Bogdan, D. Stahl, H. - Manual de Paleografie Slavo-Română

B I B LI OTECA INFORMATIVA
HENRI STARA. si DAMIAN P BOGDAN

...
1
r",* ....'
1
ici 1
'1 4ir
. 4
1
Ur Vs3111 PVT . , ow; grip)
T II-
I .
iilL -
l
. CI
1 Sr aim
i ay P.b"..i .
. ,
4
4 1 P
. lityz41,,
i: ilti .
1
. ,.-.--
..-
_.:,,,,iim., ir". .1- c.-:

ii
A I
d. ,
...) .
1 ..
.1
.
):'ile '
..13.3.7 ,. .7 .,cari
1
.
,i
,
, V ..!..A
. 4s!
. -4
'...
"
W _
,sr: h
.,i iit
. .
, , :;
.
--
-
': ,,130 -4 .:-T: .

,.,
.I. ' .4,4;j .
..-"_.'7,"
raiii. : i ''.
" ' " '' e-
'1:-: -0 : '
i'-:
[...-At...; -, l'' 3 ".
lat,2s, I
-
10
FUNDATIA PENTRU LITERATURA
SI ARTA IR EGELE CAROL 11.'1.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE BALCESCU"
www.dacoromanica.ro
a FUNDATIA PENTRU LITERATURA
I ARTA REGELE CAROL II"
CPT.-COMANDOR P. C. Libertatea marilorgiprizele maritime epuizat
FUNDATEANU
Au apArut BIBLIOTECA ENERGIA"

M. CONSTANTIN-WEYER Cavelier de la Salle, traducere din
limba franceze de Paul I. PRODAN Lei 40
L. F. ROUQUETTE In cautarea fericirei, traducere din
limba franceztt de E. FLAMANDA Lei 40
ALAIN GERBAULT Singur, strabatand Atlanticul, tradu-
eere din limba franeeza de A. VIANU Lel 20
COLONEL T. E. LAWRENCE Revolta in defert, traducere din limba 2 vol.
englezA de Mircea ELIADE, cu o hart Lei 60
RENE BAZIN Pustnicul din Sahara. Vista pArinteluf
Charles de Foueauld, traducere din limba
francezA de Aiexandru BODO* Lei 30
MIHAI SADOVEANU Viata lui ,pe fan cel Mare Lei 30
C. ARDELEANU Domnul Tudor Lei 30
R. P. HUC Descoperirea Tibetului traducere din Lei 30
lirnba francezit de Apriliana MEDIANU
HOMER Odiseia, traducere In prozA din limbe elinA
de E. LOVINESCU Lei 60
JAKOB WASSERMANN Viata lui Stanley traducere din limbo
germanA de Radu CIOCULESCIJ Lei 90
R. P. RUC In China traducere din Ihnba francezA de
Natalia BALUTA Lei 40
H. M. STANLEY Autobiogra fie traducere din limba en-
gleza de Mary M. POLIHRONIADE Lel 60
F. YEATS-BROWN Bengali, traducere din limba englezA de
Radu GEORGESCU Lei 90
JAKOB WASSERMANN Christo for Columb traducere din limba
germanli de I. SAN-GIORGIU Lei 40
A apArut BIBLIOTECA INFORMATIVA"

lug. I. ORBONAS Manual de atelier mecanic Lei 80
H. STAHL si DAMIAN P.
BOGDAN Manual de paleogra fie slavo-romdna Lei 140
Au apArut BIBLIOTECA ARTISTICA

O. HAN Sculptorul D. Paciurea cu 24 de planse Lei 00
Al. BUSUIOCEANU Andreescu cu 66 de pianse Lei 120
Au apArut BIBLIOTECA U ORA*E "

MIRCEA DAMIAN Bucuregi cu 48 de planse Lei 120
TUDOR $01MARU Constanfa ctt numeroase ilustratii in text Lei 80
Au apArut BIBLIOTECA DOCUMENTARA"

A mintirile Colonelului Lacusteanu
publicate de Radu CRUTZESCU Lei 70
ELENA G-RAL PERTICARI-
DAVILA
Din viata fi corespondenta lui
Carol Davila Lei 200
Au apArut BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA"

CONST. C. GIURESCU Istoria Romanilor, I editia a II-a, cu
numeroase ilustratii In text Lei 200
Dr. G. BANU Sanátatea poporului roman Lel 200
www.dacoromanica.ro
MANUAL
DE PALEOGRAFIE
S LAVO-R 0 M ANA
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON, DOUAZECI SI CINCI
DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT,
NUMEROTATE DELA 1 LA 25.
www.dacoromanica.ro
HENRI STAHL $1 DAMIAN P. BOGDAN
MANUAL
DE PALEOGRAFIE
SLAVO-ROMANA
BUCURE$ TI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II"
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
1936
www.dacoromanica.ro
Inchintim aceast lucrare
memoriei lui
IOAN BOGDAN
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Precum latina era limba cdrtilor sfinte pentru toti catolicii, indiferent
de originea Mr etnicii: Francezi, Germani, Irlandezi, Celii, Poloni etc.,
tot asemenea limba cdrtilor sfinte, pentru majoritatea ortodoxilor, era
sloveneasca, indiferent de originea etnicti a credinciofilor: Muntenegreni,
Sdrbi, Bulgari, Munteni, Moldoveni, Ucrainieni, Ruteni, Rufi1).
Slujitorii bisericii, din cauza limbii, deosebitä de a vulgului, pe care
o vorbiau, din cauza uniformei ce purtau, formau o lume cosmopolitcl,
puteau alleitori in toate teirile religiei Mr, gdsind gdzduire in mice mdnd-
stire ; se puteau intelege, cu cei din tagma kr, in orifice tart", prin acel
# esperanto » al veacurilor trecute: latina sau sloveneasca. Astfel, un
strdin de natia noastrii, un Nicodim de pildii, a putut exercita o influentd
culturald tot atiit de intensd ca a celui mai bun din neamul romdnesc ;
un cdlugtir neamt, Hildebrand, a putut ajunge papti, stiipcin atotputernic
peste lumea catolicci, la Roma.
Deoarece singurii ftiutori de carte au fost, multd vreme, numai cei
din tagma bisericeascd, aceftia au trebuit sd fie fi primii scriitori de
acte civile, fi, pentrudi foloseau toti aceeafi Umbel a culturii - latina
la catolici, sloveneasca la ortodocfi - aceste doud limbi au devenit, dd.-
turi de cea greacd vorbitä in imperiul bizantin, fi limba actelor diplo-
matice.
Aceastä predominare a limbii latine sau slovenefti a ddinuit pdnd
and, sub influen(a lzusitismului fi a reformei, limba nationald a fiecdrui
popor a fost admisd in slujba bisericii. Atunci, ftiutorii de latinefte s'au
imputinat, documentele s'au scris intr'o latineasal tot mai barbarizatd,
mai impestritatd cu elemente nationale, pdnd ce latina a incetat sii
mai fie limba documentelor. A fost piistrat doar pentru unele acte
de un caracter international, pdnd ce limba francezd a luat locul lati-
nei, ca limbd a diplomatiei.
1) In imperiul bizantin limba greaci era limba cultului §i a diplomaticei.
www.dacoromanica.ro
8 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
La noi, limba sfântd a bisericii ortodoxe, sloveneasca, fi-a avut

toatd extensiunea in epoca and Domnii noftri se incuscreau cu familiile
domnitoare din sudul Dundrii, pentrucd erau de aceeafi religie cu noi;
iar limba de intelegere intre familiile domnitoare românefti fi domnitele
bulgärefti, arbefti, era sloveneasca, afa cum astzi franceza a Jost
limba de intelegere intre domnitele noastre fi suveranii balcanici cu cari
s'au cdatorit. Relatiunile de rudenie implicau ajutorul nostru impo-
triva Turcilor, a cdror putere creftea amenintätor. De aci un schimb
necontenit de scrisori, documente, ce trebuiau scrise in singura limbd
inteleasd de toti: sloveneasca. C'ând micile tarate fi principate creftine
dela sudul Dundrii au Jost rdnd pe and desfiintate de Turci, in drumul
lor sigur de-a-lungul ailor de nego(, spre Belgrad-Timifoara-Arad-
Buda, atunci nenumdrati alugdri, moftenitori ai culturii bizantine, au
gäsit addpost in (rile noastre. Astfel numdrul cunosatorilor de slo-
venie a tot sporit, trecând fi in Moldova mai la addpost de cucerirea
turceasa deat Muntenia, crutatd fi ea la inceput, deoarece Turcii
aveau interes sit o aibd prietend, spre a nu fi atacati de flanc sau pe la
spate, in drumul interesului lor spre apus.
Dela o vreme ina, din sudul azut in deplind stdpdnire turceascd,
n'au mai venit la noi ftiutori de slovenie fi, dat fiind vitregia vremu-
rilor cum fi din cauza deosebirii addnci dintre limba noastrd fi cea
slavd, ftiutorii de slovenefte s'au tot imputinat. S'au mai pdstrat cdtdva
vreme, in documentele de Stat, cdteva formule in slovenefte pentru
preambule ori fraze de inclzeiere, stereotip repetate in decurs de secole
fi de aceea ufor retinute de diaci, grämätici, pisari; dar restul actului,
partea esentiald a documentului, s'a scris in românefte. Chiar cdnd,
pe la junatatea veacului al XVII-lea, sloveneasca a dispdrut din docu-
mentele noastre1), alfabetul cirilic s'a pdstrat pdnd in secolul al XIX-lea.
Deoarece actele cele mai vechi, cele de mai covdrfitoare importantd
pentru reconstituirea trecutului tdrii noastre, sunt scrise in limba slo-
veneasa, cunoafterea acestei limbi fi a paleografiei cirilice este indispen-
sabild istoricilor, filologilor, teologilor, tutulor iubitorilor trecutului
acestei tdri.
Astdzi, and am avut teribila lectie a pericolului pierderii la Moscova
a celor mai importante documente istorice, in timpul rdzboiului, se impune
ca documentele noastre slave sd fie cdt mai neintdrziat culese, fotogra-
fiate, traduse, interpretate, adunate intr'un mare Codex Diplomaticus
1) In mod exceptional, mai gásim acte in slavoneste de pildá pe vremea lui

C. Brfincoveanu; dar sunt numai acte externe (trirnise in Rusia si Polonia).
www.dacoromanica.ro
PRE FATA 9
de oameni cunosaitori ai sloveniei. Aceftia inset sunt tot mai rari fi

avem datoria a-i crea, a-i inmulti ait mai mult. Lucrarea de fatd este
o cantributie spre implinirea acestui tel.
Dacd, pentru cei din Vechiul Regat, invdtarea unei limbi moarte,
ca sloveneasca, este grea, adâncirea limbii slovenefti fi a paleografiei
cirilice ar fi foarte ufoard pentru tinerimea basarabeand fi macedo-
niand, doritoare de named fi foarte stdruitoare. Ea ar trebui deci
atrasit in primul rând spre studiile istorice, pe kingd atâtea alte elemente
tinere care au datoria set urmeze calea trasii cu abnegare de istorici de
searnd ai noftri sau simpli pasionati ai trecutului acestei tdri. Pentru
aceasta ar ajunge sci se creeze câteva locuri de arhiv4ti-paleografi,
retribuiti omenqte, pe liingd Arhivele Statului, Funda(iile Regale,
Ministerul de Externe, de Interne.
La noi s'a infiintat, din initiativa profesorului N. Iorga, prin lege,
la 28 Noemvrie 1924, de ministrul instructiunii de atunci, Prof. Dr.
C. Angelescu, « Scoala Superioarä de Arhivistic5. i Paleografie », dar
aceastel fcoald, singura institutiune de Malta- culturd menitd sti studi( ze
istiintific scrisul, evolutia lui, sigilografia, heraldica, numismatica, des-
cifrarea documentelor, clasarea Thr, interpretarea kr din punct de
vedere istoric fi filologic, procedeele de dovedire a falsurilor, aceastd
Koala- fi-a vcrzut tdiatd modesta subventie ce i se atribuise. Dacd
totufi mai functioneazd, este prin jertfa profesorilor institutiunii cari
de 8 ani predau cursurile gratuit1).
In Franta, faimoasa Koala- similard: «École des Chartes », este
fi astdzi inconjuratd de toatd iubirea fi pretuirea guvernelor, defi, in
Franta, mai toate documentele vechi au fost traduse, tipirite, interpre-
tate ; s'au publicat minunate albume paleografice, fi de aceea, in curând,
« Pcole des Chartes », nu va mai putea face opera- creatoare ci numai
una de asimilare a muncii predecesorilor. Dacei in Franta am putea
admite, la rigoare, disparitia institutiunii « École des Chartes », nu se
poate concepe, de orice iubitor al trecutului, disparitia « Scoalei Supe-
rioare de Arhivisticd fi Paleografie *, pentruat, dacd in Franta alfa-
betul a fost cel latin, din cele mai vechi timpuri pad asteizi, in Wile
românefti, atunci and vechea limbd sloveneasai a fost inlocuitd, in
documente, cu cea româneascd, noi n'am schimbat alfabetul slavon ci
am continuat a scrie in româneste dar cu drilice, p Aril la 1863. Deci,
1) Nu s'a putut obtine macar o surná ridicolä pentru un laborator fotografic
In care toate actele importante, ce trec pe la Arhivele Statului pentru transcriere,
sfi fie fotografiate, sl se pástreze macar in 3 copii fotografice incredintate biblio-
tecilor noastre de seaml.
www.dacoromanica.ro
so MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÁ
pe când in Franta trebue s. 1 scirim mai multe secole pentru a ajunge la

paleografie, in Romdnia, paleografia se continue( kind' in zilele noastre,
trecutul se unefte cu prezentul, fi nu numai istoricii, filologii, teologii,
dar orice iubitor al trecutului, orice jurist, inginer hotarnic, expert,
trebue sci o cunoascd.
Apoi, pe and in Franta, dela 1337 (inceperea rdzboiului de roo
ani) fi kind la x866, n'au fost decdt 24 succesiuni la tron, in Princi-
patele românefti - pentru a nu vorbi fi de Ardeal - au fost, cam in
aceeafi perioadd, dela infiintarea Principatului muntean fi pând la
suirea pe tron a dinastiei Hohenzollern, 239 succesiuni la tron (112
in Muntenia fi 127 in Moldova). Deoarece fiecare voevod numea alti
demnitari, feicea donatiuni mândstirilor, boierilor, incheia tratate de
comert, acte de inchinare etc., se va in(elege importanta deosebitä a
diplomaticei pentru Romdni.
In sfdrfit, dupci zoo de ani de rzboiu victorios dus de Romdni
impotriva Turcilor, pdmântul românesc n'a incetat de a fi teatru de rdz-
boaie fi prâchiciuni1). Se intelege atunci cdt de mare trebue sci fie
numärul actelor pierdute, furate, ascunse, distruse, refâcute, falsificate,
fi cu cdt sgdrcenie Wand pcistreazd fi ascund, ca n4te talismane,
titlurile de proprietate, « cartea » care inseam:a' « partea #. Se intelege
deci cdt de imensä este munca ce revine diplomatiftilor, arhiv4tilor,
paleografilor, istoricilor, expertilor, cari au datoria cdt mai curând
sit adune, sit copieze, scr claseze, sit traducd, sä verzfice, sä identifice,
sd scape de pieire, epavele unei civilizatii de care nu ne nuindrim in deajuns,
civilizatie care, in domeniul grafic, a dat, din veacul al XIV-lea pcin in
al XVII-lea, opere paleografice tot atcit de frumoase ca cele din apus.
Tara care a putut da, la mai putin de 70 de ani dela intemeierea
principatului, o capod'oper graficd, cu miniaturi de o perfec(iune desci-
vcirfitcl, ca Evanghelia slavo-greacä a lui Gavriil monahul dela nand-
stirea Neamtului ; tara care a putut da picturile splendide din necropola
in care, in odoare de pret de un gust rafinat, odihnefte, la Curtea de
Argef, Basarabul, mort la 1352, tara aceea face dovada unei strävechi
civilizatii care nu putea fi creatd de azi pe mdine fi care, mai puternic
decdt oricare teorie roesleriand, face dovada continuitdtii poporului
românesc pe aceste meleaguri.
1) *i räzboiul nostru de Ioo de ani 11 puem oputne cu mândrie celuilalt ráz-

boiu de joo de ani din apus, pentruca acela era dus, pentru ambitii personale,
de o clasá de nobili ail ocupatie; pe and noi duceam o cruciatd; stävileam
nävala págânä » prin jertfa noastrá, soldati de tramee, dAdeam putintá apusului
sa acumuleze in lini»te tezaure de civilizatie.
www.dacoromanica.ro
SCOPUL URMARIT
Prin lucrarea de fall urmärim un dublu scop :
r. A da un manual practic pentru inveitarea limbei slave,
2. Un tratat simplu de paleografie cirilicd.
Dad limba vechilor noastre documente este relativ
usoará de invälat pentru un Bulgar, Sârb, Rus, Ceh, Polon,
etc., invätarea acestei limbi moarte este grea pentru cei
ce nu vorbesc o limbä slavä, dar mai ales pare grea din
cauza alfabetului cirilic.
Pentru Români, invätarea paleoslavei este mai usoarä
decât s'ar crede, pentrud avem in limba noastrá foarte
multe cuvinte slave 1) si pentrud Românii au .pästrat
alfabetul cirilic pânä la 1863 si, probabil, a limas, ca o
rnostenire subconstientä, atavid, oarecare predispozitie
pentru invätarea alfabetului cirilic, cu care veacuri de-a-
rândul au scris strämosii.
Apoi, acest alfabet, pe lângä foarte multe defecte, este
totusi simpatic, pentrud are un semn pentru fiecare sunet
din limbá si deci, fiind fonetic, scuteste pe student sä
illy* o serie de reguli anacronice de ortografie. Sä ne
gândim de pildá la greutätile pe care le intânipinäm ca
sä scrim corect englezeste sau frantuzeste ! Englezul scrie
«mistress » si citeste « missis >>, sau scrie « half penny » si
pronuntá « lzepni » ! Francezul pronuntä « uazo » dar scrie
« oiseaux», desi in pronuntarea acestui cuvânt nu intl.
nici « i», nici « s», nici « e», nici « u», nici « oc»! Nu mai
1) Vezi lista lor In O. Densusianu: # Histoire dela langue roumaine #, t. I,
p. 255 si urm.
www.dacoromanica.ro
amintim de pomelnicul sistemelor ortografice etimologice

românesti de pe vremea lui Massim si Eliade si pânä la
ultimele reguli ortografice ale Academiei pe care nici aca-
demicienii nu le respectä !
Limba documentelor noastre vechi este in deosebi
usoará pentrucä vocabularul strict necesar intelegerii unor
inscriptii, unor documente in slavoneste, este foarte redus.
Greutatea este ca din infinitatea de cuvinte risipite in miile
de documente pdstrate, RI extragem pe cele mai uzuale, sä
le grupärn inteo serie de exercitii graduate, si printr'o me-
todä de predare mai modernk fárá abuz de gramatick de
reguli de sintaxá si fárá a pomeni de sanscritk de variante
arhaice, etc., sä usurárn memorizarea vocabularului necesar.
Dorim sá am o lucrare practick cu ajutorul cAreia stu-
dentul sd ajungd ciit mai repede in stare a descifra o in-
scriptie, un document ; iar nu o lucrare in care sá etaläm
o eruditie la care nu pretindem.
Am pornit dela urmátoarea idee : un bun dictionar al
unei limbi moderne are peste roo.000 cuvinte. Nu e nevoie
insä ca sä stii toate cuvintele din dictionar spre a vorbi
frantuzeste de pildá. Numärul de cuvinte strict necesar
pentru a vorbi o limbá variazá enorm dupá gradul de
culturk dupá meserii. Un copilas, cu un numár extrem
de redus de cuvinte - si acestea stâlcite -e perfect in-
teles de cei ce-1 ingrijesc; un chelner, o vânzätoare inteun
magazin, nu are nevoie decât de un nurnär foarte redus
de cuvinte pentru a putea servi multumitor un client stain;
un orn din popor nu utilizeazä in medie cleat 500 cuvinte
de intrebuintare generalk curentá ; un orásan intre 3.000 si
5.000 cuvinte si cel mai cult om nu utilizeazá curent cleat
un maximum 15.000 cuvinte. Prin urmare, 500 cuvinte,
bine alese, inteligent grupate, pe idei, ar fi suficiente, la
rigoare, pentru a vorbi o limbá si mai ales pentru a inte-
lege un text scris in acea limbk
www.dacoromanica.ro
SCOPUL URMARIT 13
Apoi, toate cuvintele n'au aceeasi importantä: sunt

unele pe care mereu le intálnesti, sunt altele pe care le
intâlnim rar, altele extrem de rar sau de loc o viatá in-
treagá. Sunt deci cuvinte care formeazá, asa zicând, mo-
neta divizionard a limbajului, moneta de 1 leu, z, 5, io,
zo lei, de o imensä circulatie; pe când altele, s'ar putea
compara cu biletele de 500 si 1 000 lei, care evident sunt
foarte pretuite dar mult mai rare. Cuvintele formând
moneta divizionará a limbajului sunt deci cele pe care
intâi trebue sä le memorAm.
Fiecare meserie, pe lângä un vocabular comun tuturor,
are terminologia sa proprie, indispensabilá celui care exer-
citá o anume meserie, dar aproape inutilä altei profesiuni.
Altul este vocabularul plugarului, altul al chelnerului, al
diferitelor bresle. Poti fi membru al Academiei - Sectiu-
nea literarä - färá sä stii de pildd cä 0 alcaloidul peruvian »
este « chinina » si « piridoltetrahidrometilpirolul * este « ni-
cotina».
Limba documentelor in special necesitä un vocabular
relativ foarte redus, pentruck mai intâi, fiind o limbd
moartd, nu s'a mai putut imbogáti si a rämas anchilozatá
asa cum era in secolul al XVI-lea; apoi, pentrucá, spre
deosebire de conceptiile stilistice moderne, când valoarea
unui scris stä in noutatea expresiunii si a gândirii, când
pânä si stilul comercial se ernancipeazá de vechile formule
stereotipe, in documentele noastre vechi dimpotrivá tipicul
primeazd si exacta reproducere a vechilor formule fäcea
dovada dibAciei gramaticului. Precum, astázi incá, ministrii
iscälesc cu stereotipa formulá : « Sunt, cu cel mai profund
respect, Sire, al Majestätii Voastre prea plecat si prea
supus serv », tot asa, in documentele noastre vechi, o mul-
time de formule se repetá neschimbat din document in
document -dovada existen lei in cancelariile domnesti a unui
formular-concept -sau: numele tatálui unui Domnitor,
www.dacoromanica.ro
14 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÄ
este totdeauna insotit de epitetul « Bun » sau # Mare >>,

chiar dacd era ceartá intre tatá si fiu; titulatura se repetá
stereotip, chiar când nu mai corespundea unei realiati ;
Domnitorii se adreseazá de pildá : « Prea cinstitilor si prea
iubitilor si dragilor si bunilor mei prieteni», desi, din chiar
textul documentului, rezultá tocmai contrariul.
In consecintá : descifrarea documentelor noastre vechi
este mult inlesnitA tocmai din cauza repetirei acelorasi
formule, in total contrast cu miezul documentului, mai
totdeauna original ca putere de expresiune, si emotionant
de atâtea ori prin tragedia ce desváluie.
Cáláuziti de aceste constatAri, am extras dintr'o lungä
serie de documente muntenesti si moldovenesti:
r. Cuvintele foarte uzuale - moneta divizionará a
limbajului - cuvintele servind de ciment imbinárii fra-
zelor.
2. Toate formulele stereotipe, epitetele mai frecuente,
termenii mai des intâlniti in documente.
Cu acest material am alcátuit seria lectiilor noastre.
Indreptárn toatá multumita noastrá atre d-1 prof. C.
Moisil, director general al Arhivelor Statului, care, cu
amabilitate ne-a pus la indemâná documentele de cur ând
sosite dela Moscova, cátre d-1 prof. P. P. Panaitescu,
care ne-a pus la dispozitie o serie de fotografii dupd do-
cumente originale, a binevoit a ceti manuscrisul acestei
lucrári si a ne fi de folos prin observatiunile d-sale
competente, si cátre Fundatia pentru Literaturá si Artá
« Regele Carol II », fárá sprijinul cáreia lucrarea de fatá
ar mai fi stat multá vreme in rnanuscris.
www.dacoromanica.ro
PLANUL LECTIILOR
Fiecare lectie cuprinde:
1. Un text in cirilice.
2. Ace Iasi text in alfabetul latin cu traducerea juxta-
liniara.
3. 0 traducere curenta.
4. Note si sfaturi.
a) Textul in cirilice al fiecarei lectii reproduce cat mai
exact forma literelor adecuatä cuprinsului. Se stie ca forma
literelor, dimensiunile, distantierea, grosimea lor, variaza
dupä cuprins, secol, importanta actului, gradul de cultura
al scriptorului, dui:a materialul de scris utilizat (piatra,
pergament, hartie). De pildä: altfel de litere se vor gasi
pe o inscriptie funerarä, pe o pisanie, pecete, moue*
altfel de caractere inteun document domnesc, altfel inteo
simpla scrisoare sau grafit, etc.
Pentru ca lucrarea de fatal sa fie si un tratat rezurnat
si graduat de paleografie, ne-am silit a tine searna de cele
mai sus expuse.
Avand in vedere insä ca, pe de o parte, cele mai usoare
texte in slavoneste - ca vocabular - sunt epitafele si pisa-
niile, dar ca, pe de aka parte, din punct de vedere paleo-
grafic, tocmai acestea sunt cele mai grele de descifrat,
din cauza imbinarilor de litere si abrevierilor numeroase
utilizate, am graduat dificultatile. Astfel nu am reprodus
dela inceput fotografii dupa . monumente epigrafice sau
paleografice, ci am creat modele graduate.
www.dacoromanica.ro
16 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMANA
Greutatea cetirei slovelor vechi nu o formeaza alfa-

betul ci faptul Ca' :
1. Avem o limba. sträina.
2. Cuvintele se insirä fail intrerupere pe toatä lungimea
randului, fará semne de punctuatie.
3. Nu se pune majuscula la numele proprii.
4. Multe litere sunt imbinate, contopindu-se doua-trei
caractere inteo singura form.a, aceasta mai ales in monu-
mentele epigrafice.
5. Abrevierile sunt numeroase.
Textul unui document s'ar prezenta, in scrisul nostru
de astazi, cam astfel:
« dsaledluidirectrgralcfrvdrogsdbvoitialiberaunaboncfrclII ».
Evident ca' acest rand s'ar ceti fara dificultate daca
1-am fi scris:
t(D-sale D-lui Director General C .F .R. V d rog sd binevoiti
a libera un abonament de C.F .R. Cl. II-a ».
Pentru a nu descuraja pe incepatori, am dat primele
exercitii paleografice fail nicio abreviere, fárá litere im-
binate si am lasat loc alb intre cuvinte; in exercitiile urma-
toare am introdus, treptat, cateva ligaturi, cateva abrevieri
si numai la urma am reprodus, prin fotografie, un do-
cument original.
b) Traducerea juxtaliniard, urmareste un intreit scop :
i . Descifrarea textului paleografic.
2. Invatarea limbii slave.
3. Invatarea gramaticei si a sintaxei fail casna, fa/1
multiple reguli descurajatoare.
Prin faptul cä dam, pe doua coloane, fatä in fata, textul
slay si traducerea cuvant din cuvant in romaneste, ne
putem da seama de constructia frazei slavor_e, de sintaxa
limbei slave, daca cutare cuvant slay este de cutare gen,
www.dacoromanica.ro
PLANUL LECTIILOR 17
dacá e in cutare caz, sau la cutare timp, etc.; deci regulile

de gramaticá, sintax5, devin astfel aproape inutile.
c) Traducerea curentei are urmátoarele foloase: permite
ca studentul 1), dupá ce s'a deprins a ceti fárá ezitare
textul paleografic, a-1 traduce exact in româneste, sá caute,
dupâ traducerea româneascä curentâ, A. reconstitue textul
slay si mai ales sá se sileascá a reproduce din memorie
si textul paleografic al fiecárei lectii.
Numai imitad grafic literile cirilice, copiindu-le exact;
numai cetind mereu cu glas tare textul slavonesc, ajungem a
ne familiariza cu limba si scrisul documentelor noastre
vechi.
d) In Note si sfaturi, &Am o serie de lámuriri de paleo-
grafie si diplomatia, precum si alte precizári ce le soco-
tim de folos studentilor.
Am tinut seama apoi câ altele sunt formulele si uneori
chiar si vocabularul, in documentele muntenesti Eta' de
cele moldovenesti, si de aceea am dat, dupá o serie de
documente muntenesti al-CA serie de documente moldo-
venesti; documente externe alternánd cu cele interne, do-
cumente de Stat alternând cu cele particulare.
Din loc in loc am introclus un exercitiu pregâtitor
pentru descifrarea usoarä a documentelor. El constitue de
fapt un formular pentru redactarea actelor, formular care
trebue sá fi existat - asa cum existâ astâzi de pildd in
Cancelaria Consiliului de Ministri, a Ministerului de Ex-
terne - dar care nu ni s'a pástrat. Acest exercitiu pre-
gätitor cuprinde : o serie de formule de inceput de act,
formule de jurámânt, formule pentru datare etc., etc.
Combinând intre ele toate aceste formule, suntem in rra-
surá a ticlui un numár infinit de mare, caleidoscopic, de
1) Prin 4 studenti », nu intelegem nurnai candidatii la o diplorra universitara,
ci pe toti iubitorii de studii.
2
www.dacoromanica.ro
18 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÄNÄ
acte dupà tipicul cancelariilor domnesti din veacul al

XIV-lea p âná in al XVII-lea.
D'Arn patru asemenea exercitii : un formular munte-
nesc, altul moldovenesc, un al treilea cu termeni juridici,
si ultimul cuprinzând fapte istorice, dând in rezumat o
imagine cinematograficd a sbuciumatei vieti a strámosilor
nostri.
www.dacoromanica.ro
I
NOTIUNI DE PALEOGRAFIE
2*
www.dacoromanica.ro
Atka timp cât cirilica era scrisul nostru national si, din copildrie
p ânä la bätrânete, o vieatä intreagä, foloseam numai acest alfabet,
descifrarea unui manuscris in cirilice se putea face de oHce orn cu
putiná carte, asa cum astäzi oricine a fácut câteva clase poate ceti
un manuscris in caractere latine, clack evident, nu e scris prea repede
si prea simplificat. Pentru generatia actualä insä, descifrarea docu-
mentelor in cirilice constitue o dificultate, de multe ori foarte mare,
pentrucä cirilicele le invätäin foarte tärziu, foarte scurtä vreme si
nemetodic. Nu avem niciun tratat practic de paleografie slavo-româná,
ci doar câteva albume cu reproduceri de documente, foarte folosi-
toare, evident, pentru istorici si filologi, dar total improprii pentru
invätarea paleografiei pentrucä, in afará de faptul cä aceste albume
sunt extrem de scumpe si rare, dar documentele nu sunt reproduse
in vederea invátdrii paleografiei, nu sunt graduate ca dificultäti
paleografice, nu dau nicio deslusire, nicio lista de variante, de imbi-
näri de litere, de abrevieri si nici mkar nu sunt traduse. Astfel fiind,
te miri cä mai sunt entusiasti cari sä-si consacre timpul cu desci-
frarea documentelor. Am cAutat, in mäsura puterilor noastre si ca
un indemn ca altii sä facá mai bine, sä implinim aceastä lacunä in
lucrarea de Ltd.
OIR GINEA
ALFABETULUI
Atät alfabetul latin cât si cel cirilic derivá din
majuscula greack dar la douá epoce foarte dis-
tantiate. Alfabetul cirilic a fost intocmit in
secolul al IX-lea, când limba greacl era limba bisericii si a Statului
in Imperiul Bizantin, deci dupä ce unitatea imperiului roman fusese
distrusä, dupä ce masse compacte de Slavi s'au interpus ca un
tampon impenetrabil intre cele douá párti ale Imperiului Roman,
dupä ce imperiul de räsárit, devenit « Imperiul Bizantin » inlocuise
limba latinä prin cea greceascá, pentrucä era limba majoritätii
populatiunii.
www.dacoromanica.ro
22 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNA
Nu trebue sä pierdem din vedere, spre a intelege multe chestiuni

referitoare la paleografie, cá, dupel ce, la 476, imperiul de apus dispare,
cel de rdsrit mai dclinuefte o mie de ani. Toatá civilizaia s'a con-
centrat deci in Bizant si astfel, pe vremea când, de pildá, Justinian
w litirilyt'Ant-
mitivAimfl(A44
fi'f1114-KA171(77[11A
ritIVIpA grATO
X y rr ti V OWM rWt1
Otiyow ± K[upth* ietv Bans'
6úntaai lie Ka Oct
plum + KCI1 ÉKTEiVaS
TiV Xe7po' fpliaro
a67-60 6 i[ncrouls Micov)
Fig. 1. - Evanghelie în greceate, serial in 949 d. Cr.
(Vatican).
impärätea la Constantinopole, in Franta aveam barbaria totald a fii-

lor lui Clovis.
Din cauza barbarizärii apusului, frurnosul scris
BARBARIZAREA
CR latin al inscriptiilor romane - scris pe care
L
si astäzi il pästrám in titlul cärtifor serioase -
un scris mare, simplu, precis, cites, ponderat, disciplinat, maiestos,
va degenera tot mai mult, pânä ce vom avea, in epoca merovingianä,
acel oribil grafism cu litere ingustate, stângace, tremurátoare, incal-
cite, imb Acsite, disproportionate, cu imense svarlituri de condeiu,
ca niste sulii aruncate spre cer, alternfind cu violente, brutale täieturi
de condeiu, ca niste lovituri de sabie.
Acest scris merovingian redä perfect toatá nesiguranta, toatä exu-
beranta copiläroasä, toatä imaginatiunea sväpäiatá, toatä mobilitatea,
violenta nedisciplinatä, toatä brutalitatea i sensualitatea barbarului.
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 23
Si trebue sä notäm c cei cari, pe acea vreme, stiau sä scrie, erau

dintre aleii intelectualitätii acelei epoce, i atunci ne putem inchi-
pui barbaria masselor in Franta, pe vremea and Justinian, la Con-
stantinopole, ne dädea « Institutiunile », baza legiuirilor moderne !
Numai foarte incet, cu revenirea treptatä a civilizatiei, dela Carol
cel Mare inainte, care a atras la curtea sa pe cei mai instruiti oameni
din toatä lumea crestinä Italieni, Irlandezi, Bretoni, scrisul docu-
mentelor va reveni la forme mai armonioase, mai disciplinate.
C.s,....--
111\l'a ,, 0
Fig. 2. - Scris din epoca merovingiand.

t In X rinomene T heuder icus r e x sci (subscripsi)
(In Christi nomine Theudericus rex subscripsi. 677)
Dar, cu nouile näväliri barbare, scrisul din nou regreseazä, desi

influenta disciplinii carolingiene stampärä exuberanta loviturilor de
condeiu ce sgâriiau pergamentul diplomelor postcarolingiene.
EVOLU TI A Scrisul reflecteazä perfect starea sufleteascä a

diferitelor epoce ale istoriei: capätä energie, sigu-
R ULU rantd in epocile de luptä impotriva nobilimii;
scrisul e masiv, colturos, are amploare, preciziune, condeiul nu mai
ezitä, nurnärul stiutorilor de carte sporeste, scrisul capätä tot mai
multà personalitate, se iuteste, pentrucd timpul incepe sä fie pretuit,
si abrevierile sbor acum deasupra cuvintelor, cu fantezie i origina-
litate, cu apäsäri sensuale. Mai târziu, grafismul se complace in
rásuciri de condeiu, in inzorzonári, capätä gratie, vibreazd, are vieatá,
artá. Inzorzonärile sunt incä copiläresti, literele sunt impodobite cu
www.dacoromanica.ro
desemne de animale apocaliptice, scrisul corespunde arhitecturii si

mentalitätii timpului.
Foarte incet, scrisul leapda inzorzonärile, i masivele, sensualele
apásdri de condeiu, se iuteste, se simplified, pâtiä ce avem frumosul
scris al Renasterii din care va reesi scrisul modern al alfabetului latin.
Evident cá trebue sá avem totdeauna in vedere, studiind evolutia
scrisului,i personalitatea scriitorului. Vom avea deci diferente
importante dela manuscris la manuscris, dupä cum el emand dela
4 A'/1 4g,.....
vi
o
Fig. 3. - Scrisul i semncitura regelui Frantei Ludovic al XI-lea (1461-1483).
E un grafism de o rará energie, impetuolitate i violentä; semniitura e un pachet
de spini, fiecare träsäturl de condeiu este o sgfirieturä aceratä sau o apäsare
brutalä, manifestare a unei indfirjiri ce nu cunoaate mill ai nu admite opunele la
hotáririle regelui. Semnatura e bizará, imensá fatä de text al foarte suitoare:
orgoliu i ambitie ce nu cunoaate descurajarea. Scrisul e clar, tocat, de un extra-
ordinar relief, parcl säpat adânc in 'Artie: inteligentl vie ai intuitivl. Miacári
mari de condeiu, exuberant svârlite spre cer, denotá o imaginatie vagabondá.
Scrisul e vertical, aerpuitor, gladiolat, deci: putintá de retinere, de calcul, aire-
tenie. Nu putea fi altfel scrisul fäuritorului Frantei moderne, contemporanul lui
Vlad Tepe §i Stefan cel Mare.
un om al bisericii, dela un orn de arme ori dela un scrib, meserias

al scrisului; vom avea deosebiri dupd cum e vorba de un act solemn,
desemnat incet, cu grild; sau de un grafism scris fárd gaud de cali-
grafiere. Nu existä prin urmare un scris tip, invariabil, acelas pentru
tosi inteo anurnitá epocd; ci grafismul variazd necontenit dupd gra-
dul de culturä, dupl temperamentul, aptitudinile fiecdrui scriptor.
Doar scrisul rnecanic, tiparul, poate da ceva stereotip i mort;
www.dacoromanica.ro
dar scrisul cu care ne insemnám in grabä gändurile, färä preocupäri

de caligrafie, acela variazä dela orn la orn. Numai lipsa de manu-
scrise suficiente pentru o anumitä epocä a putut da nastere greselii
de a crede in posibilitatea impärtirii scrisului dupä influenta modei.
Dad avem multe documente pentru o anumitä epocä si le cercetärn
cronologiceste, atunci evolutiunea scrisului este imperceptibilá;
dar dacá compardm douä documente foarte distantiate in timp,
deosebirile apar radicale i datarea unui document pe cale paleo-
grafid este posibilä pe secole. Pänä nu s'au descoperit manuscrisele
pe papirus dela Herculanum i Pompei si mai ales irnensa multime
de papirusuri lu mormintele ultimilor faraoni, bine pästrate datoritä
climei Egiptului, nici nu se bänuia cä Romanii au avut pe lâng1
scrisul solemn, clasic, si un scris cursiv, extrem de variat i plin
de viatä.
Explicatia psihologicd pe care am

SCRISUL SO LEMN. dat-o evolutiunii scrisului isi are
SCRISUL DE TOATE ZILELE
toatä valoarea dud e vorba mai
ales de scrisul necaligrafiat, de scrisul de toate zilele. Sä nu pier-
dem deci din vedere c51 avem doual mari categorii de grafisme: scri-
sul solemn, un scris färá personalitate, caligrafia propriu zisá, intre-
buintat in drtile bisericesti, in documentele de Stat; si avem scrisul
de toate zilele, variabil dela om la orn, dela document la document,
singurul care inregistreazd toate pulsatiunile sufletului. Oricare din
noi poate scri in douä feluri: in scrisul lui intim si in scris incet,
caligrafiat, asa cum ar fi o carte de vizitá litografiatá.
Astfel fiind, in apus, chiar i in epoca barbariei merovingiene,
gäsim documente aproape tot atât de frumos caligrafiate ca pe vre-
mea lui Virgiliu. In special cartile liturgice pástread, pânä tärziu
in evul-mediu, toatá armonia scrisului inscriptiilor romane.
In ceea ce priveste documentele noastre în slavonege, ele sunt
numai in scrisul solenm ; sunt nurnai opere de caligrafiere purl, mai
frumoase sau mai unite, dupä gradul de culturä si gust al pisa-
rului. Documente in scrisul de toate zilele, nu avern, din nenorocire,
decal extrem de putine. Cel mai interesant este grafitul de pe ten-
cuiala bisericii domnesti din Curtea de Arges, unde, in artistice
trädturi, probabil pictorul sau arhitectul clädirii, a insemnat, pe
tencuiala proaspätä, data mortii «Marelui Basarab ».
Dar si in cele mai solemne documente putern gäsi urme din
scrisul natural al gramaticului: desi actul e scris dupá toate regulele
www.dacoromanica.ro
Ct
- i... .441 4.7

