Exemple de rezolvare

Problema 3
Pentru consola cu sec iune p trat executat din o el cu
tensiunea admisibil adm = 150 MPa având schema static i
înc rc rile din fig. 3.3.2, a se cere: a) s se traseze diagrama for elor
t ietoare T i diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se
dimensioneze grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze
diagrama unghiurilor de rotire ; d) s se traseze diagrama
deplas rilor pe vertical u (diagrama s ge ilor). Modulul de
elasticitate al materialului E = 2,1 10 5 MPa .
Rezolvare
a) Calculul reac iunilor
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul A
M i ( A ) = 0; M A + R A 0 3F 2a 2F 3a = 0 M A = 12Fa. .
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul C
M i ( C) = 0 M R A 3a + 3 F a = 0 R A = (12Fa + 3Fa ) / 3a ,
R A = 5Fa .
Ecua ia pentru verificare ( suma proiec iilor tuturor for elor pe
verticala) R A + 3F + 2F = 5F + 5F = 0
b) Trasarea diagramelor eforturilor T i M.
Împ r im grinda în sectoarele AB, BC, CD. Alegem originea

a) Fig.3.3.1 b)

coordonatelor în punctul stâng extrem A al grinzii, orient m axa X în

lungul axei grinzii spre dreapta.
Calcul m for a transversal (t ietoare) T i momentul
încovoietor M într-o sec iune arbitrar cu abscisa X. For a t ietoare T
într-o sec iune este suma proiec iilor pe normala la axa barei a for elor
1
 Fig.3.3.2

din stânga sec iunii (sau celor din dreapta). Momentul încovoietor M,
într-o sec iune transversal , este suma momentelor for elor din stânga
sec iunii (inclusiv cupluri) , luate fa a de sec iune (sau a celor din
dreapta). Cele dou eforturi sunt pozitive când au sensurile indicate pe
fig. 3.3.1, a (1-1 este sec iune unde se calculeaz eforturile).
Alc tuim func iile de varia ie ale eforturilor T, M în cele trei
regiuni.
Sectorul AB, 0 x 2a (fig. 3.3.1,a)
T( x ) = R A = 5F .
2
 M( x ) = M A + R A x = 12Fa + 5Fx .

Dup cum se vede din aceste ecua ii, for a t ietoare este identic
în toate sec iunile sectorului, de aceea diagrama T are forma unui
dreptunghi; func ia M(x) este func ia liniar . Pentru a construi graficul
ei e suficient s se ob inem dou puncte - la începutul i la finele
sectorului: pentru x = 0 (sec iunea A) M(0) = 12Fa;
pentru x = 2a (sec iunea B) M(2a) = 2Fa .
Conform acestor date construim diagrama M pe sectorul AB.
Ordonatele pozitive ale diagramelor T i M se pun de la axa în jos
(diagrama M se construie te pe fibrele întinse).
Sectorul BC, 2a x 3a (fig. 3.3.3)

Fig.3.3.3

T( x ) = R A 3F = 5F F = 2F .
M ( x ) = M A + R A x 3F( x 2a ) = 12Fa + 5Fx 3F( x 2a ) .

pentru x = 2a M(2a) = 12Fa + 5F 2a 3F(2a 2a ) = 2Fa ;

pentru x = 3a M(3a) = 12Fa + 5F 3a 3F(3a 2a ) = 0 .

