare fac parte
documentele referitoare la rezultatele financiare şi cele referitoare
la patrimoniu: bilanţurile contabile, execuţia bugetului de stat şi
5
de asigurări sociale, balanţa de plăţi, autorizaţiile de funcţionare,
declaraţiile fiscale, documentele de gestiune şi administrative,
cele privind taxa pe valoarea adăugată, situaţia monetară,
registrele agricole, registrele de evidenţă a populaţiei, evidenţa
şomerilor, registrul (repertoarul) agenţilor de turism (realizat de
Oficiul de Autorizare şi Control din cadrul Autorităţii Naţionale
pentru Turism) etc.

Sondajul statistic face parte din metodele de observare

special organizate şi cu caracter parţial. Are ca scop să
înlocuiască o observare totală de mare amploare sau care practic
este imposibilă. De exemplu, dacă vrem să studiem, calitatea
produselor, durata medie de funcţionare a bunurilor, să zicem a
televizoarelor etc. nu este raţional să se facă o observare totală.
De asemenea, dacă vrem să studiem calitatea vieţii recurgem la
un sondaj pe bază de buget de familie în care sunt înregistrate
veniturile pe surse şi cheltuielile pe destinaţii. În acest caz
evidenţiem pentru fiecare gen de cheltuială, cantităţile în
expresie fizică şi preţurile. Pe baza informaţiilor oferite de ancheta
integrată în gospodării putem stabili un indice al costului vieţii în
care avem în vedere mărfurile şi serviciile care intră în consumul
curent al populaţiei.

Ancheta statistică este o metodă de observare parţială cu

deosebirea că numai cu totul întâmplător poate să îndeplinească
condiţia de reprezentativitate. Ea se bazează pe completarea
benevolă a chestionarelor, ceea ce înseamnă că pe baza
rezultatelor ei putem aprecia unele tendinţe generale fără să
putem face o estimare riguroasă a parametrilor colectivităţii
totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia
6
fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda
selectivă, fie prin anchete statistice. În primul caz eşantionul se
stabileşte prin aplicarea unei scheme probabilistice alegând
unităţile care vor forma eşantionul astfel încât să reprezinte toate
straturile populaţiei într-o proporţie corespunzătoare. Putem folosi
pentru studiul cererii de mărfuri şi o anchetă statistică efectuată
la pavilioanele de mostre. În acest caz sunt rugaţi vizitatorii să
completeze chestionarele. În cel de-al doilea caz evident că datele
sunt numai orientative deoarece se constată că structura celor
care completează chestionarele prezintă abateri semnificative de
la structura populaţiei totale.

Ancheta statistica se poate organiza şi pentru cunoaşterea

părerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe
piaţă sau produse expuse în perimetrul unităţilor comerciale sau
al expoziţiilor, părerea cumpărătorilor privind activitatea unităţilor
comerciale (orarul de funcţionare, aprovizionare, locul de
cumpărare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care
influenţează cererea etc. Culegerea datelor se face prin
chestionare sau prin autoînregistrare, iar unitatea de observare
este persoana sau cumpărătorul.
Frecvent cele două metode de observare se folosesc în
cercetările cu caracter sociologic şi în sondajele de opinie publică.
În toate ţările cu economie de piaţă există instituţii
specializate în sondaje, ca şi o metodologie extrem de bogată cu
privire la organizarea anchetelor statistice, întocmirea
chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor şi
estimarea erorilor. În aceste economii se folosesc frecvent
estimările obţinute prin aceste metode parţiale, nu numai pentru
domeniul social, ci şi pentru domeniul economic.
7
 Observarea părţii principale se foloseşte atunci când se
studiază o colectivitate care prezintă variaţii calitative
substanţiale de la o grupă la alta, astfel încât unele grupe au o
influenţă hotărâtoare la formarea indicatorilor pe întreaga
colectivitate, iar altele au o influenţă nesemnificativă. În
consecinţă în cadrul unei colectivităţi pot fi preponderente
anumite grupe şi în acest caz este suficient să se supună
observării numai partea principală a colectivităţii şi, cu anumite
rezerve; să se caracterizeze întregul ansamblu.
Datele culese prin metoda observării părţii principale nu au
caracter reprezentativ, dar pot da o informaţie orientativă asupra
tendinţelor ce se manifestă la nivelul întregului.