'----wo-. ' ....-
_4,
.
' t`r
.-............,..
. .r
-,
-
....
----
...
, ......
,-.7 1:La.1Z.......-.. .7.."2".. _t5.--._ 'i
.... ............
f
-
---,..7.-t - ,
e
-4,-214 ,` i ' 41 , ...",4 _-
AI tan ' . '

- -.--.
1°714
Ittql'S4 CP Zq:Iri
r44-d*4
- 4
.
_ s.,,E.eir.:11-6,
_
Fig. 4. - Grafitul cu stirea moriii lui Basarab.
S'a scris, pe tencuiala Ina nezugráviti a bisericii Curtea Domneasca din Arges, cu un corp ascutit, cu foarte artistice
imbineri de litere, probabil de atre pictorul bisericii, urmkoarele:
V lto sw4 n/al Dllgopuli prestavisia veliki Basaraba voivoda
(In anul 686o (=1352), la Câmpulung, a räposat marele Basarab voevod).
www.dacoromanica.ro
caligrafice ale cancelariei domnesti, totusi, diacul, cind pune

data, sau and scrie « amin » ori and îi inseamna numele, dä
drurnul condeiului, agatá o lungá coadá de vreo literä, sau îi dá
niste dimensiuni exagerat läbártate, ori creazä o formä de literd
cu totul idiomaticä, imprimänd astfel personalitatea sa documen-
tului, in total contrast cu impersonaIitatea scrisului din restul ace-
luiasi act,
ID I OTISME Aceste scApäräri de condeiu sunt de cea mai

mare importantl. Dacä studiem cu atentie orice
GRAFICE document, si conform regulelor grafologice, pu-
tem, panä si in scrisul cel mai caligrafic executat, recunoaste per-
sonalitatea scriptorului i, studiind ceea ce in expertiza grafici
nurnim «idiotisme grafice», adica acele particularitäti grafice pe
care färä voie le reproducem in scrisul nostru, particularitäti care
nu se intâlnesc in scrisul altei persoane, putem atribui fárá greseald
cutare scris cutärui diac, chiar and el nu si-a rnentionat numele,
si putem preciza astfel sub ce domnie s'a scris cutare act nedatat.
Documentele scrise in slavoneste, fiind, in imensa
INFLUENTA lor majoritate, acte oficiale, perfect caligrafiate, vor
TIPARULUI fi deci usor de descifrat. Numai dupä ce tiparul
se va fi introdus, dupä ce artile bisericesti nu vor mai fi manuscrise
ci tipärite, aducând deprecierea caligrafilor, dupá ce stiutorii de carte se
vor înmuli, scrisul va pierde din frumusetea lui rece i va deveni
un scris in care vieata pulseazä cu intensitate. Din cauza legii mini-
mului de efort, scrisul va deveni tot mai cursiv, ridicArile de condeiu
vor fi tot mai rare, literile se vor inlántui, prescurtärile se vor inmulti.
In aceastá perioadä, desi documentele vor fi scrise in româneste,
totusi descifrarea lor va fi din ce in ce mai grea, pentrucä, in locul
scrisului uniform, vom avea un scris variind dela orn la om, dupá
gradul de culturá, dupä exuberanta sau calrnul temperamentului säu,
asa cum infinit de variat, si uneori extrem de greu de descifrat,
este scrisul din zilele noastre.
De aceastä parte a paleografiei ne vorn ocupa in al doilea volurn
al luerärii de fatä : « Cirilica romdneascd e.
Alfabetul « cirilic », cu care am scris panä in
ALFABETUL
1863, este un amestec de litere comune alfa-
RILI betelor latin i grecesc, la care s'a adaos un
numär de litere de forme inedite, reminiscente din alfabete orien-
tale, pentru a reda sunetele proprii limbii slave. Aceste din urmä.
www.dacoromanica.ro
28 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÄNÄ
litere sunt in contrast cu primele, fiind complicate; ele necesitä

numeroase ridicári de mând §i deci pierdere de timp, sunt u§or de-
formabile si se pot lesne confunda unele cu altele dacá nu sunt scrise
cu deosebitä incetinealii si atentie 1). Alfabetul cirilic este deci o
armä defectuoasä de culturä, dar are marele avantaj de a avea un
semn special pentru fiecare sunet al limbii, ceea ce nu avem in
alfabetul latin, prea särac pentru o limbä bogatá in sunete, cum e
cea slavá, cum e cea româneascä 2).
Avern deci in alfabetul cirilic:
1. Litere identice cu cele din alfabetul latin:
MITOKEN
2. Litere din alfabetul latin, dar cu altä valoare:
PYCBHX
rus vih
3. Litere identice cu cele din alfabetul grecesc:
HAWA* r tir
plodfgps
4. Litere speciale alfabetului cirilic:
Ill III ill I) II,
t t ge
6Hitt$S31Xl% Ic /A 4XM a
abjudzzi á ie la î â ia iu
10
x
Iatá acurn in*area literelor in ordinea alfabeticá cu numele lor:
6K l'AEHIS3H1,*(1 A A1H0110 c or,8
AD
N
0" < Ot? Q.. " '7: :
ro $7 o
a. cm? cr
e N
rp
N et: et:
g
0
CD C1) AD 0 AD
O
0 0 -t- -
F o CD 0 '15
CT gal
2. 0 fo.
CD O
*g Ill II, III k h 7h1 -k 10 M 11 AN X tir V'

,.
0
A °¡"5 E+C
-C/) (-)<
-I
SID(
(/)
DO
t
CD
T,
'E.. 5"
rb
EV Al' >1. .-cr
(.1.). DI
-
2,
') Alfabetul glagolitic, cu care s'au scris numeroase texte slavonesti, dar nu
la noi, este si mai complicat: fiecare literá este inzorzonatá cu rotogoale märunte
ca niste cercei i inele agá%ate de obrazul unui sfilbatec.
2) Notäm: 13 litere majuscule grecesti sunt identice i in alfabetul latin:
A, B, E, H, I, K, M, N, 0, P, T, X, Z deci i alfabetul latin i cel slay derivä
din cel grecesc.
www.dacoromanica.ro
VA RI ANTE Din aceste litere capitale, s'au format cele cursive

GRAFICE si s'au obtinut diferite variante grafice, datoritä :
1. Materialului utilizat: piatra, metal, stofä, pergament, hârtie.
2. Uneltei utilizate: dalta, pensuld, pax* etc.
3. Colorantului intrebuintat: cernealä, vapsele.
4. &oalei, mediului, in care s'a format scribul.
5. Gradului de culturd al pisarului.
6. Naturii documentului: inscriptie funerara, pisanie, manuscris.
7. Importantei actului: hrisov, scrisoare particularä.
8. Formatului materialului de scris.
9. Grabei sau incetinelii cu care s'a scris.
io. Temperamentului scriptorului.
1 1. Spiritului de imitare.
12. Modei.
Pentru un ochiu atent, existä tot atâtea variante de litere cati
scriptori sunt. Nu exista doua frunze la fel, nu existä doua grafisme
absolut identice.
Totusi, ca forma generald, avem litere care nu se gisese deck
pe anumit gen de documente. De pilda, epitafele, pisaniile si tot
ce se atinge de cult, va fi scris cu litere lunguete si ingustate, in armo-
nie cu ascetismul chipurilor de sfinti din biserici; initialele sau lite-
rele din monograma Domnului vor avea dimensiuni imense, pre-
cum imensä era distanta dintre suveranul absolut si supusii sai ple-
cati; si aceste litere vor mai fi scrise cu rosu, ca purpura mantiei
domnesti, vor fi impodobite, aurite, incununate cu flori si embleme,
in armonie cu vestmintele suveranului.
Dar chiar si literele din cuprinsul unui document vor ajunge sa
capete o formá generald radical deosebitä de modelul primitiv, clasic;
aceasta datoritä in primul rand legii minimului de efort. Mâna, având
sa execute mereu aceleasi miscäri muschiulare pentru formarea ace-
leiasi litere, ajunge, prin deprindere graficä, sä execute desemnul
literei cu tot mai multä sigurantä si usurintd; apoi, mana, pentru a
evita necontenitele opriri la fiecare ridicare a condeiului, va suprima
miscarile inutile, va inlántui traseul grafic, si va obtine variante
ale aceleiasi litere care sä favorizeze iuteala. Apoi la iuteald, unghiu-
rile ascutite se rotunjesc; linia verticala se incovoaie, linia curbä
tinde spre verticalä, si astfel scrisul ajunge sä aibâ o serie de litere
mult deosebite, ca prima' impresie, de modelul dela care a pornit
simplificarea. In sfârsit, aceastä formä mai simplificata si mai
www.dacoromanica.ro
originalä, se imiti de alti scriptori i noua literá devine pe incetul

o variantä de intrebuintare curentk 1).
PUNCTUA TI U NEA In documentele noastre vechi, - care, pre-

cum am vAzut, se scriau färä intervale
intre cuvinte, färi aliniate, fárá despártirea
in silabe a cuvântului prea lung dela finele
rrr.f4
unui ränd - nu se intrebuinta nici punct, nici
4(4 1-
virgulá, apostrof, liniutd cu valoarea din scrisul
de astázi. Existä insä puncte, pe care le-am
AI, JI putea numipuncte de respiratie pentrucá se pun
spre a indica pauzele pe care vocea trebue sá le
H
facd pentru ca cetitul sä aibä mai mult inteles.
De pildá, in Lectia I-a, -o paginá din Evan-
ghelia lui Matei, - punctuatia s'a fäcut astfel :
'A (4 «Cartea nasterei lui Cristos. fiul lui David.
fiul lui Avraam. Avraam a miscut pe Isac. Isaac
CO;
a ndscut pe lacov. lacov a ndscut. pe luda ti
311
pe fratii lui. iar Iuda a ndscut pe Fares §i pe
Zara din Tamara».
Jun Sunt i uncle puncte färä nicio explicatie
, ortograficd sau fonetia. Credem ci ele provin
rtifyrbi
din incetineala cu care a scris copistul, a cárui
. 44g7;i1
mini s'a läsat, din loc in loc pe hartie- , insem-
Fig. 5. - Ori ce docu-
ment incepea cu o cruce,
nand astfel un punct involuntar fäcut.
mai simplä la inceput, Alteori un punct precede si urmeazá o
din ce in ce mai impo- cifrä, un mileniu. Este aci, evident, o punere
dobitii in succesiunea a- in relief a unei date.
nilor, hi cerneali rosie In loc de aliniate gäsim, de multe ori, o
impletitä uneori cu aur, in
actele de o deosebitä im- literä fAcutä in dimensiuni mai mari cleat
portantl. Prima Uteri a literile ce urmeazá. Aceastä initialä este uneori
textului e la fel enorm de infloritä, scrisä cu cernealá rosie, de aur, si
mare si impodobitä. In mai ingrijit desemnatá.
cuprinsul textului, de ase- Unele vocale au accente, in special I si A
menea, gäsim litere mult
märite impodobite, in-
initial. Nu este insä indicarea accentului tonic
locuind alineatele de as- al fiecárui cuvânt, ci, probabil, o influentä din
tfizi i precizfind un nou alfabetul grecesc.
pasagiu al documentului.
obiectul unei donatiuni, 1) 0 listá de variante, date conform liimuririlor
jurámtIntul, martorii etc. grafologice de mai sus, se gáseste la finele cfirtii.
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE PALEOGRAFIE 3'
Orice act incepea cu semnul crucii, fäcut foarte mare, lunguet

si impodobit. 0 aka' cruce, märuntd, bizantinä, incheia majoritatea
documentelor.
Documentele noastre vechi nu folosesc nici cifrele

CI FRELE romane nici pe cele arabe 1), ci, ca si documentele
grecesti, literile alfabetului au fi valoare de cifre.
Nu e nicio cleosebire intre cifrele intrebuintate in documentele
grecesti si cele din documentele noastre cirilice. 0 exceptie ar fi
pentru goo, redat in cirilice prin sunetul lui « t »; iar $ grecesc =
6o a cpätat o formä inversatá in cirilicä: a = 6o.
a=1 j 1=10 P = 100

g 13 = 2 g K = 20 .
riS
c = 200
r y=3 /1 X = 30 I; T = 300
ö=4 M = 40 5-; u = 400
.-. E ---= 5 ri v = 50 4) q) = 500
,.t.- 5 ----- 6 3- E = 60 g, -_,_ 600
Z=7 r6 o = 70 T- 'I' = 700
il n=8 ii T r = 80 co w - 800
.-O 0=9 r-i q = 90 14 Z = 900.
Fig. 6.
Pentru a reda pe II, 12, 13, 14 etc., paná la 20, contrar cu ceea ce
se intamplä cu cifrele arabe, unde scrim intâi zecimea si apoi uni-
mea; in cirilice, mult mai logic, scrim obisnuit invers: hit& unimea
,si apoi zecimea, pentrucd asa se si pronuntá :
«unu spre zece, doi spre zece, trei spre zece etc., iar nu # zece unu,
zece doi; zece trei, etc. 2).
Spre a nu confunda o literl cu o cifrá, se pune, deasupra literei
alfabetului având valoare de ciffá, o acoladä.
,
') Doar in cateva documente slavonesti ale lui Matei Basarab gäsim anul
redat in cifre arabe.
2) Vezi tabloul cu cifre la finele volumului.
www.dacoromanica.ro
32 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA.
Cand e vorba de mii, atunci se mai pune, precedand litera cu

valoare de cifra, o liniuä oblica tdiatä obisnuit de una sau doua
secante:
tlY II Í AT
ti 12 13 14
-
xS x3 xi
II
6000 7000 8000 10000
ABREV ER Spre deosebire de zilele noastre, and utili-

zarea abrevierilor inteo scrisoare ar fi soco-
tita ca o nepolitetä si se tolereaza doar, din ce in ce mai rar, in stilul
comercial; dimpotrivá, in documentele in cirilice, abrevierile se
intalnesc la fiece rand.
Ca logicä, o abreviere ar trebui sa aiba drept explicatie: dorinta
de a castiga timp, de a scrie mai repede ; alta este insä explicatia intre-
buintärii abrevierilor in vechile noastre documente.
Evident ea', dacä pe o piatra de mormant, pe o pisanie, pe o bro-
derie (procovát, aer, omofor), pe un clopot, o monetä sau o pecete,
gäsim prescurtate multe cuvinte, aceste prescurfäri nu s'au fäcut in
vederea iutelii. Tot asemenea, dacä gasim foarte numeroase abre-
vieri pe o Evanghelie, cu majuscule impodobite, colorate, aurite, cu
complicate arabescuri sau miniaturi deo extrernd finete, care au cerut
luni de muncd rabdätoare, nu graba poate fi explicatia abrevierilor.
Intrebuintarea prescurtärilor ar putea avea urmatoarele lämuriri:
r. Nevoia de a economisi spatiul. De pilda, pe o moneta, pecete,
icoana, pe o piaträ de mormant cu desemne i arabescuri, sau pe un
procovat reproducând un chip domnesc, locul rämas disponibil
pentru inscriptie este foarte redus i atunci se abreviaza cuvintele
care se repeta stereotip in acest gen de documente; sau, se mai eco-
nomiseste spatiul imbinand douä-trei litere inteun singur desemn,
cautându-se a se obtine prin acest procedeu i o realizare artistica 1).
2. Nevoia de a economisi materialul de scris. Pergamentul (pielea
de oaie, de vitel, sau, cea si mai fina, de miel nou näscut; piele rasä,
subtiata, netezitä, lustruitá, albita.), costa foarte scump, fiind uneori
extrem de greu de procurat, in vremuri de invazii, rázboaie. Perga-
mentul - pe care nu se putea scri deck pe o singura fata 2) - trebuia
1) Abrevieri de acest gen sunt foarte frecuente i astäzi, de pildä pe automo-
bile citim: Ct în loc de Constanta; PI in loc de Ploesti; By pentru Bra§ov, sau
pe Nagoane: Cl. I; Cl. III, in loc de Clasa intâia, Clasa treia, etc.
2) Aceasta numai in ceia-ce prive§te docurnentele cáci manuscrisele se scriau
re amândouä fetele.
www.dacoromanica.ro
deci economisif. Atunci, el nu se täia dupä un anume format

determinat, asa cum se taie azi hartia, ci avea cele mai variate
dimensiuni neregulate; se scria pe toatá suprafata lui, nu se fäceau
aliniate, se scria extrem de märunt i indesat, färä intervale intre
cuvinte, pentru ca sä incapá cat mai mult text, si mai ales se recurgea
la abrevieri si litere aruncate deasupra cuvintelor, litere sburdtoare.
Evident cä nu se obtinea astfel un spor de iutealä, care nici nu
se cäuta, dar se realiza o notabilä economie a pergamentului.
Dupa ce s'a ndscocit hartia din carpe, scumpä si ea, si care se
räspandeste cam in vremea descoperirii tiparului, nevoia economi-
sirii materialului de scris devenise obiceiu, iar scrierea cu litere
sburátoare, modä. S'a continuat deci utilizarea de abrevieri, de
litere suprapuse. Apoi, and, dupä rasp ândirea tiparului, scrisul
caligrafiat a devenit tot mai rar, scribii au dat drumul condeiului,
abuzand de litere sburätoare. S'a ajuns astfel la indescifrabilul scris
cu caturi al cirilicelor romanesti din epoca fanariotá 1).
3. Lenea este o principald cauzá a utilizärii abrevierilor. Lenea
este uneori cauzä de progres, pentrucá sileste creerul sä náscoceased
mijlocul de a cruta muschilor obosealä. Scribii, väzand cä se repetá
mereu stereotip aceleasi imbindri de cuvinte ori nume proprii, s'au
plictisit sä le scrie integral si au inceput sä le tot abrevieze, pand
s'a ajuns la o abreviere-schelet ca de pildá, la Romani 4s S.P.Q.R
in loc de « Senatus populusque Romanus »;d-ori «I.N.R.I» in loc
de « Isus Navi Rex Judeorum » sau, in documentele noastre: GNI in
loc de Gospodin; IO in loc de Joan, HS in loc de Hristos, MTA
in loc de Meseta etc. 2).
4. Spiritul de imitatie. Deoarece abrevieri, in genul celor de mai
sus, s'au gdsit practice, s'au imitat, i astfel unele abrevieri, cu totul
personale la origine, au devenit, prin imitatie, de uz comun.
Pentru acelasi motiv al economisirii spatiului i apoi din spirit de imitatie
si modá, avem astäzi, in firmele de moda amerianeasca atarnate de block-
houseurile marilor orase, litere puse unele deasupra celorlalte, in loc de a fi
aliniate orizontal, de pildá: A in loc de C.A.M. (Casa Autonornä a Monopolurilor).
') Este deci acelasi procedeu - pentrucá neschimbatá a ramas psihologia

omeneasca - pe care-I intfilnim astázi la fiecare pas. Scrim: I. I. C. Brcitianu
;
in loc de Ion Ion Constantin Brátianu I.P.S.S. in loc de Inalt Prea Sfintia
Sa o, etc.; ori: un grefier, având sl scrie zilnic, de sute de ori, s Tribunalul
Ilfov Sectia de Notariat, Dosarul nurnärul 17334 din anul 1936 s, se plictiseste
abreviazá, azi putin maine mai mult, Ora ce ajunge sá sctie: T. I. S. N.
Ds. 17354136.
3
www.dacoromanica.ro
34 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÄ
5. Influen(a apusului. Documentele latine simt mult mai

bogate in abrevieri cleat cele grecesti si mai ales decât cele sla-
vone 1).
In lupta pentru predominarea limbii latine si a catolicismului,
in opozitie cu limba greacä i ortodoxia, documente in limba latinä,
cu abrevieri numeroase precum am spus, circulau curent in Bizantul
cucerit de Latini in a patra cruciatä, in taratele bulgáresti, sarbesti,
in voevodatele românesti, i astfel, au putut fi influentati si scrip-
torii de greceste sau slavoneste de abrevierile documentelor latine
si le-au imitat.
Mai tárziu, influenta diplomaticii i paleografiei latine s'a exer-
citat prin contactul cu apusul, prin Ungaria si Po Ionia. Voevozii
nostri primiau i trimeteau hrisoave in limba latinä, dovadä cd, in
afará de pisarii de slavoneste, erau i pisari de latineascä in cance-
lariile domnesti, iar dovada cä i limba greacä era bine cunoscutá
in mânástirile noastre, ne-o dá splendida Evanghelie slavo-greceascä
de care am vorbit 2).
6. Note le tironiene. In epoca de apogeu a civilizatiei romane,
nu numai scrisul obisnuit era extrem de rásp Andit in toate stra-
turile sociale, dar i stenografia; asa zisele « note tironiene » erau
de utilizare curentä 3). Stenografia aceasta a fost foarte fa's') Anditä
printre primii crestini si mai era Incá cunoscutd in Franta Ora in
secolul al IX-lea 4).
Cu timpul, regulele metodei stenografice näscocitä de Tirone,
s'au pierdut, dar abrevierile tironiene, pentru cuvinte foarte uzuale,
s'au pästrat. S'a abuzat de asemenea prescurtäri in asa mäsurá incât
descifrarea documentelor medievale latine este mult ingreuiatä toc-
mai din aceastä. priciná. Prin imitaie, abrevieri conventionale din
manuscrisele latine, s'au introdus i in cele grecesti, desi in másurá
mult mai redusä, i apoi i in documentele slavonesti.
1) M. Prou, in al ski (( Manuel de Paléographie », Paris 1892, reproduce
4898 abreviatiuni intrebuiate in documentele latine din evul-rnediu; V. Gardt-
hausen in lucrarea sa Griechische Palaeographie, Leipzig, dä o listá de gog
abrevieri intrebuintate in documentele grece»ti.
2) Vezi §i Leqia I-a.
8) Notele tironiene sunt nurnite astfel dupi Tir one, sclavul liberat al lui
Cicerone. Tirone (näscut la 203 a. C. + 4 a. C.), náscocise un sistem de scriere
foarte rapidk o adeväratä stenografie, cu care ne-a pastrat cuvântärile marelui
orator.
4) Vezi Henri Stahl:, Stenografia Stahl ; lucrare premiatá de Academia Ro-
mâná. Ed. II-a, 1926, pp. 33 §i urm.
www.dacoromanica.ro
In special am mostenit liniuta sau acolada, aruncatä sburátor

deasupra unui cuvant pentru a indica abrevierea lui. Sistemul arun-
cdrii deasupra cuvântului a unor litere, in vederea abrevierii lui,
este iarási o mostenire din notele tironiene i).
In tot cazul abrevierile, in documentele noastre sunt relativ
puine si nu constitue o dificultate prea mare pentru descifrarea lor.
Därn, la sfArsitul volumului, o listä de imbinäri de litere si de
prescurtári mai frecuente ce întâlnim in documentele noastre vechi.
0 abreviere complicatá dar usoará de descifrat

MONOGRAMA .
si de cea mai mare importantà pentru datarea
unui document, o constitue monograma.
Monograma, care nu se utiliza decât in documentele munte-
nesti, este si ea un imprumut apusean. Se cunoaste o monogramd
din anul 65o a regelui merovingian Clodoric. Monograma devine
de uz curent dela Carol cel Mare inainte.
Monograma, la noi, este o grupare a literelor numelui de botez
al Domnului, in jurul initialei, i formând un desemn bizar, migálos
complicat, acut cu cernealä rosie sau aurie, cu duct subtire, propor-
tionat, armonios la inceput; cu ductul mai mânjit, mai apásat, mai
nesigur, mai inflorit, mai lipsit de gust, pentru actele mai putin
importante, cum si in perioadele de decadentä, dovedind astfel un
scriptor de inferioarà culturà i sims artistic.
Monograma nu este scrisà de Domn, nu este un autograf, dupà
cum ne-a dovedit o serie de expertize grafice, pentrucá aceeasi mono-
gramä, a aceluias domnitor, diferá dela document la document, ca ele-
gantá a ductului, ca dimensiune, ca presiune, ca proportiune i armonie.
Monograma, care era uneori foarte complicatá, cu imbinäri de
aur i culori, cu desemne i flori, nu putea de aceea fi fäcutil decât
de un specialist. De cele mai multe ori monograma era desemnatä,
pe pergament sau h Artie, inainte de a se scrie textul, ceea ce se dove-
deste prin inghesuirea rândurilor precedând monograma sau prin
faptul cá textul ultimului rand incalecl cerneala monogramei 2).
1) Din notele tironiene a rämas, in scrisul nostru de astäzi, abrevierea cuvân-

tului et o & » (vi) atAt de frecuentá in corespondenta comercialá; din abrevierea
tironianá pentru subscripsi, s'a ajuns tä se hick pierzându-se intelesul primitiv
al stenogramei, parafa, Care insote§te foarte multe iscálituri, parafá ce ia uneori
o complicatie fantasticá.
2) Vezi H. Stahl : Despre autografe, conferintd timid la Scoala Superioará de
Arhivisticá §i Paleografie la 1929, apárutá in bro§urfi dupfi note stenografice hi 1936.
3.
www.dacoromanica.ro
' NI Tuts A
-
..,
,-,--
.
%
um t4 tits - dy rtrild Aigt?;'61-4,0"-ti `
-,
Am
f
. t
_ . IA
vr,
. /
In m 0) riiir\eor . o ii4 .711-4-.4 rout ; ri 0 C.;(1 rf 2.rti
,
,c--e- -
r
r"7 ° -1'' 4( h-
_ (--,------ -
r ¡IN -.-41.11 -
63 (....
rit4 - :C.:1
-
-
&kit c+igai_f4 port tit tift41
' 0 rth
,,, -?
,Iy 6f,Ari ertt eN. Lis -a :

,-------, 4
f
i ...,
'' 71: il.'

Î.
1. , . k.---...*=-
.1
- ' - -Z, ' i'li"i"
' ,r,
. -,-.
444,0,04.
/-
i i% 11 .
tre
SLAVO-ROMANA. PALEOGRAFIE DE MANUAL

',='. r1 -
,---
....
.
f)
- . z
E
Fig. 7. - Monograma hrisovului din 1476 Oct. 7, al lui Vlad 'repel).

In documentele muntenesti, dovada autenticintii o acea, pe Mite{ pecete i monograms. Se citeste: a t Io Vlad voevoda
milcstiia bojieia gospodini*. (Eu Vlad voevod din mila lui Dumnezeu domn).
Se vád snururile bicolore, impletite In forma de cruce, de care atfirna pecetea cea male.
www.dacoromanica.ro
-.-. -
j i 4! I \ i -\, ,
.--(c-..-7,(` '
....,
t
. c)(-N 1
z.r tl Ctr 4 47 -EV L rt -..,9-- ri o ri-r;1 fti 0 '1 f'0 ,Cts4 ,t''.
fi 1 t4 f{ r-IT 0 . C ri??
,,b'
L('"/
'/A e e-
(V 4 / tr
r-f-C7 ri 0 (CH (ti1(4110(r,v-H-6 ril
n 4
, .,--,1/4
u H i lilit r-t ti -
\
1
c,
,,--1.'
-
, -:
o (.rii r(114 ---»1 ----7--
RIAVHOOTIVci Ha Iti:ITIONI
.0
s. C.
tC1.5;341:ife,:ai...). _Zzag
Fig. 8. - Monograma scrisorii din 3 Iulie a lui Vlad Dracul, adresatii Bra§ovenilor, flanciind pecetea mici, aplicatil peste
ceara fierbinte, pe un romb de }Artie protectoare.
www.dacoromanica.ro
Dupä acelasi procedeu ca al monogramei suveranului, se abre-

viazA cuvintele ce insotesc numele Domnului in monogramá:
IN/ KOEISIVAil AINAOCTY/it EMILE pm °Amu% .
t Io voevoda milostila bojieia gospodini.
PECETEA Consfintirea de cAtre Domn a cuprinsului actului, se

acea prin aplicarea pecetei domnesti; iar pentru actele
de mare importantd, prin adäugirea, aláturi de pecetea ro§ie a suve-
-.., -.
SE4i`h . .
-I rlf,"., V
i
i I, (1,(7,
-r1 .e .
si
.1 r
,, ,,, ,, ' ...e

y_ ,. . t.)
.+ .', -4-.0 _,
g,"." "2",
Fig. 9. - Pecetea lui .Ftefan cel Mare.

4 t Paean Io Stefan'i voevoda gospodar zemli Moldavskoi s.
(t Pecetea lui Io stefan voevod domn al ;Aril Moldovei).
Pecetea mare domneasci se punea doar pe actele solemne. Ea
singuri consfintia cuprinsul actului. Foarte grea, aplicatä pe un
bulgär de ceará rosie, pecetea era atftrnatä de pergament prin
snururi de mätase rosie si albastrá, îmbinate in form/ de cruce.
ranului §i a pecetilor pe ceará verde ale boierilor. Aceasta insä, obis-

nuit, numai in Moldova.
Pecetea era sau aplicatä direct pe document sau atärnatä. Când
se aplica direct pecetea micá domneascl, atunci, pentru ca ceara
www.dacoromanica.ro
sä nu se deslipeascä de pe pielea unsuroasá, pergamentul se intepa

pe verso cu zeci de intepáturi care fáceau ca locul pe care se punea
ceara sä devinä grduntos. Alteori se fácea in pergament, sau pe
hârtia documentului, o serie de incizii in unghiu ascutit. Aceste
colturi triunghiulare se impingeau spre fata pergamentului sau hâr-
tiei, pátrundeau in corpul cerii §i astfel pecetea adera bine de document.
,
-
Fig. Do.- Bula de aur dela Alexandru II al Tárii Rominesti.
Se citeste: Silu zlato peat Io Alexandru voevod gospodini vlaski *
(Aceasti pecete de aur a lui Io Alexandru voevod domn românesc).
La aplicarea pecetei, se punea, dela o vreme, peste ceara fierbinte

un päträtel de hârtie i peste aceastä foaie protectoare, se presa
matricea de metal pe care era gravatä pecetea domneascá.
Pentru o si mai bund pazä a pecetei, hârtia protectoare era cusutá
de document cu un §nur subtire de mätase, albá sau coloratä, iar
colturile rombului de hartie protectoarä se päturau peste pecete.
Alteori se aplica peste ceará un strat de vatä.
www.dacoromanica.ro
Pecetea domneascl s imprima peste un strat subtire de

cearä rosie aplicatä peste un bulgär de ceará obisnuitä.
Se lega de capätul de jos al documentului
prin snururi de mätase rosie i albastrá ai
mai rar de alte colori : verde, galben, alb.
Cele douá snururi erau imbinate, petrecute
1- in formä de cruce prin gäurile fäcute in per-
). c;f? gament ; iar capetele snururilor erau prinse
in massa topitá a semi sferii de ceará.
Pecetea mare - T
domneasa era, in :, -
Fig. ix - Pecete ob- Moldova, atarna-
tinutä prin aplicare, di-
rect pe cearA, a matri- ti, une ori, de do-
cei de metal. cument prin fasii t.
%i t
de pergament. 4,141
I. I
De pe la sfârsitul secolului al XVI-lea,
;11h
avem i peceti imprimate cu tus : st
incälzea inelul sau metalul pe care era
gravatä pecetea la flacära unei lumänäri -7;z1
Fig. 12. - Pecetea mijlocie, de

-
pe un act din 1505, Martie 26,
al lui Radu cel Mare.
In cele mai vechi documente
se aplica direct pe ceará (fig.
it); mai tfirziu, matricea de
metal se presa pe un romb de
}Artie protectoare, pus peste
ceara fierbinte (fig. 8 §i z2).
ping se innegrea bine de

funingine, i apoi, udându-
se hârtia, se aplica pecetea.
Foarte rar la noi, pe
documente de o exceptio-
nalä importantä, pecetea
Fig. 13. - Pecetea_dui Mihai Viteazul, pe- era de metal.
cete in tus dura inelul Domnului. Cele « Pecetile de acest fel
cateva litere apárute in cli§eu sunt scrise de
- ne spune d-1 Prof. C.
insási mfina lui Mihai.
Moisil - se prezintä la
noi sub doug infátisäri : unele sunt simple capsule de metal -
mai mult sau mai putin impodobite - destinate sá protejeze pecetea
www.dacoromanica.ro
n-mtv.77,,T ôr., ga.e - e
014 1 rip rt..,..141,.:Xt,
53:Ps 611
.-1CT
rv.
11. -
t14..
--fV.
r,
31.3V110031Vd aCI InumLON

r°
'4
.'151
.1' 1
Fig. 14.- La mijloc pecetea mare domneascil, pe ceará roie, flancatli de pecetile mici, pe cearit verde, ale boierilor
Divanului Moldovei (de pe tin act din x5xo al lui Bogdan cel Orb).
www.dacoromanica.ro
-
-
Z
C
>
r
0tri
A,
Po
>
rm
0
0
m
m
t>
cr,
C
o
o
X
>.
7.
>,
Fig. is. - Peceti ale boierilor lui Ilias-Vodi (Fragment). - Pe fiecare ffI§ie de pergament era scris nurnele fiediruia din
boierii martori ai hotiirfirii domneyti.
www.dacoromanica.ro
de cearä ce se aflä in interiorul lor ; altele sunt adevärate bule de

aur, ce au pe fafd. §i pe revers reprezentäri si inscriptii sigilare ».
Bule masive de aur nu s'au gäsit pänä acum la noi ci numai unele
lamelare, adicl alckuite din douä pláci de argint aurit, rotunde si
bombate, care sunt lipite la margine una de cealaltá prin sudarea
metalului. In aceastä margine sunt pätrunse de douä sau trei gäuri
prin care se petrecea snurul » 1). Inscriptiile, tipurile si ornamentele
sunt in relief.
Pecetea fäcea singurä dovada autenticitätii unui act, chiar dacd
Domnul stia sä scrie. Nu ne-a râmas de pildä dela Stefan cel
Mare niciun ränd scris de mana lui, si totusi este cu neputintä ca
omul care a läsat atätea urme de cea mai curatä si mai proportio-
natá artä in tot cuprinsul pämäntului moldovenesc, sä nu fi stiut
scrie si ceti; O. nu fi cunoscut, marele ctitor evlavios, limba cártilor
sfinte, limba diplomatiei : limba slavonä.
Stiutorii de carte, foarte multä vreme, au fost numai

ISCALITURI
preotii, dar chiar si in tagma bisericeascä au fost
episcopi cari nu stiau nici mäcar iscáli 2). Nu e de mirare deci ca
numärul suveranilor cu stiintá de carte sä fi fost foarte putin numeros,
in apus ca si la noi. Pecetea servea deci drept iscäliturá. De aci impor-
tanta functionarului domnesc in paza cäruia se incredinta pecetea
domneascá 3).
Iscälitura isi are originea in semnul crucii cu care incepea si sfarsia
orice document de Stat, si care a inceput O. se aplice si in locul pe-
cetei. Scriitorul actului, in epoca postmerovingianä, desemna o cruce,
mai simplä sau mai impodobitä, in mijlocul creia läsa un cerculet
1) Const. Moisil: Bule de aur sigilare dela Domnii Tdrii Romdnefti fi ai Mol-
dovei. Bucuresti, 1925, p. 7-8.
2) In loc de semnátura cutärui episcop, gfisim numai crucea, si aláturi men-
tiunea scribului: quia literas nest-10 sau: propter ignorantiarn literarum (Leist:
Urkundenlehre, Lipsca i882, p. 242).
3) Astazi, un analfabet, care are de pildá un carnet la Casa de Econornii,
vine cu pecetea lui, bine invelitá inteo basins, pusá in chimir, sau atfirnatl de
gât. Analfabetul, astázi, and face o vanzare etc., in lipsa pecetii, trage cu dege-
tul peste crucea fácutd cu cernealk de avocat sau grefier. Evident cl este aci
mai mult un fel de legAmfint pe cruce iar nu notiunea impresiunii digitale, atat de
eficace pentru identificarea unui delicuent, pentrucä se trage cu degetul nu se
apasá astfel ca sa se imprime papilele vdrfului degetului.
In multe din documentele noastre vechi, avem asemenea quasi-impresiuni
digitale ale martorilor nestiutori de carte.
www.dacoromanica.ro
44 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÁNA
alb si suveranul, nestiutor de carte, trägea o linie peste acest loc

alb, complectând crucea, intärind actul 1).
Din aceastä cruce, s'a format monograma.
Suveranii merovingieni stiau mai toti s scrie, cu exceptia vreunui
nevârstnic, ajuns rege. Aceasta se datora
faptului cä ei se aflau sub tutela preotilor.
Uzurpatorii tronului merovingian insä,
majordomul Pepin cel scurt, un simplu
soldat norocos, i urmasii lui, nu stiau
nici iscAli. Insusi Carol cel Mare n'a invä-
tat sä scrie cleat la bátrânete. El a adop-
tat, cel dintâiu, in loc de semnäturk insi-
ruirea literelor numelui säu in jurul crucii,
Fig. 16.- Cunoscuta mono- obtinând cunoscuta lui monogramk imitatá
grami a lui Carol cel Mare,
din 794, imitatá apoi pe apoi de tosi suveranii, monogramä care a
toate documentele succeso- inlocuit pentru multä vreme iscálitura, chiar
rilor impáratului. si atunci când este cert cä suveranul ar fi
Monograma nu e ficutá de putut mácar iscáli.
impárat, pentru a el n'a Semnäturile domnesti reincep, in apus,
invätat sá scrie cleat la
bitanete; iar ductul grafic abia la finele veacului al XIV-lea, in mod
e sigur si trideazi, prin cu totul sporadic, pe scrisori particulare
eleganta literei K in spe- intâi, i apoi si pe acte de Stat, pentrucä e
cial, o mini* dibace. S'ar mai usor sä dai o semnäturá decât sä astepti
putea insä ca micul apen- sd se aplice pecetea legatä complicat de
dice de sub litera 41A » din
rombul crucei, si fie fäcut document. Apoi semnätura, era o dovadä
de mina imparatului, pen- de culturk Obligativitatea semnäturii regale
tru eS i predecesorii lui pentru a garanta autenticitatea unui act nu
Carol, nestiutori de carte, devine regull cleat in secolul al XVI-lea 2).
complectau cu mina lor, La noi, cele mai vechi semnäturi dom.:
punfind un punct sau o
liniuti, ui3 mic loc alb läsat
nesti cunoscute pânä acum sunt din secolul
in crucea inlocuind semnä- al XVI-lea: semnátura lui Vlad al VI-lea,
tura, cruce ficutä de scrii- din 1534, i cea a lui Mihnea, din 1591; in
torul actului. Muntenia-3). In Moldova, cea mai veche
semnáturá llomneasck pe un act slavon,
cunoscutá nouä este de pe timpul lui Ion Vodá cel Cumplit (1572-74).
1) 13âni i astäzi preotii catolici pun o cruce la inceputul unei scrisori, chiar
si particulark i altä cruce inaintea senmäturii lor.
2) A. Giry: Manuel de diplomatique. Paris 1925, P. 771.
3) I. Bogdan: Documente privitoare la relafiile Tdrii Rorndnefti cu Brafovul
fi Tara Ungureascd, in sec. XV fi XVI. Bucuresti 1905, 1, p. XLIX.
www.dacoromanica.ro
-AT
io i tt A4 6:y. (1( 6
ta "
'JP
CfAii,fiCalUrlib e.04-A
741 ,
t Aviv; I
.
*4-
'eí
4i A kviv&.*Hssrsnetast Tit issfesit#01111
royi( 111 fs'Aso
t ,f
t s'47
4111,
r
,
A
"
t tk.g*.ir
amvuocialva au INIMLON
(1'
Fig. 57.- Fragment din mono-
grama unui hrisov al lui Matei
Basarab. Literele monograrnei,
salt de artistic executate, sunt
aurite. Peste Inceputul mono- Tf-,
gramei, isalitura autografit a

lui Matei Basarab. E un scris
de bátran: tremurat, tocat,
sacadat; dar un scris foarte
limpede, cu mult relief, suitor,
format din Intretiieri de lovi-
turi de penitä, ca niqte Incru-
cisári de sfibii. (Prima liter&
I inzorzonatfi copiliiros, nu este evident a batrilnului Domn ostas qi orn de gust, ci a scriitorului actului).
www.dacoromanica.ro
Avem insá o semnáturä cu litere latine a lui Despot Vodá (1561-63),

pe un act latin din L5.6.Q, in care se intitula : « Heraclides Basi-
licus Jacobus Dei Gratia Despota Sarni Princeps Moldaviae Doridos
Pari et caeterarum Insularum Dominus et Haeres terrarum Vala-
chiae etc. 1). Acelas domn semneazg in latineste mai toate actele
sale scrise in slavoneste.
Dela Mihai Viteazul inainte, dela care avem i isalituri i olo-
grafe, majoritatea documentelor sunt semnate de Darnnii nostri.
Aceastä isaliturá se punea la stânga documentului, inalecând
primele litere ale monogramei.
PLASTOGRAFI In Franta, ina de pe vremea lui Ludovic al

XI-lea dela care avem mai multe semnáturi
OFI CI ALI .
chrar olografe, suveranii aveau functionari
speciali, dibaci in a imita scrisul suveranului, asa numitii Secré-
taires de la main si cari îi scuteau de plictiseala semnärii actelor
fär5. importantà 2). Asemenea functionari, autorizati a semna pe
Domn am avut i noi, deoarece gásim deosebiri radicale, din punct
de vedere grafologic, intre diferitele semnkuri ale aceluiasi Voevod 9.
Falsurile, in scrieri, atât de nurneroase si de variate

FALSURI
astAzi, and mai toatä lumea stie sä scrie, au existat
in toate timpurile, in toate çárile si deci i la noi.
Falsurile sunt parliale sau totale.
Falsul e partial, când numai o parte a unui document s'a falsi-
ficat pentru a se inlocui o cifrä, o elan, pentru a intercala, sau schimba,
o clauzà mai favorabilá inteun act de donatie, pentru a face sä dispard
o clauzá neplácutä, etc.
Falsul e total, când intreg actul este pläsmuit.
Dovedirea falsurilor de toate spetele se face prin ramura diplo-
maticei denumitá Expertiza graficd si care astázi, gratie aportului
fotografiei, chimiei, microscopului, Colorimetrului, razelor ultraviolete
1) Cf. H. Stahl: Despre autografe.