Sectorul CD, 3a x 4a (fig. 3.3.4)

Fig. 3.3.4
3
 T( x ) = R A 3F 2F = 5F 3F 2F = 0 .
M ( x ) = M A + R A x 3F( x 2a ) 2F( x 3a ) = 12Fa + 5Fx
.
3F( x 2a ) 2F( x 3a ) = 12Fa + 5Fx + 12Fa 5Fx = 0
Diagramele de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.3.2, b i c.
În sec iunea B se produce un salt egal cu for a 3F, ob inând dou
valori ale for ei t ietoare, corespunz toare sec iunii din stânga i a
sec iunii din dreapta punctului B, în care este aplicat for a 3F.
Bara este solicitat la încovoiere, sec iunea periculoas fiind
sec iunea (A), în care se dezvolt moment maxim M max = 12Fa .

c) Dimensionarea grinzii
În fig. 3.2.2, b i c sunt reprezentate diagramele de eforturi. Se
observ c sec iunea periculoas este sec iunea (A), în care se
dezvolt momentul încovoietor maxim, în valoare absolut#, M =
12Fa.
M1
Condi ia de rezisten la încovoiere adm ,
W1
în care W1 reprezint modulul de rezisten axial al suprafe ei
sec iunii transversale.
M
Formula de dimensionare se scrie W1 = 1
a
3
M max 12Fa 12 10 10 6
W1 = = = 6
= 800 10 m 3 = 800 cm 3
adm adm 150 10
114
b3
Pentru sec iunea p trat W1 = = 800 cm 3
6
3
b = 6 800 = 16,87 cm .
Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi
b 4 16,87 4
I11 = = = 6747,5 cm 4
12 12

4
 d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.

Fig. 3.3.5

Pentru calculul deplas rilor pe vertical notat u i unghiurilor

de rotire notat vom aplica rela iile lui V. Marina:
AB
M
B = A ,
EI
SB
MAB
uB = uA + A (x B xA ) .
EI
Din fig. 3.3.5 avem:
1 2 4
1 = 10Fa 2a = 10Fa 2 1 =
2a = a
2 3 3
2 1
2 = 2Fa 2a = 4Fa 2 = 2a = a
2
1 2
3 = 2Fa a = Fa 2 3 = a
2 3
unde i sunt ariile diagramei momentelor încovoietoare pe intervale
(din fig. 3.3.5), i sunt distan ele dintre centrele de greutate ale ariilor
i i axa vertical dus prin sec iune unde se calculeaz deplasarea
pe vertical .
Unghiul de rotire în sec iunea A este nul deoarece ea apar ine i
reazemului, A = 0 .
Unghiul de rotire în sec iunea B:
5
 ( )
AB
+ 2 1 14Fa 2
B = A
M
=0 1
= 10Fa 2 4Fa 2 = =
EI EI EI EI
14 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = 0,0099 rad.
2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 6747,5 10 4 (mm 4 )
unde AB M = 1 + 2 este aria diagramei momentelor încovoietoare
pe intervalul AB (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în sec iunea C:

BC
M 14Fa 2 3 14Fa 2 Fa 2 15Fa 2
C = B = = = =
EI EI EI EI EI EI
4 6 2
15 10 ( N) 10 (mm )
= = 0,0106 rad.
2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 6747,5 10 4 (mm 4 )

