Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Informatică și Ingineria Sistemelor

RAPORT
Lucrare de laborator nr.1
la Programarea Calculatoarelor
 Chişinău -2018
Lucrare de laborator nr.1

Tema: Programarea algoritmilor cu structură liniară

Scopul lucrării: Acumularea deprinderilor practice de elaborare şi programare a proceselor de

calcul liniare și deprinderilor de testare a programelor.

Condiţia problemei (sarcini de lucru) [1]: De calculat valorile variabilelor indicate în tabel după
formulele de calcul şi datele iniţiale indicate. De afişat rezultatele obţinute.

Varianta 16:
Formulele de calcul:
2𝑥−𝑦3
1+
𝑙𝑛𝑎
𝑅= ;
2+𝑐𝑜𝑠3 𝑥 2
𝑈 = 𝑒 −𝑡𝑥 (𝑎𝑥 + 𝑦) − √|𝑦𝑡 + 𝑥|;
Valorile datelor iniţiale :
x = 0,3;
y = 1,1;
a = 2;
t = 3;
Mersul lucrării:
Noţiuni din teorie şi metodele folosite:
În Programarea calculatoarelor algoritmul este un set finit de operatiuni (actiuni) pentru a
rezolva problema dată la calculator. Există mai multe forme de reprezentare a algoritmilor:
- forma naturală;
- forma grafică;
- pseudocodul;
- programul scris intr-un limbaj de programare.

Algoritm cu structură liniară este caracterizat prin absenţa operaţiunilor de decizie .

De asemenea spre rezolvarea problemei, este nevoie de niște variabile. Acestea la rândul lor
reprezintă un spațiu în memorie destinat pentru stocarea informației ( datelor din problemă )

Structura generală a unui program in limbajul C este urmatoarea:

- directivele preprocesorului (după necisitate);
- declarațiile variabelelor globale și a funcțiilor programului (după necesitate);
- cudul functiei principale main( );
- codurile altor funcții programului (după necesitate).

Structura funcției în limbajul C :

1. Antetul funcției, sau prima linie a codului funcției, care constă din 3 elemente:
 tipul funcției;
 denumirea funcției;
 lista tipurilor și denumirelor a parametrilor funcției scrisă între parantezele rotunde.
2. Corpul funcției scris între acoladele { }.

Analiza datelor și identificarea variabilelor:

a) date de intrare:
x, y, a, t - variabile simple de tip real, parametrii formulelor de calcul ce sunt introduse de la
tastatură).
b) date de ieşire:
R, U - variabile simple de tip real, valorile formulelor de calcul afișate.
c) date intermediare: nu sunt.
1
 Schema logică a algoritmului:

Start

“Inroduceti datele initiale x,y,a,t: “

x,y,a,t

2𝑥 − 𝑦 3
1+
𝑅= 𝑙𝑛𝑎
2 + 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 2

𝑈 = 𝑒 −𝑡𝑥 (𝑎𝑥 + 𝑦) − √|𝑦𝑡 + 𝑥|

“Rezultatele obtinute sunt : ”

“R=”, R

“U=”, U

Stoparea
ecranului

Stop

2
Codul (textul) programului in limbajul C:

#include <stdio.h>
#include <math.h>
#include <conio.h>

int main()
{
float x, y, a, t;
float R, U;
printf("Da-ti variabila x, y, a, t : \n");
scanf("%f%f%f%f", &x,&y,&a,&t);
R=(1+(2*x-pow(y,3))/(log10(a)))/(2+pow(cos(pow(x, 2)), 3));
U=exp(-t*x)*tan(a*x+y)-pow(fabs(y*t+x), 1/2.);
printf("Rezultatele obtinute sunt : \n");
printf("R = %f\n", R);
printf("U = %f\n", U);
getch();
return 0;
}

Rezultatele rulării și testării programului :

Inroduceti datele initiale x,y,a,t: 0.3 1.1 2 3

Rezultatele obtinute:
R = -0.478037
U = -5.026570

Verificarea și validarea rezultatelor:

Pentru verificarea și validarea rezultatelor este utilizată aplicația online WolframAlpha:

Analiza rezultatelor și concluzii:

3
1. Au fost obţinute deprinderi de elaborare, compilare, rulare și testare a unui program simplu în
limbajul de programare C.
2. Verificarea și validarea rezultatelor obţinute confirmă că programul elaborat lucrează corect.
Conform (Biografie. 5)
3. Algoritmi liniar a fost folosit pentru calcularea expresiilor matematice.
4. Avantajul programului elaborat este simplicitatea implementării algoritmului liniar.
5. Programul elaborat nu verifică datele de intrare, ce reprezintă un dezavantaj al algoritmului.
Totoadă spoate de numit și lipsa unei decizii în caz când programul nu poate caclula după o
anumită valoare. Cât și prezența unui meniu, ce va permite inchiderea programului, sau startarea
acestuia din nou.
6. Programul elaborat poate fi dezvoltat ulterior prin adăugarea operațiilor de verificare a datelor
de intrare, cât și crearea meniului, cu toate obțiunile necesare.

Bibliografie:
1. Carcea L., Vlas S., Bobicev V. Informatica: Sarcini pentru lucrări de laborator. Chișinău: UTM,
2005. - 19 p.
2. Conspectul prelegerilor al cursului Programarea Calculatoarelor pentru studenții gr. AI-181, AI-
182, CR-181, C-182 (lector: dr., conf. univ. M. Kulev). Chișinău, UTM, FCIM, 2018.
3. Tutorial in C language. http://devcentral.iftech.com/learning/tutorials/c-cpp/c/
4. http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/anul-1/semestrul-1/programarea-calculatoarelor.html
5. https://www.wolframalpha.com/