2) Astäzi, o simplä stampilá, reproducând semnatura suveranulu i, Inlocue§te
pe acel important functionar « secrétaire de la main #, i se aplicá pe decretele
de decoratii, avansare in armatá etc. Asemenea stampile au astâzi i mini§trii,
magistratii, etc.
3) Vezi H. Stahl: e Despre autografe *, unde am reprodus mai multe semná-
turi domne§ti falsificate. Vezi §i « Grafologia i expertizele graf ice », scrisul lui
Mihai Viteazul §i al plastografului ski oficial.
www.dacoromanica.ro
si infrarosii, grafologiei, a ajuns la o preciziune absolutä in imensa

majoritate a cazurilor.
Neexistând plicuri in care un document sä

SECRETUL poatä fi inchis i sigilat, cum avem astAzi, spre
SCRISORILOR
a se garanta secretul continutului, si, pentru ca
violarea scrisului sä nu fie posibilä, documentul se päturea astfel
ca, mai intâi, pecetea sä fie feritâ, acoperitä de marginile hârtiei
indoitá in trei.
Pentru ca cuprinsul actului scris pe hârtie sá nu poatä fi cetit
nici mkar partial, se petrecea o fâsie ingustä de hârtie, prin niste
inciziuni fäcute in act, dupâ pfturirea lui. Fâii1e retineau strâns
lipite documentul, jar vârfurile lor se prindeau in ceara sigiliului
cu care se incheia documentul.
Multe documente vechi se citesc foarte greu

REINV IEREA din cauzä cä pergamentul este pdtat, ingäl-
R SUL benit, innegrit, in special pe muchea de pä-
turire a documentului, la mijloc i pe margini; din cauza tune-
zelii, oxidárii, frecdrii,contactului cu corpuri grase, cu ceara pecetii,
etc.; ori din cauza cernelii ingálbenitá cu vremea, fie pentr45ä era
insuficientä cantitatea de fier din cernealá, fie cá agenti fizici au
provocat innálbirea cernelii.
Palimpseste, adicä raderea totalä a scrisului de pe un pergament
pentrn -a-1 putea utiliza din nou ca material de scris, nu am intâlnit
in documentele noastre pânä astázi cleat intr'un singur caz, pe un
act al lui *tefan cel Mare din 17 Martie i490 '). Originalul, pâstrat
la Arhivele Statului din Bucuresti, Sectia istoricä, ne aratä insä cd
nu e vorba propriu zis de un palimpsest, ci de un pergament al cdrui
text initial s'a sters; iar partea nescrisä a aceluiasi pergament s'a uti-
lizat pentru redactarea actului mai sus citat. E foarte probabil insä
ca, mai ales particularii, inteo vrerne când pergamentul era atât de
scump, sä fi cdutat a utiliza a doua oard acelasi pergament, pdtat
din gresealä sau gresit inceput 2).
1) Publicat de I. Bogdan in Documentele lui ,,tefan cel Mare, I, Bucuresti

1913, sub Nr. CCXX.
2) Evident insá Ca' importanta palimpsestelor, daca se vor gási, la noi, nu
poate fi asemuitä de pildá cu cel descoperit de Niebuhr la 1816 In catedrala din
Verona, si care tAinuia, in urmele vechei cerneli, intratá in porii pergamentului
si reinviatá, * Institutele s lui Gaius.
www.dacoromanica.ro
Reinvierea unui scris, devenit greu de cetit, ilizibil, sau aproape

complect dispärut, se poate face pe douä di: pe cale chimicá si
prin procedee fizice.
La procedeul chimic nu trebue .5.4 se recurg decdt atunci cdnd orke
alt mijloc s'a dovedit ineficace, deoarece documentul iese pátat si este
expus distrugerii in mâna unei persoane neexperimentate.
PROCEDEE Procedeul chimic constä in recolorarea tanatului
CHIMICE de fier din cernealä.
Cerneala, utilizatá inch' din secolul al VII-lea i p And in zilele
noastre pentru scrierea documentelor, se face din acid tank (extras
din nuca galicá de Alep, 5% la litru), din sulfat de fier (45 gr.) si
din gumet arabicä (zo gr.). Guma retine in suspensiune in lichid
tanatul de fier insolubil si care constitue partea colorantd a cernelii.
Chinezii, Egiptenii, Grecii i Romanii au utilizat tuful (encre de
Chine), cernealä fácutá din funingine disolvatä in as-Vp continând
putinä gumä arabicä. E o cernealä care nu se descompune sub actiu-
nea reactivilor, dar se cojeste si se deslipeste usor de pe materialul
pe care s'a intins; pe câtd vreme cerneala cu bazA de tanat de fier,
pätrunde adânc in porii pergamentului i poate deci fi reinviatá
chiar dacä ea s'a decolorat complect.
Spre a constata dacd avem o cernealä cu bazä de cärbune sau
cu bazá de tanat de fier, si deci vechimea unui document, e sufi-
cient a atinge un fragment de literä cu un reactiv (de pildd acid
clorhidric, acid oxalic). Dacá cerneala se descompune, avem o cer-
nealá cu bazá de fier; dacä nu, o cernealá cu baza de cärbune.
Tot prin acest simplu procedeu putem determina dacä un auto-
graf este un original sau o copie litograficd. In acest din urmd caz,
cerneala fiind grasä, nu se atacá de acizi 1).
Ca procedee chimice de reinvierea scrisului, citäm:
s. Spálarea documentului inteo solutiune de io gr. acid galic si
300 gr. apä distilatá, dupä o prealabilä inmuiere a documentului in
apä distilatä i apoi inteo solutiune de acid oxalic. (Metoda Canne-
parius (166o).
2. Spälarea cu o solutiune foarte slabä de acid clorhidric, apoi
cu o solutiune saturatá de prusiat galben de potasä. Scrisul reapare
in albastru, formându-se, in contact cu urmele de fier, albastru de
Prusia. (Metoda Blagden (1787).
1) H. Stahl: Grafologia i expertizele in scrieri, Falfuri, Fraude i Raze ultra-
violete. Bucure§ti 1933.
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE PALEOGRA FIE 49
3. Spälarea repede cu o solutiune diluatä de hidrosulfit de arno-

niu. Cerneala reapare in negru. (Metoda Lehner) 1).
4. M. Prou: Manuel de Paléographie, p. 186, afirmá, cl dacl
späräm usor un scris dispärut cu sulfhidrat de amoniac concentrat,
scrisul reapare ark' ca manuscrisul sä fie deteriorat.
Toate aceste procedee chimice sunt extrem de delicate; cele mai

multe päteaz1 pentru totdeauna un document si sunt in tot cazul
arme periculoase in maini nedibace.
Multe documente pe pergament (si deci cu pecetea atirnatä)
sunt State tocmai la mijloc, fácand extrem de greu cetitul.
Am constatat cl in majoritatea cazurilor aceastä patá provine din
contactul pecetei de cearä, infäsuratá in mijlocul pergamentului, la
páturirea actului.
In aceste cazuri pata poate fi inläturatä, fard ca scrisul sá fie
alterat, disolvând grásimea impregnatä de ceara pecetei, cu eter,
benzinä purl, sau in unele cazuri, procedand cu multä precautiune,
cu amoniac sau terebentinl. Evident cI se va incerca int Ai. reusita
procedeului pe un coltisor nescris al pergamentului, imbibändu-1
usor cu o vatä muiatá in solutia indicatá.
In marea majoritate a cazurilor, scrisul, devenit ili-

PROCEDEE
zibil, poate fi reinviat pe cale fotograficá. Fotografiem
FIZ IC E
documentul, bine presat sub sticlâ groasä., la luminä
puternicá, oblicä, cu diafragma cea mai mick cu placä pancromaticd,
utilizând si un filtru galben. Placa pancromatia este astfel chimiceste
preparatä inat inregistreazä cele mai fine nuante de intensitate a
cernelii, nuante pe care o placd obisnuitá nu le poate reda. Filtrul
galben retine coloarea galbenä a fondului pergamentului sau hârtiei
si astfel documentul apare pe fotografie, mult mai curat si deci mult
mai lizibil.
Dacä insä cerneala este ingälbenitä, atunci, evident, nu vom
utiliza filtrul galben, pentrucä cerneala ar dispare complect. Vom
fotografia, in acest caz, pe o placä obisnuitä pentrucd e stiut cä
galbenul apare in negru pe placa fotograficl si deci scrisul ingäl-
benit, devenind negru, va putea fi usor recetit. Culoarea rosie
apare in fotografie in negru intens.
1) C. Ainsworth Mitchell: Documents and their scientific examination, Lon-

don 1922. Ed. Charles Griffin.
4
www.dacoromanica.ro
Vom utiliza si alte filtre pentru a elimina anumite colori care

ar päta documentul.
Rezultate extrem de frumoase am obtinut in unele cazuri utili-
zând pläci pentru infrarosu si fotografiind cu filtru rosu; scrisuri,
complect sterse, au reapärut pe fotografie. Evident insä el atunci,
ori ce ar fi fost scris cu cerneald rosie va dispare in fotografia
obtinutä.
Copiile fotografice vor fi trase pe hârtie contrast.
Un rezultat bun se mai obtine fäcând dupl acelasi document
dou'd negative : unul puternic, celdlalt slab. Primul cliseu va 'film-
gistra scrisul abia vizibil, pe când al doilea numai fragmentele de
scris bine citete. Cu acest al doilea negativ facem un diapozitiv si-1
suprapunem, milimetric exact, peste primul cliseu. Astfel scrisul
primitiv palid se imbinä cu scrisul clar vizibil dacä examinäm cli-
seele prin transparentä si, vom putea reconstitui färä casnä scrisul
decolorat pe original.
Un alt procedeu constä in facerea unui negativ foarte intens;
il intárim in sublimat; dupá el facem un diapozitiv, apoi iar un nega-
tiv, din nou intárit, si iardsi un diapozitiv. Cu chipul acesta, repe-
tând operatia, se suge din document ultimele pigmente de cernealä.
Am obtinut astfel, in numeroase cazuri de falsuri moderne, rein-
vierea unui text scris cu creionul complect sters cu guma 1).
De multe ori un document poate fi mai bine cetit dacä il repro-
ducem in alb pe fond negru, direct pe hârtia sensibilä. Folosim
aparatul numit Luminofor sau alte aparate cari printr'o oglindá
inverseazä scrisul si-1 reproduc direct pe hârtia sensibilá ca pe un
negativ, asa cum am scrie cu creta pe o tablä neagrä 2).
E totdeauna bine, in aceste cazuri, ca fotografiile sä fie märite,
pentrucá urmele de cernealä, fiind mai mari, sunt mai citete si apoi
putern mai usor mäsura distanta intre litere si ghici, la nevoie,
dupä numárul de litere lipsä, cuvântul ilizibil pe originalul docu-
mentului.
Lampa de cuart cu mercur, prevázut cu fil-
R A ZELE trul lui Wood pentru selectionarea razelor
ULTRAVIOLETE
ultraviolete, permite, in aproape totalitatea ca-
zurilor, reinvierea perfectd a unui scris devenit ilizibil din cauza vicisi-
tudinilor la care a fost expus in decursul secolelor un document, sou
1) Procedeul e indicat de R. A. Reiss: La Photographie judiciaire, Paris x9o3.
2) Un asemenea aparat existS §i la Academ ia Romfinä.
www.dacoromanica.ro
din cauza spälärii lui in scop de fraudä. La razele ultraviolete pergamen-

tul ia o splendidä culoare violetä fluorescentä si cea mai ingälbenitä cer-
nealä, apare de un negru intens. Lampa de cuart permite iarási, citirea
unui text in cernealä simpatick ingOdue recitirea palimpsestelor färä
nicio dificultate si fárä a ne atinge de document. Cu aceastä lampà,
inteadevär fermecatä, de foarte recentá näscocire, se pot obtine
chiar si fotografii excelente ale scrisului dispárut. Timpul de pozá
insä va fi foarte lung (in medie 20 minute cu douá lämpi de cuart)
si va fi nevoie sä." utilizäm un filtru galben spre a obtine, din imbi-
narea violetului cu galbenul filtrului, culoarea verde ce poate fi inre-
gistratá de placa fotograficä, prea putin sensibilä la culoarea albasträ
si derivatele ei 1).
REPRODUCEREA Reproducerea exactá a inscriptiilor lapidare

INSCRIPTIILOR se obtine in cele mai bune conditiuni tot
LAPIDARE prin fotografie.
Cu progresele realizate astäzi in fotografie, gratie obiectivelor
rapide, pläcilor ultrasensibile, lämpilor cu magneziu, lämpilor nitra-
fot, timpul de expunere este redus la un minim. Apoi, cu automobilul
te poti apropia asnzi p ânä la poarta unei biserici sau mânástiri, si cu
farurile masinii, cu câtiva metri de sârmä pentru a lua curentul
electric dela acumulatori, poti obtine o luminä orbitoare in cea mai
intunecoasä bisericá.
Fotografierea trebue fäcutá la luminä oblick pentru ca relieful
literelor sculptate sä arunce umbre scurte si inscriptia sä devinä
astfel clar citeatd, si infloririle de piaträ, braul unei pisanii etc., sä
apará in relief puternic, cu toate detaliile.
Se va utiliza, evident, un aparat cu mare deschidere unghiulark
pentru ca fotografia sO nu iasá deformatä pe margini; in lipsá, se va
scoate o insiruire de cloud sau trei vederi dupä aceeasi inscriptie;
fotografiile partiale vor fi apoi imbinate, asa cum se obtine o foto-
grafiere panoramicá a unui peisagiu.
In lipsä de aparat fotografic, sau de posibilitatea de a avea luming
suficientä, se poate recurge la procedeul pe care-I utilizeazä tipo-
grafii când dau la corecturk o perie: se intinde peste inscriptia lapi-
darä o hârtie albä, usor udatá - hârtie sugätoare de preferintà - si
cu o perie muiatä in praf de grafit, se bate de repetite ori peste fie-
care literä, peste fiecare ornament de piatrá. Se obtine astfel o copie
1) Henri Stahl: Falfuri, Fraude fi Raze ultraviolete, Bucure§ti, 1933.

4*
www.dacoromanica.ro
foarte exactä a inscriptiei, in care insä pärtile in relief vor iesi in negru,
fundul rämanand alb. E deci ca un fel de negativ al unei fotografii.
Dupä acest procedeu a obtinut Kozak cliseele foarte citete din
pretioasa lui lucrare: Die Inschrzften aus der Bukovina, Viena 1903 1).
Actele nu se pot reproduce exact cleat pe cale mecanicá, prin
fotografie, utilizand diferite pläci si ecrane, precum am indicat.
Pentru reproducerea in mai multe exemplare a unui original,
vom recurge iaräsi numai la procedee mecanice: zincografie, autotipie,
fototipie, fotogravurä. Numai fotogravura (heliogravura) poate reda
toate amänuntele unui document, cu cele mai fine nuante. Acest
procedeu este insä foarte costisitor.
Originalul sä nu fie prins de o plansetä cu tinte, ci bine intins
orizontal, sub sticlä groasä de cristal. Numai astfel se evitä defor-
marea scrisului pe linia de indoiturl a pergamentului sau formarea
de umbre care ingreue descifrarea. De asemenea se va fotografia
cu aparate verticale, fixate in perfect paralelism cu documentul
asezat orizontal. Se evitä astfel deformarea documentului.
Sfatuim iaräsi ca in josul documentului ce fotografiem sä asezänt
un dublu decirnetru, pentru a ne da searna exact de formatul unui
document. In tot cazul formatul sä se indice clar in Albumele paleo-
grafice ce se vor mai scoate, cat mai numeroase, precum e de dorit.
Reproducerea unui document prin decalc, trebue absolut evi-
tatä pentrucä, oricat de indemanatic ar fi desemnatorul ce copiazá
un document, ii va fi cu neputintä a reproduce exact un manuscris
prin calchiere si, färá voia lui, va imprima propria lui personalitate
decalcului säu si va comite, cu cele mai oneste intentiuni, un fals.
CRONOLOGIE
Mat in actele care emanau din cancelariile
voevozilor munteni si moldoveni cat si in
artile ce se scriau in manästirile din Tara Romaneascá si Moldova,
datarea se preciza dela facerea lumii. Incepand cu secolul al XVII-lea
se indica, concomitent cu anul dela facerea lumii si anul clela naste-
rea lui Cristos. In uncle documente dela Matei Basarab, renovatorul
cancelariei domnesti si reintroducätorul limbii slavone ca limbä - a
diplomatiei, anul dela Cristos e precedat de cuvintele latinesti « Anno
Domini ».
1) Si se compare cliseele din Lectia VI-a din lucrarea de fati. Primul e

obtinut prin procedeul periei; al doilea prin fotografii juxtapuse ale aceleasi
pietre de mormint. Se va constata astfel foloasele si desavantagiile celor cloud
procedee mai sus indicate.
www.dacoromanica.ro
Atat in documente cat i in pisanii i inscriptii funerare, se in-

seamnä nu numai anul, dar i luna i ziva; panä la jumätatea secolului
al XVI-lea, in actele muntene mai ales, se preciza i indictionul 1).
Uneori, dar aceasta mai rar, la pomenitele elemente cronologice se
adaoga i sarbatoarea zilei in care se scria actul, iar alteori i crugul
soarelui, al lunii 2) si temelia 3).
In manuscrise 4), si mai rar in documente data e pusä in legIturä
si cu anumite evenimente politice sau istorice. De pilda se mentio
neaza cá actul a fost scris in ziva and voevodul s'a intors victorios
dintr'o luptä, etc.
Inceputul anului se socotea, in documentele moldovenesti, sau
dela i Ianuarie, sau dela i Septemvrie 5). Deoarece, in biserica, ince-
putul anului se socotea a fi la i Septemvrie, e firesc ca in pisanii,
inscriptii funerare, manuscrise sa se fi socotit aproape exclusiv ince-
putul anului la i Septemvrie. In monumentele muntene, nu se
folosea cleat data de i Septemvrie pentru inceputul anului.
1) Indictionul este o perioadá cronologia de 15 ani, utilizatá incl dela 313
d. Cr., 9i care permitea precizarea sau verificarea unei date, fie cl mileniul era
indicat, fie cl se putea determina cu ajutorul altor elemente ca de pildä: anii
de domnie, sincronisme, etc. Indictionul 3 spre pildá, ar aráta numärul anilor
in cuprinsul celor 15 ani ai indictionului, iar nu ci ar fi trecut 3 indictiuni dela
anul 313.
Calcularea indictionului : anul dela facerea lumii se imparte cu 25, ráml9ita
aratá indictionul respectiv. Cfind nu e rämä9itá, atunci indictionul este 25.
0 bung tabelfi cronologick clând In paralel anii dela Cristos, indictionul,
crugul soarelui, al lunii etc., gäsim in A. Giry: Manuel de diplomatique, Paris
1925, pp. 177-210 iar pentru anii dela facerea lumii, crugul soarelui 9i al lunii,
in V. Gardthausen: Griechische Palaeographie , Leipzig 1879, PP. 450-459.
Vezi, in chestiunea calculärii indictionului 9i Damian P. Bogdan: Diplomatica
slavo-romlind din secolele X I V -XV in Reo. Ist . Rom., V, 1935 9i N. Docan:
Des pre elementele cronologice fn documentele romiinef ti din Analele Academiei
Romeine, Memoriile Sec(iunii Istorice. Seria II. Tom. XXXII, 1910, pag. 369_
2) Crugul soarelui, sau ciclul solar, este o perioadä cronologic5. de 28 ani;
iar crugul lunii sau ciclul lunii, o perioadi cronologici de 19 ani.
') Temelia (epacta din cronologia apusean0 este cifra care exprimä virsta
lunii in ziva de Martie al unui anumit an (adica: primul patrar, al doilea pa-
trar, etc.).
4) Manuscris, ar trebui sl insemne tot ce e scris cu mfina. In disciplina paleo-
grafiei se face insA o distinctiune i prin i manuscris se intelege transcrierea
de carti biserice9ti, letopisete etc.; adica tot ceea ce ar fi astázi carte tipárita;
iar prin i document s, actele publice i private. Ca intindere, manuscrisul cuprin-
de mai multe pagini; documentul una.
5) Cf. pentru stilurile documentelor moldovenesti: Damian P. Bogdan: Con-
tributiuni la studiul diplomatic ei vechi moldovenelti, Bucure9ti 1935, pp. 35-6.
www.dacoromanica.ro
PRECIZAREA Pânä in veacul al XVII-lea, anii se calculau,

precum am zis, dela facerea lumii, i Septem-
MILENIULUI Pentru transformarea anilor mentio-
vrie.
nati dela creare in anii dela nasterea lui Cristos, se scade din
mileniul dat 5508; iar pentru lunile Septernvrie-Decemvrie, 5509.
Majoritatea documentelor noastre slavonesti se intind pe o perioadd
de 3 secole: 6900, 7000 i 7100.
Pentru o mai usoarä transformare a datei dela facerea lumii in
cea dela nasterea lui Cristos, satuim:
1. A memora ca >,; = 6000 i >3 = roo
2. A observa c51: 6900 = 13 dela Cristos
6908 = 14.. »
7000 = 14.. *
7008 = 15 .. * *
7100 = 15 .. *
7108 = 16.. * *
3. Pentru aflarea ultimelor doul cifre ale mileniului, scädem 8

din ultimele dou'l cifre ale mileniului. De ex.:
6900 = 1392 pentrucI 69 = 13 si sazand 8 din oo rämâne 92
7000 = 1492 » 70 = 14 » » 8 » oo » 92
7100 = 1592 »71 = 15 » » 8 » oo » 92
deci oo = 92.
Alte exemple :
6908 = 1400 pentrucg 69 = 14 si sclzAnd 8 din o8 rämâne oo
7008 = 1500 » 70 = 15 » » 8 » o8 » oo
7108 = 1600 » 71 = 16 » » 8 » o8 » oo
6926 = 1418 » 69 ---- 14 » » 8 » 26 » i8
7029 = 1521 » 70 ---- 15. » » 8 » 29 » 21
7109 = 1601 » 71 = 16 » » 8 » 09 » oI
ACTE SI Cele mai vechi acte muntenesti - cel al lui

Vladislav I si unele ale lui Mircea - n'au
MANUSCRISE
nicio datä. Multe manuscrise, de asemeni, sunt
FARA DATA Rea' dati-, fie cá n'a existat, fie c'ä s'a rupt fila
ce mentiona mileniul.
Pentru datarea, in asemenea cazuri, ne conducem dupá caracte-
rele externe i dupà cele interne ale documentului.
www.dacoromanica.ro
NOTIUNI DE PALEOGRAF1E 55
Caractere externe:
Hdrtia: un document pe hartie nu poate fi anterior secolului
al XV-lea.
Filigrana: un document pe härtie cu filigrana fabricii din Bra-
sov, de pildä, nu putea fi anterior anului 1539 and s'a infiintat
fabrica 1).
Formatul: s'a scris intai numai pe foi volante; iar pe foi duble
de hartie numai din secolul al. XVI-lea.
Calitatea hdrtiei, care a variat in decursul secolelor si dä fluo-
rescente deosebite la razele ultraviolete.
Cerneala, a cArei compozitie poate fi diferitä, ar putea iaräsi da
indicatiuni folositoare. Un studiu al cernelurilor documentelor noa-
stre lipseste insä pânä azi si e greu de fäcut pentrucá s'ar altera,
desi foarte slab, cele câteva litere atinse cu reactivi pe diferite docu-
mente; iar un examen al cernelurilor numai la microscop, colori-
metru si raze ultraviolete, n'ar fi destul de concludent.
Pecefile, dupä forma lor, ovalä sau rotunda, mare, mijlocie, micA,
inelark dup_I felul cum sunt aplicate, pe cearä, cu tus etc., dupl
cum sunt sau nu acoperite de o hartie protectoare, sau cu vatä si
mai ales dupá inscriptia lor, ar putea da criterii de datare de o mare
valoare. Un asemenea studiu complect lipseste insä.
Scrisul, care urmeazá evolutia pe care am descris-o, ar permite
iaräsi datarea documentelor scrise la intervale mai mari de timp.
Abrevierile: sunt putin numeroase in actele mai vechi si se inmul-
tesc dupä descoperirea tiparului si in másura in care stiutorii de
carte devin mai numerosi.
Ornamentalia: lipsä sau rudimentarä in vechile documente, devine
din ce in ce mai artisticä si mai complicatá cu cât ne apropiem de
secolul al XVII-lea. Trebue sä tinem insä seama totdeauna 0 de
natura actului, de starea de civilizatie a unei anume epoci; Domnii
ctitori de cládiri frumoase, vor avea si ornamentatia graficá in
armonie cu stilul ctitoriilor lor.
Dominantelegrafice si. mai ales idiotismele grafice (adicä acele
particularitäti specifice unui scriptor si care nu se mai afla in scrisul
altuia) ingádue, prin facerea unei expertize grafice, a identifica scrisul
cutärui pisar dela care avem si documente datate.
1) I. Bogdan: Documente privitoare la relagile Tdrii Romiinefti cu Brafovu

fi cu Tara Ungureascd in sec. XV fi XVI, Bucuread 1905, p. XX.
www.dacoromanica.ro
Caracterele interne:
Numele fi Titulatura Domnului: mai complectä in vechile docu-
mente si mult mai scurtá in documentele mai noi.
Salutatiunea, mai simplä in documentele vechi i mai incärcatä
de epitete mäguhtoare in documentele mai noi.
Monograma: mai simplä in documentele vechi, mai complicatä
in vremuri mai noi, desemnatä mai subtire sau mai groasä, etc.
Natura actului: in secolul al XVIrlea, denumirea de « hrisov » se
inlocuqte prin aceea de, « poruncik,
Datarea in sfai*t se mai face dupä limbit. §i mai ales dupä cuprin-
sul actului: mentionarea unui fapt istoric, politic sau juridic bine
cunoscut; dupá martori, numele boierilor, avansarea lor in slujbl, etc.
Din punctul de vedere al limbii, monumentele slavo-

LIMBA române prezintä diferentieri cu totul deosebite. A§a,
limba monumentelor slavo-muntene este medio-bulgarä 1) care,
1) Iatä cfiteva date asupra medio-bulgare din actele slavo-romfine. Caracte-

ristica in fonetia o formeazi disparitia sunetelor nasale a iusurilor N. si to; x.
devenind romfinescul d (MHAOCTHA = din mila), i (TNatria) si i'm (Axsosau,a); iar
ia capätfi valoarea lui e, sau ia.
In morfologie se observá o disparitie progresivä si rapidl a flexiei nominale
si inlocuirea ei, mai ales la singularul formelor flexionare paleoslave a temelor
in a prin cazul general (exemplu Evumaro somoAd = a marelui voevod). La
plural, generalizarea terminatiunilor in osi, OM si Nipa (exemple: AAKOKI -= arcuri,
el-11-mi = steaguri, Tin.rosa -= tfirguri, rpamoila = grädisti, CIAHIPS --= säli»ti) si
terminatiunea a, la nominativ si acuzativ si apoi si la celelalte cazuri (de exemplu:
341(01114 = legile). In gradele de comparatie: comparativul format cu no (no shltill =
mai sus) iar superlativul cu aaii (IIIIH BMW = cel mai sus). La verbe prezenta
indicativului prezent (care la shrra = a fi, se intfilneste in acte sub aceastfi forml:
singular ma, cn §i CT iar plural cato, CTI »i my), aorist sigmatic (care in acte se
intfilneste de obiceiu sub forma persoanei I singular: 10,1,9; = am dat, npraimx =--
am venit §i a persoanei a III-a plural (Ammo', npnaAoun), perfect compus, format
cu indicativul prezent al lui arm (singularul mat Assn-RC/MA = am dobandit,
CMM A ilA = am dat si pluralul CTI OCTHrHSAH = ati dobandit, c-re MAN = ati
dat) dar si ffirfi. (singularul Am" = a venit, a sosit si pluralul minas) si viitor,
format cu indicativul prezent al verbului X<YrkTH = a voi, a dori (intilnit in acte
sub forma prescurtatä gm. ((JUT MTH -= va fi, Smirk IIIIT = va muri, WIT 11MATH =
va primi) dar si forma veche rrfl . si pm. (xosrr MUTH -= va avea, ci KTIT
Haspara --= se va alege) si a verbului HMOTI1 = a avea (saw!' llpHorra = va primi).
Prezenta apoi a conjunctivului prezent, format cu conjunctia 4,4 --= sfi (Aa Jim
111.3AUT = sfi ia lor, Aa Nx sporran% = sfi-i iert, Aa nineeiAlt = sit vie), a conditiona-
lului (awl nOmosar = dacá va dori, auto n-kcT $mpta = dacli n'a murit), a parti-
cipiului prezent (ptsaSt = rfivnind, wssamaullS-aw = oblfiduind, kvsp-kTaam ce =
www.dacoromanica.ro
incep And din a doua jumätate a secolului al XV-lea, suportä o puter-

nicá influentä sarbeasca 1).
ILl monumentele slavo-moldovene, limba este ruso-apuseanä 2)
insä bogatä in elemente medio-bulgare când e vorba de acte desti-
nate mânIstirilor i Bra§ovenilor 3). Cand e vorba de epitafe, pisanii
si mai ales manuscrise, limba adeseori este curat medio-bulgarä.
aflatori), a participiului trecut (AdAni, o, a = dat, data, noAosia = asemanfitor,
IIMOMMORIHNO = neclintit) si a infinitivului (mum = a da, SHATH = a sti, 1104H-
(lATS = a incepe, 1136paHliTH = a alege) si a imperativului (64cAs = fie, imam/dawn
luati, crow' = faceti).
In sintaxa: inlocuirea genetivului cu acuzativul and avea un sens partitiv
(obiectivare incomplecta) sau cand era dupá o negatie si a genitivului posesiv,
prin dativul cu acelasi sens (de exemplu ApucTp5 rpaAS sd44,44tii, = al cetatii
Durostor stapfinitor), fapt care a contribuit mult la disparitia declinarii paleoslave.
1) Care se manifesta in fonetica: prin inlocuirea lui t i ta prin 6 (de exemplu
eST = aunt, Ssa = funie), in morfologie: prin terminatiunea tent in loc de m la
instrumentalul singular (de exemplu MHAOCTHWM GOSURVM = din mila lui Dumne-
zeu, Cl loy4,odt = cu Juda), terrninatiunea genetivului singular masculin in ra in
loc de ro (de exemplu Mo(ra = al meu, Ad rd sairrStT = sa-1 bfintue), pronumele
CI; CCH (toti), terminatiunea dto la prezentul indicativ persoana I plural (rosoliemo =
vorbim) si la aorist (A4oxmo = am dat), adverbul csSAS = pretutindeni in loc
de irsexAS, prepozitiile ca de pildá soA, Kos (lângä), wÀ (dela, din) si apoi i o serie
intreagá de cuvinte dintre care semnalám pe trei foarte des intrebuintate: coder
plural slam = semn, SAACTMHH = dregator i romma = an.
2) Caracterizata in fonetica prin prezenta lui at si 4 in loc de :.sA i wT (de exem-
plu apioiSmei = silit, arkace = mai inainte, PONIECTI10 = nastere, prams = voind);
/A e deseori id (de exemplu Mau); -s i devin o i (asa no44Toics = inceput,
SANTOS% = Vineri, Aodronovk = Câmpulung, Aeis = zi); dr, devine S, oy (asa e edyrk
=aunt). La verbe semnallin cam aceleasi timpuri i moduri care apar in medio-bul-
gará (asa e indicativul prezent care la GUTH are aceeasi forma ca in paleoslava Items,
UCH, ucT plural UCMH, !K, eorrk ; aoristul destul de rar (folosit mai ales in
actele manastiresti si la persoana I-a singular, I-a plural si a III plural si avand
cam aceeasi formä ca in medio-bulgari (Amox, Aki,oxodt, Amowe, noduidosax = am
miluit, HOA41403dX0M i SOMHAORAIWO fiind inlocuit deseori cu perfectul compus
format cu ajutorul verbului lailTH (um. A44 = am dat, IICMS MAIO dar i fat%
(mum% = a iesit); viitorul format cu ajutorul verbului MTH (WAIT PABOPHTH =
va strica) conjunctivul prezent (A4 (CT, Aa soyA(r = sa fie, Ad nopSwirr = sa
strice), conditionalul (awe SPHHAIT = daca va veni); participiul prezent (smani =
dorind) i trecut (rkAodt, a, o = stiut, tiutá, 3144MINHTO = cunoscut, stiut, RhIlln-
141C4HHO = Mai SUS SCris, 1430KAAT = blestemat); infinitivul (.3HIITH = a §ti, 4HHHTH =
a face) si imperativul (srA, = fie, rosaArri = veniti).
2) Limbs rnedio-bulgará ffind explicata in actele destinate Brasovenilor prin
influenta pe care destinatarii o exercitau asupra redactarii actului, aceasta limba
cunoscandu-se de Brasoveni din relatiile lor cu Bulgarii i Muntenii. Cf. pentru
influenta pe care destinatarul o exercita asupra redactarii actului: Damian P.
Bogdan, Diplomatica slavo-românci in secolele XIV ;i XV cap. Geneza actelor,
ce se publica in Rev. Ist. Rom., V, 1935.
www.dacoromanica.ro
Exista insa o deosebire intre limba pastratä in manuscrise i cea

din acte. Asa, pe and primele prezinta o limbá curat medio-bulgara,
cu prea putine elemente straine; limba actelor are, in cuprinsul ei,
o multime de elemente straine: sarbesti, neo-bulgare 1), in actele
muntenesti; iar in cele moldovenesti, elemente polone 2) sau curat
rusesti 3).
In toate actele, atat in cele din Muntenia cat si in cele din Mol-
dova, sunt i elemente romanesti, la inceput de ordin toponimic 4)
si onomastic 5). Tncepand cu secolul al XVI-lea, aceste elemente se
inmultesc, devin tot mai variate i spre sfarsitul aceluiasi secol apar
o serie de expresii care, ca forma, sunt slavonesti, dar ca constructie
sunt o traducere a unor forme curat romanesti 6).
1) Ca elemente neobulgare semnalám: prezenta articolului T, T, TO (de

exemplu awarkic = copil, A,A1,51:HHK = datornic, ciao = sat fac articulat NOMIÇT,
A Ala:MINK% T, cutara; pronumele posesiv woe% = al lui, etc.; intrebuintarea lui HA
pe cu acuzativul sau cazul general in sensul de dativ (de exemplu cicsat pan Ha
caSra rocnom-rsa NH = am dat slugii domniei mele), o serie de prepozitii com-
puse cu WT, WT/Cl = dela, wT np-ka. = dinainte, tv-r Hap, -= dela.
2) Dar aceasta mai mult in actele destinate Polonilor, vezi aceste cuvinte,
pentru actele lui $tefan cel Mare, la Ioan Bogdan: Documentele lui ,Ftefan cel
Mare, II, 29x3, indicele de cuvinte slave.
3) Iata câteva: aarkcica = legatura, urratoe-k = mla§tinä, noca-kpoeam = a
urmári, wont = frasin.
°) ha de pilda câteva din actele sec. XV: in Muntenia KoHnonpH, horAantlpH,
hSeSptnnt, hiottc, Bork easaSrxpSa, &too, Rio, Ta-rapH (vaii Tfitarei), PaoA, l'Spa
?cowers,
:Ktm-su,SASH, AlCKS(1011111, ApSat, Kapapic, KaparkHH, KopsTH, KpIminia MSputgowtop,
Kfriata, KoSnitat Aparocaas (ca semn de hotar), ittomosa, M-saSpiHTH, wpaw, noinHae,
Hama EAHAEHHAOP, GKSIYUTA, GAILITSA, (DS VIHTS pis , 41DAHTXHIAI §i PitISA iar in Mol-
dova: Boy-mows, Brn-AVI:HH, Nell, KopiluliH, KOVAAtf, ORHAit rx.otiocx, MiarSpa(,
41/1kme6111i11, ilteSpapH (rotacism), Ihromm, thrPHAfipH, IIHCK, 1h1.1011, HA% THHHIH, J1011111114
['Stuck, PSHTSPH, PAM, TomptnITH, lJ,4pHHd, OkIHTKINIAt 4,A1. MisHaHA On, 111KOMHITH iar
ca nume de arbori cari arata hotare mentionam in actele moldovene: icapmn$,
MICTW5.H8A, niArHarnrH, nitonovu, i npSua, cf. pentru cuvintele românesti din ac-
tele moldovene atât Ioan Bogdan, op. cit., II, indicele de cuvinte ronainepti
cat §i Mihai Costächescu, Documente madovenefti inainte de .Ftefan cel Mare,
II, 3932, indicele de cdteva romiinisme.
5) Dam câteva nume intâlnite in actele secolului XV: in Muntenia haps8a,
aHHTHAX, EHHTHA(CSSA, 118anap5a, Pt,SawTpS, KpAHORICKSA, MOA AOSIHH, HirPSA, HASA,
Ills TO, GTAIPHOA%um, PaAocaas ann. KOCTA, KOMAH OarapawaHlia, (Now, thaoptceSs;
in Moldova 11,p4roTwer1, Kfunwer, gpintra, lIpcolotweva, Otritryp-kuSa, Toamp IIHTHICk
etc., iar printre nurnirile toponimice i onomastice se strecurau intre altele §i
nume ale diferitelor grade de rudenii ca de pilda. eSawa-r, IUI1OT, 44111H §i 4tHrec-rp.
°) Cf. de pilda: AopH 8 ApSat ASnoie Toro c-rap = Ora 'n drumul Lupului
cel Batrân, A na acnpH = 40 de aspri, ciao ICT XOAHA tv-r pSe Ao pSe = satul a
www.dacoromanica.ro
In actele private, elementele românesti sunt mult mai nume-

roase pentrcä diacul era uneori luat la 'Mt amplare, cunostintele lui
de slavonie erau mai elementare, iar caracterul actelor - transactii
particulare intre pärti - necesita atât utilizarea de nume de oameni
localitAti românesti cât i constructii in conformitate cu sintaxa
româneascS. Aceasta se constatá chiar i in actele particulare cele
mai vechi 1).
In actele oficiale insá, elementele românesti se strecurau mai cu
greutate dat fiind organizarea cancelariei domnesti, cunoasterea
deplinä a limbii slavonesti, care ingâcluia diacului sâ transforme cu
usurintá eventualele elemente românesti in slavoneste 2).
In agile liturgice, limba e curat medio-bulgarä. Traditia e mai
bine pástratá pentrucl acelasi model se imita cât mai exact, dat
fiind natura acestui gen de documente.
In epitafe, pisanii i letopisete, al cárui text se redacta de oameni
crescuti in cultura medio-bulgarä a mânástirilor, puritatea limbii va fi
de asemeni mai bine pästratá.
umblat din mlnei in mdnd, H3 pki,H op,Se u.Snumines --= pentru rZindul egume-
nului, Ha p-kA Tp-kra = in reindul targului, c-kc Athua woii = cu sufletul meu in
loc de - moo.
1) Cf. in acest sens pronumele al lu in testamentul lui Petruman din 2425,
a cárui fotografie o dgm in cliseul Lectiei XXIV.
2) Caracteristick in acest sens apare cancelaria moldoveneasa unde multe
din numele toponimice sunt transformate In slavoneste terminfind prin sufixul
ORLI,H, Cf. firgrposHH = BucurAuti, Olcopixisaa = Scorta'sti, 'Iropeawmahl = Ciorsäuti.
www.dacoromanica.ro
II
CUPRINSUL LECTIILOR
www.dacoromanica.ro
LECTIA I-a
'VW ;
Y'.41Wii rit If íT i KA on (Wit