unde BC M = 3 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe

intervalul BC (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în sec iunea D
BD
M14Fa 2 3
D B = = .
EI EI EI
Din compara ia rela iilor pentru unghiurile de rotire ale
15Fa 2
sec iunilor C i D rezult D = C = = 0,0106rad .
EI
Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.3.2, d.
f) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Deplasarea pe vertical în sec iunea A u A = 0 (sec iunea este
situat pe reazem).
Deplasarea pe vertical în sec iunea B:
SB
MAB
uB = uA + A (x B xA ) ,
EI
6
unde diferen a coordonatelor x B xA prezint distan a dintre
punctele B i A, egal cu 2a metri; S BMAB este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa
vertical dus prin sec iunea B (fig. 3.3.5).
AB
M + 2 2
1 1
u B = 0 + 0 2a = =
EI EI
1 4 52Fa 3
10Fa 2 a 4Fa 2 a = =
EI 3 3EI
52 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 12,23 mm.
3 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 6747,5 10 4 (mm 4 )
Deplasarea pe vertical în sec iunea C:
S CMBC
u C = u B + B (x C x B ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x C x B prezint distan a dintre
punctele B i A, egal cu a metri; S CMBC este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa
vertical dus prin sec iunea C (fig. 3.3.5).
BC
M 3 3
. uC = uB + Ba = uB + Ba =
EI EI
52Fa 3 14Fa 2 1 2a 96Fa 3
+ a Fa 2 = =
3EI EI EI 3 3EI
96 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 22,58 mm.
3 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 6747,5 10 4 (mm 4 )
Deplasarea pe vertical în sec iunea D:
SD
MCD
u D = u C + C (x D x C ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x D x C prezint distan a dintre
punctele D i C, egal cu a metri; S D
MCD este momentul static al ariei
7
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul CD fa de axa
vertical dus prin sec iunea D (fig. 3.3.5). Deoarece pe intervalul CD
M = 0 SD MCD = 0. Deci.
96Fa 3 15Fa 2 141Fa 3
uD = uC + Ca = + a= =
3EI EI 3EI
141 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 33,17 mm.
3 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 6747,5 10 4 (mm 4 )
Diagrama de varia ie a deplas rii pe vertical a sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.3.5, e.
Observa ii utile în construc ia diagramelor deplas#rilor.
1) În sec iunea unde se anuleaz momentul încovoietor unghiul de
rotire este maxim sau minim, M = 0 este max sau min .
2) Efortul M < 0 , unghiul de rotire este cresc tor.
3) Efortul M > 0 , unghiul de rotire este descresc tor.
4) Când momentul încovoietor este cresc tor convexitatea curbei
unghiurilor este îndreptat spre valorile + ale diagramei unghiurilor
de rotire iar când momentul este descresc tor – spre valorile .
5) În sec iunea unde se anuleaz unghiul de rotire deplasarea pe
vertical (s geata) este maxim sau minim , = 0 u este u max sau
u min .
6) Unghiul de rotire < 0 , deplasarea pe vertical este descresc toare.
7) Unghiul de rotire > 0 , deplasarea pe vertical este cresc toare.
8) Când unghiul de rotire este cresc tor convexitatea curbei
deplas rilor pe vertical este îndreptat spre valorile u ale
diagramei deplas rilor pe vertical iar când unghiul de rotire este
descresc tor – spre valorile + u .

Problema 4
Pentru o grind simplu rezemat , din o el cu tensiunea
admisibil a = 150 MPa, cu sec iunea transversal p trat , înc rcat
ca în fig. 3.4.1,a se cere: a) s se traseze diagrama for elor t ietoare T
i diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se dimensioneze
grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze diagrama
8
unghiurilor de rotire ; d) s se traseze diagrama deplas rilor pe
vertical u (diagrama s ge ilor); e) formula i concluziile care rezult
din compararea celor dou scheme de rezemare din probleme 3 i 4.
Modulul de elasticitate E = 2,1 10 5 MPa , tensiunea admisibil
a = 150 MPa . Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul
2.1.1.
Rezolvare
a) Calculul reac iunilor
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul A
M i ( A ) = 0; 3F 2a 2F 3a + R D 4a = 0 R D = 3F .
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul D
M i ( D) = 0; 3F 2a + 2F a R A 4a = 0 R A = 2F .
Ecua ia pentru verificare ( suma proiec iilor tuturor for elor pe
verticala trebuie s fie egal cu zero)
R A 3F 2F + R D = 2F 3F 2F + 3F = 0 .
b) Trasarea diagramelor eforturilor T, M
Alc tuim func iile de varia ie ale momentului încovoietor
i ale for ei t ietoare în cele trei regiuni.
Sectorul AB, 0 x 2a
T( x ) = R A = 2F;
x = 0, M(0) = 0
M ( x ) = R A x = 2Fx
x = 2a, M(2a) = 4Fa
Sectorul BC, 2a x 3a
T( x ) = R A 3F = 2F 3F = F
x = 2a , M(2a) = 4Fa
M ( x ) = R A x 3F( x 2a ) = 2Fx 3F( x 2a )
x = 3a, M(3a) = 3Fa
Sectorul CD, 3a x 4a
T( x ) = R A 3F 2F = 2F 3F 2F = 3F
M ( x ) = R A x 3F( x 2a ) 2F( x 3a ) =
x = 3a , M(3a) = 3Fa
= 2Fx 3F( x 2a ) 2F( x 3a )
x = 4a, M(4a) = 0
9
 Diagramele de eforturi T i M sunt reprezentate în fig. 3.4.1, b i
c Bara este solicitat la încovoiere, sec iunea periculoas fiind
sec iunea (B), în care se dezvolt moment maxim M max = 4Fa .