Monografia este o observare parţială care se realizează la o

unitate complexă sau pentru o problemă care interesează. De
exemplu, se poate întocmi monografia unui oraş, municipiu,
întreprindere. Este evident faptul că în procesul de
descentralizare şi de privatizare specific ţării noastre se realizează
monografii statistice la nivelul diferitelor întreprinderi în care sunt
precizate date cu privire la:
- mărimea şi starea fizică a capitalului fix;
- gradul de eficienţă a investiţiilor şi de recuperare a
acestora;
- sistemul de normare şi de calcul a costurilor;
- gradul de rentabilitate;
- mărimea şi structura forţei de muncă şi calificarea
acesteia.

8
 Rezultă că o monografie statistică înseamnă o caracterizare
completă a unităţilor complexe studiate. Ea se realizează de către
o echipă mixtă de specialişti care participă la toate trei etapele:
observarea datelor, prelucrarea lor, analiza şi interpretarea
rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme.
Astfel, pentru etapa actuală interesează o monografie a
productivităţii muncii, o monografie privind starea fizică a
fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate şi gradul de
competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile
de materii prime şi energetice şi procesele de valorificare a
acestora şi altele.
Aplicarea concretă a tuturor metodelor de observare
statistică implică folosirea mod corespunzătoare a procedeele de
culegere statistică a datelor care respectă în cea mai mare
măsură principiul autenticităţii şi anume: măsurarea directă,
interogarea, autoînregistrarea, prelucrarea din alţi purtători de
informaţii.

9
 Prelucrarea primară şi prezentarea
datelor statistice

Studiu de caz

Pentru un eşantion de 40 de salariaţi s-au înregistrat valorile

caracteristicilor: sex, vechime în muncă (ani împliniţi) - xi şi
salariul net lunar - yi , după cum sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1

Nr. crt Sexul Vechimea în muncă Salariul mediu lunar în

(ani împliniţi) - xi anul
2005 (lei) - yi

10
 0 1 2 3
1. F 15 810
2. F 18 840
3. F 23 850
4. M 21 760
5. M 20 740
6. M 21 690
7. M 24 590
8. F 25 730
9. M 9 700
10. F 17 1280
11. F 14 1190
12. F 29 590
13. M 15 730
14. M 17 670
15. M 18 790
16. F 29 830
17. F 19 930
18. M 17 1080
19. F 21 610
20. F 22 630
21. M 12 670
22. F 15 600
23. F 19 930
24. F 2 830
25. M 21 600
26. M 13 640
27. M 23 610
28. F 27 630
29. M 14 850
30. F 15 560
31. F 16 730
32. F 17 590
33. M 15 720
34. M 5 760
35. F 12 670
36. M 2 780
37. F 22 810
38. F 25 740
39. M 26 850
40. M 16 690

11
Se va analiza:

1. Gruparea unităţilor după caracteristicile numerice pe intervale

egale de variaţie, când se cunoaşte numărul de grupe r=6

2. Gruparea după caracteristicile numerice pe intervale neegale

de variaţie.

3. Gruparea unităţilor după o caracteristică calitativă (sex)

4. Gruparea combinată pentru 2 caracteristici numerice şi pentru

o caracteristică numerică şi una nenumerică

5. Reprezentarea grafică a repartiţiilor de frecvenţe obţinute la

punctele precedente .

1. Gruparea unităţilor după caracteristicile numerice pe intervale

egale de variaţie , cînd se cunoaşte numărul de grupe r=6

AX= Xmax - Xmin = 30- 2=28

r= 6 grupe

Ax
KX = r = 28/6 = 4,66 ani  5 ani

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica vechime în

muncă

12
Grupe de salariaţi după vechimea Numărul de salariaţi
în muncă
(ani împliniţi)
0-5 2
5-10 2
10-15 5
15-20 15
20-25 10
25-30 6
Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

AY= Ymax - Ymin = 1280--560=720

r= 6 grupe

Ay
KY = r = 720/6 = 120 lei

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica salariul net

Grupe de salariaţi după salariul Numărul de salariaţi
net lunar
(lei )
560-680 14
680-800 13
800-920 8
920-1040 2
1040-1160 1
1160-1280 2
Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

2.Gruparea salariaţilor după caracteristicile numerice, pe grupe

neegale :