{ 171:1 NA A :9 Ail ti fA 'PO
,i,111'1$141iii itilitiiiKqOivkliii1
Ifki hit. iAit-ah--4ktp"mt..
,
. /
i
kmiwfirri tkE IV 10 rA4i.-
ritS
t 116,1,114)Affi A t.i4 p-A Cri
TtitiVIA0 . -13All
eje ot cea dela

matthea (a lui) Matei
sv1atoe evanghelie 1 1) stinta Evanghelie
kniga cartea
rojdestva nasterei
isusa hristova (a lui) Isus (a lui) Hristos
sîna (a) fiului
davida I (al lui) David
sina avraaml (a) fiului (al lui) Avraam
avraaml. Avraam
rodi (ro di) (a) neiscut
isaaca (al lui) Isac
1) Indicarn sfarlitul fiecarui rand din cli§eu prin doul liniute verticale paralele.
www.dacoromanica.ro
isaac-je rodi Isaac insci (a) nöscut

iakova (al lui) Iacov
iakov-je rodi Iacov insd (a) nöscut
ilia' (illud â) Iudei
i fi
bratiia fratii
ego lui
iuda Ir je rodi Iuda 'insd (a) ndscut
faresa i zara (a lui) Fares fi (a) Zarei
ot din
thamart (a) Tamarei.
Traducere liberd:
Cea dela Matei sfânta evanghelie.
Cartea nasterii lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
Avraam a näscut pe Isac. Isac a näscut pe Iacov. Iacov a näscut
pe Iuda si pe fratii lui; iar Iuda a náscut pe Fares si pe Zara din
Tamar.
Notd. - Una din greutatile descifrárii cirilicelor constá in faptul a numele

proprii nu sunt scrise cu majuscule; pentru a ne obinui cu aceastá parti-
cularitate, am transcris, la inceput, cu minuscule §i initialele numelor proprii.
Cuprindern in parantezá ( ) cuvintele care lipsesc in slavonete, dar sunt
necesare pentru intelegerea textului.
Cand un singur cuvant slavonesc trebue tradus prin mai multe cuvinte ro-
mâneti, pe acestea le unim printr'o liniutl.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR 65
LECTIA a II-a
trtraca ce N U MICH 6-0H RiA(I1 10
fl(TriliN COW N [OMNI ßt1C01-1 2ETAI/1
VINDIXHCKQI CM I(/) HZAL Ng Oki H
YYPC yeClii gKarIC KS ÄHL NRIOD5

t préstävi se reiposatu s'a
ije cel
vsi in
hrista (al lui) Hristos
böga (al lui) Dumnezeu
vrnii credinciosul
io 11 petrhsco Io Piitrascu
voevôda voevodul
i fi
gospodMI domnul
vised toatei
zmli II törei
ungrovlahiskoi 1) ungrovlalzicestei
sini fiul
io ràdulI voevôda (al lui) Io (al lui) Radul
voevod
ill ùmre si (a) murit
mseta (a) lunei
dekvrie Decembrie
ics (dvadeset sest) 20 6 (cloud zeci, fase)
driT zile
1) Doi de rr se citesc s ng * ca in greceste, cf. arrivs .---- anghel.
5
www.dacoromanica.ro
66 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMANÁ
v lto în anul
sTs (Sem hiliad qestdeset poo 6o 6 (sS'apte mii gase-
sest). zeci ;vase).
Traducere libercr,
t A räposat cel intru Cristos Dumnezeu credinciosul Io Pátracu
voevod i domn a toatá sara Ungrovlahiei, fiul lui Io Radul voevod,
si a murit in luna Decembrie, 26 zile, in anul 7066 (= 1557).
Notd. 0 dificultate a descifrArii unui text slay - mai ales când nu cu-
nosti limba - constA in faptul el nu existA intervale intre cuvinte: literele se
înirá lipite unele de altele pe toatA lungitnea r Andului.
Pentru a usura citirea textelor, am graduat dificultAtile i in clieul acestei
lectii am lfisat spatiu intre cuvinte.
Sfat: Studentul sl dea o deosebitA atentie cuvintelor mici; pentrucl sunt
nu numai extrem de frecuente dar sunt cuvintele care formeazA cimentul frazei.
DAm exemple:
a = insd i = o = despre
s = cu k = cdtre, spre u la, in
ije = cel, care v As = tot v = in
www.dacoromanica.ro
CUPR INSUL LECTi 1LOR 67
LECTIA a III-a
FRCTABHCE fi16f1 END KAPAt JTP11 IQ
CAA,u gOegOA\ 1-1CeN IQ l'AMM gnaw
HrNcI IQ Uft2IA VAI-Kfro gOCEIÌ0 61-101HA
X0/114-11-iÀ RUN CeAHKÄFO g013 vi KA
Zr1iTOZ,6:f )/CCCI-P 4CUoYfirHÄ 0,4-iii
t préstavi-se Rdposatu-s'a
rabh beji'M roaba dumnezeiasa
càpl Caplea
&Asti fiica
io II vada voevédi (a lui) Io (a) Vladului (a)
voevodului
i séstra sora
io rädula voevedi II (a lui) Io (a lui) Radul (a)
voevodului
i gospodina si (a) domnului
io vlà.da (al lui) Io (al lui) Vlad
velikhgo voevbdi - marelui voevodului
bivsia ll fostd
jupanita bogdâna jupanita (a lui) Bogdan
velikhgo dvbrnica II marelui vornicului
va léto in anul
soi (sem hiliad dévet na 7000 9 _To (sapte mii noud
déset) spre zece)
s*
www.dacoromanica.ro
rnseta
- fevruhria (a) lunii (a lui) Februarie
Ica ail (dvà-deset &din). 20 I zile (doud zeci unu).
Traducere liberd:
t A räposat roaba lui Dumnezeu Cap lea, fiica lui To Vlad voevod
si sora lui Io Radu voevod si a domnului To Vlad, mare voevod,
fostä jupanitä a lui Bogdan, mare vornic, in anul 7019 (= 1511)
in luna Februarie, 21 zile.
Slat: Studentul al caute a inväla contrariile. De pildl: sestra = so0,

brat = frate, sin = fiu, cleifti = flick vel = mare, mal = mic.
Memoreazá: dial = zi, --= lunS, 1;io = an.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a IV-a
0"i omit
-I fitilikt Hfaufti5.tifiLnkoll rN
lI
ZfICI NAFIK(Ii ittiVkitOth 'ri_eft
:!"4 wou 4/M1H.G0
i;;N:IA Mkt CRL EQ\FI rtl TO -rf1g4 (rfii:
91
V gihriot.orkg ELArt.(6). raill

ti 6'1% N . r#ELYNqP»
itD
IN
-
frirma- .
' 14,11
1
tr,
t9)
r'
-ar.4 N.,Inisi$1,71;k4;.
t mseta noevria (a) lunei (a lui) Noembrie

si dim 16 zile
préstavi sia (préstall) rdposatu-s'a
velikii i marele fi
samodrijavnii II singur-stöptinitorul
gospodari domn
www.dacoromanica.ro
io nikola alexandrI vollevoda Io Nicolae Alexandru voevod

sinI velikago fiul marelui
basarapoâ voevodâ (al lui) Basarab voevodului
vI leto in anul
.sw11°P 6000 800 70 3
endiktion r endictionul 3.
venaia emu II parnIat. Vecinica lui pomenire.
Traducere libera":
In luna Noemvrie 16 zile, a rIposat marele §i de sine stäpani-
torul domn Io Niculae Alexandru voevod, fiul marelui Basarab
voevod. In anul 6873 (= 1364) indictionul 3. Vecinica lui pomenire.
Sfat ; Pe un caiet, 1mph-tit in 4 coloane, sä se treaca cuvintele invätate,

cu traducerea lor juxta1iniar6. De exemplu:
I 'I
Verbe Substantive
rodi = (a ) ndscut kniga = carte
prstavi= (a) rdposat rojdestvo = naftere
umre = (a) nmrit sins = (a) fiului
biv0a = fostd boga = (al) Dumnezeului
etc. etc.
III IV
Adjective Diverse
sviatoe = sfdntd eje ot = cea dela
vernii = credincios i = Fi
velikii = mare vi = in
venaia = vecinicd ego = a lui
etc. etc.
Coloana IV (Diverse) e cea mai importanta, cuvintele din aceasta rubrica
fiind cele mai frecuente.
Mai tArziu, se vor trece cuvintele Invätate Intealt caiet, in ordine alfabe-
tica §i In litere cirilice.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECVILOR 71
LECTIA a V-a
' :ti"...:1''4t
A
F:pitaful Mariei, prima sotie a lui Petru Rare.

1529.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a V-a
t blagostivâi binecinstitorul
i hristoilliublvai si (de) Hristos-iubitorul
ioara petrg voevöda Ion Petru voevod
gospodhrl zérnli molavskoi domnul tdrii Moldovenestei
ukrhsi (a) impodobit
grob sa morrnatul acesta
gospodji 11 svoei marii doamnei sale .Mariei
ije i il prsthvi-sia care si reiposatu-s'a
kg vnim obitlem spre vecinicelor Mcasurilor
vCnaa ei pärniat vecinica ei pomenire
v léto s,is (sem tisia tri in anul 7000 30 7 (sapte
deset sem) mii trei zeci Sapte)
méseta
,. iunia (a) lunei (a lui) Iunie
mi dm (dva déset osim) 20 8 zile ((loud zeci opt)
Traducere liberet:
f Binecinstitorul i de Cristos iubitorul Than Petru voevocl,
domn al tärii Moldovei, a impodobit acest mormAnt doamnei sale
Maria, care a si ráposat spre vecinicele läcauri - vecinica ei pome-
nire - in anul 7037 (= 1529), in luna Iunie, 28 zile.
Note& - Obi§nuit, in documentele muntene§ti, cuvântul e mie * este redat

prin cuvfintul grec slavizat a hiliada *; iar in cele moldovene§ti se pástreazá obig-
nuitul termen slay a tfisä§ta * exprimat insä prin rutenescul a tisa *.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a VI-a
V74.-4
^cZ,
411 .Q.G1
1,
44C>
=11
,
?4L_ACI
11111111.111-Rub
: .
Piatra de pe mormantul lui $tefan cel Mare, la mfinästirea

Putna. Piatra a fost pregatitä de insusi voevodul la 1492 si
de aceea data mortii i anilor de domnie a rämas in alb,
cáci nu s'a completat de urmasi.
(Dupá Kozak. Reproducere obtinutà prin presarea unei
hartii sugâtoare peste relieful sculpturii, cu o perk inne-
gritá cu praf de grafit. Tot relieful a apirut astfel in negru,
ca un negativ. Vezi, pagina urmátoare, aceiasi piatrá, re-
producere prin fotografie).
www.dacoromanica.ro
LECTIA a VI-a
-1
4
.......,_..--;-__....F.-4- s--',1 .- 't
i....,. . -`,4. ,,,,,L....--
(
-
,-------- ,,---7-1 .1 I
z
1 :--,....: ': A- --,-.1----:-7,. ---1 1
-
1 r 1. "Lill:\
I ..),1 T\') 1 1 )1 I I_ b- - - ' 1
1,
n: DI
L I
' 1 4-- ...I 'A's

.................-:,17 4.,
i 4,:--* r. f
4 :"!t.----- .w ' '.*:,-;-''',.-.... ; 1 1 .....^
1 ' i ... ... '' \..
1, ,...,t,
..,. .
n, -,-.
..
,
,
+ 1
,
' , ,. . ... 0,...
.,,,, t.,......
1. '''\'' '4''-47-'1+--ze.;) y I --..,-,,q i -
1
'-'1 -!-- f ..--L-,-:-;/*1;.to

.._,...,:. '
i s'\_,_,..i 1-i'.4»`
L ._-,..--'-, , .......n.-e.
.,.::Tir.-1,..ii i
i ..4,..s,-.
g.,
.:1,4,,.:.,._i-.-,:-. ,
i
1.7.0.7.. ,
. ,/,,
-:t ..1 '; -t-
4t.........,,
.ett-s -'-'" ../
..; _...' 7,
4::-.12r- / .-')/02.\--; 1,
At .7: %-- .,Ad -,---2--..
ii: ?' "1:14.
.4.... 7 1,4*...-..1
E,..?--. ... ; IN. a a .. . .
<, "--\
A "-ti ' .I.
t-' ; .....' ' ' *. t;
P '0 .
'
-M-7
Aceeasi pram ae pe alumina. lur $tefan cel Mare.
(Reproducere fotografic: douli clisee juxtapuse §i
inegal expuse. Inscriptia marginalá nu s'a foto-
grafiat).
www.dacoromanica.ro
LECTI A a VI-a
t blagostivii 1) gospodini II t Binecinstitorul domn
io stefan voevoda Io sSitefan voevod
bojiefu milostilu (cu a) Dumnezeului milei
gospodar zemli moldavskoi II domn törei moldovenegei
sini bogdana voevodî II fiu (al lui) Bogdan voe-
vodului
ktitor i sázdatel ctitorul si ziditorul
sviati obiteli sei sfintei leicasului acestei
ije zde lejitji care aici zace.
préstavisia Raposatu-s'a
kii vnim obitlem spre vecinicelor leicasurilor
v léto ,5 in anul 7000...
mseta . . . (a) lunei....
i gospodstvova lét . . . si (a) domnit ani...
Traducere liberd:
Binecinstitorul domn Io tefan voevod, din mila lui Dumnezeu
domn al tärii Moldovei, fiul lui Bogdan voevod, ctitor si ziditor
al acestui sfânt làcas, care aici zace. A ráposat spre vecinicele läcasuri
in anul 7000 .. . , in luna . . . . si a domnit .. ani.
1) Textul îl transcriem dupl reproducerea Kozak, intrucit fotografia nu

cuprinde ai sfar§itul inscriptiei.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a VII-a
° -
fientliehaligUntnatitfl
MLtíf 1:10TratilbrofPg
anrarkitumanrocimulm EZ
EIRIEffellEINeDIKEHNNIOMffilif1P "
MORI DON rtghilii hatyligGhWHO

111111A Ähl .61hTtahfiti 1111116
-
t izvolenienfi otta (Prin) voia tatölui

i sti pospseniemT slim Si cu ajutorul fiului
i sàvrAsel nieml sviatago duha si (cu) söviirsirea Sfántului
Duhului
rabI bojii robul dumnezeesc
panI gavril totrusanI pan Gavriil Trotufan
logofetl logofdt
sî zda sii hranaT (a) zidit acest hram
vü im in numele
viséhí sfiatîhí tuturor sfintilor
prosiTavsihí streilucitorilor
vù J vAsemi miré in toatei lumei
vü molbî seb intru rugei sie-si
i kniaghine ego anî # cniaghinei lui, Anei
vti dIni blagodtivago in zilele binecinstitorului
i hristollubivago si Hristos-iubitorului
io stefana vo levodi Io (al lui) $tefan voevodului
www.dacoromanica.ro
gospodaré zemli moldavskoi domnului tdrii Moldovene.,stei

sinT boilgdana voevodî fiu (al lui) Bogdan voe-
vodului
vú léto ,j-n (sem tisia tri in anul 7000 30 ( fapte mii
deset) trei zeci)
mseta iunia ei (piat na de- lunei ( a lui) Iunie 5 Io (cinci
set) pe zece = 15) .
Traducere
t Prin voia Tatálui si cu ajutorul Fiului si sävärsirea Sfäntului
Duh, robul lui Dumnezeu pan Gavril Trotusan, logofät, a zidit
acest hram intru numele tuturor sfintilor strälucitori in toatä lumea
si intru rugä sie-si i sotiei lui Ana, in zilele binecinstitorului si de
Cristos iubitorului, Io *tefan voevod, domnul tárii Moldovei, fiul
lui Bogdan voevod, in anul 7030 (= 1522), in luna Iunie, 15.
www.dacoromanica.ro
78 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÁ
L EC T IA a VIII-a
11911111111M.,11111141TatillilliN
ogiximitflorintmaihogiioitil
ortinfiNQUFNATAINalUigtilll
iiiiiiGTLEVACHLIKITENVEtIAHLIAV 1
ErZNOEHIsiggarrrallotmotrigrirf
QljEoficuri1i ilE9114iBlErhiliti!giiNf
- dailOBATO.
ar,
MITENAssal 134,0nr-couimbi
t blagostivii i hristolíubivîi Binecinstitorul si (de) Hris-

tos iubitorul
io stefani voelivoda Io ,Ftefan voevod
bojieiu milostifu (cu a) Dumnezeului milei
gospodari zemli moldavskoi domn tdrei moldovenestei
sini II bogdana voevodi fiu (al lui) Bogdan voe-
vodului
nada i säzda (a) inceput i (a) zidit
sAi hram acest hram
WI I imé svIatihI in numele sfintilor
slavnihI i vásehvalnithI II sldvitilor i tuturor-ldudatilor
vrAhovnihí apostoli fruntafilor apostolilor
petra i pavla (al lui) Petru si (al lui)
Pavel
ije vti gullso care in Husi
sto na dräslivti ce pe Drdslduti
i sAvrAsi sTa si sdviirsitu-s'a
www.dacoromanica.ro
v lto xs-r 11(sem tisia tri) in anul 7000 3 (.,sapte mii

trei)
a gospodstva ego iar (a) domniei lui
lto Ail (tri desiat osirn) te- anul 30 8 (trei zeci opt)
kä§tee - curgöto-rul
mlasta noevria A (tri desiat) lunei Noembrie 30 (trei zeci)
Traducere libed 1:
t Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io tefan voevod, din
mila lui Dumnezeu domn al Orii Moldovei, fiul lui Bogdan voe-
vod, a inceput si a zidit acest hram intru numele sfintilor slävitilor
si intru totul laudatilor si fruntasilor apostoli Petru si Pavel, care
este in Husi pe Drásläuti. *i. s'a sly Arsit in anul 7003 (= 1495), iar
a domniei lui anul 38 curgätor, in luna Noemvrie 30.
www.dacoromanica.ro
8o MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
LEC T I A a IX-a
F OR MULAR MUNTEAN1)
TITLU 1 TITULATURI
I
1. Io Radulti voevoda i gos- 1. Io Radul, voevod i domn.

podini.
z. Io Mihail velikii voevoda i z. Io Mihail, mare voevod i
gospodinI. domn.
3. Io Basarab voevoda i gos- 3. Io Basarab voevod §i domn
podini vlaOci. - roman.
1) FOLOSIREA PRACTICA A FORMULARELOR

Patent ajunge repede 8i fait multi caznä la descifrarea u8oari a multor
documente, folosind Formularnl muntenesc 81 eel moldovenese in ehipul
urmiitor:
Luiim din prima Tabeli a Formularului: u Titulaturi » propozitiunea Nr. 1
81 o combiniim cu propozitiile Nr. 1 din Tabela II: (Ce face domnia mea),
cu Nr. 1 din Tabela III: (Cui aerie domnia mea), eu Nr. 1 din Tabela IV:
(De ce dä domnia mea), etc.
In8iriind astfel aceste fragmente, ticluim o primi schema de act domnese.
Combinind apoi propozipa Nr. 2 din Tabela I eu propozipile Nr. 1 din
Tabelele II, III, IV, etc , obtinem un al doilea model de act.
La f el procedim cu propozitiile Nr. 3-13 din Formularul muntenese, cow-
binându-le cu propozitia Nr. 1 din Tabelele II-XI.
Apoi, combinäm propozipile 1-13 din Tabela I en propozitiile 2, apoi ea
3, 4, 5, etc , din restul tabelelor.
Procediind la 1 el eu Formularul moldovenese, obtinem scheme de documente
in numir infinit, astronomic, ma precum, eu un caleidoscop, eapatilm, la
fiece milcare a cunoscutului aparat de fizicä, prin noua imbinare a !ragmen-
telor de Well eoloratä multiplicate printr'un joc de oglinzi, cele mal sclipi-
toare imbiniri de cristale perfecte.
In Formularul moldovenese, 8i in NOTE vom gild toate cuyintele uzuale
grupate ideologic: cursuri de api, loeuinte, animale, yegetale, punete car-
dinale, ete.
La rigoare, studentul s'ar putea mirgini numai la studierea acestor douä
Formulare: i-ar fi suficient pentru a putea traduce majoritatea doeumentelor
noastre vechi.
Nu putem in de ajuns stirui ca cetirea textului slavon ad se Nei cu glas
tare §it totul six se aerie In cirilice.
Folosal practic al Formularelor 8e ya vedea din murinta cu care vom
traduce lectille urmätoare.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR 8/
4. Io Dan, velikii voevoda i 4. Io Dan, mare voevod si

gospodini samodräjavnii. domn de sine stäp ânitor.
5. Ioanü Raduhl velikii voe- 5. loan Radul, mare voevod si
voda i gospodin väsei zemi domn a toga' tara Ungrovlahiei.
Uggrovlahiskoi.
6. Ioanü Radu1, velikii voi- 6. Ioan Radul, mare voevod si
voda i samodräjavni gospodini domn de sine stätätor a toata
väsei zemli Ugrovlahiskoi. tara Ungrovlahiei.
7. Io milostiom bojiom gos- 7. Io ... din mila lui Dum-
podia nezeu domn.
8. Io mladi Basarab voivoda, 8. Io Basarab cel tânár, voevod,
sin dobrago Basaraba voevodi. fiul bunului Basarab voevod.
9. Io Alexandru voevoda i 9. ro Alexandru, voevod si
gospodinü väsei zemli Uggro- domn a toatä tan. Ungrovlahiei,
vlahiscoi sinü Mirc velikago fiul lui Mircea, mare voevod.
voevod.
to. Vü Hrista boga blagovrni to. _Intru Hristos Dumnezeu
i hristolíubîvi, Io . voevoda,
. binecredinciosul si de Hristos iu-
bojiela milooetiía i gospodini vä bitorul, Io . voevod, din mila
sei zemli Uggrovlahiiskoi. lui Dumnezeu si domn a toatä.
tam. Ungrovlahiei.
it. Ije vü Hrista boga blag9- . Eu, cel in Cristos Dumne-
vrni 0 hristolIubivi i samodrl- zeu binecredinciosul si de Hristos

javni Ioanü Radulü velikii .voi- iubitorul si de sine stäpanitorul
voda, milosti â bojie4 i bokem Ioan Radul, mare voevod cu
darovanienía obladaastu-mi i gos- mila lui Dumnezeu si cu darul lui
podstvuâstu-mi väseA zeinleâ Ug- Dumnezeu stäpAnind i domnind
grovlahisko A. peste toatä Tara Ungrovlahiei.
12. Azü ije vü Hrista Boga 12. Eu cel in Hristos Dum-
blagovrni i blagostivi i hris- nezeu binecredinciosul si bine-
toliubivi To Danü voevoda i cinstitorul si de Hristos iubito-
gospódini, milostila bojieía. i bo- rul, Io Dan, voevod i domn,
jiemú darovaniernii oblaclaIatu- din mila lui Dumnezeu si cu
mi i gospodstvuiastu-mi väsei darul lui Dumnezeu sap Anind
zemli Uggrovlahiiskoi i Zapla- si domnind peste toatä tam Un-
ninskim i Amlasu i Fagrasu grovlahiei si a Transalpiniei si
herteg. herteg de Amla i Fágäras.
13. Milostielu bojiel'u Io Radul 13. Din mila lui Dumnezeu,
voevoda, i gospodini väsoi zemle Io Radu Voeod si domn a toatá
Uggrovlahiskoe, sin velikago i Tara Ungrovlahiei, fiul marelui
6
www.dacoromanica.ro
prédobrago pokoinago Mihneva si prea bunului rAposatului Mih-

voevoda, vnuk starogo Alexandru nea voevod, nepot bAtrAnului
voevoda. Alexandru Voevod.
CE FACE DOMNIA MEA ?

II
L. Piset gospodstvo mi. 1. Scrie domnia mea.
2. Orisuetti gospodstvo mi. 2. Porunceste domnia mea.
. Obstavat sia gospodstvo mi. 3. FägAdueste aceasta domnia

mea.
4- Molit gospodstvo mi. 4. RoagA domnia mea.
t Vi visprasamo gospodstvo 5. VA intreabA domnia mea.
mi.
6. Blagoproizvoli gospodstvo 6. A binevoit domnia mea.
mi.
7. Blagoproizvoli gospodstvo 7. A binevoit domnia mea cu
mi svoim blagim proizvoleniem. a sa bunAvointA.
8. Blagoproizvoli gospodstvo 8. A binevoit domnia mea cu
mi istim i svtlim srAdtem gos- inima curatä si luminatA a dom-
podstva mi. niei mele.
9. Davat gospodstvo mi sie 9. DA domnia mea aceastä po-
orizmo gospocistva mi. runcA a domniei mele.
io. SA pomostilu bojielu da- I o. Cu ajutorul lui Dumnezeu,
vam vAsem... mir i kltvu. dau tuturor... pace si jurämânt.

I vi davam u znanie eje...
ii. 1 1. *i vä dau de stire cä...
12. I tuzi vi davam u znanie. 12. iatä vä dau de stire.

i
13. I davamu u uvst priiatel- 13. *i dau de stire prieteniei

stvu vi ere. voastre cA...
14. I takozi vi govorim. 14. Si astfel VA grAesc.
15. I vi molirn kakto dobrim 15. *i vA rog ca pe niste buni
prilatelem gospodstva mi i pak prieteni ai domniei mele, si ia-
vi govorim... rAsi vä vorbesc...
16. Blagoproizvoli gospodtsvo 16. A binevoit domnia mea cu
mi svoim blagim proizvoleniem a sa bundvointä, cu inimA cu-
istArn i svtlfim srkltem i da- ratA si luminatA si am däruit acest
rovah sAi vAseestni i blagoo- intru totul cinstit si bun la chip
brazni i prepotanrije nad vä- si prea cinstit care este deasupra
semi istA i darov nadstoii hri- tuturor cinstelor si darurilor ade-
sovul gospodtsva mi. värat hrisov al domniei mele.
www.dacoromanica.ro
CUI SCRIE DOMNIA MEA

III
i. Slugam gospodstva mi. i. Slugilor domniei mele.
2. Priiatelem gospodstva mi. z. Prietenilor dornniei mele.
3. Vamesom ot Rukel i ta- 3. Vamesilor din Ruck- si
kozi vi orisuetti gospodstvo mi. astfel vä porunceste domnia mea.
4. Gostem i priiatelm gos- 4. Oaspetilor i prietenilor
podstva mi. domniei mele.
5. Vernim priiatelem gospod- 5. Credinciosilor prieteni ai
stva mi. domniei mele.
6. Moim dobrim priiatelem, 6. Bunilor mei prieteni, oas-
gostem i gospodom moirn. petilor i domnilor mei.
7. Dobrim i liubeznim prila- 7. Bunilor i iubii1or prieteni
telem gospodstva mi. ai domniei mele.
8. Nasim vernim i dobrim 8. Credinciosilor si bunilor
priIatelem.. nostri prieteni.
9. Sladkim i dobrim priIatelem 9. Dulcilor i bunilor prieteni
gospodstva mi, moim bratiiam. ai domniei mele, fratilor mei.
o. Prpotanomu bolrinu to. Prea cinstitului boier al
gospodtsva mi ot Fagarasskoi domniei mele din Tara Fägära-
zemli jupanu . . . sului jupanului . . .
I. Prpotanim boliarom i x x. Prea cinstitilor boieri
prägarom ot Brasov, velikim i pârgari din Brasov, mari i mici.
malirn.
12. Väsei zemli gospodstva mi, 2. Iatregei täri a domniei
malim-je i vèlikim i väsem trä- mele, celor mici i celor mari,
govom gospodstva mi i vamam. si tuturor târgurilor domniei mele
si vämilor.
.
13. Ski tu KI prägarem i 13. Judetului i celor z p är-
druzem i väsem grajdanom ot gari i tuturor celorlalti cetäteni
veliki grad Brasovu i väsem din marea cetate a Brasovului,
moim dobrim prilatelem ot väsei si tuturor prietenilor mei celor
zemli Bräse velikim-je i malim . . . buni, din întreaga tarä a Bärsei,
mari si mici.
14. Moim dobrim i sladkim 14. La ai mei buni i dulci
prilatelem gospodstva mi bul- prieteni ai domniei mele bulgar-
gäru mesteru ot ibiiu i sädtu mesterului (primarului) din Sibiu
kralevu i dvanadesetim prägarom. si judetului crAesc i celor doispre-
zece pârgari.
6*
www.dacoromanica.ro
15. Molebniku gospodstva mi 15. Rugätorului domniei mele

popa Kir Nikodim. lui popa Kir Nicodim.
16. Svtomu bojestvenomu mo- 16. Sfintei dumnezee§tei mi-
nastiru ot na Buzeu, ideje est nástiri dela BuzAu, unde este
hram svtoe Probrajenie gos- hramul sfintei Schimbäri la fall
poda Boga i Spasa na§ego Isusa a Domnuhii Dumnezeu §i a
Hrista, eje est metoh na Du§ka Mântuitorului nostru Isus Hris-
v zemle greskoi. tos, care este metoh la Duca
din tam greceascä.
17. Prepotanomu vlastelinu 17. Prea cinstitutului dregätor
gospodstva mi, paeje is k4tu al domniei mele, de asemene si
gospodstva mi, jupanu... i säs din casa domniei mele, lui ju-
sinovi si, elite mu Bog darovah. pan ... i cu fiii lui câti Dum-
nezeu li va därui.
18. Se lu... i nasledniti se- 18. Satului... §i monenilor
lovu... po im... i Ispasti säs satului anume... i Ispas cu
etom si. ceata lui.
DE CE DA DOMNIA MEA
IV
t. Iakoje da im sit selo 1. Ca sá-le fie satul Godenii.
Goclni
2. Iako da im est vä podruie 2. Ca sá-le fie lor in stäpânire
selo po imeni... väs sä vlsom satul anume... tot cu tot hotarul.
hotarom.
3. Iako da im est edna uja u 3. Ca sä le fie lor o funie in
selo satul...
4. Da budet obrok svIatomu 4. SA fie obroc sfintei mânäs-
monastiru na väseko lto po P tiri pe fiecare an cite 3.000 aspri.
aspri.
5. I paki da im est vinari 5. Si de asemeni sä le fie vinA-
gospodstva mi, vare to est dos- riciul domniei mele or citä este
toanie gospodtsva mi. averea domniei mele.
6. Da est sviatomu monastiru 6. Sä-i fie sfintei mânästiri
po j kola ot sol od oknah ot cite 2 care de sare, dela Ocnele
Ribnik. din Rimnic.
7. Iakoje da emu est onu u 7. Ca sä-i fie lui ocinä in
selo väsah vare elika se htet satul... tot or cat se va alege
izbrati ot posvudi. de pretutindenea.
www.dacoromanica.ro
8. Iakoje da sut ot sgda na- 8. Ca sg fie de acum inainte

pred u mimo i svobodni za in pace si slobozi de vecinie ei
veinanie oni i sinovi ih i sgs si fiii lor si cu toate pärtile lor
vgsah delove ih ocinu ot prgz de ocing de peste tot satul.
väs selovu.
MOTIVUL CONFIRMAREI SI AL DONATIEI

v
i. Poneje im est stara i prava 1. Pentru cä le este lor veche
ona dedina. si dreaptä ocing de mostenire.
2. Poneje est pokupena za ' 2. Pentrucg este cumpgratä cu
koni dobri, 3 cai buni.
3. Poneje est bilo prjde arm 3. Pentrucg a fost mai inainte
sViati monastire, a potom ga ocing sfintei mângstiri iar apoi
est pokupil gospodstvo mi. a cumpärat-o domnia mea.
4. Poneje ga dostigose ot ro- 4. Pentrucg au dobAndit-o dela
ditelia gospodstva mi... sgs pra- pärintele domniei mele... cu
vom slujbom potom i ot gos- dreaptä slujbä iar apoi si dela
podstva mi. domnia mea.
5. Poneje est prkie Anne 5. Pentrucg este datä de zestre
danne. Anei.
6. Poneje ih preloje svlatomu 6. Pentrucl le-au adlogat-o
monastiru jupan... da sut vti sfintei mânästiri jupan... ca sg
poslusanie i va pokrplenie svia- fie intru ascultare si intru Ina-
tomu monastiriu. rire sfintei mânästiri.
FORMULE DE POLITETE
VI
i. Mnogo zdravie prinosimo i. Multä sgnätate aducem
gospodstvu vi. Domniei voastre.
2. Mnogo zdravie i poklonenie. 2. Mu ltä sänätate si Inching-
ciune.
3. Nizkoie poklonenie daje do 3. Prea plecatä inchinäciune
lita zemli. chiar Ong la fata pärnantului.
4. Säs mnogo liubovilu, zdra- 4. Cu multg dragoste, säng-
viiu i poklonenifu. tate si inchinäciune.
www.dacoromanica.ro
5. Mnogo zdravie nasim do- 5. Mu IVA sánAtate bunilor nostri

brim priatelom i blijnim suse- prieteni si de aproape vecini ai
dom gospodstva mi. domniei mele.
6. Mnogo zdravie i poklonenie 6. Mu It'd sänátate si închinä-
sâdtu i prägarom ot Brasov. ciune judetului i pârgarilor din
Brasov.
OMUL DE INCREDERE
VII
1. I vare sto izret Dan da 1. Si orice va spune Dan sä
vruete. credeti.
2. I sto izret sluga gospod- 2. Si ce va spune sluga dorn-
stva mi... da veruete. Sut moi niei mele... sä credeti. Sunt
reci. cuvintele mele.
3. I sto izret slughi gos- 3. Si ce vor spune slugile
podstva mi... da ih vruvate. domniei mele... sä-i credeti.
4. I sto izret vasimu gos- 4. Si ce va spune domniei
podstvu, vase gospodtsvo da go ....
voastre, domnia voasträ sä-1 cre-
vruete Ca su istini reci gos- deti cáci sunt cuvintele adevá-
podstva mi. rate ale domniei mele.
5. Ta elika imat govoriti kü 5. Si ate are sä vorbeascä
vase prifatelstvo da znaite ere cAtre prietenia voasträ sä tii cä
sut nasi réci. sunt cuvintele noastre.
6. I tuzi pustih bolrina gos- 6. i iatä am trimis pe boierul
podstva mi jupana Dimitra da domniei mele pe jupan Dumitru,
sto vi reet da go veruete, poneje si ce vä va spune sä-1 credeti,
sât rei gospodstva mi. cäci sunt cuvintele domniei mele.
7. Tuzi si pustih po mejdu 7. Iatä mi-am trimis printre
vas slugu mi... da elika yam voi pe sluga mea... i ate va
izreet da go veruete, oti su spune el vouk sá-1 credeti cäci
moe istinne rei, iako da biste sunt adeváratele mele vorbe, ca
slusali ot samih moih ust. si cum ati asculta din însäsi
gura mea.
AMENINTARI, JURAMINTE, BLESTEM

VIII
1. I kto sla stet pokusit ot 1. Si cine se va încumeta din-
bolru gospodstva mi ve1ith je., tre boierii domniei mele mari si
www.dacoromanica.ro
i malih da sla ne drdjet na sto mici, sä nu se tinä de cele ce

sâm utvrädilI i uzakonil, to ta- am intärit i legiuit, unul ca
kovii imat priiati veliko zlo i acela va primi mare räu i urgie
orghie ot gospodstva mi. dela domnia mea.
2. I kto se bi pokusili da im 2. *i cine va indräzni sd-i tur-
pozabavit, aste i vlas edin, to bure, chiar si cu un fir de pär,
takovii imat priIati veliko zlo i unul ca acela va primi mare räu
orghie ot gospodtsva mi. si urgie dela domnia mea.
3. I kto sia htet pokusit . 3. i cine se va incumeta sä
säracilor mei, mäcar cu un fir
moim siratem, aste i vlas edin, to
takovi imat priiati veliko zlo i de Or, unul ca acela va primi
.
orghiln ot gospods.tva mi. mare räu i urgie dela domnia

mea.
4. I kto sia stet pokusit ot bo- 4. *i cine se va incumeta din-
lra gospodstva mi vOith je i tre boierii domniei mele, mari si
man da prilojit toizi kumerkti mici, sä märeascä aceastä vamd
a ne stoit na sto sâm utvräail si nu se va tine de cele ce am
i uzakonil, na prävirn zakon, intärit i legiuit prin asezämântul
to takovi imat priiati veliko zlo de mai inainte, unul ca acela va
i orghiia ot gospodtsva mi, iako primi mare rdu i urgie dela dom-
prstâpnik i prslusnik i posra- nia mea, ca un cAlcAtor i neas-
mitel i nevrnik siemu hrisovulu cultätor si rusinätor si necredin-
gospodstva mi. cios acestui hrisov al domniei
mele.
5. I zaklemo se na Gospoda 5. i ne juräin pe Domnul
Boga sätvorságo nebo i zeml i Dumnezeu, carele a fäcut cerul
na Prstie ego Bogumateri i na si päinântul, i pe prea curata
svIati Apostoli i na svlatoe ievan- lui MaicA a lui Dumnezeu i pe
ghelie i na vasi svIati. sfintii apostoli i pe sfânta evan-
ghelie i pe toti sfintii.
6. A hto bi razvalil ot bolrti 6. Iar cine dintre boierii dom-
gospodstva mi, makar i samo niei mele ar rästurna (aceasta)
gospodstvo mi, da est prokliat mdcar i insäsi domnia mea, sä
ot Hrista Boga väsedräjitel amin. fie blestemat de Hristos Dum-
nezeu a tot tiitorul, amin.
7. I vare kto sia bi pokusil, 7. i cine se va incumeta ca
iako da prstäpit sie kletvi, to sä calce aceste jurdminte, unul
takovaago da ubiet Gospodi Bogi, ca acela sä-1 ucidä Domnul Dum-
zde je télom a vú bâdâstii vkti nezeu aici cu trupul iar in veacul
dâsea, i da imat uiastie sú viitor cu sufletul i sd aibä parte
www.dacoromanica.ro
Duda i sti Ariem i da est pro- cu Iuda si cu Arie si sä fie bles-

kliat ot otta i sina i sviatogo temat de Taal si de Fiul si de
duha i ot THI sviatih otettt ije Sfântul Duh si de cei 318 sfinti
vti Nikei amin. párinti dela Nicea, amin.
8. I da mu est säpostatnita 8. Si sä-i fie potrivnicá prea
prista Bojiia Mati na strasnom curata Maicä a lui Dumnezeu la
sadiste, i da imat uastie sä infricosata judecatá si sä aibä
IludA i sä AriA i s onmi Iudei parte cu Iuda si cu Arie i cu
ije väzäpise na Gospoda Boga i acei Iudei cari au strigat impo-
Spasa nasego, kräv ego na nih triva Domnului Dumnezeu si
i na cedh ih, eje est i badet vti M Antuitorului nostru : s Angele
vki amini. lui asupra lor i asupra copiilor
lor, cáci este si va fi in veci
amin.
9. Esteje i zaklinanie posta- 9. Incá i jurämânt pune dom-
vlet gospodstvo mi: iako po nia mea ca dupä moartea dom-
sämriti gospodstva mi kogo Gos- niei mele, pe cine va alege Dom-
podi Bog izberet biti gospodini nul Dumnezeu sä fie domn in
Vlaskoi zemli iii ot strädenago Tara Româneascä, sau din rodul
ploda gospodstva mi iii ot sd- de inima al domniei mele, sau
rodnic gospodtsva mi iii po gr- din ruda domniei mele, sau dupä
seh nasih ot inoplemenik, tot da päcatele noastre din alt neam,
aste poetet i da ponovit i da unul ca acela incä sä cinsteascä
utvrädit sii hrisovul gospodstva si sä innoiascl i sä intareascl
mi. I togo Gospodi Bog da gfi acest hrisov al domniei mele. Si
poetet i da utvrädit i da s'a- pe unul ca acela Domnul Dumne-
hranit v gospodstv ego... zeu sä-1 cinsteascä i sä-1 intä-
reascl si sä-1 pázeascl in dom-
nia
MARTORI
IX
1. Svdetelie siemu hrisovulu 1. Martorii acestui hrisov al

gospodstva mi. domniei mele.
2. Seje i svdetelie postavlet 2. ha' i martori pune dom-
gospodstvo mi. nia mea.
www.dacoromanica.ro
FINALE
1. Ino nst nä po orizmu . Altfel nu este ci dupä po-
runca domniei mele. *i Dum-

gospodstva mi. I Bog vi veselit.
nezeu sä vä bucure.
2. Inako da nst. I Bog da 2. Altfel sä nu fie. *i Dum-
vi pazit (hranit). nezeu sä vá päzeascl.
3. Ino ne stet biti. I Bog da 3. Altfel nu va fi. *i Dum-
vi dast zdravie. nezeu sä vä dea sänätate.
4. Ino da ne uinite. I Bog 4. Altfel sä nu faceti. *i Dum-
da vi umnojit lta säs veselie nezeu sä vä inmulteascä anii cu
amin. bucurie, Amin.
5. Ino da ne storite. I Bog da 5. Altfel sä nu faceti. *i
umnojit lta gospodtsva ti. Dumnezeu sä inmulteascd anii
domniei tale.
6. Inako da ne dräznete uziati, 6. Altfel sä nu indräzniti a
nä toliko po orizmu" gospodtsva lua, ci numai dupä porunca dom-
mi. I Bog vi Veselit. niei mele. *i Dumnezeu sä vá
bucure.
7. Inako da ne smte uiniti 7. Altfel sä nu indrázniti a
nâ toliko po nasei ri. face ci mimai dupá vorba noasträ.
8. I Bog' vi dast zdravie. 8. *i Dumnezeu sä vä dea
sänätate.
9. Toe davamo vü uvst gos- 9. Acestea vi le dau de stire
podstvu vi. domniei voastre.
io. Toi molimo vasoi milosti. o. Aceasta rugäm pe mária
voasträ.
DATAREA. PISA RI
XI
1. Pisa se Dekevrie ri. 1. Scris in Decemvrie 8.