Fig.3.4.1
c) Dimensionarea grinzii
Pentru dimensionare se scrie:
M max 4Fa 4 10 10 3
W1 = = = 6
= 267 10 6 m 3 = 267 cm 3
adm adm 150 10
unde W1 este modulul de rezisten axial ( caracteristica geometric a
sec iunii transversale)

10
 b3
Pentru sec iunea p trat W1 = , unde b este latura p tratului.
6
Rezult b = 3 6 W1 = 3 6 267 = 11,7 cm
Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi
b 4 11,7 4
I11 = = = 1560 cm 4
12 12
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Unghiul de rotire în sec iunea A vom calcula din condi ia c
deplasarea pe vertical în punctul D este nul . Aplic m rela ia lui
Marina pentru calculul deplas rilor:
SDMAD
uD = uA + A 4a =0
EI
Luând în considera ie c u A = 0 si u D = 0 ob inem:
1
A 4a ( 1 1 + 2 2 + 3 3 + 4 4) = 0
EI
1
A = ( 1 1 + 2 2 + 3 3 + 4 4) ,
4aEI
unde i este aria diagramei momentelor încovoietoare pe un interval,
i este distan a dintre centrul de greutate al ariei i i axa vertical
dus prin punctul D unde se calculeaz deplasare(fig. 3.4.2).
Din fig. 3.4.2 avem:

1 1 8
1 = 4Fa 2a = 4Fa 2 1 = 2a + 2a = a
2 3 3
1 3
2 = 3Fa a = 3Fa 2 2 = a+a = a
2 2
1 1 2 5
3 = Fa a = Fa 2 3 = a+a = a
2 2 3 3
1 3 2 2
4 = 3Fa a = Fa 2 4 = a= a
2 2 3 3
11
 Fig. 3.4.2

Unghiul de rotire în sec iunea A va fi:

1 8 3 1 5 3 2
A = 4Fa 2 a + 3Fa 2 a + Fa 2 a + Fa 2 a =
4aEI 3 2 2 3 2 3
17 Fa 2 17 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = = 0,013 rad,
4EI 4 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
Unghiul de rotire în sec iunea B:
AB
M 17Fa 2 1 17Fa 2 4Fa 2 Fa 2
B = A = = = =
EI 4EI EI 4EI EI 4EI

10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = 0,00076 rad.
4 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
AB
unde M = 1 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe
intervalul AB (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în sec iunea C
BC
Fa 2 2 + 3 Fa 2 1 1
C = B
M
= = 3Fa 2 + Fa 2 =
EI 4EI EI 4EI EI 2
12
 13Fa 2 13 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = = 0,0099 rad.
4EI 4 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
unde BC M = 1 + 2 este aria diagramei momentelor încovoietoare
pe intervalul BC (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în sec iunea D
CD
M 13Fa 2 4 13Fa 2 3Fa 2 19Fa 2
D = C = = = =
EI 4EI EI 4EI 2EI 4EI
4 6 2
19 10 ( N) 10 (mm )
= = 0,0145 rad.
4 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
Luând în considera ie c unghiul de rotire în sec iunea B are
semnul plus iar în sec iunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x*) unde unghiul
de rotire se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC. Unghiul de rotire în sec iunea cu coordonata x* va
vi (fig. 3.4.3):