13
Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica vechime în
muncă
Grupe de salariaţi după vechimea Numărul de salariaţi
în muncă
(ani împliniţi)
0-10 4
10-20 20
20-30 16
Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica salariul net
Grupe de salariaţi după salariul Numărul de salariaţi
net lunar
(lei )
560-800 27
800-1050 10
1050-1280 3
Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

Tabelul cu centralizarea salariaţilor după vechime în

muncă
Nr. Vechimea în Numărul de salariaţi
crt muncă (ani ni
împliniţi) xi
1. 2 2
2. 5 1
3. 9 1
4. 12 2
5. 13 1
6. 14 2
7. 15 5
8. 16 2
9. 17 4
10. 18 2
11. 19 2
12. 20 1
13. 21 4
14. 22 2

14
 15. 23 2
16. 24 1
17. 25 2
18. 26 1
19. 27 1
20. 29 1
21. 30 1
TOTAL 40

Tabelul cu centralizarea salariaţilor după salariul mediu net lunar

Nr. Salariul mediu net Numărul de salariaţi

crt. lunar ni
(lei ) yi
1. 560 1
2. 590 3
3. 600 2
4. 610 2
5. 630 2
6. 640 1
7. 670 3
8. 690 2
9. 700 1
10. 720 1
11. 730 3
12. 740 2
13. 760 2
14. 780 1
15. 790 1
16. 810 2
17. 830 2
18. 840 1
19. 850 3
20. 930 2
21. 1080 1
22. 1190 1
24. 1280 1
Total 40

15
3. Gruparea unităţilor după caracteristica calitativă .

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica sex

Grupe de salariaţi după sex Numărul de salariaţi
Feminin 21
Masculin 19
Total 40

4. Gruparea combinată pentru 2 caracteristici numerice şi pentru

o caracteristică numerică şi una nenumerică

a) centralizarea personalului salariat feminin după vechimea în

muncă

Nr. Vechimea în muncă Numărul de persoane

crt. (ani împliniţi) salariate feminin
0 1 2
1. 2 1
2. 12 1
3. 14 1
4. 15 3
5. 16 1
6. 17 2
7. 18 1
8. 19 2
9. 21 1
10. 22 2
11. 23 1
12. 25 2
13. 27 1
14. 29 1
15. 30 1
x TOTAL 21

b) centralizarea personalului salariat masculin după vechimea

în muncă

16
Nr. Vechimea în muncă Numărul de persoane
crt. (ani împliniţi) salariate masculin
0 1 2
1. 2 1
2. 5 1
3. 9 1
4. 12 1
5. 13 1
6. 14 1
7. 15 2
8. 16 1
9. 17 2
10. 18 1
11. 20 1
12. 21 3
13. 23 1
14. 24 1
15. 26 1
x TOTAL 19

c) centralizarea personalului salariat feminin după salariul

mediu net lunar

Nr. Salariul mediu net lunar Numărul de persoane

crt. (lei) salariate feminin
0 1 2
1. 560 1
2. 590 2
3. 600 1
4. 610 1
5. 630 2
6. 670 1
7. 730 2
8. 740 1
9. 810 2
10. 830 2
11. 840 1
12. 850 1

17
13 930 2
14 1190 1
15 1280 1
x TOTAL 21

d) centralizarea personalului salariat masculin după salariul

mediu net lunar

Nr. Salariul mediu net lunar Numărul de persoane

crt. (lei) salariate masculin
0 1 2
1. 590 1
2. 600 1
3. 610 1
4. 640 1
5. 670 2
6. 690 2
7. 700 1
8. 720 1
9. 730 1
10. 740 1
11. 760 2
12. 780 2
13 790 1
14 850 2
15 1080 1
x TOTAL 19

Centralizarea pe grupe

a) centralizarea personalului salariat feminin după vechimea în

muncă

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex feminin după caracteristica

vechime în muncă
Grupe de femei după vechimea Numărul personalului salariat

18
 în muncă feminin
(ani împliniţi)
0-5 1
5-10 -
10-15 -
15-20 11
20-25 4
25-30 5
Total 21

Limita inferioară este inclusă în interval.

b) centralizarea personalului salariat masculin după vechimea în
muncă

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex masculin după

caracteristica vechime în muncă
Grupe de bărbaţi după Numărul personalului salariat
vechimea în muncă masculin
(ani împliniţi)
0-5 1
5-10 2
10-15 3
15-20 6
20-25 6
25-30 1
Total 19

Limita inferioară este inclusă în interval.