2. I Nikula pisah vü nastolnem 2. i Nicula a scris in orasul
orasu Trägovisti mseta Ghe- de scaun Targoviste, luna lui
nar íl, ltu je tekastu xsit,10 in- Ianuarie 30, anul curgator 6939,
diction -9. indictionul 9.
www.dacoromanica.ro
3. Pisa sia v grad Bukuresti 3. S'a scris in cetatea Bucu-

méseta Mart ; v leto ,ssu,o-ii resti luna Martie 6 in anul 6978
indiction . indictionul 3.
4. I pisa Mihail diald u 4. Si a scris Mihail diac in
stolnom TrIgovisti mseta Apri- scaunul Targoviste in luna Apri-
lia, fi dnI, v lto x51016 endik- lie 8 zile, in anul 6945 indic-
tion ,T,I. tionul ][4.
5. I se ponovih i potvrädih vil 5. Si aceasta am innoit si am
vrmia egda mi dade gospodini intArit in vremea and mi-a dat
mi kral haraghila ot banov, da domnul meu craiul hereghia de
sia Clnit vti zemli gospodstva mi. bani, ca sl se faa in tara dom-
Noevria i. niei mele. Noembrie io.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a X-a
742 2 P4--*-E faxAct 6t-ci GAM at rq1IN mA.41t.rA )-0 1I4 /1 CiANON1
X-41 a W H ia Aot 1.141 a k A ti 1( LW t Cys.i roc /I 0 eit4 tvi czrAovf,LIAN,
"Am r. r 1f9A 4.11( M zactil &AA/4 kerfOffnc\X!H m2,ArTAAN"Hc1(171
M "X rnci mcfr.1,,) c tryri 1.4 4,7si nAo Tio c enw oe,y wits tor-
A4xt l 60'3EAH Riro An4 ÂA rrTHAR. GoX.1EAS ty MLITT?

r r\f/ IS A ,\A
11311 H;KE KK Eu cel in

Xf111CTA fiord (al lui) Cristos (al lui) Dumnezeu
MOIVhNHH H XpHCTOMOKHKH binecredincios si (de) Hristos-
iubitor
11 Ci1MOMV6 IHUKHH singur-stäpânitor
TO/ 1111111,1d KMHKh1H KOEKOAd Io Mircea mare voevod
H l'OCHOAHHIt si domn
W6111,3,,,1A1118 II MN obläduind
H OCHOACTK8Napt; AtH si domnind
KlICE11 3M1H XrpOKAAKTH (a) toatei tàrei Ungrovlahiei
11 3iIIIAMIHHCKWA1 peste-muntilor
EWE ME II H KA& Ti1T4OCKIt1M CTpt1H4A1 incä i spre tkärestilor pârtilor
H ivs4 non ei ambelor laturi
110 It'KCEMS IkASHAK118 I pe totului Podunaviului
ALIME H AO chiar i panAla
KMHK/11'0 MOP* (a) marei märi
AIHAOCTHM 60HafX si (din) mila Dumnezeului
AfrItCTOS 1111AS si Dftrstorului cetátii
KAtIMM11, stàpânitor.
t Eu cel in Hristos Dumnezeu binecredinciosul si de Hristos
iubitorul si de sine stäpanitorul 10 Mircea, mare voevod i domn,
oblàduind i domnind peste toatà tara Ungrovlahiei si a Transal-
piniei, hied si spre pàrtile tätáresti i pe amândouà laturile ale in-
tregei Podunavii, chiar i pânä la Marea cea mare si din mila lui
Dumnezeu stápfinitor si al cetAtii Darstor.
Notd.- Incepând cu Lectia X-a, cl5m transcrierea textului 1eciiior in cirilice
in majuscule numele proprii.
Vezi la finele alfabetul, cifrele, variantele literilor cirilice, lista abre-
vierilor.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XI-a
142A re, n po N 1-13 0 I 11 .( soq:1 bnr-/-4 ni)orl2.80AEorHÉ eat eq 4. 111 1.1
H (. rT1A 1 (1) 4t E H e5,,A CH 1.4 2(..g.1 (va y r AA 14 1.4 NC flAlovi-
rill E rt e 6 rol S) L is ?i,..a...... 14. bi rioriEXE nVocrIXF r7c)

'7 .7.7..
ri F 0 Lu e -
-, --.....
1-AlcoM norroBri.ri 6.t vrrra 8 1-1.114.01-11.1 ly0 CAA 1-1AAAAH
, C.5rIV
.-..t-
---. .
rai A4 ,4Zi 6.,"1.-) rgi,...,1/4)., ....t
6 pi rn t A p4
7ar
N. *I .,, rrt tm shwa( k¡O 60V. 6 o b rlit-i .
EAtIOWIOH3KO4I ocuoACTKO 11111 t (a) binevoit domnia mea

CKOHM EAAFHM Ilp0113KOMHHEM (cu al) ski bunei vointei
WICTHM I H CK*TAKIM CprhAREAS, curatei si luminatei inimei
H AtIPOKAK si (am) däruit
CHH )OCOKSA ocumeTtu MU acest hrisov (al) domniei mele
H HCHAltHHK HPOWEHHE si (am) implinit cererea
nintrapem lipannvitcrthi pargarilor brasovenilor
notuale Hilocuxx pentrucI (au) rugat
Pocuommo mu, I domnia mea,
Into Aa nouoitum ca sá innoesc
H AA STKpltAHM sä intäresc
3AKOHH, legile,
IIITO CA, HMAAN ce acestia (au) avut
WT [Op IÂNTMH dela strábunii
ocnoArnia domniei mele
34 lapMEIIKk pentru vama
HO TPAPOKOX prin (a) targurilor
S BEM POCHOACTKA MU in (a) Wei domniei mele
H HA HATH BpAIHOKCKOM ai pe drumului Brasovului
AOPY AO BPAHAOK pfinä la Bräila.
A binevoit domnia mea prin a mea bundvointä, cu inimä cu-

ratä i luminatd, si am däruit acest hrisov al domniei mele si am
implinit cererea pargarilor Brasoveni fiindcä au rugat pe domnia
mea ca sá inoesc si sä intäresc legik ce ei au avut dela sträbunii
domniei mele pentru vamä-, prin targurile din sara domniei mele
ai pe drumul Brasovului pank la Bräila.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XII-a
IA*
evi AiE4*. c.) HAls, unit. ct f 7.;r c,
co Ay'
IT%
3. 24 ty (5° 1(0 AVM 1-1

e (11'
I( -- .
LJ
27C. 14
k 5 AY rS14
B l'IAi y2 NH riAmo MOC. H
r, .
LLici I< 61 46 rirs(.2< 61)A N 44 0
MKO AA ,S,AKAAT ca sä dea (ei)

WT t istinap linpa zisgpT$14, dela i vilar (de) Ipru fertun,
WT X81 COAOKI1 lupriep dela (al) Luviei perper
WT KOA81111 iii ASKATH dela Coluniei iz ducati
WT IIEKHA A ASKATH de Cehia 6 ducati
A W7' 1rk3AH 11 KHAWK iar dela täiat vilar
Huipo; nimic;
H KTO HOCHT si cine aduce
IHAHKkl *pAII1CK111A, miwo; säpci fräncesti nimica.
Ca sä dea: de un vilar de Ypres un fertun; de Louvain, un per-

per; de Colonia 12 ducati, de Cehia, 6 ducati; iar de vilar táiat, ni-
mica; si cine aduce säpci frâncesti, nimica.
Slat: Cuvintele asemánatome, ca forrnL grafica, se vor grupa, clutând a
forma din ele o mica propozitiune.
De ex.: Hawk IlHIIo. Haim Harm. (Acum nimic. Nimeni nicderi).
www.dacoromanica.ro
LEC T IA a XIII-a
LF. a 02 H H L.511. ""E I
I<
6Y a so-trio aoLif's, PILO, 5 Av
I 4.
I 4.
CY. 14 e/ Pit' I I-1 lc V rt S 06r C3 Ani Ars-?h e,Dc*, e;i
C:SP ntin6 4-1 Lai 0 1%1 1 GJ 0 ci (.4 0 A7144,:A. 14,1MHAtt S-V, SC.
.-.0
r/v..)eirrf/yri .C..1 1<coKie H S. I (Ynti-ik 11104 411360/(sae,A g
A .-re-, &- Cs,\132 cakwigov
SP-- ?It
4,/ lil nr
..-...
e re-av it yi il i 4 I k.
-17 ---1- a
a.; wivi 6.,/
--e ,-7- --ri- .---c-
o tA trim*, 1 ( SOC. 5A 1 6 Y tt.,0 g N117 75,
14.
.
'"--Zr .-1. r-- I;

6431rrriA 4C92(...-1, ( Pet )1% M V4 t e4, 4N NALyo c..)
-K1 (AKA HA AECET) ASKATH

lvT KO3HM11111,16 AtEAA din (al) butoiului mierei
2 Ic (12) (dou5sprezece) ducati
lVT KHHO K031-1MIHRA din vin butoiului
h- (uurr) A$KaTH Jj 6 (sase) ducati
WT KOH* de (a) calului
KOH KSHHT, A ASKATH, cine cumpàrà, 6 ducati
lVT MAMA KOCAKil de (a) majei (a) cerei
K1 ASKATH 2 I() ducati
WT 11111141A, WT 1110(1411A de (a) piperului, de ofranului
lVT HARAKA, de bumbacului
wT KiritHA KAA1HAEKA, de (a) lanei (a) cdmilei
WT II AHATHHH, de (a) mielului
WT KOMTE de (a) pieilor
WT KSIMA HHH, de märfurilor alte
AOKOAAT wT 1 mork, ce vin dela (al) márei,
WT fl (CTO) 1191141k f- (Ton) HEOHEOH dela too (sutä) perperi 3 (trei)
Verperi
KOAK CKHHH masculul porcului
ii ASKATH 2 ducati
KOA j; ASKATII boul 3 ducati
KlinKa I P ASKATH vaca 3 ducati
WT WKHA ASKAT de (a) berbecului ducatul
lVT EnEHI-06 KOMA de ra) cerbului pielei
ASKAT; 1 ducat
"KO KMAN,T dacà vor fi
ApSrHA KO312K alte piei
www.dacoromanica.ro
C HEX., cu ea,
ALIFIE MCT H111110, sä.' nu dea nimic
WT. iWkpi CHNIIHE dela (a) burdufului brand
ASKAT 1 ducat.
De butoiul de miere 12 ducati, de butoiul de vin 6 ducati, de cal,

cine cumpàrd, 6 ducati, de majá de cead 12 ducati, de piper, de
sofran, de bumbac, de lâna de edmilà, de (lâna de) miei, de
piei si de alte márfuri ce vin dela mare, dela Ioo perperi, 3 perperi;
vierul z ducati, boul 3 ducati, vaca 3 ducati, de berbece un ducat,
de piele de cerb i ducat; dad vor fi alte piei cu ea, sà nu dea ni-
mic dela burduful de branzà, i ducat.
LECTIA a XIV-a
I
KOHH 140H AritNt Ai144AO rrtIrr 6 r C1N 1.4 Ktu.:4( A n tr.y(
c-o
r4.014 v. y- , Gm c.) c 0,9,1)116,5y 3 s Zxve 44 o l+I gH
"-t r7-1 e--
6.1 TYE (414 :1,1 yo.ci nti 9,1Iy . A 71C
n? vi \Osai rTf t:12 uj,:j
i,-;ex y r,74, a ilj k frrl t\c, *EtE o 5',A

, II VV.)
5 1,4 CZ 1.+1
AN so r 6v. H rfi 6,x6o EHI. V Iv3A4 KO-A1(0 i(oNt rrettAH t(0214
6: ;, H cl (T) 10,4 MO el e
---
C 6i 14 4 ld hiNH 10-rftW
14
6
NH IRO H 1(0 Ao6t 1 (00r 14 771.1.1J t li gi
KOHNK, KOH AUFIET dldretul care trece
AMMO TSpink pe la Turci (Bran)
fEalin ; 3 bani;
irk 6411. pedestrul (1) ban;
H ELVE I KOH i incà cei
110MEIHS.RT C pesto, trec cu peste,
WT KOAA i 11Y6dR, de car i peste
A ISIVNCS WO WET 611TH, iar (pe) deasupra ce va fi
AA HE AtICT 11111110. O. nu dea nimic.
11 Hd fipAHAOK Iar la Bräila
MaKi ii Ilipllefld, maja I perper,
A HA KOM iar la car
S Trioluop Á pTsx; in Târgsor i peste;
TImromiwe in Targoviste
www.dacoromanica.ro
TAKOMMIE; asijderea;
KWH TOKAPEH calul incárcat
EMAT Cl& IIIHA1 II A1160, fie cu ce ori (orice)
X ASKATH; 3 ducati
11 HA Ax.somilkx, si la Dâmbovita,
S KOAA, KOAHKO KOHE, la car cati cai,
TOA111:0311 I H ASKATH atAtia i ducati
11 21- pfigx; si I peste,
WT KWH TOKAPEH iar dela calul incärcat
r KAHN, 3 bani,
A WT HHHK "I" II iar dela altor márfurilor
HHipo; nimic;
H KOH CAOKOMII si calul slobod
;1. ASKAT x ducat
H Irk111611,6 EMI t. si pedestrul (I) ban t.
Càldretul care trece pe la Bran, 3 bani; pedestrul I ban. *i incl
cei ce trec cu peste, de car, r peste; iar pentru ce va fi pe deasupra, sä
nu dea nimic. Iar la BrAila, de majg r perper; iar de car in Tftrgsor
I peste. La Târgoviste asisderea. Calul incárcat, fie cu mice, 3 du-
cati. *i la Dâmbovita, cati cai la car, atatia ducati si r peste; iar
dela calul incärcat, 3 bani; iar dela alte márfuri, nimic; i calul slo-
bod, r ducat; iar pedestrul I ban.
LECTIA a XV-a
1
r---7
I-R.4.1E101'1161M 8o C'14-rns., y-6.12rE, 61 crk ,14.".
I
6A7x
/-7.2 r-e
tqi ioi HAti ¡ ki 4\4,E tiAncv 1 L.1 Tic\ 131 MA tV\ ack c ZiSv3F
><- 74 -r
riN mo rif BSI *-1 n 1(ck 6.¡ tVE mrE .11t KTrto (A Ly t 11 0
--). 1;<_ e-I
boAll rEll Aa
C
iv( H BEAN t
neri
c..,
rncu-i?frf ,svA, e l l b
14
6.,A. 01 E IçOA
--
b
G -
M.En A.N.\ A 14 V X. 61
V
H6.0
e
AA A TTI l 6A6 t
11/4è
I e--4' ;- A
rmirr 0..*H 1rr4 r4 < rrv O H yo C MT ET 14 1.12i 1 S, NAE1
---v-
Hi nfl 8 o 49)Ior1 t rrro rrri 1/40 eiti hi 5 rUH' ilEA141, 2^.
14 i..11-H,X. r-ITAA
H EHIGKE KOH si incá cine

CH MKAT AOEHTAK isi dä avutul
S Arrhrit, in datorie,
www.dacoromanica.ro
AA CH Hom sd isi caute

AirliM11 II HKA (al) datornicului
HAH EMH,H, sau chezasii,
Mpg HAUT ; dacä are,
A WT !MAU iblOK*KA iar de (al) dreptului omului
(omul drept)
Ad C RI KAOS XT ; 11 sd se fereascä;
4 IIHKTO iar nimeni
IINIKA tIAOK-kKA (al) dreptului omului (pe omul
drept)
AA HE EAHTSFT. sä nu b Antuie.
61110K1 KTO CM Incä cine se
WET HOIMSCHT va indrázni
WT son.kp dintre boierilar
FOCHOACTKA MII, domniei mele,
KFAHHAPME H MAMIX, marilor si micilor,
KA,A,T AA ECT KS Mu fie sä este curnpärat
TOH3H Kt:WEI:Mk, acel vamd,
EMAT ,A,A ECT fie sdi este
KOMS itHKO cui-ori (oricui)
MII4OCTI& MAMA, 1 mild data',
TA IIPYAOMPIT si adaogä
TA Hi CTOHT si nu stä
HA WO CAM pe ce am
STKWKAHA intärit
H 34KOHHA I si (am) legiuit
HA HIYKKOM 34K011k, pe intaiului legii,
TO TAKOKH atunci astfel
H MAT III3HeRTH are (a) primi
KEMIKO 34011 mare räu
H Wpr H A si urgie
WT FOCHOACTKA MU dela (a) domniei mete.
*i. incd, cine-si dä marfa pe datorie, sd-si caute datornicul sau

chezasii, dacd-i are; iar de omul drept sl se fereascd.
i nimeni pe omul drept sd nu b Antuiascä. Incá si cine se va
încumeta, dintre boierii domniei mele, mari si mici, fie c'd va fi cum-
päratá acea vamd, fie cd-i va fi cuiva datá ca mild, si va adäoga si
nu va sta pe aceea ce am intärit si legiuit prin legea d'intai, apoi,
unul ca acela va primi mare flu si urgie dela domnia mea.
7
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XVI-a
,-- i
-7° iv IV 1I t-M e-, %-7-.
H6 H661,1 ErH (10%-ierE t At n1H H 411 9 n? H H i.ssleYe)AAro
I ,-- ---,
.... -7, A-. '"-- &a ..-7.-
rtuAH H cc c cii; mE ei; 6:\ -*.serrilci o\vfoCi.y4.vril ei,,A7 63i
......
Tv,
Ic12.11.41 xYni u.ief6int igt-tmlr. c..rwori,i
-
,serri
e-
s
.a,rt..1
.x, y ri 6 .16t 131"Itwo H ci 2.2 A 41E 6-1 es o g H n 14

re
, Y , )4
e-- e- e--- ."--.Th-- r--
"VA 4..3 45 0\ a rYC. lry S 61-1 6 Ca A ib rS 4 19 . IS .
11 CE MALT, 8i aceasta (a) fost,

" AoHAE câncl (au) venit
01)EAEHTHH H dialITHH Felentin si Martin
H ItpSin si Crus
8 ,A,,vhrom HOAH, la Lungului-câmpului
H CE CrkrkrrEM: si iatá martorii :
13,1,41,1rA E.1H, Radul ban,
Ni$Ht1H 11H,MITMH, jupan Andrias,
aZ811411 PaAvirk, jupan Radul,
spaT atSii"H" KARAHA, frate (al) jupanului (al lui) Cazan,
,ISSEhlH IIIEJICAII BHALIANK, jupan Serban (al lui) Bilcear
»S$HAH eTcHKa P$CHH, jupan Stoica (al) Rusului,
»Mimi Eak &WHIM. jupan Badea (al) Vamesului.
II i t31% AWPOOET Si eu logofkul
111A,A,05HH 11HcaK, Baldovin (am) scris,
Arkcelka ibu-SCTA (a) lunei (a lui) August
A ,..1,111167 6 zile,
WI% A*TO xSILKA, (MKT in anul 6921 (sase mii noug sute
AEK*T CTO AEA MCIAT H H) dota zeci mitt)
EHA,HKTIWH E. indictionul 6.
Si aceasta a fost când au venit in Câmpulung Felentin, Martin

si Crus.
Si iatá martorii : Radul ban, jupan Andrias, jupan Radul, fratele
jupanului Cazan, jupan Serban al lui Bilcear, jupan Stoica Rusul,
jupan Badea, al vamesului. Si eu, logofkul Baldovin, am scris in
luna lui August 6 zile in anul 6921 (= 1413) indictionul 6.
www.dacoromanica.ro
fhtHART I C-7
,..--, r.
e- 7 -
rs.
/ ,
A (....., .
_._,,"..P.
ir.-4 ¡SA 1 g Ighie 04 ,
-
. r
ra+
;,,,,_
, %
t. MU. ElisliC.P.0,.., :1)erriff)AAX.:44AV60.1

c... ' \ r
, ,..I
3,...--/ 7
1
0
r
' ' I- ' -

- .. ...t......-, -.it, r.i
... r r
1.-rk,S C.W0`,.f eke, E., ., .

.
.. u ;,-Ft. T=4..,-.Tr.witibbis
I
,7 4 frOr)3
,.,. ,'
,
_.,
4 N
n
dfekSA r raz.1,..,. ell.- nd 01-1T- di 0- , ri .

,1'. , c_y,,,,i,-,",fkk.¡ . Jte..."-a S.)-8,e1FAil ri ')...e.7 f o, . re yr rot.i: f 4 re ;,./.,;
.
..,_,,............. ,_.... --- ,. ----'
cAtsarrtren . e .X.-47/ ,.....t.1
. .-
ti 6. 0.--;"1....4 :t /1 CA.k.r.i16/9 .01 sii;rit,- f 64.0t Alt, tid,".."51:
I,,
.
.
-.. , ' . 4
el 113 ri Alt. .,.i..4,;.; Ili') i: li: '
1
e...7 ra agsf1.1 . . e" ke .0 ri fl' (tiro mr.i..3"..-, lert; , rutt.',/
4
XVIII-a a §i XVII-a a LECTIA

1,Arri.A4,7
, .7
itt I
9 -. ..crr,....,,....4,-,...eypk:,
- -s'/'
....... 1,...
devr e,
.1
t...-...- p,
.
,, ii- _
-.7 ...,...
v t 1 ti t*e it 6 'Lyn n rnaM" ' rn S, WI., ell..,

.
.,,, -,-- tr.., ..t. ; - ;:- r, , -, >,- , .. '
c-,....0
1
,
t A; .. l a cra Ala , CJte,-,.,1,0 CAL, cia.,1,-, s, ,cri 6 ...VA
1 .7- 7 . A.- a --- t ...
. .....
....A.,.
. r".. 1".. '
.
.
HO Al. Mar. r-N, nip , A , 4'. air' )1" . ,,, A ty.1,,.. re ";n'.. '''''
f
1,, I ,I fl . ..,
e rn 0 AA A4 n,r1_A.tr,_,...,. for-: t-fr '""c"."
........_
:a" ata.,,,r or i. spetfttio'l,..01.4 ,v:411n1., . err. 0 MI 11Ve Las -.),'. OOM it,t,k. "r.45.Aiva . ,.., re-V,I. ' '"/ Ch"' ,st CJ '
,
1101ILLOTI IIISNlikif1D
14-- t I -0.-..- , . -- ' - ,- r. y Y - " ste
I
.
1401-64 rye 6,t t b-rtowatt(tt a-in-tan'. ma/. AM" ¡IC

rodyTh I LI et
-t :14
" 5 frtle 1..t.
, .
13
bee c.-1
I
.
t, t Of rrtf.40& rtotitryteheAl+-74 ,, i's.0,,,

. . I
. -.
41"4-- A....4 ,
rd ''' 7 b Vo .., 71-es
,T4 , 0 tb-reA Ka -tt- . tt-AIDS (14
1. -rrt tt o p it .
n
- -'tpriau.,,',4
teirk -,?...4.7....................-,!- 0 V. ".4. " 4.4 rt. ,7407.1 -- -...".6 ,
,_ ,, .. vr
,
. -.1_,) ;-. .4
, ..---. .,,,7 1 ,._.. %
tit7; Onafiirt 1 leA 1 048 otk C-r,r.itt Ito AP (tPi 0.7-'031 l(04Lji-11,14 r,.."; OT'I
(1-a-I-dAt1 I q 6
"--te A
,-/.. (-r-c.
a
7. .
'
,
'
teem.,
..........,
-7-. ' \ 4 - e i-",
tin. C k),,,-, J a
i i +...
h' r A r Ohr I'...
,,,,. - ,
r,
I
'''
.-
A 1 1'..: ..1'. L-- p r...) 0 h .
.g (Ad A
.-
tetLEM CITteei _1 .._,..- ..... .1/.-
. f
,-1111 rt7r4 - ,441.0 t ;no

r
_ ...0
YlielT7i( wall e s 4
A
.1 v6 r
6. 5
,
,,,-
-
.
.
i
-
.
r
-
. .-,,,
,.
.
.....
14
,
--
f.,,,
' 2,
.7 - \ ?
e,
. )
,,,,. ,sej,
: -44
I
..
.....,
,t)
www.dacoromanica.ro
LEC T IA a XVII-a
t llifiorrTwm soNiTwal (Cu) mila (lui) Dumnezeu
Itv Ena,a, KOEKOM Io Vlad voevod
H OCHOAHHk WitCE11 BEMAll OVITOO- si domn toatei tärii Ungrovlahi-
KAAKYHCKOH cestei
CHH6 RAMA KEMIKIWO UMW, ll fiu Vladului marelui voevod
AtIKAT octIOACTKW MH dä domnia mea
CYE 110KEAHYE aceastä poruncä
10010,NcTita MH (a) domniei mele
CKATOMS KOL14%1S Sfantului hramului
H WEHTMH si läcasului
HACKIATEH H IIHCTItlE Prea-Sfintei si Curatei
H fIrkKAcIFOIICAOKEHEit si Preabinecuvântatei
H AA,I,Y4H11,E Hi1111EH stäpânei noastre
BoroporHRE Näscatoarei-de-Dumnezeu
upticHorykseH illapTg Pururea-Fecioarei Mariei
si CAAKHOMS EH OICCflEllY10 si slävitei ei Adormiri
MOHACTHOS I WT FOKOlia mAnAstirei dela Govora
H HaCTAKHYKS tiMS si conducAtorului lui
tvTIVS litvc48 pärintelui Iosif
H E0VMEIIS rionti AOPOOEI0 si egumenului popei Dorotei
tl WitCEAUt taNCE W XPICTi I si tufuror cei intru Hristos
R1ATY13M, WEOETMOLIIHM CE fratilor, aflátori
Wit TO 118 CKATOA1S A1011,1CTHIIS in acestui sfântului manástirei
WO M HA% ECT ca sä lor este (sä le fie)
WitHHil 30KOAIA XHIllisi mosia numitä Hinta
ritC KEC KOTArtt, tIOHEME cu tot hotarul pentrucä
110KOVHH OCHOACTKO Mli (a) cumpärat Domnia mea
TS3H WilliliS aceasta mosie
WT GT4W-110A, CHI16 E.01111WK, dela Stanciu, fiul (lui) Voinea
WT COKHEK, H WT ,A,t1H il dela Ocne si dela Dan
H &morn WI' FAWA si Valcul dela Glod
3" ,4 acnoTii. pentru 1500 aspri.
Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod si domn a toatä tara

Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voevod, dá domnia mea aceastä
poruncä a domniei mele sfântului hram si lkas al Prea Sfintei si
Curatei si Prea bine Cuvântatei Stäpânei noastre, NäscRoare de
Dumnezeu si Pururea Fecioarei Maria, si slävitei ei Adormiri,
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR ici
mânästirei dela Govora i conducätorului ei, pärintelui Iosif i egu-

menului Popa Dorotei, i tuturor celor intru Cristos frati aflätori
in aceastä sfântä mânästire, ca sä le fie lor mosia numitä Hima,
cu tot hotarul, pentrucá a cumpärat domnia mea aceastä mosie dela
Stanciul, fiul lui Voinea, dela Ocne si dela Dan si Vâlcul dela Glod,
pentru 1500 aspri 1).
LECTIA a XVIII-a
TA W,F Apoi a dat-(o)
I'OCHOACTKO MII CK/ATOMS MONA- domnia mea sfintei mânästiri
CTHI1S
H 603SECTKEHYHM HHOKWA 11 si dumnezeestilor cälugärilor
KA 111-11110r, intru hranä
W K K*(1HOE K1+,CHOMTHMIYE in vecinicä pomenire
CK/ATO110,ITIS IIiÎHX poAliTM*K sfânt-räposatilor párimilor
rOCHOACTKA MN, H ocuoArnt8 MN domniei mele si domniei mele
ti Sckrunom8 cHuS I si adormitului fiului
OCHOACTIU MN, Ity Bwx KOEKOM, domniei mele (lui) Io Vlad voe-
vo d
Ali ECT S HOMEHHK sä este (fie) in pomelnic
S CIS/ATOMS TOMS MOHACTHOS in sfântului acestui mânästiri
Ik EVkISKI IS*KWM ¡MM. in vecii vecilor amin.
H CKE IMTMYE norraiwkeT OCE10,1,- Si martori pune domnia mea:
CTKO MN :
MOVILIH ,A,(14WOMH(Ht XAPNIEK, jupan Dragomir (al lui) Udriste,
IKSIMH 11-kroia Booluit, jupan Neagoe (al lui) Borcea,
HtSiltill I EilliTHAO 413A0pECKOVA, jupan Vintilá Florescul
mitinau AparTti GTOHKWK, jupan Dräghici (al lui) Stoica,
ilS811,1H KfICTYMF1 mitten AKOMIK, jupan Cristian fost vomic,
aíSHAIH Hp'hliOrA KMHKH AKOPHTlih, jupan Pârvul mare vomic,
iKSHMI GTMIKO AtvrooT, jupan Staico logofät,
,A," WHOA CTOMITKIL, Danciul stolnic,
KOMI,* nqapHYK-K, Coltea paharnic,
GTakinto K urrTra 0, Staico vistier,
RiW,YCAtIK CIMT41, Vlädislav spätar,
H iL1161t KOMFIC, si Albul comis
1) Urmarea documentului in Lectia XVIII-a.
www.dacoromanica.ro
102 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO ROMANA
ViVk H H-kr, CT14TOOHY11,H. Rodea i Neag, stratornici.

H 43k MHAIll ronmal THK Si eu Iangs gramatic
FHICAK (am) scris
Nrkefikä (136K1S41t1I4 3, in (a) lunei (a lui) Februarie 4
H K'k irkTO mays si in anul 6996
S4 BoIcKSmia. in cetätii Bucuresti.
t Iw LIAA, EiwwwAa, (Monograma) t Io Vlad Voevod
MunocTLA ENKY/iN OCHOAHHk. (din) mila (lui) Dumnezeu Domn.
Apoi a dat-o domnia mea sfintei manästiri i dumnezeestilor

cglugäri intru hraná spre vecinica pomenire a sfant räposatilor pa-
rinti ai domniei mele i domniei mele i räposatului fiu al domniei
mele Io Vlad voevod, sà" fie in pomelnicul dela aceastá sfântä mâ-
nästire in vecii vecilor amin.
Si martori pune domnia mea : jupan Dragomir, al lui Udriste,
jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Vintilä Florescul, jupan Dräghici
al lui Stoica, jupan Cristian fost vornic, jupan Pârvul mare vomic,
jupan Staico logoat, Danciul stolnic, Coltea paharnic, Staico vis-
tier, Vladislav spátar si Albu comis, Rodea i Neag stratornici. Si
eu, Ianäs gramatic, am scris in luna Februarie 4, si in anul 6996
(1488), in cetatea Bucuresti.
(Monograma): t Io Vlad Voevod din mila lui Dumnezeu Domn.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTHLOR 103
L E C T I A a XIX- a
FORMULAR. MOLDOVENESC
TITULATURI
I
1. Iw ... ocnort,a0 3EMAH iIIOA- 1. Io... domn Ord. Moldovei.
AAKCKOH.
2. hy lull HAM% KOEKO,A,A H 2. Io Alexandru voevod si
ocnom II k 13.1+CEH BEMAH IllOA,1,0 domn a toatä sara Moldovla-
KAAKTHCKOH. hiei.
3. illunorrTto lloaSHHO A1KI /Or" 3. Cu mila lui Dumnezeu, noi,
isogitom, ocnori,uin, 3 EMAH i110A- Iuga voevod, domnul Orii Mol-
AAKCICOH. dovei.
4. iII H AOCT H 10 BO NS IMO AHil HAYA 4. Cu mila lui Dumnezeu, noi,
KOEKOAA H SNIT ocnoArriu AIN Ilie voevod si fratele domniei
OTE*Ati KOEKOAA, ocnompu BEMAH mele *tefan voevod, domnii tàrii
i1IOA,1,AKCK Mi. Moldovei.
5. &ANKH CeIMOANNUAli.WitH 5. Marele, singur stápânitor,
MHAOCTH HOME ocno,A,H Wit Ilt, cu mila lui Dumnezeu domn, Io
POMAH k KOEKOA,A, 06AAMiA 3 EMAHO Roman voevod, stäpAnind tara
WT flAa H11 WM AO
III0/1,1AKIICK,010 Moldovei din munte pânA la
mopia. mare.
6. EMHNII cam0rkeptaittlk1H l'OC- 6. Marele singur stàpânitor
!WAN His. IHY POMAH KOEKOM SEAM* domn, Io Roman voevod al tdrei
ilIOAXIISCKOY, WT flAilHHHhl ,.1,0 EMI'S Moldovei, din munte pand la
A1011A. malul mArii.
7. IIIHAOCTHIO BONCHEIO ItV PAR 7. Cu mila lui Dumnezeu, Io,
KAAMIKH MOEr0 IICSCA XplICTA, kV robul stäpAnului meu Isus Hris-
flAELI HMI KOEKOAA H OCHOAH WI% tos, Io Alexandru voevod si domn
likCH1 3EMAII al0A,1,01SAAKTHCKOH. a toatà" tara Moldovlahiei.
CE FACE DOMNI A MEA ?