Fig. 3.4.3
Bx
M Fa 2 2 + 3
=B = . (3.4.1)
x EI 4EI EI
Egal m expresia (3.4.1) cu zero
Fa 2 2 + 3 Fa 2
= =0 2 3 =0 (3.4.2)
x 4EI EI 4
Momentul în sec iunea cu coordonata x*:
M( x ) = R A x 3F( x 2a ) = 2Fx 3Fx + 6Fa = 6Fa Fx .
13
 În l imea triunghiului cu aria 3:
NL = KN KL = 4Fa M( x ) = 4Fa (6Fa Fx ) = Fx 2Fa .
Calcul m ariile:
*
2 = M ( x )( x 2a ) = (6Fa Fx )( x 2a ) =
= 8Fax F( x ) 2 12Fa 2 .
1 1
NL( x
3 = 2a ) = (Fx 2Fa )( x
2a ) =
2 2
1
= (F( x ) 2 4Fax + 4Fa 2 )
2
Substituim 2 si 3 în expresia (3.4.2) pentru :
x
2 2
Fa Fa
2 3 = (8Fax F( x ) 2 12Fa 2 )
4 4
1
(F( x ) 2 4Fax + 4Fa 2 ) = 0 2( x ) 2 24ax + 41a 2 = 0
2
x = 2,063a
Deci, în sec iunea cu coordonata x = 2,063a = 2,063 m. unghiul
de rotire se anuleaz .
Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, d.
e) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Pentru calcularea deplas rilor aplic m rela ia lui Marina.
Deplasarea pe vertical în sec iunea A = 0 (este situat pe
reazem).

Fig. 3.4.4
14
 Deplasarea pe vertical în sec iunea B:
SB
MAB
uB = uA + A (x B xA ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x B xA prezint distan a dintre
punctele B i A, egal cu 2a metri; S BMAB este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa
vertical dus prin sec iunea B (fig. 3.4.4).
AB
M 1 1 1
uB = 0 + A 2a = uB = A 2a =
EI EI
17 Fa 2 1 2 35Fa 3
2a 4Fa 2 a = =
4EI EI 3 6EI
35 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 17,81 mm.
6 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
Deplasarea pe vertical în sec iunea C:
S CMBC
u C = u B + B (x C x B ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x C x B prezint distan a dintre
punctele B i C, egal cu a metri; S CMBC este momentul static al
ariei diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa
vertical dus prin sec iunea C (fig. 3.4.4).
BC
1
uC = uB + Ba
M
= uB + Ba ( 2 2 + 3 3) =
EI EI
3 2
35Fa Fa 1 a 1 2 2 17 Fa 3
+ a 3Fa 2 + Fa a = =
6EI 4EI EI 2 2 3 4EI
17 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 12,97 mm.
4 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
Calcul m valoarea extrem a deplas rii pe vertical , care va fi în
sec iunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x = 2,063a) (fig.
3.4.3).
15
 x
S MBx
u max = u B + B (x 2a ) =
EI
x
S MBx
= uB + B (2,063a 2a ) =
EI
* *
2 2 + 3 3
uB + B 0,063a =
EI
35Fa 3 Fa 2 0,063 1 x 2a
= + ((8Fax F( x ) 2 12Fa 2 ) +
6EI 4EI EI 2
1 2
+ (F( x ) 2 4Fax + 4Fa 2 ) ( x 2a ) =
2 3
35Fa 3 Fa 2 0,063
= +
6EI 4EI
1 2,063a 2a
((8Fa 2,063a F 2,063 2 a 12Fa 2 ) +
EI 2
1 2
+ (F 2,063 2 a 2 4Fa 2,063 + 4Fa 2 ) (2,063a 2a ) =
2 3
1 2 2 2 5,84Fa 3
+ (F( x ) 4Fax + 4Fa ) ( x 2a ) = =
2 3 EI
5,84 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 17,83 mm.
2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1560 10 4 (mm 4 )
Diagrama de varia ie a deplas rii pe vertical a sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, e.
e) Concluziile.
Tabelul 3.4.1