c) centralizarea personalului salariat feminin după salariul mediu

net lunar

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex feminin după caracteristica

salariul mediu net lunar
Grupe de femei după salariul Numărul personalului salariat
mediu net lunar feminin
560-680 8
680-800 3
800-920 6
920-1040 2
1040-1160 -
19
 1160-1280 2
Total 21

Limita inferioară este inclusă în interval.

d) centralizarea personalului salariat masculin după salariul

mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex masculin după caracteristica

salariul mediu net lunar
Grupe de bărbaţi după salariul Numărul personalului salariat
mediu net lunar masculin
560-680 6
680-800 10
800-920 2
920-1040 -
1040-1160 1
1160-1280 -
Total 19

Limita inferioară este inclusă în interval.

Gruparea salariaţilor după două caracteristici

a) gruparea salariaţilor după sex şi vechime în muncă

Grupe Subgrupe după vechimea în muncă

de Total
salariaţi 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30
după
sex
Feminin 1 - - 11 4 5 21
Masculi 1 2 3 6 6 1 19
n
Total 2 2 3 17 10 6 40
Limita inferioară este inclusă în interval pentru vechime în muncă

20
b) gruparea salariaţilor după sex şi salariul mediu net lunar

Grupe Subgrupe după salariul mediu net lunar

de Total
salariaţi 560- 680- 800- 920- 1040- 1160-
după 680 800 920 1040 1160 1280
sex
Feminin 8 3 6 2 - 2 21
Masculi 6 10 2 - 1 - 19
n
Total 14 13 8 2 1 2 40
Limita inferioară este inclusă în interval pentru salariul lunar net

c) gruparea salariaţilor după vechimea în muncă şi salariul mediu

net lunar

Grupe
de Subgrupe de salariaţi după salariul mediu net
salariaţi lunar
după Total
vechim 560- 680- 800- 920- 1040- 1160-
ea în 680 800 920 1040 1160 1280
muncă
(ani
împliniţi
)
0-5 - 1 1 - - - 2
5-10 - 2 - - - - 2
10-15 2 1 1 - - - 4
15-20 4 5 2 2 1 2 16
20-25 5 3 2 - - - 10
25-30 2 2 2 - - - 6
Total 13 14 8 2 1 2 40
Limita inferioară este inclusă în interval pentru vechimea în
muncă, limita superioară este inclusă în interval pentru salariul
mediu net lunar

21
5. Reprezentarea grafică a repartiţiilor de frecvenţe obţinute .

Distribuţia salariaţilor pe sexe.

Total 40

Masculin 19

Feminin 21

0 10 20 30 40

Distribuţia salariaţilor după vechimea în muncă

16
14
Numarul de salariati

12
10
8
6
4
2
0
0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30
ani

22
Distribuţia salariaţilor după salariul mediu net lunar

16
14
12
10
8
6
4
2
0
560-680 680-800 800-920 920-1040 1040-1160 1160-1280

Serie1 14 13 8 2 1 2

Distribuţia salariaţilor după sex şi vechimea în muncă

ani
25-30

20-25

15-20
Masculin
Feminin
10-15

5-10

0-5

0 2 4 6 8 10 12

23
 Distribuţia salariaţilor după sex şi salariul mediu net lunar

1160-1280

1040-1160

920-1040
Masculin
Feminin
800-920

680-800

560-680

0 2 4 6 8 10 12

Distribuţia salariaţilor de sex feminin după vechimea în muncă

24
 12

10

Numarul de salariati 8

0
0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30
ani

Distribuţia salariaţilor de sex masculin după vechimea în muncă

6 6
6

3
3

2
2

1 1
1

0
0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30

Distribuţia salariaţilor de sex feminin după salariul mediu net

lunar

25
Distribuţia salariaţilor de sex masculin după salariul mediu net
lunar

10
10

7
6
6

3
2
2
1
1
0 0
0
560-680 680-800 800-920 920-1040 1040-1160 1160-1280

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Biji, E.M. Lilea, E. Roşca, R. E. Vătui, Statistică, Editura

Universităţii Suceava, 2000
2. Biji, E. M., Wagner, P. Lilea, Statistică, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999
3. Mihai Korka , Liviu Stelian Begu , Elisabeta Roşca, Erika T.,
Aplicaţii statistice în economie , Editura “Bucovina viitoare” ,
Suceava 2002

27