II
I. . . ..IIIIHHA1 3 HAMEHHTO . . . 1. ...Facem cunoscut...
2. 111H HIIM'h TO It*,1,0A10 . . . 2. Facem aceasta cunoscut...
3. IIHHHA1 3 HAMEHHTO CHEM AH 3. Facem cunoscut cu aceastä
CTOM HA IHHM . . . carte a noasträ...
4. 3HOMEHHE 1-1HHHA1lt HAIIIIIM 4. Instiintare facem cu a noas-
Al1CTOM . . . trä carte...
www.dacoromanica.ro
CUI DA DE TIRE ?
III
I. E hCM1 KTO $3011T HA CHM t. Tuturor cari vor cäuta la
MICTOM HMI WO SCAHHIllT W5911. aceastä carte sau o vor auzi ci-
tindu-se.
2. E.C*"1 1% ,I,OE(Hkl&Wk 11A HO.Wh. 2. Tuturor bunurilor pani cari
KTOMk HA Cal ALICTit $311HT1% HMI vor cäuta la aceastA carte sau o
WO SCAM 11111Th (ITS,IN. vor auzi citindu-se.
3. a:CH 'Wit ,I,0 Epojwis. IlA1104Wk 3. Tuturor bunilor pani cari
KTO NA Ilk S3fillT% HAII WO SCAM- vor cäuta spre dansa sau o vor
WIIT-h. auzi.
CE ADUCE LA CUNOTINTA.?
IV
I. 633CE AL1111 ICAO'. 1. CA am dat.
2. OM AAHAOKAAH ECANI. 2. CA am miluit.
3. lif ECM IlIk MHAOKAilli 3. CA i-am miluit cu osebitA
OCOSHOIO Attli1OCTIll0 KAM.
11 ,A,MH mild' si le-am dat...
4. OME TOT EICTIIIINKI CASI'd H 4. CA aceastä adeväratä slugä
ROMP HAW, TSp CASH{Hd HAM si boer al nostru, Tudor, ne-a
11pAKW10 H lApH010 CASMIKOIO. slujit nouä cu dreaptä si cre-
dincioasä slujbA...
5. Ome MHAOKAAH KAU.' HAMM 5. CA 1-am miluit cu osebita
OCOK11010 A%H"OCTN10 II ,A,AMI ICANI noasträ mild si i-am dat in sara
13 HAIM 3EAMH $ MOAAAKCK011. noastrá a Moldovei...
6. WKE TOT cnSa H HAN HAM 6. CA aceastA slugA si pan al
GTOOE CAI:3;EN" 11(AMA,EllOillIKUINAI nostru Stroe a slujit mai inainte
(JOAHTMHEM HAWN" 1104E010 H rkI1- räposatilor pArintilor nostri cu
H010 Cil$MR010 A rt,HICk CII$MHT dreaptá si credincioasä slujbä si
HAM 11(41KOM H KEOHOIO CA$M6010. astAzi ne slujeste noud cu dreaptA
si credincioasá slujbä.
7. COME LIHHHAH ICMH Kk BAAS- 7. CA am fAcut pentru pome-
HINE ,I,SW CKATOHOLIHKUlllyk Il(lEr\- nirea sufletelor sfânt rä'posatilor
KOK6 H 3d NAME 3APAKHE H AdAll inaintasilor si pentru sänAtatea
ECM"' "ION4CTH1110 CK/ATOO 1111K0-; noastrA si am dat mAnästirei Sf.
"AM. Niculae .. .
www.dacoromanica.ro
8. Glace anti ECMH H MIIAOK4AH 8. CA am dat si am miluit pe

110 CASPA HAW KOHN 11411 11 sluga noastrA credinciosul pan
MKITNHK 113 HAHIPIX FINKFIX OTNI111 Dan vamesul, din ale noastre
H A*AkIFFIN 34 WO 11(14K010 CAS;KES drepte ocine i mosii, pentru
4TO 411 FIN A HAM. buna slujbA ce ne-a fäcut
9. GDNCE LIHHHAH ECMH FI4II1HM 9. CA am fäcut cu al nostru
Aosptint SimuCAOM H rk SCFH 114- cuget bun si cu deplin sfatul
111E11 parkoto H 9111111411 34 ASIlls nostru si am fäcut pentru sufle-
NINKA egfivronotuutunq rocnomp, tul sfAnt räposatilor domni de
IlpfAKOK NAIIINX, H 34 3P4KHE mai innainte, inaintasi ai nostri,
H4111W0 OCHOACTKA H ,A,AAH ICMH pi pentru sänätatea domniei noas-
II,4141KKH GKIATON 1114THHII,H. tre, si am dat bisericei Sfintei
Vineri...
IO. 0,KE AdMI ICMH FIO 114111110 io. CA am dat de a noasträ
Aospoio Komo H FIFHONSM- bund voe i nesiliti de nimeni,
AMIN, IFF 83HM4x tupucFro 34 HAC nelu And nimic pentru noi in-
1443i1A WT CHI flanp-krk. ark de aci inainte...
I. GhICE 4111111411 ECMEI 34 HAIM 1. CA am fAcut pentru sAnä-
sApaial H 34 1141111 CHACIFINE H tatea noasträ i pentru mântui-
AtIME ECMH MOHACTRPIO WT H*4111,. rea noastrA si am dat mänästirei
dela Neamt...
12. ...E441'011(10H3KOAH rocno- 12. ...A binevoit domnia mea
CTKO AIN "OHM Cnartm npousKo- cu a mea bunAvointA si am fAcut
A111 11 EM H 411 FIHAH ICMO Kk 34,4,5111HE pentru pomenirea sfânt räposa-
CKATHO4HKIIIHX (10,A,HTF4IN M011X tilor pArintilor mei si pentru sg-
H sa 3,A,14itHe H K 34,4,5WHE ASIIIN nAtatea i pomenirea sufletului
rOCHOACTKA AIN H ocnommi r0C- domniei mele si a doamnei dom-
110,1,CTK4 (Hamm H A*Tfil niei mele Marena si a copiilor
OCHOACTKA AIN. domniei mele...
13. ...GUE TOT FICTHIFKIII BA- 13. ...CA acest adevArat Ba-
IHOT atIFIONA HpHHAE HPEA, FUMH sofa' Manoil a venit inaintea
CKOEFO Aospoio KOAE10, IFIKHM MHO.. noastrA de a sa bung voe, de
FISMAIII, 4 NH 1lpHCH0K411 Il Ad" nimeni silit, i nici asuprit si a
ICT EAHO CIAO, CKOH SpriK HA HME... dat un sat, uricul sAu, anume...
14. OiKE MIIAOK4AH ECM' 114111110 14. CA i-am miluit cu osebita
OCOGII010 MHAOCTHFO H 110TKEPANAH noastrA milA si am intärit ocina
ECAtil FIX OTHHIld H MAH ECM11 S lor si le-am dat in tara noastrA
HAWEEI 3EM4H.
15. ...0>Ke pasSMInu ECMH 114- 15. ...CA am cugetat cu cu-
111HM Aosprint pas$Mom H C 114111110 getul nostru cel bun si cu a
www.dacoromanica.ro
io6 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÄ
A0E13010 KO A EIO H AAM1 ECAAH Kirk- noastrA bunä voire si am dat

I'HHH HAIHEll rocno;NAH MANNAR... sotiei noastre doamnei Marena...
MOHACTH13... II,A ECT EH SPHK. mAngstirea... sä-i fie uric...
I6. OME EAA0H31[OAH rocnOA- 16. CA a binevoit domnia mea
CTKO MN HAIIIHM AOGPHAI SMHCAOM cu al nostru bun gAnd si am dat
H AdAH ECMH, MOHACTHOIO W7' mAnästirii dela Moldovita douä
MOAAAKIIIIA AKI HENAN 3A 11,11- sAlase de tigani...
awk.
17. 031E KAAPOHOOH3KOAH roc- 17. CA a binevoit domnia mea,
HOACTKO MN NAHUM% En Aram HI1O- cu a noasträ bunA vointA si curatA
H3KOAEHHEM, 11 HHCTHA1 H CKlaTiliKAA si luminatä inimA...
CPARAREAlk ...
URIC
V
I. ...AA EMS ECT SOH:. 1. ...SA-i fie uric.
2. AA EMS ECT SOHK Cit KCEM 2. SA-i fie uric cu tot venitul.
AoKoAom.
3. ...Rcg AA EMS ECT SOUK C7. 3. ...Totul sä-i fie uric cu
KM% KOTAI10M ... tot hotarul...
4. Atli" W7' WIC $1111K . .. 4. Däm dela noi uric...
5. ...,A,a EMS ECT Spin: Cls. KCEM 5. ...SA-i fie lui uric cu tot
AO)CO I, 0 st1 HEllOpt 5 IIIEFIO HHKOAIME K venitul nestricat niciodatä in
K-kK . .. veci...
6. ...AAAH ECMH H HOTKEPAHAH 6. ...I-am dat si i-am intärit
HOAKOK*OHOE Fro KHCASMEHHE 8 HA- drept credincioasa lui vislujenie
MM 31MAH, EAHO TAT4PCK0 CEAO H in Tara noasträ, un sat tátAresc
S TOM ME AECET HEAEAH 3A TATA0 si in acel sat zece sälase de
HO HAVk... tAtari, anume...
7. 3AHE10E Mdlr. KH,A;kKIIIE AAHHE 7. De aceea noi vAzAnd dania
CK/ATOHOLIHKUIAVO POAHTMIA HA- sfAnt ráposatului pärintelui nos-
[MVO, TAKOMAI MEA1 H IIVTKIrk,K- tru de asemenea däm si intärim
AAEM CKIATIII 11,f1X.KKH MOH ACTH010 sfintei biserici a minAstirii dela
WT IMAM, TOT KkHIJEFIHCAHOE TA- Neamt acest mai sus scris sat
TAOCKOE CMO M EA ECT SOHN C tätäresc sä-i fie uric cu tot ve-
KCEM AoKoAom i1enop8uuuo HMCO- nitul nestricat niciodatä in veci.
NM K K*K.
8. AA EMS ECT Spinc Cl% KUM 8. SA-i fie uric cu tot venitul,
AOXOAOM, EMS H AHTEAA E0 H lui si copiilor lui, si fratilor, si
www.dacoromanica.ro
KPATH EA H KIESLIATOM WO H ntyk8- nepotilor lui i stränepotilor lui

HS,IATOM H HrapSIIIATOAA H KCEMS si rásstránepotilor si intregului
PAS WO KTO CRi HM HMEPET HAN- neam al lui cine se va alege kr
GAIIMHTH HEHOOSIIIEHO HHKOAHME K mai deaproape, nestricat nicio-
KtK. datä in veci.
9. ,A,AEM W7' HU 811HK HM, H 9. Dâm dela noi uric lor si
AtTEM HK H Kl.CEMS poAS HK K copiilor lor si intregului neam al
WkK lor in veci.
IO. EVE ,1,A ECT EMS SPHK C KUM io. Totul sä-i fie uric cu tot
K07'4101%1 H AtTEA1 WO H KIISLIATOA1 hotarul i copiilor lui i nepotilor
WO H HASH$1-1ATOA1 WO H HITS- lui i stränepotilor lui i rässtrd-
ATOM tro T-km HAHRAIGKHH
H nepotilor lui i celor mai de
Epailm cgcTpam WO, HE110138-
H aproape frati si surori ai lui, ne
HMO HHKOAHME K KtK. stricat niciodatd, in veci.
MARTURIE
VI
I. ff Ha To KT a*pa flAitlfro 1. i la aceasta este credinta
ocriOACTKA KH IHEIIH CAN tWO A161 domniei noastre mai sus scri-
IlMaA11,1,11 KOEKOAA. sului noi Alexandru voevod.
2. fl HA TO FCT shim IHWO 2. i la aceasta este credinta
POCIIOACTKA KHIHEIIHCAHAPO Mk! . . . domniei noastre, mai sus scri-
H (AN KNAP Hall! IIK. sului. noi.., si credinta bole-
rilor nostri.
3. . .1-1 ittit" Krky sontap AIOA- 3. ... i credinta tuturor boie-
A.AKCKFIK FI KtAtIKHK H MAAHK, HE- rilor moldoveni i mari i mici,
nopSIIIIHO HIEKOAHME K KtK. (uricul) nestricat niciodatá in veci.
4. ...II HA TO ECT Ktpa mom 4. i la aceasta este creclinta
ti Kt¡lA Chl 110K AWHK, KtIlA ,KSFIAIIA mea i credinta fiilor mei, credinta
10A }KSIMEKH'IA, Ktpa HOMAN" jupânului Iuga Giurgevici, cre-
GTERKO H C KIIATHIA CKOHA1, H dinta jupânului Stetcu i cu
istp" Krkx. soup momaiscialx. fratii lui, i credinta tuturor
boierilor moldoveni...
5. ...fl HA TO K-kpa mom, K-koa 5. i la aceasta credinta mea,
"ATILT. HAIH Eli KIVkH Wk 11101.- credinta mamei noastre, doamnei
TAY., K'kfIA CELINA NAMPO OAEAMI,S,N, Musatii, creelinta fiului nostru
K*(1.1 Ckl A II AM WO BOAAHA, K*0.1 Olecsandru, credinta fiului nos-
EOMpla HA 111/1K : K'kPA NISI-JANA tru Bogdan, credinta boierilor
Ige4satia, Kt(1.1 Ilan" eT»II1lc»K» nostri: credinta jupanului *tefan,
www.dacoromanica.ro
o8 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÄ
6AOK'KCK4PO, H Kk14 SC-kr11 COMO% credinta panului Stanislav Elov-

MOAAAKCKHK. schi, i credinta tuturor boierilor
moldoveni.
6. .. II HA TO ECT K*1141 HAIHWO 6. Si la aceasta este credinta
POCHOACTKA KilillEHHCAHAPO flAgAAH- domniei noastre mai sus scri-
Apil KOEKOAA, H K*011 111+3/110EAg- sului Alexandru voevod si cre-
H4PO CKIFIA HAIHWO FOCIIOACTKA dinta iubitului fiu al domniei
HAHAII1A KOEKOAA, H K'kflA KkICEK noastre Ilia voevod i cre-
CkIHOK 111111111K H rkpa 6014(3 HA- dinta tuturor fiilor nostri si
ling, irkptl 114H41 Alum. H AJA- credinta boierilor nostri, credinta
TEA% WO, rkpa . panului Mihail si a copiilor lui,
credinta...
7. 11 LOH TOM AL4TO(1141 CAA% 7. Iar la aceasta märturia a
ocuOACTKO MN KlitHEIIHC4H1161 insäsi domniei mele mai sus
scrisului...
INDEMN CATRE URMASI

VII
I. fl HO HAMM SKIIKOT-k, KTO 1. Iar dupä viata noasträ,

WhIri,gT ocnoAap HAIHM 3EMA11 AA cine va fi domn in tara noasträ
lig p4130111IT HAWS 3AilliCk H HAMS sä nu strice zapisul nostru fi
K-koS E13 WO KHIF credinta noastrá friel de vina lui.
2. fl HO HA IngA1 KIIKOTk, KTO 2. Iar dupá viata noasträ,
6111MT P0C1110,1,t11 3gMA1I MOAMK- cine va fi domn tärii Moldovei
CKOH WT i1MIliI AvkTgli HAN WT din copiii nostri sau din copii pä-
1,*TEH 110,1,11T/11'V 114IliHK, 61%,A,H rintilor nostri, fie pe cine Dum-
ton:, BOP H3ROPET WKITII FOCIIOAA(1 nezeu va alege sä fie domn in
S 1141111H 3fA1411 ilIOA,A,AKCKOH, TOT tara noasträ a Moldovei, acela
M Fig pSIIIHT 1141114 A441HHI H HA- sä nu strice dania noasträ si
IM SKI1EHAEHHE, HS M SKO*IIHIT intäritura noastrá, ci sä-i intä-
11 M STK(11k,A,FIT SellIGKE EMS ECT reascá i sä-i imputerniceascd,
la OTHHHA Fl ,VkAIIHHA WT HAC. pentrucá îi este datá ocinä pi
mosie dela noi.
3. fi I10 NAHUM 7E01101*, KTO 3. Iar dupá vieata noasträ, cine
6'ho1AIT FOCHOAAP HAMM 3EA14H va fi domn ¡Aril noastre fie din
WT AATEH N4lllH HAH WT copiii nostri ori din fratii nostri,
EllATFILIK HAllitiK, HAN WT IIAIIIWO ori din semintia noastrá sau fie
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR Io9
IIMAININ, HAN Elt All KOPO BOP H3- pe cine Dumnezeu va alege sä
WET RItITILI, TOT AA HE HOOLUHT fie, acela sä nu strice dania
FUME AMINE H HAHN STKONCMIIHE, noasträ si intáritura noasträ ci
dAH AA 6%1 HA% 811AltIFIHT H SKA- sá li-o intregeascä si imputerni-
MIT SALIENCE AAAH EC= HAA SA HK ceased pentrucá le-am dat pen-
flOAK010 H Kvkpuoio CASais$. tru a lor dreaptä si credincioasá
slujbä.
BLESTEM
VIII
I. flqu KTO AN f1A3011FIT CEF1 I. Iar cine va strica acest uric
:Slum li CHI1 311AMENHIA AA ECT si aceste semne sá fie blästemat
NOOKAET WT THI OTIIM WT IIHKENN de cei 318 pärinti dela Nicheia
H WT Kcig ClUATIIIK. si de toti sfintii.
2. 11IIIE KTO AN pA301111T, TO 2. Iar cine ar strica, unul ca
TAKOKHH AA ECT 11(10KAT WT roc- acela sä fie blestemat de Domnul
IIOAA 110P4 II WT lip*911CTH MATH Dumnezeu si de Prea Curata lui
WO Fi WT THI CK/ATH OTII,11 WT Maick si de cei 318 sfinti pa-
IIHKEHN H AA ECT noNosgu flout° H rinti dela Nicheia si 01 fie ase-
1OAH. menea lui Arie si lui Iuda.
3. TAKOKYH Aa ECT 1410KAET WT 3. Unul ca acela sa fie bles-
rocnoAa fiord H WT IhrbINCTH temat de Domnul Dumnezeu si
MATH 61'0 H WT THI CRAW! OTIIM de Prea Curata lui Maicá si de
WT IIHKENII H WI' KCEK CK/ATIIIK cei 318 sfinti pärinti dela Ni-
H WT CliiATAPO KCECHAHAPO IIAT- cheia si de toti sfintii si de
mapKA H WT thmuro MHTILOHOANTA sfântul si a tot puternicul pa-
H TAKOKTH A4 ECT 110A0EEN MAN triarh si de mitropolitul nostru
GKAONOT14/18 HPEAATEAk H 10AEHEM si unul ca acela sä fie asemenea
ENCE NICHEHH XpliCTA, H TINIKAE- lui Iuda Iscarioteanul, vanzá-
TOMS 17101110. torul si jidovilor cari au rästignit
pe Cristos si lui Arie cel de trei
ori blestemat.
4. ...TAKOKYH AA ECT flOAOKEH 4. ...Acela sä fie asemenea si
H 10A11 H 11110KAETOAIS 11I1HIJ H lui Iuda si blestematului Arie si
1OAEHEA VICE EKOINE HA XpH CTA, jidovilor cari au strigat asupra
CHU" Hauuro, KtYkIKk WO HA FINK lui Cristos, Mântuitorul nostru :
H HA ilAAOK H. sfingele lui asupra lor si asupra
copiilor lor.
www.dacoromanica.ro
II° MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÂNÄ
AUTENTIFICARE CU PECETE
IX
i. H HA KAHOCTit CMS, KE- I. i pentru täria acesteia, am

AtAH KAU' HHCATH H HAWS flEtIAT6 poruncit sg scrie i sä lege pecetea
14111K*CHTH K CMS AHCT$. noasträ cgtre aceastä carte.
2. I HA ROME OVTK(1101iMag 2. Si spre mai bunä intáriturd
KfirkAH ECMH CAOVSH HAIHEM$ MR- am poruncit slugii noastre, lui
KOKH IIRIKECHTH 116,1ATk. Iatcu, sg." lege pecetea.
3. H Ud WWI KAlOCTk, KE- 3. Si spre mai bunä intäriturg,
AM. ECM11 HAIHEMS ivklioomS EN- am poruncit credinciosului nos-
TAM ilOPO*FrOy HHCATH H HAWS tru Bratei logotätul, sä scrie si
11P4ATk 3MACHTH K CEM$ MiCTS sä at 'Arne pecetea noasträ cätre
HAMM& aceastä carte a noasträ.
4. 1 HA KrkflOCTIt TOMS H HA 4. Iar pentru täria acesteia §i
11AMETk, KEA ECMO HAIM 11E- pentru pomenire, am poruncit
LIAT'K KMHK1110 flpHK*CHT11 1HO BM sä se lege pecetea noastrá cea
tunopSumio TO HIIKOAIME AO Wklid. mare, ca sä nu se clinteascä
aceasta niciodatä in veac.
5. tI HA KAHOCTk IHICAA $ 0S- 5. Si spre intáriturä am scris
LIAKI-1 [INA nrkocitmtimnim "MTN,- in Suceava dinaintea prea sfin-
110AHT0A1 HOCH*, 081010 fipATEIld itului mitropolit Iosif, cu mgna
AOPO*FTA 11 3ArkCHM1 HAWS IIPIATk. lui Bratei logofátul si am atgrnat
pecetea noastrd.
DELIMITARI DE PROPRIETATI
X
I. 11 KOTAP TOMAr CMOtr HO CTA- 1. Iar hotarul acelui sat dup./

pomoy Toot/. 110 K$AA 113 WkKA vechiul hotar pe unde din veac
ONCHKAA11. au umblat.
2. fl KoTAP TOMS CMS, C KCFM11 2. Iar hotarul acelui sat, cu
CTARIM11 KOTAPH 110 K$AA H3 K*KA toate vechile hotare, pe unde din
07KHKAM1. veac au umblat.
3. 11 yco Tap riSCTInnanui, KO- 3. Iar hotarul pustiilor, cat vor
AHKO $3M0r5T OattiKATH TI1H CEAA putea sa trdiasca trei sate in
..1,0CWT. destul.
4. TOT ECT IUKIC KOTA(1. 4. Acesta este tot hotarul.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR III
5. TOT AA HA% ECT Et-11C xoTap. 5. Acesta sä le fie tot hotarul.

6. n XOTAP TEA% AKSM CEAAM, 6. Iar hotarul acestor doua
110,IEH IIIE WT . . . AO .. sate incepand dela... 'Ana la...
Direc iun e:
WT TOM NA HPAKO, HA Atto, De acolo la dreapta, la stanga,
opii, AOAH HOPOOE, flOH FENCE, in sus, in jos, mai sus, mai jos,
CrEA flOrlEpEK'h, OKOAO, lamijloc, de-a-curmezis, imprejur,
IAA !WAN, S KOFIE11,1%, AAAEKO, la margine, la capat, departe,
EAH3, KAIICKO, aproape, aproape de,
3A,E, TAAIO, IIOAAH, aici, acolo, langa,
110,..1 HA, HAA, sub, pe, deasupra,
How kKA, HA KOFIEO, dela inceptit, la sfarsit,
1111*A, S3AA) inainte, inapoi,
11110THK, OEIMT1N, in fatä, in dos,
$ (K), 49E3, 110CM, CK KO3*, in, peste, dui* prin,
AIENCS (AWK As), intre,
8 Kongli S Kirityck, la capát, in varf,
WT KEOK (- OW1%111110 AO SCTEI dela obarsie 'Ana' la gurä,
r,A,F CXOAIIT. unde coboara.
Puncte cardinale:
K flOASANE, rion8Hoym, Spre miazàzi, miazänoapte,
KOCTOK, 3411AA. rásárit, apus.
Dimensiuni:
ISIAH K , MAIM, Mare, mic,
KIICOKI1 , HH3K11, inalt, jus,
WHPOKH, TECH TOACTH, lat, ingust, gros,
"toms, "WO, mult, putin,
AOEKHH = CTAPH), HOKEI. vechiu, nou.
T er en:
110M, POKIIIIFIA ( poKintra), Camp, ses,
HSCTHHI1, Opa = A-kA, ANA), pustiu, deal,
mortuuma, A101'HAA, movilitä, movilä,
pima, peso, slur (= REPF11, rapa, muche, mal,
A,OAH HA, HAAN H vale, munte,
Aopora (=ntkrk), TpOHAN (=TIA0A11). drum, troian.
www.dacoromanica.ro
Ap e:
Korka, HCTO,IHHIC, Apä, isvor,
11111110T, KIYMIIIII,A (=KOAOAE3h, sipot, fântfinä,
CTSAEHHII,A),
HOTOK, IlOTOLIElilt, 11 YkAO, AKA, pâriu, pariias, garlä, rail,
Ems Asr, ASMOK, vad, luncä, luncusoark
EAATO, (= SOAOTO), CTAK, 03Fpo, baltk iaz, lac,
A1001, mare,
3AROAIIIA, TOIIAIIII,A. zapodie, toplitä.
P a' d u r i:
Ark, AECOK, Pädure, pkiurice,
ASElicsita, A$spoKica, dumbravk dumbrävioard,
SSAECIII, HOAMHA, lizierk poianä,
CAA. grädinä.
C o p a c i:
AA KO, sPAA7 0E7 ESK'k, Copac, brad, stejar, fag,
Eft WTI% (= EllECT), mesteacln,
MCIFIlt, KOAKA (= onga), frasin, anin,
TOII0Alt, AlifIA, KOEA (.=-- IWKIRA, plop, tei, salcie,
Kiusuu),
cluxo, Ia6A011k, KHHOPPAA, nuc, mär, vie,
EEpmiumit, KOAIIIII, ESKOKFIIIA. mestecänis, arinis, fäget.
Locuinte:
pnA (= opori,), Tpx, ono, Cetate, targ, sat,
K ST (---- noiu:STowk), cätun,
AOM, XIDISA, cask bordei,
AEON [-Smut, HACIIICA, Alt111110, curte, arie, prisack moark
CTOMI (=CTA'611), flAETk, AlOCT, stalp, gard, pod,
II0110M. pod umblätor.
CINE A SCRIS, UNDE, CAND?

XI
- I. 111-1CA IIIHKAIIA ANIAK.

2. IIIICA IICAHA AOPO*ET S BANN
xSIVS 011ECT THAIlk MEAT CTO
ARAAECET IIIECTIO.
t. A scris Ghedeon diac.
2. A scris Isaiia logoat in
Baia, 6926 (ase mii nota sute
douà zeci sase).
www.dacoromanica.ro
3. mi C A 11 8 GSLIAKH3 II ATO 3. Scris in Suceava, in anul

xSl1,3l (MKT Tlirklik MKAT CTO 6917 (sase mii noud sute sapte
CM Ha MCAT) Horaspk 5 p8Koto sprezece) Noemvrie 7, cu mAna
Bpanua A01%4ETd. lui Brateiu logoatul.
4. 11HCallt, ANCT'k $ irkTo LIIECTO 4. S'a scris cartea in anul sase
TEICIeltIOE [WHO A COT (WkCEII,A mii 9 sute deplin, luna lui Iulie
10AIA AtE (TfENMCET OMEN) ,I,EN, 8 in 3i (trei zeci unu) de zile, in ora-
NAHUM room 8 POMANA KOEKOM. sul nostru al lui Roman voevod.
5. IINC 11 A*TO SII,N (IIIECT TN- 5. Scris in anul 6908 (sase
Atilt AErkT COT OCA1k) ArkCF11," mii noul sute opt), luna Iunie
1011ii KA (AKA MCAT MIS-kT) MIN in 29 (douäzeci noud), ziva Sfin-
OKUTKIK flnocTon IIITpa H MIKA& tilor Apostoli Petru si Pavel.
6. BHCA "3 lifM011 8 GEN.:MN K 6. Am scris eu Ghedeon, in
ATO SH,MA (UUCP THANK MKET Suceava, in anul 6941 (sase mii
COT NETIEMI ,A,EAT OMEN) 101111/1
.....,
nouä sute patru zeci unu), Iunie
El (EWE' NA MAT). 15 (cinci sprezece).
7. Of1,61 IlliCti S LICASIE K 11*TO 7. Otel a scris, in Vaslui, in
xs11,1HA (ELECT Ttic-kqk MIrkT COT anul 6944 (sase mii nou ä. sute
NETHPE AErkT HETHpl) 10 ii b. i:.1 patru zeci patru), Iunie 13 (trei-
(Tint ndmciarr). spre zece).
www.dacoromanica.ro
I
ribt 1M IC CA f4 el II 61.14e6A.r.efl'IA74rfrlíti::::::70:Ani.:44.:4,104",:cisiri"0.1414,4c4::::::".1f1§5:::::74:4-2414.
"roil ,
cr TAAA.,,,..........viAAA, im,41744.KA4. '
,N414.%4(oferysihilemim. r1{14'21(471,Ar AL u AZeN4 MIA+. nAea skit A 62 no /plague
VNIVW021-0Avls MAY/MOT-Iva 3C1 'Iva NNW

'1 flit4im-14mbr . naisatsAA6rxtrifArriu (IC %W. n Tit e4/9k7U1341" nAt"114i't orVAla r14P44 21
,?.. ,i A C
mks-Okapi:7
e-XX 13 viloffi
_.-'," 11/09/,1 b, n Ira C #4 N AE'rd I pp, s i 1 . n4.410Ashitorcter4"1;" nArao¡ph.,4,4lnfirrp2.
fi
t.4 >
CaipACISHY 1 I. IlArat4r1J-1,1*VA eyfriSi41 h . riAra,K 0* r Aht I. H 01",114'3ZWZMY;Ik' riti'l If 4- til o
..
.nakralrifeSEArleArthrnstekt4f2a. ris\kLAXI-e f 0.64 'V b 1,4 64144 tc 0 en oAr'l tqa n "%VI'? "41' tau\ n tr1
,
lic -,,,
,
,
.41.4 AL,LN ti .J1 . n Ai-1.20i %...hluArA eir *Am rpritatoc rs 14
'flAt'at:11.1".- n Ara 1020¡!,11.ts4 Tr**Lers .
Pi e c HAAlAtior ty441,4,\Amr4 re t .174
0. oisleA tstestdAoh, -----rI.-

, mote >14-
.
I
rwa LiA er 6/i.044 AAA Is) 1 4 f N f14" '
eAr.VHAtlecmrm 1.4 iic Atarre &a . M. riarriAkt *Ate
A r f 0 ti :4 i,....14,44Ar . 6 ot f v pee AgyjiS A4
a teirdA66,AcerihA,,,hticer.. rtf.m/Arrn2...,-rok-CAAqo HA fr
C A.4," 0 00 a3 Or4A (IL '
..)
AD
ro
a
r7i
t-'
&r46476."""AMAN"11"' lc *Atic eftAq.ireAelyi5 4 fe I:4 411144:4144 & r I MA ItiN - ....fro 6 . '2.1
k C
o
Am mi'vV:; 16* V 144 Oy;'f.Achtlis . tiVc cAke CiAlla rt.., r?or oA 6740 ti ;4 4714rwri t ¡Are is `k
o
' , 4 No Art14 it' MINE ri 4 true No . iixo.if Akte r sA:Aiirro4cA7,ecomoli-4. (tom-4C%, tri4 C 4Ag-a"-4" riD
' t kt A. " ' 114.;- AA .14--- CM'agY e A41 ¡if 44*LAc *iv firm . t1 far at ei AJJJ 64 8.k, -A"
et rid epAyrlig et (2..14,a4balagre

r
i .
s( h irk ¡I WE
1,44ils frislirit f 14 h 6 - 111"644"4"
. , Z
...,
...---1
. e eii,M rf 1(4 ATT1 h eqii-Ltzt ( C E hAy A tf C my r441.s.., é my
. 8 0,41111Ark rito-t *1-* go f ;143 VC,...±.4,%
--, 4
6(1)44 4Tri -he c AYAA irrrli
. ...
14' -1 i ir, I.; pii' c rrnolc . z., . A.* Me Aorstt (-".""T" 0
""7 r ,c4 . " CI° : --..
1111111MMENitabs._ _ .._ . - -, .. A.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIILOR 1 15
LECTIA a XX-a
t 'Hit! ilAEKCAHAPit KOEKOAA) t Noi, Alexandru voevod,
OCHOMPk SEWN in0A11KCKOH domn tärii Moldovenesti
H C Hanninui aFA1A/A1rk1 Sj cu nostril pärnântenii
HAWK! MOAMKCKItIMH, Hit HAIM panii moldovenesti, pe nume
Hark XIOPatk, CTAPOCTA pan Giurgiu, staroste;
HAWK erTAHHCAMilt POTOMIlark, pan Stanislav Rotompan,
Hark AIN prnA0 AOPOrlpikCKidli, pan Mihail Dorohoianul,
Hark Aparauni wr lamikat, pan Dragos dela Neamt,
HMI% BMA% ,A,KOPHHWit, pan Vlad vomic,
Hark imniK0, I nark Illaumrk, pan Grinco, pan Sandru,
nark RAtirVk G1IP/AT6CKit11I, pan Vlad Sireteanul,
FL Wit GHEHA 211100Kk, pan Spenea Giurgiul,
Hark 1JECTAIK1t, Hark I TOKrik, pan Nesteac, pan Tobuci,
Hark GHHA filt11AHLIK, pan Sin Bärlici,
HAHlt 0411tl ,A,KOPHIN k, pan Oana vomic,
HAWK OVP/AKAE HETPA, pan Ureacle Petru,
HAWK BPATSA OTP4OKH9k, I pan Bratul Straovici,
Hark lOrtila TAMPOKHilit, pan Iupa (al lui) Tader
HAWK MilOtriKk H GTMitt lVT 1.11V- pan Gitirgiu si Stan dela Sumuz
1111r311,
Hark IhrPEA, I Hifirk IIPOLIEAHHKit pan Ciurba, pan Procelnic Stoian,

GTOIa
Hark ALIHEKHilk HKAWKO C1'O4HHK1t, pan Manevici Ivasco stolnic,
HAWk HitIPAWIlt GTA Hit LIAWHHInt, pan B Arlici Stan ceasnic,
Hark iiATIa Wit AvA1IIT1OKCKHH, pan Ilias Dumitrovski,
Hark Illosa, HAWK gnavvk no- pan Serba, pan Vlad Negru,
irkm, I
nark hIRKO, Hark PAKArk INTO- pan latco, pan Ravas Litovoi,
KOH,
CMORHAH ECA11t1 H CAFOKyEAWIt H fägäduit-am i fdgáduim si în-
HOTKE1KMA1 I târim
H C CHM% MICTOAM HAMM. si cu acest cärtei noastrei
rOCHOrktiPEKH Ha IHE.i11( KG1E6110,1111( domnului nostrului märitului
EAAAHCAtIKOKH, KOPOAE KH 11041k (lui) Vladislav craiului Poloniei
CKOAW
H KOPVH* KollOAEKKCTKA lloAkcKoro si (a) coroanei (a) cräiei (a) Po-
loniei
TOT It MICTIt WTO ECtWitl AitAll I acest carte ce am dat
8
www.dacoromanica.ro
1 i6 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
WO MHAOCTH K KAMMIIII,H (a) Salei Märii, in Camenita

KOMI CA ICArld OAÁSKAAH 11 31. and ne-am supus si (am) Kris
IIIICJAH
WO AMAOCTH MTO 61111X0Ark (a) Salei Märii el vom fi
TO K*11H0 OV3MIDISMAH acesta vecinic tinem
MKO CA ECAriil TOPAA OAAVKAMI cum ne-am atunci supus
H BAIIHCAAH K-k VIHO H si (am) scris vecinic si
HHKOAH IIIHOKWHIO H niciodatá nestricat si
rOtIFArk frO AMAOCTH CASNCHTH vrem (a) Salei Märii (a) sluji
11 HOMAATH C Haulm II CHAOIJ si (a) ajuta cu noastrei puterei.
TO Mill CA1061rEtWk f11F1 HAMM Aceasta noi fägäduim pe (a) noas-
trei
tITH Fl 11P11 FIARIrk rviiirk onoarei si pe (a) noastrei cre-
dintei
EE30 AkCTH H EF 3 ptITOOCTH fäil inseläciune si fled viclesug
110,A,M17% ICIIECTILMFICKoo flPAKA. dupä (a) crestinestei dreptului
fl HA HOTKEPKIHkE iar la intärire
FIPHK*CHAH I ECArK1 FIVIATk HAW" IC atarnat-am pecetea noastra la
CEM1r AHCTIr HAIMMV. acestui artei nostrului.
RO ikon* HO,A, AT1s1 11103TKA /Cow- In Liov sub anii Nasterei (a lui)
TOE° II Hristos
0,A,HA T1t1C/A4A irkT% H tIETWPHCTA una mie ani si patru sute ani
AtT
H g A*TO, M*CMII,M CIDK-rogpTa oy L. si (al) 7 an in luna (a) lui Octom-
brie in 6.
t Noi Alexandru voevod, domnul tärii Moldovei, si cu ai nostri

pämânteni, panii moldoveni anume : pan Giurgiu staroste, pan
Stanislav Rotompan, pan Mihail dela Dorohoi, pan Dragos dela
Neamt, pan Vlad vornic, pan Grinco, pan andru, pan Vlad dela
Siret, pan Spenea Giurgiu, pan Nesteac, pan Tobuci, pan Sin B Ar-
ai, pan Oanl vornic, pan Ureacle Petru, pan Bratul Straovici, pan
Iucsa al lui Tader, pan Giurgiu si Stan dela Sumuz, pan Ciurba,
pan Procelnic Stoian, pan Manevici Ivasco stolnic, pan B Arlici Stan
ceasnic, pan Ilias al lui Dumitru, pan Serba, pan Vlad Negru, pan
Iatco, pan Ravas Litovoi, am flgAduit si fägäduim si intárim si cu
aceastl a noasträ carte domnului nostru märitului Vladislav, craiul
Poloniei si Coroanei celliei Poloniei, aceastä carte ce am dat märiei
sale in Camenita, and ne am supus si am dat scris máriei sale
a vom tine aceasta vecinic, cum ne am supus atunci si am dat scris
www.dacoromanica.ro
vecinic si nici o datä nestricat. *i vrem a sluji märiei sale si a o

ajuta cu puterea noastrá.
Aceasta fägkluim noi; pe a noasträ onoare si pe a noasträ cre-
dintä, fárá inseläciune si all viclesug dupä datina crestineascä.
Iar spre intärire am atirnat pecetea noasträ de aceastä carte a
noasträ.
In Liov, in anii dela nasterea lui Cristos anul una mie patru
sute sapte, luna Octomvrie in 6.
www.dacoromanica.ro
. i .
,
,
(.-....... : /1 f .
A 1--r1 1 Pt' tr ik )--t.) "A bifro,A1.1goE

s
1A-ro 4 " e ri 1 ( eb :
,......"0 .....A .,., " 0 a ( , Cokt 4 IN HI 0"." tr4 "/` 4- PI -rry 0 e at,,,,,,12 ,
.......--.... ...,
.,
/ ,....".2- -77-IFT'n'
.e.1 4072r " ,,,--. tro .7 e- A b. 1 A-0.- 1 V4 '
' ,,,.... e . ' . '''F'
-...- i 0 i_in p .I
A 1-1.1 S-1 A H e 1-rli O C
a pl- ,.., e 7,/

IN
I
o .4 i-i i piot- rx rciP4' ri 4- ri I)" is r e. ° rA Pi ./A" 7 r» 2 07 rf r
SLAVO-ROMÂNA PALEOGRAF1E DE MANUAL

ki TT-t i e-
r------1 -
o ,- ea -,-, 02., , Ali, e t4 t 1. e CO f "A:. y
U-DOC U yIlDal
a. 1 H
gSc f /1,4-t" r-Inr 4; ,
f- -c rf Ì t" (;--1 0 A ri 14 6. )11-T, 0 7 4- r 0 }-0 ..7..t
( 4- C TY-N , ,
,. Di .-1,-0 ,:-, n-ar-t ; 0-t f_3..r ...-,. i:4 Wtr:fr.4 "-I f r .1-rioiroa--(,-, .
-
---,-, -- ,,,o,,,
4 , o ,- i it4 t- e,-, fr h . o "fi, GI_ P4AL-r-t. o r o' ((-^101fakic- ,-"or,rall., ).4 .......... -
tc ,,r, (
-1,-- j :7`-,..,6 0 ,-0. -,-.--to\ 1 (4 te frin, 1 r41 07 (;,_, r-lotr-re-t- " 146 r0T 11)
rf rkl 61-4-C b t
(67k
A
tr_l_p_-_- _,,e-frr, o ,b-` ls o A :9fdtk 2 e 10 ( -rr-»__:__.
,
..-/ rir4 4 1., i-
go y . -;:i
fq i ---:----A,
X
r-r* 51(Arl-, d:jfk.fi:. ki g 1 Nl 6,....1,,,,.,...1. ti( y--Airl --/ pr - its- f-----
r7 ! , (j
+ HP` 04 Arrl; 4 4Zd.g,i C 7(--
a IITTJ r-+ o 1-4 f kt /'"V (- rry C f--r GT t
47.4-) ti (- 64
;D47..7
(1
f-'4 - 1--T-r 1
--c---- "c_ - -t----i----1-, ".-
Cs-) r-41--1 (' 1 r f 1,4:11-1-1 ' HAN 61.1(0. I. 0 7 r rr o..... NJ\ rret-t r-r-v. a Weil o.^ ,_,
1 , ,
' 1-4--, e C 7-r7 dri f- C r-r-rf 1 el "ali" I-4 . fr 4- "Inn.A fr4 .- ( ,,,,-, n i---0-, /col ri" i<25/
1
C
ri 1.-4 c io c-rn-#1-4 TTtlIA 1--ra(OCk e-,,,"0 t-1,1 ,i_.1 * A" 0 a, ri crrt 0
.4 --r
0 `f N .0\ rt k- rrl FO cz) Ti.7
°IC416
www.dacoromanica.ro
6 '' '7°.s 1 /*e`
LE CTIA a XXI-a
t lliHAOCTTI10 iloaano (Din) mila (lui) Dumnezeu
Alta HAT" KOERONA noi Ilie voevod
H ocnoAawk domn
'3EIIMAH IlIOAAAKCKOH tärii Moldovenesti
(IHHHAWk 3HAM114/1T0 facem cunoscut
C rkiWk 11 HAWN" MICTOM cu acestui nostrului cärtii
0yrkAill KTO HA irk tuturor care pe el
0V31111T 11311 WO vedea sau (a) lui
0rCA6111111T ll (ITOrlH auzi citindu-se
AME upTHAl cá (a) venit
Hp-kA ocnoACTHO MI1 inaintea domnia mea
MOVIVKIt 01rHOVAHOVAlt ll Giurgiu Ungureanul
H AAA HO CROEH AORPOH si (a) dat dupä (a) salei bunei
KOAH CKOWO KKICAOrKEHYA voiei (a) sa (a) vislujeniei
CKOEMOV 1 clrrpHilligEKH OVAH säului nepotului-de-sorá (lui)Ulea
u EpATOIr WO 103* si fratelui (al) lui Iugäi
AR* CM* HA TOVPIIôVH douä sate la Turlui
HA HiWk 11110,16111TH H pe nume Procestii si
11'kr111111111H, Neaghisestii
A 110 Er0 rhAlfrItTH Ag II iar dupä (a) lui (a) mortii unde
ECT WO AO" Ha este (a) lui cask' la
lkuipk 110/10KH HA Nevira jumätate
Toro MA (a) acelui (a) satului
oy ANC IHOMS. in pádurea Momu.
H MH RHIIA*KUIE HX. Si noi väzând. (a) lor
KOMO TAKOME HAM voiei asemenea lor
AAEM WT HAC am dela nouä
OVPHK H A*TEA1 FIX uric si copiilor lor
H Kis.CEMOr PQMV II si intregului neamului
FIX HA FttKINJ. lor pe veci.
il NMI TOM &Milli X8113Ck Iar la aceasta (a) fost Giurgiu
CTAPOCTA H 11AHlt 4)1tIfV60y staroste si pan Färäu
H HIIITPK BPATECKOVA si Petru Batescul
H RANA R1111HIllit si Vanä. Viris
H GTA1198» ,A,AKHAOK si Stanciul (al lui) David
H liOAAH ,a,TaH 11 H GDHE 11 si Bogdan diac si One si
(DHAH111. Filip
f1 TANNIC% i de-asemeni
www.dacoromanica.ro
KTO WT HHK care dintre (ai) lor

HE HMET CHCir ilaOAS nu (va) avea acestei intälegeri
WT mix mrit3SATH dintre (ai) lor (a) tinea
HMI 6SAET sau va fi
oycnomuildTH a pomeni
TOT HtliWk acela nouà
SMIAATHT II (v4) pláti
IHECT% AEC'kTk sase zeci
PeifKAH. ruble.
II KfirkAll ECAUI *i poruncit-am
ILIIHKOlf ATAKS II (lui) Pascu diacuhii
IIHCATH H HELIAT'It (a) scri si pecetea
K CEMOI( HMIIIMOy cAtre acestui nostrului
microy < npus-kcwrii ). cártii < a atârna >.
Thu il or eiOrliIK'k Scris in Suceava
HA Hrrpoit AktrIt la (a) Petrului zi
K A*TO
...^...._..,
in anul
SII,M. 600 goo 40 (6940)
f Din mila lui Dumnezeu noi Ilie voevod, domnul tärii Mol-
dovei, facem cunoscut cu aceastä carte a noasträ tuturor cari o vor
privi sau o vor auzi citindu-se, cä a venit inaintea domniei mele
Giurgiu Ungureanul si a dat de a lui bunä voe, din vislujenia sa,
nepotului säu de sorä, lui Ulea si fratelui säu Iuga douä sate la Turlui
anume, Procestii si Neghisestii, iar dupá moartea lui, unde este
casa lui, la Nevira, jumätatea acelui sat, in pädurea Momu. Iar
noi väzând a lor voe, de asemeni le däm dela noi uric si copiilor
lor si intregului lor neam in veci.
*i la aceasta a fost : Giurgiu staroste si pan Färäu si Petru Bra-
tescul si Vana Viris si Stanciul al lui David si Bogdan diac si One
si Filip.
*i de asemeni cine dintre ei nu va tinea aceastä intelegere sau
va pomeni de ea, acela ne va pläti sasezeci de ruble.
*i am poruncit lui Pasco diac sä scrie si < sä atirne > si pecetea pe
aceastä carte a noastrá. Scris in Suceava in ziva lui Petru (29 Iulie)
in anul 6940 (1432).
www.dacoromanica.ro
L EC TIA a XXII-a
.-- C--
70IA' r-,
ICA "leSimita
ti&EN*eiN,41,06.N.-,,:
A 1
,_*..144,for401*,,,o. 4
1[191tfinnwilh0114.
(7 - 1-!. s
As "I Asti f o
,....-
A( tirEMkIC MU
. :e?
ATTIC/0 . r-.3 5 .ryttiym4ro"fecOns.064 le
Nv .
AO .
,
CfseIco 31 MAMA fr...3marAACri Ill Ai
--.--IrT ./..., e.-----;"
1.11-11.4
Wlerli i Gr.
el-
.4*"../. n ortGer4LelroAMesseissomormli
(-iv"
Geiti_04.___
a AV :71' Tr et wo ism MILIVO (AMMO
........4.-____U eve_x_.
---rk let no raVrA Ir. c-,g, A 130400 'A Av.1.-mil riA
a...Lim, r...-... .
erl'O.A.41(LilArT1,411/TrIthaOf a o Et Ark lino
r
C-
A9AmAtcroCrrit
, ,
arm-
I
-1-- r Ai 11. 0 (---.... GO 1 LIA.--,.