Problema 3 Problema 4
Mmax (kN) 120 40
umax (mm) 33,2 17,8
A (mm2) 285 137
Ai/A4 A3 /A4 =2,1 A4 /A4 =1
 In tabelul 3.4.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s
judec m despre faptul care din schemele de rezemare sunt ra ionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel Mmax este momentul
maxim care apare în bara; umax este deplasarea pe verticala maxim a
sec iunilor grinzii; Ai este aria necesar a sec iunii transversale.
Valorile din ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de
rezemare dat este mai grea decât grinda cu schema de rezemare din
problema 4. Dup cum se vede din tabel, mai ra ional este schema de
rezemare din problema 4, care implica mic orarea de trei ori a
momentului maxim, de dou ori a deplas rii maxime pe vertical i de
dou ori a greut ii grinzii (A3 /A4 =2,1) fa de grinda rezemat ca în
problema 3.

Problema 9
Pentru o grind înc rcat conform fig. 3.9.1, a cu sec iune
p trat executat din o el cu tensiunea admisibil adm = 150MPa , se
cere: a) s se ridice nedeterminarea static ; b) s se traseze diagrama
for elor t ietoare T i diagrama momentelor încovoietoare M, dac
M = Fa ; c) s se dimensioneze bara, pentru F = 10 kN, a = 1 m; d) s
se traseze diagrama unghiurilor de rotire ; e) s se traseze diagrama
deplas rilor pe vertical u (diagrama s ge ilor); f) formula i
concluziile care rezult din compararea celor trei scheme de rezemare
din probleme 3, 4 i 9. Modulul de elasticitate E = 2,1 10 5 MPa .
Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul 2.1.1.

Rezolvare
În fig.3.9.1, b, c i d s-au trasat: diagrama M (1) - pentru cazul
când asupra barei ac ioneaz reac iunea RD; diagrama M ( 2) - pentru
cazul când asupra barei ac ioneaz for a concentrat 2F; diagrama
M (3) - pentru cazul când asupra barei ac ioneaz for a concentrat 3F;
diagrama for elor transversale T; diagrama momentelor încovoietoare
M.

17
Fig. 3.9.1
18
 a) Ridicarea nedetermin#rii statice
Problema este o singur dat static nedeterminat . Alc tuim
ecua ia de deplasare. Din condi ia c s geata în reazemul D este nul
folosind rela ia lui Marina ob inem ecua ia:
SDMAD
u D = u A + A 4a .
EI
Deoarece u A = 0, A = 0 si u D = 0 avem S D MAD = 0
SD
MAD = 1 1 + 2 2 + 3 3 =0
8 10
SD
MAD = 8R D a
2
a 9Fa 2 3a 6Fa 2 a = 0.
3 3
141
RD = F.
64
b) Trasarea diagramelor for elor t#ietoare i ale
momentelor încovoietoare
Alc tuim func iile de varia ie ale eforturilor T, M în cele trei
regiuni.
Sectorul CD:
0 x a;
141
T = RD = F;
64
x = 0; M(0) = 0
141
M( x) = F x 141
64 x = a; M(a) = Fa
64
Sectorul BC:
a x 2a ;
141 13
T ( x ) = R D + 2F = F + 2F = F;
64 64
141
M ( x ) = R D x 2F ( x a ) = F x 2F ( x a )
64
141
x = a; M(a) = Fa;
64
19
 77
x = 2a; M(2a) = Fa
32
Sectorul AB, 2a x 4a
141 179
T ( x ) = R D + 2F + 3F = F + 2F + 3F = F;
64 64
M ( x ) = R D x 2F ( x a ) 3F ( x 2a ) =
141
= F x 2F ( x a ) 3F ( x 2a ).
64
77
x = 2a; M(2a) = Fa;
32
51
x = 4a; M(4a) = Fa .
16
Luând în considera ie c momentul încovoietor în sec iunea B
are semnul plus iar în sec iunea A are semnul minus vom determina pe
sectorul AB sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x ) unde
momentul se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a
momentului pentru sectorul AB i egal m cu zero. Momentul în
sec iunea cu coordonata x va vi:

M( x ) = R D x 2F ( x a ) 3F ( x 2a ) =
141 512
= F x 2F ( x a ) 3F ( x 2a ) = 0 x = a
64 179
Distan a dintre sec iune unde momentul se anuleaz i cap tul
512 204
grinzii din stânga este: 4a x = 4a a= a
179 179
Diagrame de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.9.1, e i f.
c) Dimensionarea barei
Momentul încovoietor are cea mai mare valoare în sec iunea din
51
încastrare unde M max = Fa.
16
Modulul de rezisten necesar, din condi ia de rezisten la
încovoiere, ( inând seama de momentul maxim i tensiunea
admisibil ): este:
20
 M max 51Fa 16 51 10 10 3 10 3 / 16 ( N mm)
Wnec = = = =
adm adm 150 (N/mm 2 )
= 212,5 10 3 mm 3 = 212,5 cm 3
Latura b ce define te dimensiunile sec iunii transversale p trate
b3
va fi: Wx = , b = 3 6 Wx = 3 6 212,5 = 10,84 cm
6

Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi

b 4 10,84 4
I11 = = = 1152 cm 4
12 12

d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire

Aplic m rela ia lui Marina.
Unghiul de rotire în sec iunea D:

AD
1
A = D
M
D = A + ( 1 + 2 + 3 )=
EI EI
1 1 1 1
= 0+ 4 R D a 4a 6Fa 3a 6Fa 2a =
EI 2 2 2
Fa 2 141 21Fa 2
8 9 6 = =
EI 64 8EI
21 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = 0,011 rad.
8 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )

Unghiul de rotire în sec iunea C se exprim prin unghiul de

rotire în sec iunea D:
CD
M
C = D
EI
CD
unde M este aria diagramei momentelor încovoietoare pe inter-
valul CD (fig. 3.9.1, b).
21
 21Fa 2 1 1
C = R Da a =
8EI EI 2
Fa 2 21 1 141 195Fa 2
= =
EI 8 2 64 128EI

195 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = 0,0063 rad.
128 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )
Analog vom determina unghiul de rotire în sec iunea B.
BD
M
B = D ,
EI
unde BD M este aria diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul
BD (fig. 3.9.1)
21Fa 2 1 1 1
B = 2R D a 2a 2Fa a =
8EI EI 2 2
Fa 2 21 141 25Fa 2
1 = =
EI 8 32 32EI
25 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= = 0,0032 rad.
32 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )
512
În sec iune cu coordonata x = a unde momentul de
179
încovoiere se anuleaz unghiul de rotire are valoare extrem (se
calculeaz aria diagramei din stânga):
Ax Ax Ax Ax
M M M M
A = = A+ =0+ =
EI EI EI EI
Ax
unde M este aria diagramei momentelor pe intervalul Ax (se
calculeaz aria diagramei din stânga, fig. 3.9.2)

22
 Fig. 3.9.2

1 1 51 204 2601Fa 2
= Fa a = =
EI 2 16 179 1432EI
2601 10 4 ( N) 10 6 (mm 2 )
= 0,0075 rad.
1432 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )

Luând în considera ie c unghiul de rotire în sec iunea B are

semnul plus iar în sec iunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x*) unde unghiul
de rotire se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC i egal m cu zero. Unghiul de rotire în sec iunea
cu coordonata x* va vi (fig. 3.9.3):

( )=
Dx*
M 1 Dx* Dx*
x* = D = D 1 + 2
EI EI

Fig. 3.9.3

23
 21Fa 2 1 1 1
= R Dx * x * 2F( x * a ) ( x * a ) = 0 .
8EI EI 2 2
21Fa 2 1
R D ( x*) 2 + F( x * a ) 2 = 0
8 2
21 2 141
Fa F( x*) 2 + F( x * a ) 2 = 0
8 128
13( x ) + 256ax * 464a 2 = 0 x* = 1,67a .
2

Deci, unghiul de rotire în sec iunea cu coordonata x* = 1,67a

este zero (fig. 3.9.1, g).
Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.9.1, g.

f) Trasarea diagramei deplas#rilor

Fie originea coordonatelor în punctul D. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre stânga. Aplic m rela ia lui Marina.
Deplasarea vertical a punctului D = 0 (este situat pe reazem).
Deplasarea vertical a punctului C
S CMCD
u C = u D + D (x C x D ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x C x D prezint distan a dintre
punctele D i C, egal cu a metri; S CMCD este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul CD.
CD
21Fa 2 1 1 1
uC = 0 + Da
M
= a R Da 2 a =
EI 8EI EI 2 3
3 3
21Fa 1 1 141 289Fa
= Fa 3 = =
8EI EI 6 64 128EI
289 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 9,33 mm.
128 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )

24
 Deplasarea vertical a punctului B
SB
MBD
u B = u D + D (x B x D ) ,
EI
unde diferen a coordonatelor x B x D prezint distan a dintre
punctele B i D, egal cu 2a metri; S B
MBD este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BD.

Fig. 3.9.4
145
BD
+ BD 21Fa 2 1 1 1
uB = 0 + D 2a
1 1 2 2
= a R Da 2 a =
EI 8EI EI 2 3
3 3
21Fa 1 1 141 289Fa
= Fa 3 = =
8EI EI 6 64 128EI
289 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 9,33 mm.
128 2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )
Calcul m valoarea extrem a deplas rii verticale, care va fi în
sec iunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x* = 1,67a).
x*
S MDx * 21Fa 2
u x* = u D + D 1,67a = 0+ 1,67a
EI 8EI

( ) = 218FaEI
2
1 Dx* x* Dx* x*
1 1 + 2 2 1,67a
EI
1 1 1 1 1
R D (1,67a ) 2 1,67a 2F(1,67a a ) 2 (1,67a a ) =
EI 2 3 2 3
25
 Fa 3 21 141 2 1 3 1 Fa 3
= 1,67 1,67 1,67 0,67 = 2,77 =
EI 8 128 3 3 EI
2,77 10 4 ( N) 10 9 (mm 3 )
= = 11,45 mm.
2,1 10 5 ( N / mm 2 ) 1152 10 4 (mm 4 )
Diagrama de varia ie în lungul axei barei a deplas rii pe
vertical a sec iunilor este reprezentat în fig. 3.9.1, h.
f) Concluziile.
Tabelul 3.9.1

Problema 3 Problema 4 Problema 9

Mmax (kN) 120 40 32
umax (mm) 33,2 17,8 11,4
Ai (mm2) A3=285 A4=137 A9=117
Ai /A9 A3 /A9=2,4 A4 /A9=1,2 A9 /A9 =1

In tabelul 3.9.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s

judec m despre faptul care din schemele de rezemare sunt ra ionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel Mmax este momentul
maxim care apare în bara; umax este deplasarea pe verticala maxim a
sec iunilor grinzii; Ai este aria necesar a sec iunii transversale.
Valorile din ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de
rezemare dat este mai grea decât grinda cu schema de rezemare din
problema 9. Dup cum se vede din tabel, mai ra ional este schema de
rezemare din problema 9, care implica mic orarea de patru ori a
momentului maxim, de trei ori a deplas rii maxime pe vertical i de
2,4 ori a greut ii grinzii (A3 /A9 =2,4) fa de grinda rezemat ca în
problema 3.

26