,---:.
1
f r_..c-e- 51-e_
et a rnhiretOMAgUée sob", r ovkgrivAnOngA
...._.
a
.,.-
.4.4.
A.t . H non' .
Arrnrb:.rvi--*
....
AA 4 A1174.434 TTT I4 Pt . li f l (.... .. rri...%
4-.--> . ,---. (7,- Irr, ,..- i I c-C-
mirl 00 .,L15 . Mir . A . WC . CITI A . i Al4A6111
-411........ iii'l A
^tiro,
A.04 80 A . ['TA f . AA0hAlais-OFIZikt
- 3 A -. ..e4--A
,-,
a* note. . Y A% . MO4 1" V. E ILOty It c-i rAAr-*
.
f. cr- w OMANI - AaA .
Al a OE 006 A AAOtliAadlle000
LETOPISETUL DE LA BISTRITA. 1359-1506.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXII-a 1)
t Itapk Icvc XiincToc Hnica. t Impäratul Isus Hristos In-
vingätorul.
GYH A*TODHCO11,1t WT TOMAH Ha- Acesta e letopisetul de and,
II/ACM HOOH3KOAEHTEA1k HONMAlk prin voia lui Dumnezeu, s'a in-
ilIOAMILCKita 3EAUrk.11 ceput tara Moldovei.
K ATO x3W4a ROHM ilL,PrOWE In anul 6867 ( - 1359) a ve-
KOEKOM WT XIIrtypeKoli 3EA1AH, nit Dragos voevod din tara Un-
WT illapamspkunit 3" T$00A1 Ha II
gureasa, din Maramures, la v Anat
"OK, H VOCHOACTKOKA ii AT. 110 dupä un zimbru si a domnit 2
HWO VOCHCACTKOKa CHHk WO, GaC ani. Dupá el a domnit fiul lui,
KOEKOAa li A AtT. HO HEM Clitlk Sas voevod, 4 ani. Dupä el fiul
WO, i1all,K0 KOEKO,A,a, ocnoAcTaoa" lui, Latco voevod, a domnit 8 ani.
ri I AtT. H no fig" ocnoAcTamt Si dupä el a domnit Bogdan voe-
fiol'Ailli KOEKO,A,a g irkT. H vod, 6 ani. Si a domnit fiul Musa-
VOCHOACTKOKA II CHIlk ilISIMITHH, tei, Petru voevod, 12 ani. Si dupä
1hTplt KOEKOAa KI AT. H no il el a domnit fratele lui, Roman
HEM VOCHOACTKOKA s14Tk Fro, Po- voevod, 3 ani. Apoi, dupg acesta,
AldH KOEKOAA P A-kT. TaxcE HO a domnit fratele lui, Stefan voe-
HEM 1 VOCHOACTKOKa KPATIs. WO, vod, 7 ani. Si dupä el a domnit
GTI*AH KOEKO,a,a g irkT. H HO Iuga voevod 2 ani.
HMI I VOCHOACTKOKa lOra KOEKO,A,"
ii n-krrk. ll
illokkattcTfin napîe. Impáratii Moldovei.
K AtTO )4S11,3, iWkCERA iiI1OHA KV In anul 6907 ( = 1399), luna
CTAA flAfaaII1% ll KOEKO,A," POCHO- Aprilie 23, a stat Alexandru
AailEal S i1210A,A,ARCKOH 31a1A11, tl voevod domn in tara Moldo-
10Va ll KO[E]K0,1,a S3/AA 11111(11IIA vei; iar pe Iuga voevod l-a luat
KOEK0,1,a. H IVEMAA l 11^FaAHAP'k
I
Mircea voevod. Si a stäp Anit
KOEKOM 1110A,i,AKCK010 3EA1A10 AK Alexandru voevod tara Moldo-
AtT. vei 32 de ani...
') Incepfind cu Lectia XXII nu mai dim traducerea juxtaliniari.
www.dacoromanica.ro
LEG T IA a XXIII- a
-. -
.I. r............,..,............,,,......, ..".1 - ----
-I,
c--a e -":-- ;,..4.0.iwt, e.,.04
Ért,- ,-ti rAr
-:---, - ftli la, #1...- v 4 fre ri4 114a .
.4k,twc ((Ow
.-tit.1 isicEtH4e.....w.ri-fo
"6.4110E 4140t/i44 ,s,..xer 6' Ar0
fi44 n+brecoa-. . ,4. ,..:44,a1/04.4
,,,,, 4
rtr(
rrrnov). Wit in
el-
trirt2;roAu r so AAH- Hrel
-.)
of 1a
...Al
.0 VA.% if .41/e---.4
Vil 441^1.14.44km.
- Nrel e firir liqq.44':
ft, e k if re
F1.to.41 1
ri:Off 2"; r 1 ,Ci' 5. 24(t-titili
IV* .14 no EMPAt- at
i
: Triva+1101rierftlectie4lii....44;.A.lirt1f
t;a1..o.rifie:...t. r4.,t7evoc, re e Ay
_ -kt pi Aw ow
f¡ rre ,....117
4.1'1 tityr
tiViAti4.
T4PO4-1,4- a' crilrlE,titt- rt.triod
tt
c --,-
fi-Erl. ad etek - 432 ,..:,, .tont tt er,.
A ./.. ctzowi.o.0164 4 c":-..!
riremdril:4 A %I. no 4 ):.
ti al 0:244 CA,. rtgenn 1 ii at -r a co 4
-
a tu v es.: 4.---; lit a. 14.1/44Sist
"" tv46:1 ..!1 A k.7..*A.fiti)ak
f
:
t
!I, .5
-
o
%......,..nelhz.ss 6 c--, rre "1i bt
AV* r 0 t-i' et i 9,fr, tt.H ...;
- rot mu f Z.-11. i,2 -c7.1-4.,"4-
4i H tiectArein4 474 gV
AciriOicq. ea, rHeitiptoii cif..
I
-
4. it
: H...ft IC An ei te 4r4*
cfi We at/ CO
NH
41 eti W AFT;
ro41 46 el ...;4 A..re,, aA4 ri
"1 . . t.,{ net A mt.( attn,iiikoZro
4E 6 gl$146 itti-ra-ritte Z1)141 .:54.. \ (-7:-mrnre
f t
"nu-
I, E H fl*CpAf1
ii -e r;,
, 1- 1A4^^,4
C-7 ,--.... r",.., .." -.....11...
cull f )1 I. CSAi.44141114
'Or. i . ao AR
ry4te....4 ft r 1...... s-r. t R--,... , "- r----
xrcofayriatt,As
di i(re RC 6 akt c Et H
.
4t - MAO'
tera re
C's
ri , E v 61 2
:,V It rW 2 rkt 6-.-4, .4 4s It Af-T61
i
C-- ire' 1
rrror-,.. r .6 rr° (4fle4:1k1 II
C-7 C`r 1 .
1'14 evtAay WrQ(11 ci

r41;:t; i' car 2I, et 74,'Le ti trib s
bi 0 I 14;' '-tr 0 d E 40 E
tf:t;Ti.,..4(74e.?--1 .4ii2E e i ftllci No ii, c 2 cki e".
A: -
;I tfisf of.. CIA 4-1!"

I
Me/ ,z4217,../ 4 ,.... ti e I a C E CgarT7 CAÌ 6, AC Vin 1e.4 2--

*vr, 4 a rt rc rrri "AgnerriAlliaCIAYQ.
4 Cir
--' .
,..A. 0 c:...c.,G4'4116 COtW4.- I
' 1
L-0 c4.77 0-,,,p V 174 li A

C rfrittr X
,_ IT 1 e ti o I-1A./ rcrE4
,
(NH A ...tqw fi c. A 21 (11 - Gila S.74" 1 Cii
( t ,f,r111.4ei, 14' C nil C4 CA t j
ti..4 4
i rif ' el E_ ' .1....
www.dacoromanica.ro
1 24 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
LEG TIA a XXIII-a

t lK XplicTa flora snarok -I- In Cristos Dumnezeu, bine-
Hid 11 XIIHCTWAIOCHlikl 1w AAWK credinciosul si de Cristos Iubi-
KEAHIIKhl KOEKOAA 11 roC110A111111 torul, Io Dan, mare voevod pi
KlICE11 3EMA11 XrrpoimaKTucKoi II H domn a toatä tara Ungrovlahiei
3A1AAVIIINCKHA1, fIMAAWS H (Dar- si a Transalpiniei, si duce al
paw$ pap", RAM'0111100113KOM1 Amlasului si ngärasului, a bi-
ocnoAcTito A1H H AAPOKAK C'KH nevoit domnia mea si am däruit
K'hCE11A110,1HTANH 11 MOMS" roc- acest intru totul prea cinstit hri-
noACTKei MT, ROA-kpom POCHOACTKA sov al domniei mele boerilor
"IT ,VmHTPS WT 111411111111111 H domniei mele: lui Dumitru din
IVAA* C'h3 A*11,AMN _SR H ti¡Phrk- Maniaci i lui Balea cu copiii säi
NSW". C13 spaITTrasui CH, 13K0 AA pi lui Bârsan cu fratii lui, ca sä
HA1'h ECT 11IANHIVII0A H 110EFIHAE le fie lor Mania ciul i poenile
K111116HAOKS H flOA WT H3K000111 lui Vräbild i jumätate din Izvo-
WT orrkm,ys ['op, II H LIMO TO- renii din Dealul Mare si lui
TWA 11MC,T WT GTAIIE11111 H TOAE118 Balea a treia parte din Stänesti
H PAAVIIAS IIOAOKH114. WT lif11/1- pi lui Toader i Radu, jurnAtate
KOE111H, 11'h W9H11HrY. 11 H WK WKARX. din Berivoesti de ocinä si de
T*A11%, H VkAWk ,011,AAVh, 110- ohabä lor i copiilor Ior, ince-
9MIIK111E WT 1141111-141'0 KAMA, WT CI:M- pând de vama oilor, de vama
R.141'0 KAMA, 11 WT IPIEAAPCTKA, WT porcilor, de albinärit, de Ole-
K.RKAAIICTKA, WT l'AORkl, 11 WT HOA- tärit, de gloabe, de cäräturi si de
K 0361, H WT F1OAKomd, picillf WT K%- transporturi, adicä de toate sluj-
rkKHK 11 CASME11 H AWKA11. Ha HK bele i däidiile. Si sá nu indräz-
HE CM'kET RANTOKATH 11 NH CrY.AEIVIL, neasa a-i b Antui nici judet, nici
NH l'AO611Hrh, NH RHp'111; KOH CAIIRN globnic, nici birar. Cine se va
flOKSCIIAlt AA HMI% 1103ARAKHT'h indräzni sä-i b Antue,. chiar cu
Mpg H KAAC 11 EA11Wh, TO TAKOK111 un fir de Or, unul ca acela va
HAUT ['OATH KEAHKO SAO 11 11 ivp- primi mare räu i urgie dela
rTia OCHOACTKA "H. elllf KE H domnia mea. Incä i dupä moar-
HO CrliMp'hTH FOCHOACTKA MI17 II tea domniei mele, pe cine va
tavro H3KOMIT FocnoAk Bork Rid- voi Domnul Dumnezeu a fi
TH POCIIOAHFIR KAA111KOH 11 SEWN, domn al tárii Românesti, incä
AA ape 1101.0.1111T CEH KpHCOKSA sä inoiascä acest hrisov al dom-
OC11OACTK4 MN, 11 Toro ocnoAk niei mele. Pe unul ca acela,
liOrh ,A,A Sicp-kruiT R'h rocnoAcTivk Domnul Dumnezeu sä-1 intä-
ero, AWE AN 11 HOCPAMHT H pasopHT, reascä in domnia hi. Iar dacä
Toro ocno,s,k Boni AA 030111T 11 va rusina i distruge, pe unul
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTIIL OR 125
H M SETET 3M ;NE TVOM, d K 6,1S- ca acela Domnul Dumnezeu sä-1

A.R111H K'k1C11 II ,21,X1411/A, H M HAUT distrugä i sä-1 ucidä, aici cu tru-
StIACTHE HSAx H Cit 110/A II pul iar in veacul viitor cu su-
It% ICkKH anufirn. H CE MUM/1TE : fletul si sä aibá soartä cu Iuda
at8(1/111 11/168A2 II MSH4Hyli AospoT4, si cu Arie, in veci amin. Si iatá
7KSH/1111. EOHKO, MS11/1111.' II BOpirk, martorii: jupan Albul, jupan Do-
miSnaint GTAH tilviionotvk, AWPO- brota, jupan Voico, jupan Bor-
AET KOHKA, j AIHM11,1t KHCTIllarh, cea, jupan Stan al lui Iarciu, lo-
lidA'k Hc1)C4II1HWk, 118WAP/1 CTOII/1- goat Coica, Milet vistier, Balea
1111K1 It. HCHHC/1 CR S IrlorHum ¡V- paharnic, Busaga stolnic. S'a
impTta I. jj
scris in Arges, in Decembrie 1.
t hv AdHli KWEIM1,/1 MHAOCTTA (Monograma) t Io Dan voevod
EMT/A l'OC110,1,H116. din mila lui Dumnezeu domn.
www.dacoromanica.ro
126 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMANÁ
LEC T IA a XXIV-a
.... Z. 0 It.
v.= 0.-
4- -,s-
2 r: z
4
Z1 C*4
, .-t2 r
I
; ?-r r
41 o .. < - r '.,
r3-
" r c v4
..
' ...1.1.. I
.
°z
f"; 1 ' ..
2 1- 1 = t'u-r-
4; .... r: r E ..
...-
.:,
1 c!
-1E,.. ". ......
-r- F c
c
tc 4,
' :.¡_,' E4 :?.. z
n 1° .,.
- `r 4 . :c'
.1 ( x tr.
3: -1.;
r
':.-
4 ! ....)
X
I Z
, .... ea .. ' ;< 434r T.-.
,, 4-,
-t- 'r-c
..t* 6"..; :L. -1r 4 v.1 r
; ..0 t 1 i i 7.-- K :---
,, ct . -:: 4.
" '''
`'.
'-,. i g4
122-=_..
4
:::,
c <'1-' r.
Mk ,r ,v -2,
9
71,
tt,-
..
...-. .c '< ,r- ._ <,
1.. )t.; n -
. ;.. t-
,4 < ,,,,-, to ..c. . r!
.,,,
':.
t CZ ,.- et
-....-
.
0.-
s
"` c.
. c,...1 Z-E,-,.-
; .
,-tr 4- -
liqe it- r
t
E Ì- r. VI
, .1 1,-,, s o co .e
. i. F,
i
-1 '4, . .L / .4L
-
.
.
"1 ..0t'
r ' bil .3 'E ,,...,
.
' I..' i-f. 4-ti4 -

4
(K9,
-c
..-
i 4- ..ic X
:- r k ' ' 1
-., -. ..t-
,.1 . ,. \.f:).?..4Er-
.
4"
t ,,i:
r er a- '. "....
t
; :: :-. ,-,
< , 4
,.-.. :-....
. ,:.
.... .c 1= 'r "
.1: ... 6-: --r-
-r...
r, ' c.: -.i.- ,s^ 1.":,- 3.
,,..
L
g
1
41
....r
2 t r:z
,1
..7, I
.
'f
Z
L
...,
. i..
:3
.., r
1... e.
- '
..::: :',...
i' ''" Iv' .7. .: - .

' ' ::
.
E
....
- -r 1-
- 13 -Y-
-,-
-li ii.V4
.t '..2
- 4
5 ztL 1.7 ,C
' 4
"Z'T.
C
o. ¡ , ,
1° ( Z4
L. r-
. ''
f.
"
.3
,
t 1/4, 0-
0, = %)
_c
E
,
,
I
1 ' -: le= ;, 1. f, -1.'-cr & , ,...,
...)
4.7°1
:it' 11-.$. <t i-'.7,---2 2''''" l'
.
t2
1 ;" 1
.1: ;4 ,
;:: t-r 1 ',; I 4
.
7_
-1"
:1 4 ;-i' ". ' `,SJ
/ .,
4- x
..0
www.dacoromanica.ro
L E C T I A a XX IV-a
t El% HM/A CaTII,A Ff ONFIA H t In numele Tatälui si al Fiu-
GgRtTOr0 AOrpt, 83% IhTirkma;lk, lui si al Sfântului Duh, eu Pe-
HAHNIKAAM CH A/K111/R not NCHKOT* triman, imi orânduiesc sufletul
CH, H AAKAMIL AlOilACTH WO K'h ll in viata mea si dau mânästirii
KO3Y,R WO HMAAI HMAHYI K'hCF, H dela Cozia toatä averea ce am si
ii nmorpaA4 H APSPO 1110 C/A 2 vii si alt ce se va afla, mic-
WEPANtilET MAA0 OtrkAtO AA E Kit- mare, sä fie totul mânästirei. Ci
CE MOHACTHIHO, HA% H KOKkillilkA si moara O. fie toatá. *i acestuia
AA FCT Krk. H cemoy Cts*AFTEAE: II martori: jupan Albul Si jupan
NV:414Hk flAKSAFI, H NCS11411 IIKAHKO, Ivanco si jupan Stanciul si Cris-
H NiSHAH OTAH14$1, H KplICTTA111% tian Petru si Hanos pargar si
fh TfIS, H XAI1E111 11SIWAiik, H E.011,*, Botea, Con; Mihal si Iano si Radul
&nigh lliHrAltk, MHO, II ii P A-
11 Porca si Andrias si Constantin
ASA!' Holm", H iImp'imlik, H KOH- si tefan al lui 1) Han David si
CTAHAHH, 11 ILIF*Ail a AS XAH AA- Balin si Mates al lui Cotani si
KHAk, H EtAAHH, H "HAMM A AS Antonie Lungul, si popa Stoia
KORAHH, 11 fIFITOHTE Akrkl, H si Voico dela Ocnä si Stan. S'a
110f1A II OTOM, H EOHKO WT GUN", scris acesta in anul 6933 (=1.1.25)
H OTAH. ITCHHCACiA CTE
.- A*TO
H in luna lui Iulie 17 zile la Sfânta
x311,Af', wkegio lloydia 31 Aida, Marina.
ti A G ,c dATifsx AINil iiii.. 1
etpeacg 11 HO C'hAtiritTH MOEH, Incá si dupi moartea mea
AWE KTO pA3OPHT l 3AHHCM1YE, dacá cineva va strica acest in-
To TAKOKAPO Boris. AA (1,13011HT H scris, pe unul ca acela Dumnezeu
AA OVEHET if 3AF 11 Ift'h 6AV,X.II1liom sá-1 distrugä si sä-1 ucidä si aici
it'kli;k, H AA ECT HPOKAANT WT si in veacul viitor si sä fie bles-
OT11,A H OHHA H
,-- GitioToo Aoga temat de Tatäl si Fiul si Sfântul
H WT THI CKATIIIK WTE11,h 113tE Duh si de cei 318 sfinti pärinti
K -1% IIHKFli, H AA ICT IOyAlillit El dela Nicea, si sä fie al lui
illITHI1 II H Ail MS E .C1010C'ATIt Iuda si al lui Arie si sl-i fie
OKlATLia Tpounta. H HAKItl crkryk- protivnicä Sfânta Treime. *i
TIM : MOVIAll Foirk if MOyilAil iarási martori: jupan Golea si
lIIH011'k. II jupan Mircea.
') Atragem atenlia asupra formei românesti 4, a /u to, inteacest document

slay muntean din 1425.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXV-a
,----s- -.:1
/ .:::. .9
.--
..r r
i.
. ...
' ,° '''Y r' --,* 'N °...' (t): 11.(c-- ',',

( 43
,st 1.
i t
s
1 -
t" b
\45 .10
C kY, r 4 .
Ca <I t.
P ....'. 0.-_,1 ... .1.
.1.#,
t \A
1 ,
P <a k i I d) "NI I
. /- t
1.
-r"54
.ii
1-,%---.°
-.-,; >
i..1°
--- a
G .:; .
, o, ,
7. N..".
a> l 1 a
- ..- -
k
t ,., yi. so
t
- ,,e5
tJ
. 4
: --
t >t (or
C*--091
t ' kg .4 kg '%."----s 'n--- ettko 11----''' 4
':-
'4'3
-.so i (.3 ck -14"---' 4" 1.-
t. l 4,E+ t '-
-
2va ..,
t
t
...... -1....._,0 ..,,
,:k ;-
..,.
- . I-71
e .: / .
t
,
.
,- ' < - (.v

. "1"-- 4.,
t.--,?¡
t t
__
<
0 74"
°C'
;""t'Ll
o
11 4r z
..4 ''.z*'
t-
.
,..
_ -1,
-.- It. t._

ti
*-%"- ° :
...0
.. ..
% L---,
,,,,./ -
(.
t 1----
tta t
1
1-- 3 (,.t <-- '
0
,
o, to -&-a--
-,
t -Irk 'zcl la -t, .
,z)
,
It( t14
. GI I
tb
..<,_*j .?
4 , TS.'''... <
.`_.,t a
:
N 9 \-1- 1.Th
. 'L
0 ....., L--:t'' -1-

-4.-.t....1
.v
,---.._.---- ...- .
,1).....; o
, ( 11
.,.".
< .1-
.
fy.
t.-. .
1.
.--
4..'
-o--1\;.:
. >t e .0G. \1V :4,
..---,S
1. 1 1-----, .,s___ c,r--,!_
jl 1 i :.'°:'. i N'
tr-4-3( .
ea il___..:- N"..' s".
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXV-a
t 111114orrTWAA &maw" Iw t Din mila lui Dumnezeu, Io
AWAY &CANE OfKOM H ocrio- Tänärul Basarab voevod i domn
AHH% 111.111 3IMAH XrpognaVii- a toatá tara Ungrovlahiei, dä
cI«'K, J MEAT ocrioACTRa MH CYE domnia mea aceastä poruncl a
110K-kAllYE rOCROACTKA MN AMA'S domniei mele hramului si läca-
H WEFITM11 HAIIIICTHE II RAAAH4FIRE sului Prea Curatei Stäpänei noas-
HAWN BOI`0110AHRE H HpYCHOA*KH tre NascAtoare de Dumnezeu si
MAOYE H OHMTOE gcngliTE, MOHA- pururea Fecioarei Maria si a
rrillIpto WT THCMEHA, IaK0 AA MS Sfintei Adormiri, mänästirei dela
CAT CGIA 30EOMA HA HAW: HIS- Tismana, ca sä-i fie satele zise
MINA, H ilish1Awironuta, H My- cu numele: Susita Ti Jidovstita pi
KOKER, H Ho Twit, H WEE KAPOK- Jarcove si Potoc i arnandoul
FIFPFE, H lJ,pOIkI, 11 GiV140116II,, H Varovnicele i Terovät, Ielhovät
GAVOICH11,1, H Bap", H OCTFIEWII si Ielhovita si Bahna i Gostiesti,
lk IIISAELF111 fi0E0THIPLIH, 11 MO AA care este in Giuletii lui Bobot-
A15 ECT HIM H VVXARA, H 11H WT nici, ca sä-i fie ocinä i ohabá
K wrome HEHOTIIKHOKEHOIIII0 WOH3- si de nimeni neclintit, dupä po-
MS rocrioAcTsa nif. H KAN KOH runca domniei melc. Si orice om
!1o:4M1 XTET AAKOKATH S Twro va locui in acea siliste O. fie
centi 11 Aa OCT CAOCOAHO HM WT slobod de toate däjdile i sluj-
K-hCEKIIK ,A,AiKAAX' H CaS}KCAK Fl bile si muncile domniei mele.
IMEOTEK POCIIOACTEA MY. 11 H FIK Si sä nu indräzneascä a-i bäntui
UI c iwker EAFITOKATH NH IlpAKH- nici dregätor al domniei mele,
TM POCHOACTKA MN, 1111 CAAH,S, HH nici judet, nici birar, pentrucá
EHIPIYE, flOHOKE KAN KOH WET EMI- oricine li va bantui va primi
'POKATII, WF1 WET IWYMTPI KMHKO mare räu i urgie dela domnia
SAO H worYe NWT P0CI10,A,CTKA MH.11 mea.
t ilImAY &caps KWEKWAA,
1W (Monograma) t Io Basarab cel
MHAOCTLA KOMI" ooroArimi. Tank- voevod - pecetea - din
mila lui Durnnezeu domn.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXVI-a
: ''''..--- . , -2,,r.!?-rr.."-
.!:
'-''-',
.. : "Nr--- :.
' '
1: '
4
. -..ar,,
'i :L.!) .-- 1
- -.F(.2 ¡,,
7 - i i
i
-1;;----( R. -t.-..72-....
t ,,,
a,....,..
f,.. -
( , .----'.-.. --r-- ..t.
1
'. -
1--
-..
.
VI
, --c747:c.:.
......----- ...
4)rI
.. :--
IL-. -0
.4 ,
rrli f
, W.w.c.
'
"'Ws
) o... re . 1
.Z
*. -r t rt. e C. I .
,, 1;1;.------
..
.
4
- .
,.1-(s tic 7 .. r
q'5. 1 '''' .... -'f' . ,
,....-
. ,,.), f-a,:. ;IC y_c---.
..-
,...7____
- 1,---..,
'..
..1...
*
,
4.
A
_ '
c
-!.
. 17-.
1.4
1 '''s ( .,
'
4...1.rf: ,-,,
,
.....
(.,-, i i --,-', V
-7,
-... - .4----
...I, .
r. 4-, , -r (- r...:,, ,1-
,
......----,
-z--. E
4,-i
V) r ''- '.' _.,:-_, ...,_,----------__ t
r c°' ..f. '(1,.- G.,. z..--,
-V --en n
L
V r '" I, z '
r-:_
- (rgi) :t. t- -r: m .
-
r --4- -
1,41)
--.. -t,--; :I-7)

0
- (0
; :i fI- i
-
-,---- t4
..."-F
V-
.1. ' VI
(4 -.. -,Q., -,_.....
01
..---- T w
0
.
r
0 . 1
t. ..i -;---' .1 ''`----p ).-4-7

Cf i -) c7s., -ill r k-....k .. .
3 (r 4.- ' -...- r( :.' ...I., , i

E
....--, 3....... --,p.
- .4 ,....
g -4 v- --,--...., . ,c
T. -'.
L
(Tz . .,
¡._ .r
4(f. 3--- 3
(:-4.
........ 4.....--.
,....,....,
7:----r,._-i
4 cI ,
4.7:
-*ki%,.)r
- . ..1...-:::!:
,,i
' % t't
(f-",,
...,
....--_ 1
, - --fr''
. 1-
'
- ."; :, vr rs,-;-, v): t- ..... L
1 -C.' ( ''.,,, - : '

L
:a
!T.::
11
t.
a, .4,
i___ :
- r-.
--,---) t -...--,-) ., -4 - ... -s ' ,-,--,

: .-1----7->i)
,t, e
It--`%
LI
o (<,
--";-, g
F CV 7
r. h
'
- (---:- .e4 ' -,, ------"'k--
-,
-...--t-
'r
3....) ... .,
_
V:4-F (?: -K ,
T-
.
t
i ..; .
ta -4-1 , ic.11
t
I,.
-
. - r-
-.---
ci
-.C. r
tt 1.77t
F t (7! r
``.
; t.:
1
--...-
.----
-
*: --- - - -
.
-
i
t. 3 , -6 --..--) s --,-7--, ,,,,-. --,---

-'3 3 t.r) ;. :4--,!,, ---, -r--- 7
r
L: - '
,
7(--7 7 - .
_ "..1...
.
- -.: ,- --, .
k ' 1
www.dacoromanica.ro
LEC T IA a XXVI-a
t ItIV &MAY hacapAsa KOH KOA,A t Io Basarab cel Tândr, voe-
H ocrio,N,HIM, IIH III ET POCHOACTKO vod si domn, scrie domnia mea
MH ,A,OEPHM tIpTaTsnm POCHOACTRA bunilor prieteni ai domniei mele
MII, CASA11,8 H nlykrapom WT Boll- judetului si pârgarilor din Bra-
HIM, II TAKOSH KH POKOpHM H sov. i asa vä vorbesc si rog, ca
I 111.)CHM KA KO MOH AORPH HOTATME, pe ai mei buni prieteni, precum
HOHOKE KH C,RM H 110-6K0 IIPOCHAI I v'am rugat si mai înainte, pentru
3" AKA Aospa sHAapa, EA HH WO doi buni zidari, unul care va sti
41E7' SH A Ari IlOKOET CI% Kepdmvi- sd acopere cu cdrämida scobitä
AOM CKOKEHOM, A ApSrit ,est II AM (olane); iar altul sä-mi facä o
41111111' 1 MOHACT HP WT KEpAMHA8 mânästire din arárnidä si pia-
H Clt KAMEHYE. GEVO paKt KU MO- trä. Pentru aceasta vä rog slo-
AHM, HSCT*TE M li Hr, A ocno,N- boziti-mii iar domnia mea o sä-i
CTKO MH II AA HM HAATIM KAKO plätesc cum va fi drept. i de
Ill IT EHTY HPA KO. H HASH AA CI asemeni, intru nimic sä nu se
II II IVA HE ROET BA HEKOIO PAROTS teamä pentru vreun lucru sau
HMI 34 p43AmipHIIRS, IlOIMKE 110Ilt räsmiritd, pentrucá Dumnezeu
TOH HE AACT, ESAY KA KO WIT 16 FITY, aceasta n'o va da. Fie cum va
TA KO MH fiord !URIC HOPA H TAKO fi, pe Dumnezeul meu ceresc
MU AA W 5 H RepS HHIIIA II AA CE HE si pe sufletul si credinta mea,
COHT. H WO H 3 "PIET HA ill% CAS a de nimic sä nu se teamä. *i ce
HAAOT.Y. AA [-A KoSHTI., H Bork va spune sluga noasträ Balotd,
It II 'SKEAN T. [I 0.-1 credeti. i Duinnezeu sä
vä veseleascä.
t 1W ilinart,T liacapasa KWIKWAA , (Monograma) t Io Basarab cel
MHAOCTY/i1 EOM (EA POCHOAHH k. Tândr voevod din mila lui Dum-
nezeu domn.
9*
www.dacoromanica.ro
1- '- _
,.-,,......,
4 el
"7
.0. er,,,,,,,4f.-.7,7:41,:1,.-1,,,.,:, el II rgt4 '177, 1
"71°
poye%
f:1"":.
4.94t..iirì 0.14°0910 7' at
...,
, r".447.
1401ie
,,t, i ...._,
. i 4.- fro ecir ..,,,,, eft to e Tre; si ii...-
...-'4`74. r'Nr--,.., -":"T'' ,--7--)
to Ad 1,4 If '7,...,71
'
A4
V 1
f GA .4,
I-FP,
e
(-7 C-7"
.
---
6 -1-rf '
tri 44Df Ilrafa,47.44
(---7
r..-ii ired 1;144,44 d y.roaak,6A7::..,..-3-- rlr -
.4
1,,
44
.044
:6
.
e
elf -Icy e19.: - 1..:, ? ,1. A-77174 '" e -^-1,-- , . .L. , -N. --
04,154,.."r..,p.,,,,,...,,,,64,.r,idl ,,,,, .......,;_.-
SLAVO-ROMANA PALEOGRAFIE DE MANUAL

,l'
.61 . fri "
u-IIAxx u viIDa rl
......1-----1-r'r .. .
...................._
Srt.; e v-'
r e-
-7 ,
aA ti ,4-
-
s ,
....., 1714 R; ,--,..---;,,,, L
z. ....._-..
.-
( , .
"4 ,(..A r 's, géV*. JA 4.1.1-1/ f 2,..'i 1 - - 1-7, '.1:
...., id ...----
,_.ii ,rt.,,...--4- 1 I ,-
,...., 2,
...Toter, .: , , .--2,-
(11.
---7
A 1,411 Li sq.s ri
".."--)."-- -.
I term(
- .
ie,
-LT--
C..8z , a ; ; .0.14,.. ie
.c"--
..--ezj I,.
a -7 ni sA
' --"''-
V. , -7
/.. -A
Al -- t, - Z
----1%.- t
'A ''''-'-- -
,/7
, , . 7 '--)
/
Re 4( -5.) te
-
004?
.L..,
-1,
,i01
I
6'2(4;44 ISY.et
.. ,....1 kit ''" ty44);')/14 fA et 1 ' o 4 "rill x ---r.-------'
1
0
s".--i
.
....,...1
.tIrr
,-; . tlf, ,4
" 4 - i If
,..---)
-r-
ei&A-- -
''
e A
Hi a At 1, 4.4 p....erlitioN
-
- ./-1"
I
%="i"--.1 " rl -"4-

.
."
T' .
31,4,1
Atz
.er --2..., , f_.,-. ---- -4
...---7 í 7
i
.
tir) .
"..." i -177ePie (eV 0"V rr; t ri ift\/;4. - 4.,.-1.4.1 (if ,AseifivZ
- rT 47 (if 4
'
r e
nt t
A
ri/r
ri'Ver"r-)4 4A -or I 04
II/
. -"NKr -711,
er
6?7go 1
rr,0 1f ilrq a.(1-7t-TA.X:rt'\;
,
: .11
.
,.---";--
)1* -
(,4 _Ad
AC1
j
e. +.
- 6%. _4?_:,1-etL .v]

www.dacoromanica.ro
r
- __ ; ..,",11
LE C TIA a XXVII-a
t IIH1UT MSHAH Aosponuip t Scrie jupan Dobromir, mare
KMH1:11 EMI KOAltIOKCK10 CTIO MCA ban al Craiovei, aceastä carte a
K illirA KAAOTkli KAH, IJKOME AA mea lui Calotk banul, ca sd-i fie
MS ECT W14111b% S CIAO ilHnoisSn, lui mosie in satul Lipovul, par-
MAO 11
KlulAHOK KKC4, WT nocKSA.T, tea lui Balan toatk de pretutin-
nc.ufau IO CT HOKSHHA 34 x,-i, 4C11.11H deni, pentrucä a cumpärat-o cu
OTOKII. H HAK ECT HOKSHH R440'1' I. 4000 aspri gata. Si iarási a cum-
EAU WT 11113AH 11 WT To; pärat Calotá banul, dela CAzan
AEAO HA% It'itCA KNE EAHK4
. .
CE
,
KO-
.
si dela Pátru, partea lor toatä,
Trr H36114TH, 3A XKT. H !MK flO- oricat se va alege, pentru 2300.
KSIIH KAAOT'It WT Kid11111,11 Wk. H Si deasemeni a cumpárat Calotk
-
WT GTOIKA AMO HAI 11 WIZCA, WT
HOCKSAT, 34 xISIr ACHIM rOTOE.H. H
dela Cápätâná si dela Stoica, par-
tea lor toatä de prettitindeni, pen-
114K HOKSIIH K4AOT1It 6411 WT KF1(1- tru 2400 aspri gata. Si iaräsi a
TOD H WT IISHSA 11 WT X0II,HiVk cumpärat Calotá banul dela Chir-
AMO HA% vkca, II WT IIOCKSAT, SA top si dela Lupul si dela Hotilk
xrviru ACHOH rOTOKII. H HOKSIIH partea lor toatd, de pretutindeni,
11.1410T-it 6All WT GT'KHrit H WT cu 3750 aspri gata. Si a cum-
HOSA ,A,EAO HAI EMC4, 34 íi ACHPH pärat Calotä banul dela Stângä
rOTOKH. H ripo,A,AA,otne CTE MIME- si dela Boul partea lor toatá
pool] A1OATE WT Hurl* Aospe goirk, pentru 900 aspri gata. Si au vA.n-
clkc S31I4HTE IMCOM ¡mammon% wT dut acesti mai sus pomeniti oa-
rOp H WT 3AOA. H II nipTSpY6 cST : meni de a lor bunl voie, cu sti-
IVT KPEREIIIH, X44%34 H WT X$11E3, rea tuturor megiasilor, si din
&WES" &PEEK, Fi WT oupT, deal si din vale. Si márturie sunt :
11,HKU14 KATAX H WT KPOKHA, IIrh- din Cretesti: Hamza, si din
KSA Or04sET, 11 WT RiVitEC.KHFLPH,
11 Hurez : Barbul al lui Mihnea, si
,A,SMIITpti BAH H BAH KATAK H VVT din Goesti: Ticsa vätaful, si din
ATM, PAAVA 6411 H wT Kopum, Crovna: PArvul logofät, si din
KAAHH AlVrO*ET H H B4651111 BEH: Vâlcänesti: Dumitru ban si Ban
riot HOCTMIIIIK H WT liEEITSPE, vätaf, si din Diia: Radul ban,
PAAVA B53i[cKSA] (?) HOCTMIIHK H si din Comes : Calin logofiltul
PAAVA CHFIS ÂS"HTPOI H ivT si Barbul al lui Benga postelnic,
EFFOKOKEFIII, A4HLII0A HOCTEMIIIK si din Cepturoaea: Radul Buze-
H WT ELIMKOpH, 11 lI5II5A H Toamp (scul) ( ? ) postelnic i Radul, fiul
H WT INTSpa, OTOHKAH &WAX H lui Dumitru, si din Bräncoveni:
WT G-kKA, Xp4H4 KATAX Il WT Danciul postelnic, si din Vrâ-
['pow H, lISHSA. vor : Lupul i Toader, si din
www.dacoromanica.ro
134 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANTA
Citura: Stoican vätaf, si din

Seaca: Hrana vätaf, si din Grosi:
-
MICilCat II iWk011,1 10/1 KU Aki 11,
.-----
Lupul.
S'a scris in luna Iu lie 28 zile
It% ATO x311E. in anIll 7085 (= 1577).
www.dacoromanica.ro
`' f.i. 5,ff -47 -; 11.k. , -
1.
1 G.-". .. , ., . -: - -
'., AAA oil 14).671-Z i C-#43,A.v.-bil'At it.etkr4e7rb Pletf.e.:.1M.L'oCriottrifloEM/1/41410A0\iiil.

i
moot. `f ritiit.Nkri 4M f 1414 vPOH eCtiM'isAHCireA/V13N Atitill/L4.6 0 c,k ,,,A.4; f 6
Kira-Pi At 4 bOy 01"7, li A tiEr 0 I tAri,1 cu rev i 1 .0.4:t t diArAt 0 NI- triorApt
1A '
til ri,Ji.-1-*-h '14010y:174C6 gL-4 u.-1 4X1 1:1"AHAti/ t
C
A ' ,:-. t;-, -1, *.417 of" g -12 E -
viloal
- (ii/ I i -._ i - .
i4h4A1iE t ei2:1,tiA4t4 ACrr"7" et 5,4 trivrefoyzrictiedx-e,A. iiirrot.tApimilif .

0_4,040 0 ::,C e o ti A y Tr * . (-4 4 eiml,+ A y -1..2.9..yAl.. hi fg " "1 6 > ,
t/
r oI
s
"
HOII11031 IIISNIIIdf13
..
Aluf.i.a.r404,1:51* 4 sisfa,r1i4idvillA . A r4A -rva 16-4'' :42 4P Ar i.v - i tic en .
' rt
A...biujri
i...
---
'
m e 4t4e4 . ''
(IWO . 4/1E I< t ANAPkr5dF130.A'rilf.'.., fliAaverk ,6104ir ri,
r.:461#44.
.-.
.
4,." ' A- I 6 '

1
moAeog,cicfm . nuctk ,coyç9Yd- a 41'.._Sit<1 -,-c-16(.:, fr""h-firnA01,Aelii 1 ..
E
., .
.:
,...._,,..L.-._
_.......,
.
..
-IIIAXX
9
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXVIII-a
t IIIHAOCTTIO COXTEIO 4Whl flill -I-Din mila lui Dumnezeu, noi
CAHAP'k KOEKOAd, POCHOAAOk 3E0AAH Alexandru voevod, domn al
1110AAAKkICKOH, illiHHA11% 31-18NIE- tärii Moldovei, facem cunoscut,
!INTO NC% CHAWk AHCTOM 11-A IIIHiWk si cu aceasta carte a noastr,
OrrkiWkilicro HA Hk 01r3OHT'k HitH tuturor cari o vor vedea sau o
E0 OrCiritIHIHTli, oace KAM OrIH- vor auzi, c'd am fácut, pentru
HHAH II BA AtY.HITE ,I,AHIrk ,Vkilii% pomenirea sufletului strámosilor
Hil fr\KOK'k HAMHX H SA NAME SAO.. nostri si pentru a noasträ sänà-
P"ke li H AAH ECA1111 MOHACT%10KH tate, si am dat mangstirii sfintei
CKATOO 01f311ICEHTA XI111CTOKA, HITO InältAri a lui Cristos, ce este la
Ha 1hA111,111IMO1H, OAHO owo HA Nemtisor, un iezer pe Prut,
HOST* HA HAIM liSiffOICA'h, HHKOAH anume Luciul, de nimeni ne-
HEINNIIOSHIEWk HA K*K111 K'kil 11-61/71. clintit, in vecii vecilor.
il HA TO K*11A HatilfrO POCE10,1,- Iar la aceasta: credinta dom-
CTKA ll K'kILHEIMCaHHAPO iIMKCAHApa niei noastre mai sus scrisului
KOEKOAlt1 H K.kpa ovc-kx. soracrk ll - Alexandru voevod si credinta
A1011,AaKCKItIK. tuturor boierilor moldoveni.
I1HCAH Or OVIAK*, K A*TO xS111,31 Scris in Suceava, in anul 6917
lioEMKPTIa g, pSicoo GPATIta AO1'0- (--- 1409) Noemvrie 7, cu mâna
,O,ETA lui Bratei logofdtul.
www.dacoromanica.ro
LECTIA
T a XXIX-a
. '" ''''''
/:: 2 ,"" C." 1.,
I
)
.
... .,
.
4
nr ..;
A-11, I re S,1-;.1 fe, .....A1Cnr
r
.1,-,
1:1
r I . I. ro 4- ,-T
--s^ 4
t,(111 41irl tf,"14 1,+.411111-0,14f;7..., 40
.
.,.......v.4.r..,
"j., --,-.., nfelrols}4i#14 ,..-s2.1."H
i C".
r 4\e'eAdi .
. ' Li tbr4sf --flr 0-.71; -yoikVe.Int4
1 47..6.. 44e.....s.J. r 1 7 --:, ratt.\--.'7-1"-11-1(rIr
ft" e
2 -,......;.i -vc-1 J 4 LOS pi f d-- Jril LAIN, or°71"._11
1.X......._. k
C;/..41,"041;,,,,
c---
es -.,-% ò am #1,-.-1Thil ti-ii ' r-irir4
.. t
14 * e t r11-11 tgi ,, 1
4;1'0 1 14.,,e, tAlriX.131,:. CIN 4
, 41.17 $1.51;4"1-4. Tr, & 0 .... V
sg9t 2 4% -4, pi. ,..,.. 11 I i
6
,-.4.--,i ,
r '
if i Ns o ,^%/,4-49 e, 0,4 #.9 r( ty-x o
ji...a.ft ri ' el e'? /7-
.
i 1- -., r ''''
...Jry .4X ort ts 1/41/42 /4 1 pt t ti . 1:1.4 -a-ca a erripi rij'ArH
r1 19 'Z'''' r"(Trtp(.1.
-
e,:'
,-..z.- '14
i .
,
er r f, it .,..
1 ZS, .....--, o
. ,..0 ,...1 6 frr4. ,
i At
-° ..44ti,..9
r, - '
www.dacoromanica.ro
L E C T I A a XXIX- a
t ill HilOCTTIO Eotano tHtd GTE- t Din mila lui Dumnezeu, noi
2PH-6 KOEKO,A,A, rOcnoAairk 3E11MAH tefan voevod, dornn al tàrii
itIOMAKCKOH, 411HHWk SHAMEHHTO Moldovei, facem cunoscut si cu
tIC AWE, AHIICTOAWIt 11.1111HAA% KTO aceastä carte a , noastrá, cine o
HA Hit 01r3(311T1+ HMI 0VCAk111111HT% va vedea sau o va auzi citin-
HT8HH, ONCE 11(10H3KOAll OCHOA- du-se, c'd a voit domnia mea, cu
CTKO A1H A061161Avit 11 11.1111HAWk 01r- al nostru bun gAnd, si am acut,
MIICAOAWIt, H OrMUHKAIO SA HAM pentru sänätatea noasträ si pen-
sApAKTe ll H SA ,A,81114 CKATOHO4IIK- tru pomenirea sant ráposatilor
111THI flOAHTEAlt HA1HHK., H ,I,AAH 11 pärintilor nostri, si am dat mâ-
ECA1H MOHACTH1110 WT 110AHH TIM nástirii din Poiana trei sälase
HEAJAAH 11,11AHIICK61 HA IIMRt : tigánesti anume: Slav H Arlovea-
GAAKit XrrhAOK*Wh H KOCTE Mirk- nul si Coste Negrul, ginerele lui
NTH Gmlittoint 3/AT1', H 11411K0r- Slav si Miculitä, sá fie acestei
Milk*, AA ES,A,ST'h TOA18 II nirk,A,- mai sus pomenitei mânástiri, ne-
point-IOM'S MOHACTHp10 HErtopsitiinn clintite, cu tot venitul, in veci.
rit itcklImit Aogo,s,ontrk HA KtKH. Iar la aceasta este credinta
fl HA TO ECT wkpa ocnori,CTKA domniei mele si credinta boie-
AUE, 11 H K-kpa KOtAirk FOCHOACTKA rilor domniei mele, tuturor, si
MU, KAK, H KEAPIK6IX ti MAA11.1)C. mari si mici.
111111CAAls. OAWLIA rpAMATHT OV A scris Oancea gramatic, in
-
laOHAK-k,
K11. K.
K AtTO ,<SII,AAK 11 10HYA Suceava, in anul 6942 (= 1434),
Tunic in 26.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECT1LIOR 139
LECTIA a XXX-a 1)
.40.mikrgoikalitiNA
tifOiliQH.4,40,1000,01thr
linfil"NOCtALENEL,
.mifififi5troMOM gall'
.-iffoMiifi:OvigfAtili41:0,44
'Iv- 0.4 o-ii. q111,401.A...tim w
lelpawaini
1
t IIV GTE4s4l1 KOEKOAA, &MEMO t Io tefan voevod, din mila

MHAOCTTIO ocrio,i,ap6 ROMAN II 1110A- lui Dumnezeu, domn al tárii
AAKCKOH, CIIIIK For,i,AFIA KOEKOAIL Moldovei, fiul lui Bogdan voe-
Ch3,1,4 Chll Xpam Kit YI Ark Ihrk- vod, a zidit acest hram intru
sacra BOr0f1O,A,H11,11 H tIFICTHAO Mt numele Prea Curatei Näsckoare
POK,S,ECTKA KWTH Kit mooch OR* de Dumnezeu si a cinstitei ei
H rocnommi II CKOEH IllapYti H CH- nasteri, ca si fie intru rugä sie-si
HO" frO i1ila8FIA,I3S H KorevaiS, si a doamnei sale Maria, si a
Half H C1t3AATH HA II tlaCih, K A*TO
----
fiilor lui : Alexandru si Bogdan.
,AA" iWkCE11,4 IS" ji; H ritlIrKIIIHCIA
.---
Care a si inceput a se zidi in
K A*TO x3E, 4 ll OCIIOACTKA fro
.-.....
anul 7004 (= 1496), luna Iulie
*TO MA TEK-ItllIEE arbour" HOEM- 4, si s'a sàvârsit in anul 7005
KIITIA 11. (= 1497), iar a domniei lui anul
41 curgätor, luna Noembrie 8.
1) Exercitiile noastre paleografice fiind grupate dupii dificultiti ; dim in

L ectiile XXX-XXXIII cite-va exercitii de o descifrare mai anevoioasi.
www.dacoromanica.ro
r.
-,
LEC TI A a XXXI-a
G'
-:
_
' 5
1101141111¡:.V1MCIH .
;
.-
-;.Jk-
1QUicH EWL01,cli. . N.;
EATQ51101-QTCH , .
'
t GAOL% PCHOTOKIle1 ¡venom,'" Elena a Despotului, doamna

lid To KOfKOM HOKOHlitq0], C Pc3. ráposatului Petru voevod, a zi-
[A]" C101 gpam K'h, HArk CKATOr0 dit acest hram in numele sfân-
K GIHKOMOIrtIEHHK EWPIIPIA K1% HO- tului marelui mucenic Gheorghe,
TAIII1110K TOld'It, Kit Attu I rfoc]- in targul Botosanilor, in zilele
no[Aiiim] EV GTE*A[I14] KOEK0,1,A, II domnului Io tefan voevod. i
C104'41011 K A*TW 3A10, Ark- s'a sävarsit in anul 7049 (= 1541),
CHO COKTOK(ITIJ . luna Octomvrie.
www.dacoromanica.ro
LEC T IA a XXXII-a
t H3KOAEHTEM MTH," H Cl% HOC- t Cu voia Tatälui si cu aju-

Irk tHEHYE[M] Glom H ClOtrItHIEHTEM torul Fiului si cu sävärsirea
CKATOr0 II ASKA, 113KO'1H RA4r0- Sfântului Duh, a voit, bine-
1-HICTHKM H He Tommie° EV cinstitorul si de Hristos iubitorul,
RACHATE KOEKOA,1%1 AMMO-
Io Vasile voevod, din mila lui
II ROKTIO
CTTIO l'OCHOA,Apli 314M1H A1011A,t1K-
Dumnezeu domn al tärii Mol-
dovei, sä zideascá biserica in
CKOH, C'h3Ad qpItK Kit HW CAA,
mijlocul cetätii Chilia, unde este
PHA, HHATHIICKTH, HAWK' FCT Xpti A%
hramul sfântului ierarh si fled-
CKATOr0 gpana H 9HJA,OTKWOH,L1
tor de minuni Niculae. i a ince-
HHKOAM. II H H444CA SHAATH K irk- put a se zidi in anul 7155 (= 1647),
-ro AWE indflTd, II H ClkKirkWHCA Martie si s'a sfarsit in anul 7156
li ATO OOHS, m-km,a Mau A. (= 1648), in luna Mai 30.
www.dacoromanica.ro
LECTIA a XXXIII-a
.,..
,
.
.....ERM 1.1115 it 11 4titER,MttAlli15;iMoTi,20
rgesarkagt 7 ! ; 7 7 r k e r IT i x t i o i i t T i v a a i 0
fifttrovrkiiiRgogsfAnjiivoiMaticut
2,011;ffc'reaatrj2iiirtimmit*tilapAtfiti%
tu,AtEtRi5ToltopOMMOIctrioTaiiiiirswcill
CINIISMATkE:10.ir,x5r176,0styWrtratalk
korm,,EIARAxi.c¡pff.;Tacizi2,1),V,OplEopkii-jilt
OisCCItaffStiSkWY
t H3KOMHTEM G.)T11,4 H Ch HO t Cu voia Tatalui §i cu aju-
CIIklIUHTM Cuss, C6KpliHIEFITEM torul Fiului si cu sävarsirea
GKAT40 ¡Me emus. GE Sso AS Sfântului Duh, amin. Iatä deci,
pas KlitlAHICtl Molro Ivaca Xpurra II eu robul stäpanului meu Isus
Hamm RAJA% EMI CkC RINITTEM Cristos, jupan Vladul ban, ell_
CH HOMAN ASMHTOS I1frhK(1446 H fratii sái: jupan Dumitru p ar-
hashed CfltITtlp, flO,IHKWM CT» MA- cälab, i Balica spätar; am in-
TH XPAM Kit AKHH B4C4NIGt1 11 Kt"- ceput acest sfânt hram in zilele
!MA& H HOTOM 6ItICT Kit 34IIS- lui Basarab voevod. Si apoi fu
multi Amoo KAM Aotimm AO- in pustiire multä vreme pang ce
CTHP10 H 43k pas Iraq Xptirroy am ajuns si eu, robul lui Isus
7K8114H NASA KM iljIMMILI Il CkC Cristos, jupan Radul vel armas
MONA' 11 KfitITTEM »MIMI Hp.krio CH"- si cu fratii mei jupan Preda spä-
TAP H GT(10E HOCT*IIHHK, ¡WHICH tar si Stroe postelnic, nepoti ai
HtSfldFfh KA4,1,8l1 EMI H CHHH KS- lui jupan Vladul ban si fu ai lui
11411 NASA SHE KM apmaiu, MH ;KE II jupan Radul, fost mare armas,
KHAAXWM CT» CKATOE MECTO KM) noi insä, väzând acest sfânt loc
(CT HEFICIIPAKAEHO, T*M HAT nui cum este neisprävit, pentru acea-
cknoTpSA,Hium H 110,21,KHroxwm sta noi ne-am trudit si am ridicat
cTio J CKATKI xpam H SKpacHrom Kit acest sfânt hram i 1-am zu-
MOMS CK4"TOr0 40KTIp4')x4 Writs grävit, intru ruga sfântului ar-
sailors HFIKWAH IIIHPHAEKEFICKW. JJ hierarh pärinte al nostru Niculae
H Mid ISTKPIO,HKWM H ChTKOPHKWM Miralichianul. Si noi am 'Mark
CTIO CKATH x11441 Kit AkHH snare.- si am fäcut acest sant hram,
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL LECTHLOR 143
(11-1CTHKAPO H rourrismosffisao Itv in zilele binecinstitorului si de

Inuprk II RIVERWAtt, CHH KMHKAPO Hristos iubitorului, Io Mihnea
H II(PkAOSpAPO 1tV 14Alla4HA,118 gW1-1- voevod, fiul marelui §i prea
KWAtt. 1104HC1Q iwkceita fltiptin il bunului Io Alexandru voevod.
KIIH H CkgpitlIIHCA M*Cflkit 10H ri S'a inceput in luna Aprilie zo
AkHH, g AtTO xatIS zile i s'a s'aIvarit in luna Iunie
8 zile, la anul 7096 (= 1588).
www.dacoromanica.ro
EXTRASE DIN DOCUMENTE

(JURIDICE)
r. H KAN KTO )(TIT AOKHTH r. i oricine va pescui fárä
GM KOMO KAASPOWM, TO TAKOKH voia cálugärilor, un'ul ca acela sä
,A,A Slide IIIE PA 1.1M1 SKKATHTH stie cl-1 va prinde domnia mea
POCHOACTKO A1H TEll E A18 KM% HAKE- de i va lega o piatrá de gât de-1
BATH KAMEN HA rp.KAS TE(1E ['A t1EA1 va arunca in apá.
METH ST H WI% KOAS.
2. 'DOLMA TOPA WO HE KE HAA- 2. Acel orn care nu va pläti
THT KAA1S CK /ATOMS MOHACTHPS varná sfintei mânästiri, ce-i este
[Do ECT AOCTOAHTIO, TAKOKAPO MO- venitul, un astfel de orn sl se
K-kKA TAKO AA SHAET EN CE KE HA stie a se va pune in teapä la
pdi)KEFI FlOCTAKHTH HA 600A. vad.
3. 11110:KE ALE rhmoT0H)com H 3. Deci, cercet And 0 noi acest
MU TOT HOCAAH 1111 SAHHC H OE- din urm51 zapis,, am aflat 0 am
11* T OKO M H 1103HAKOM AHTEPA Fro recunoscut litera lui, cum a el
KAK 0 OH cam cli cgovh pXKOA singur cu m Ana lui a scris.
11 HCAA. (Doc. Vasile Lupu. E vorba de
scrisul lui Stroici logofritul).
4. Trra ami Ill E AOCEPAA CASA 4. Acea sili0e a dobandit-o
HA Ill Cit SONNIA, HAS EHAA 30CTAAA sluga noasträ cu uric, cáci a
POCHOAAOCKA PAA 11 EAU" ASuut:1- rämas domneasa pentru o du-
RH HS WO CE SEHAH EAHH P1Yh11,11 §egubinä, pentrucä a omorit un
HA THK roTapti. grec pe acele 'hotare.
5. ,A,A KrItilMS TH ACHPH rip-kA 5. A dat (la) arsmä 350 aspri
up-Krapom WT P H EH WC H ocr1oA- inaintea pargarilor dela Râmnic
CT110 M11 KOH. iar domniei mele calul.
6. H A4A AAAAMAIN [IAA, n5p- 6. i a dat aldamas inaintea
raflom WT PHEW-11C ACH1111 CH. pargarilor dela Râmnic aspri z5o.
7. IN: SAA ECT EH" KAC1111A LIMA 7. A intrebat Necula pe toti
110 E'ItC11K EpATH WO WT CIAO lb- fratii lui din satul Lazorel: voesc
sopm : Kolinin,H AN K &MTH CTIO sâ cumpere aceastâ parte a lui
AMO EMS HAH HX ; A 011H ECT EHAH sau nu; iar ei au zis cä nu pot
PEKA'11, Up HE mor,mT Aa Apitatwni sä tie pärtile kr de ocink ne-
HEPOKE AEAOKE SA 0,1HHS ; HE MO curn sä mai cumpere alte ocine
AA CE KSEIHWH APSSE 0,1HHE H si mosii.
A*AH H H.
8. ocriommo AM 11101PAIIIAKOM 8. Domnia mea a intrebat in
8 AHEM POCHOACTKA AM H WT divanul domniei mele inaintea
www.dacoromanica.ro
[OA KA A AH It EM H WT rip-kik Wi» vllclicái si inaintea tuturor dre-

CIA% HMIS HTMHEM H soirkpont POC- gltorilor si boierilor domniei
HOACTKA MH HO NASA HOCTEAll HIS mele pe Radul postelnic si pe
11 110 CECTIIA EMS (DOWN HA, CliC sora lui Frujina: cu.voia voasträ
LURIE KOMO 11110AATH K11111 EpELIEHO vindeti mai sus pomenitul sat sau
CIAO HMI HMI ? ATA HI pVIETI K II TIO nu ? Ca A. nu spuneti, dupl ple-
OIIIHCTK HE POCHOACTKA AM Iii KO carea domniei mele, ca sä se in-
WK31411THT11 CIAO WT POCHOA,CTKA toarcI satul dela domnia mea si
Mil H WT CKIATA MOHACTH p. fl W/111 dela sfânta mánlstire. Iar ei
flIKOIIII H ISHCIPMIWAHTH KAKO HE au zis si au gläsuit cá n'au
Hp0AAK0M TOPO CIAO CitC IrkKA vándut acest sat cu nicio sill.
CHAS.
9. II T 14 TATSAE WT XsunmpH 9. i pe tine, Tatule din Hin-
EKO TE HOCTAKH POCIIOACTKO Mil testi, iatä te pune domnia mea
KATAK ,a,a Mil 11A311111 TO11 EMI HIPS vätaf ca .sl-mi plzesti acea bra-
H AA CI NEKOAHCA III H Cl.0 MI0 niste si sá te nevoesti si cu aceastä
ICH Hot; POCHOACTKA Mil AA KAFIKAIII carte a domniei mele ca s'o strigi
S Wig` ,i,A CAS [HAT CICAKOPA LIAO- in tárg ca sä audä orice om cd
KEKA Ej1E 10 CASA% AAA POCHOACTKO am dat domnia mea sfintei ma-
MN CKATOMS MONACTIMS . . . nästiri.. .
IC). In-h. TOM IliTpaumo (WHOM to. Intru aceea Pltrascu voe-
PAEAMC H CSAHX fI0 flpAKAS H nO vod a cercetat si a judecat dupá
3AKOHS H AAA ECT &IKON K I KO- dreptate si dupá lege qi a dat
41-k13H AA &AMT. B'it ANNE CTM11P0 lege tz boieri ca sá jure. In zilele
110KOHNOMS flAE3AHAOS KOEKOAA HA- ráposatului bátránului Alexandru
MA flIkKE HE OCTAK HA ECT HS OCT voevod, Badea incá nu s'a läsat,
110111EA $ npq rhe GTAH TEO ECT ci a mers la párá cu Stan de a
WK3HMAA &IKON 1103 &IKON KA RO- luat lege peste lege 24 de boieri.
n-kpu. TWICE K 'KM .ECT ENA Ha Iar and a fost la zi si la soroc,
AK HA H HA cow:, a Ba,a,M Wil Badea, el, a adus legea deplin
OA /I ECHA BAKOHA SA FIA'KHO S AH- in divan - 24 boieri - de au jurat
KAN KA 3" R0M(114 TEO ECT 3AKMAN cum cá n'a avut Paraschiva ocinä,
KAKO HECT II MAA IlApACK HU 04 MIS nimic.
HWIECOME.
TEX'
-
IL HOHEME ECT MIMI SAKAMH
iti ROA*111i KPH KO, TAM WK
Ir. Pentrucä acei 12 boieri au
jurat stramb, räposatul bátranul
TOM HOKOH HOMS CTApAPO fiAf gall- Alexandru voevod, a luat boii
ApS KOIKOAA Wk314411AA ECT KOAOKH acelor 12 boieri, cum era legea
TIK K I ROA*1111 'UK 0 ECT RNA CTAll veche.
BAKOH.
TO
www.dacoromanica.ro
12. TAME IVKAA CT MIA HA 12. Deci, and a fost la zi,

»Wit A C'ItH ROAM H3C6 CST KH- acesti boieri, cari sunt mai sus
111416,16H116 WHI1 CHEIMAAll C6 3M 114 pomeniti, s'au adunat, aici la
CTOA 8 IISKSpnini H 110111MH CST scaun in Bucuresti, si s'au dus
WKCH KS11110 C'KC 11136,A,4 CTOAHHK toti, impreunä cu Preda stolnic,
HA CKATA muTponomit 113 CATKO- la sfanta mitropolie, care este
flfHA w'r KOHCTAHTH/1 IIIMK411 KOF- fAcutA de Constantin Serban Voe-
KO,A,A TOFF 'CT SAKMUIE C'14 110EAA vod, de au jurat cu Preda stol-
CTOAHHK KItCHK CliC OSKII FiK E10 nk, toti cu mainile Ior pe sfanta
CKATO6 EKAHPMHE KAKO HI rkTKO- evanghelie, cum a nu a fAcut
PHA fiaps$A KOMIHKSA FIO Mena lull Barbu vornicul pe megiesii dela
WT IIOVIEHH KP4H1111 S CHAOCTRS. Porceni vecini in putere.
13. Hivi AAAOK OCROACTKO AH 13. Le-am dat domnia mea 12
K1 KA6TOKRH, TM' FIX CS OAHICAH juratori de i-a adus inaintea lui
110-k,A, NCSIIAH PAASA WT Eorkqui, jupan Radu din BorAsti, de au
TA CS KMAH KAKO CT 11(14K4 WiLIHHA jurat cum el este dreaptä ocinä
CrkTOMS MOHACTHPS ; A NISFIAll sfintei manAstiri; iar jupan Radul
PAASA WH 6CT HHCAA KHHI'S AO a scris carte la domnia mea cum
rOCIJOACTKO MII KAKO CS KAMH H au jurat si au dat sfintei manAs-
AAAH CIATOM8 MourrupS. Giro tiri. Pentru aceasta si domnia
pn,a,H H l'OCHOACTKO MII AA,A,OX mea am dat sfintei manAstiri.
CK*TOMS MOHACTHOS.
14. gif,e,.krom ocrioAcnto mu 14. Am vAzut domnia mea si
H Killirt; FlOKOHHOMS AvkAS l'OC- cartea rAposatului mos al dom-
HOACTKA MN flmaAHMIS KOMOAA niei mele, Alexandru voevod,
lidA CHI ,A,MH SA O9HH4 KOPAA asupra acestor pärti de *mina',
CHCT Till 1111H6 A*TOM 303 KAKO and a fost cursul anului 7077
IIK 'CT RHAA 110414TIM4 H*K11141 CH- (= 1569), cum a infrAtit Neacsa
HOKH C'KC ,A,AllIME EH FIAA CHI AMII fiii cu fetele ei peste aceste pArti
SA W4H111%. de ocinA.
15. ,A0A CAT KOAH11 KAMEIBH KA- x5. SA fie volnici vamesii cA-
aripom, AA HCIIHRIET S KATACTHr lugArilor sA-1 inscrie in catastih
KTO HI K6 HAATHT, TE ,A,A A0116CfT pe cel care nu va plAti si sä-1
Kli OCROACTKA Ali. aducA la domnia mea.
16. X0T4p TOR RACHKH WO CT 16. Hotarul acelei priski, care
S r0T4p HOFIEWOM AA 'CT KOAH ECT este in hotarul Popestilor, sA fie
KOTap emios F14CHKS H KOMIKO K8- cat este hotarul unei priski si
Arr mow KIA 6,1,H11 MOA0A611,1% WT cat va putea sá arunce un tanAr
Cp1AA HACHKII 'MOM KHEAllt HA SCH din mijlocul prisAcei cu o ma-
CTOp01111. ciuca in toate pArtile.
www.dacoromanica.ro
....,
17. BOKSHHAN KAASPEPH Sti CP 17. Au cumpárat eälugärii pen-
ACHIM N AA H3KAAET H WT AECET tru 203 aspri si sä-i scoatá si dela
HAIrkCTH 3" WV. TANCE rocrgoA- to näpdsti de bir. Pentru aceasta
CT130 MN 1134'ETH HA C'hM TEX HA- domnia mea am scos acele nä-
HitCTH WT ICATACTHK WT KHCTHHAO pdsti din catastiful de visterie al
POCHOACTKA MH. domniei mele. (Doc. Mihai Vi-
teazul).
18. OCT KSHHild rocnomm roc- 18. A cumpárat doamna dorn-
110ACTILi MH KH WEOPUH4 011HH8 niei mele mai sus pomenita ocinä
Cyl&C 401011 WT HAA At1}K KM WT cu aspri dela dAjdiile din vecinii
'WM H H WT CMA of SA A*AHHE din satele ei de mostenire dela
WT HO, poivrrgmie EN, HE CST KS- párintele ei si nu s'au cumparat
HEHE WT ACIION rocriommi WT cu aspri domnesti din tAr.ä. (Doc.
pos. Radu Mihnea .1.61-o Mai 17).
19. 11-kyr HMAA H HKTO TAES 19. Nimeni nu a avut treabá
,i,a Holton,'" AtÂntig HSCTIM H sä cumpere mosii pustii si bir-
EH pHH4H 6E3 SHAH HA POCHOACTKA nice färä stirea domniei mele si
MH H AMIKAHOM. a divanului.
20. 11 MENA awe
GTAHLISAOKA 20. Sosia lui Stanciul dacä va
HOMOENT Ad VitSMET MAMA ,i," ECT dori sä-si ia bärbat, este volnicä
KOAIld SSETH, I-Mi HA AKOP WT sä-1 ia, 'Mg in afarä de ocinä.
04HH H.
21. 1IIS NC IH 11 H EA H H nwr-kx 21. Bárbatul ei sä nu aibá
Ad HE HMET C'he W4HHE EH DOH EMI niciun amestec ell ale ei ocine
CST EH LONNIE SA IirkKHE, AAHE WT pentrucá ii sunt ei ocine de
MATH EN. zestre, date de mama ei.
22. 11OHENSIO ECT HOKAOHHA CHA 22. Pentrucä au inchinat acea-
WINN" ggsonAti EHO:KE 4TO ECT stä ocind pentru birurile ce le-a
IMATHA HiSfl4H ItAAAHH AOPO*ET WT plätit jupârt Talapi logofät, din
Ilpti AkH H P Arksild KOEKOAS OK' lio- zilele lui Radu Voevod care s'a
nise HA PHRHHK AAME AO Ak H H präpädit la Rämnic, si paná in
R.HHTHAA KOEKOAA, SHOOK' WIN AC- zilele lui Vintilä Voevod, biru-
Hon A. rile fac aspri 4000.
23. GCT 110KSEIN4 P tiiktiA KAIOLIEP 23. A cumpárat Radu clucer
KE4N MI Tgpe ECT rhTKOPHA CMO vecini de a fäcut satul care se
EME CI SOKET XPAII,HH. cheamä Uratii.
24. Toro 4AOKEKI1 ECT EH" ME- 24. Acest orn a fost megies
MUMS H A A A*AH HA gro a HOTOM pe rnosia lui iar apoi s'a van-
WN CE ECT HiaVAAA KELM Hk CK ATO- dut vecin sfintei rnanástiri cu
MS MONACTHOS rhe CH HOKH 'To H fiii lui si cu toatá mosia lui, de
To*
www.dacoromanica.ro
MC K'KCAX' A*AHHA FPO SA A06110- a lui bunä voe, pe vremea and

KOA* WO, no itcrkiwk Ell.AA 6HCT era acolo egumen Gligorie, in
iliMlfl TAM AHr01111f K'h KOH SA pret de 6000 aspri. Iar apoi, când
A ACHIM. fl HOCAI K'KAA CTOAlt a stat egumen tefan, el a ridicat
RUTH 1P8Alfil 4If*Ali nuf noAnran parä, zicand a nu s'a vândut
nosx. pfianni KAKO H*CT Cf npo- vecin de bunävoe pentru cI nu
AAA WI Inik WT AO6pOKOA 1104TO i s'au dat banii tosi deplin.
11AAH H*CT RIM AAA HOKII,HH KCEX' i a venit inaintea domniei mele
SAHA'hHO. H nonHAIT 11(1'A r0c110A- in marele divan de s'a parit de
CTKO Mu 8 KMHKH AHKAH TEl Cf- fall cu egumenul. Intru aceasta
HOWE CM SA AHI1,5 C'KC fr8men. Ft% domnia mea am cercetat 0 am
TOM rOCHOACTKO MN C'101 rAfAMC judecat, dupl dreptate 0 dupä
H CSAIIK HO I1f1AKAS H 110 &IKONS lege, ca sä intoarcl banii sfintei
AA 110KIIATHT HOKII,HH CKATOMS manástiri cu dob ândá: dela 1 o
MOHACTHOS C'hC AliKKO HA AICET sä dea 12.
AKAHAAMT.
25. flAi Toro Spuic WT lifT0A 25. Tnsä acel uric, dela Petru
KOMOAA SKA3AA fro Too,fp BAILIOT% voevod, 1-a arätat Toader Basotá
HPFA HAMH Hf3MINATAll 1101WEf inaintea noastra nepecetluit pen-
HOHA54HACIa KHHTH HS 3fAM11 11E7'08 truck' i s'a intamplat atunci sä
KOMOAA TOPAH H lif SKKATHA FPO iasä din %al% Petru voevod §i
11PHTATII. H TOr0 8pliKA HHIPIETAH n'a apucat sä-1 pecetluiascä. *i
I'll F1(11-1K*3AKOM fro Wit CMS HA- pe acel uric nepecetluit, incä
HUMS flpliKHA1110. 1-am legat la acest al nostru
privilegiu. (Doc. Eremia Movil
26. fIGH FlpHCHPATH C'll

-
KA
1597, Iunie 6).
26. Sä jure cu 24 jurätori to0
ROHSHAH1111,H, K'KCH AIOAll A06- oameni buni, slugi, curteni ai
(INK, cnSni rOCTIOACTKA MN AKO- domniei mele.
p-kuH.
27. TOPO pdAll AA Ilf HMA10T 27. Pentru aceasta sä nu aibd
TfrATH 1114 CI% FAHHOM AHCTOM sä se pârascä cu nicio carte, nici-
/114KOAH HA A KTO KOMI
K*101; odatá, in veci; iar cine va po-
$110MHHfT ESA 8 mom( H LLICOK meni, fie in orice zi sau ceas,
TOT AA SAIIAATHT 3AK*CKS ii p8Enn acela sä pläteascä legámânt so
COMM. ruble argint.
28. il KTO WT WIC pasoorr CH10 28. Iar cine dintre noi va strica
TOKAWK HMI A3 HAN KAASTMIIM aceastä tocmeald, sau eu sau cä-
,A," HAIMT AAT11 111ATAK*T1' KO4'K1 lugárii, sá aibä a da cinci zeci
AO 11OPTS rOCHOMOCKS. de boi la poarta dornneascI.
www.dacoromanica.ro
29. GaNIIHI CST Utini yoTaptica- 29. Ocinile au fost hotArnicite,

lif, H3611411H111 H SKAMEHEHE rite Kl alese i impietrite cu 12 boieri
60A*1111 KOTApHIP111. hotarnici.
30. I1t1A111111 OCT MA 1.1144H 30. Tiganul, 1-a dat Stefan, la
HA CltMlYkTh. CKATOMS MOHACTHOS moarte, sfintei mAnAstiri, cAnd
"'AAA CE ECT 1I1UIM 1CAASEp KAKO s'a fAcut cAlugär, ca sä-i fie lui
Ad MS ECT SA ASIllf, 114KH noTom de suflet, apoi i domnia mea
a err KS1111/1 H
- roclioArrito
WT CHHOKH ItIf$AHA SA x4 dcripm.
MN 1-am cumpärat dela fiii lui Stefan
Cu 1500 aspri.
31. Ca HH ISKONCE HEKOf ¡NOAH 31. Ei, ca niste oameni strAini
TSMAN H KS1111,11 WT APS1'0 3fMM1 si negustori din altä tail, nu
trkrr mormi ,..mmatrru cmo IIng- puteau stApAni satul Plesovul.
moKtM.
32. Rh TOM OCHOACTKO MH 32. Intru aceasta, domnia mea,
KSHHO Ck KltICEMk ckiKrromk roc- dimpreunA cu tot sfatul dom-
rioAcTiso MII Kimuctinuf H MAANAIN miei mele, marii si micii boieri,
ROApH rkTKO1111X0M C$A H OWE- am facut judecatá si am aflat
T4AOC14 KAKO TUN CMOS' KOTOINLI cA acele sate care s'au pierdut
CST HOPSGMHN Kk KIITA*HCTKO HE in viclenie nu se cuvine a fi
110A0EAETC14 H3HTH Kk HPOAMKII scoase in vAnzare sau spre cum-
HMI Kk KSHESKCTKO. pArare.
33. Rif AAKAM S 3HAHHE SA 11A- 33. VA dau de stire pentru
ROTS KA HUMS 'MOMS, HA NM treaba omului vostru anume
IlfrOE, 011 fCT HMAil NIEHS roc-
S Neagoe cd a avut femee la
110ACTKO EH H 11AK ECT HAW H domnia voastrA si iarAsi a avut
AllSr0 MONS 8 3EMAil rocnomilto o altá femee in tam domniei
; SA TON HECT &MOH, 541{0 M mele, pentru aceasta nu e lege
HAUT LIAOKEKk AKE NIEHE. ca sA aibA omul douA femei.
34. GE 110ANSCE EA1111 AoTpS TS"! 34. S'a ridicat un lotru acolo,
S KANN MAUI, 11 AAA' Rork TIM in tara voastrá, si a dat Dum-
HE AOHECOUIE KflANCHMAIIIA HA p8K, nezeu de ni-a adus pe vrAjmas
TAKO MN AAS SLINFINKA10, KAKO MS in mAnA, astfel noi i-am fAcut
ECT &MOH TEO ra 3114MEH4KMO. precum îi este legea i pe el
1-am insemnat.
(IS TORICE)
I . OCNOA11111% MH KfiAk MH AA- 1. Domnul meu craiul mi-a
OKA KAPPHAN WT 5411051' AA OCT dAruit haraghia de bani ca sä
Kit SEMAN OCHOACTKA MH ICAKO TO fie in tara domniei mele cum
www.dacoromanica.ro
ECT H It% 3EMAN WOK*, TAKO AA aceasta este si in tara lui ca sA

CA yCAPAKCSKAT H Et% BEA14111 r0C- se batä bani si in tam domniei
HOACTKA MH. mele. (Dan II nitre Brafoveni,
(1424) Noemvrie Io).
2. AA 311MT KM11A MHAOCT'It, 2. SA stie mAria voasträ cd
nouumg CTOAT ,i, rOCIIOAApH KfAHKA stau 4 domni mari cu osti
Clt KOHCKA oToKH S AplicrpS HA gata la Durostor pe Dun Are,
ASNAK, A KEMIKIII 11,APit fIMSpaT iar marele impArat Amurat Beg,
R-kr ECT TP011 AMIN KO,A, WA, MENE. se aflA la trei zile drum dela mine.
(Alexandru Aldea ceitre Bravo-
vent) (1432).
3. T83/I AA CA SHAFT tit Ao- 3. Iatä sä se stie a au venit
Nov, MOAHE WT EllANIKA 3FMA oameni din tara RomAneascA si
'TA MN 5A3AKA LIE ilAAE ECT timp-kn. mi-au spus ca Aldea a murit.
fhto Hg SMA ElpE, ECT COCA 3irk Dacä n'a murit incA, i-a venit
111 SAO INIT. räu si va muri. (Vlad Dracut
nitre Brafoveni).
4. Gitr A ECT S OCHOACTKA NIFI 4. Aici este la domnia mea
IlOsMiCApa spaTa MN 111+111A KOH- solul fratelui meu, *tefan voe-
K0,1,*, M8F1All gSMIt11111 Aoo*ET, vod, jupan VulpAs logofAt, pe
TA PA ECT 110CAAA NA [INA, A 111E- care 1-a trimis inainte; iar Stefan
4AN KOHKOAA HAET CI. It'itrkM1% voevod vine intru ajutorul nos-
nirobt-kAui KOHCKE 8 Nampo nomoipa. tru cu toate ostile lui. (Basarab
Laiotif nitre Brafoveni).
5. AMA IS 31141111E ElpHATM- 5. Dau stire prieteniei voa-
CTKS KH, 6E3 TON HE MOM ENTII, stre cA färä de aceasta nu se
118 HOHAOK 8 TSpu,gx 6 KEM1Koa putea sA fie ci am mers la Turci
lop*, TA 8111111FIX MHP H AOspo- la marele impärat de am fAcut
AVM. pace si bine. (Basarab Laiot
dare Brafoveni).
6. HE 311AM KO 11 ECT OIVItH 3A- 6. Nu stiu care este acea lege
RON TA CE HE F18111MOT FlOsMiCAPII, ca sä nu se sloboadA solii, o asa
OK101 3AKO1I 1111 CAM K11,A,111 WT lege n'am vAzut nici la Turci,
T8P11,EK 1111 WT (I'M. nici la Lesi. (Basarab Laiotä
ditre Brafoveni).
7. 3" 111, EllEA8111A NM FIE 311MT 7. Despre Tepelus incA nu se
1111111A, A KOtrkpli W1111 MN CE 110K- stie nimic, iar boierii mi s'au
AOHNTH H CKA 3EMA, H fIM1 KW inchinat si toatä tam; iar Ali Beg
AN ECT CI% AOROOAETM H HOCAAA imi este -cu bunävointA si a
www.dacoromanica.ro
f HA 110(1TS AA Mli StINHIIT M111) trimis la Poartá ca sá mi se facI

11 AA MH Ao Him' CT-kr. pace si sI mi se aducI steag.
(Vlad Citlugdiul nitre Brafoveni).
8. KAM) HAW IWAMM4111 H RAW, 8. CI al nostru vrajmas si al
41KOra CS SEHAN ILIEKEAHHO $ vostru, iatI 1-au ucis Mehedin-
WO ra0011.1. tenii in satul Glogova. (Vlad
Cdlugdrul dare Brafoveni, despre
uciderea lui Basarab cel Tândr).
9. epi nocm Tociai lorK TA 9. CA a trimis impäratul tur-
ME 511A HA HOP'S, A rocno,crito cesc de m'a chemat la Poartá si
MN noti,a,mc H 3.1116CWX AAMAS domnia mea m'am dus si am
WO 6 WT KAAWKS MMAIO. dus dajdia ce este din Tara Ro-
mâneascI. (Vlad Cdlugdrul ditre
Brafoveni).
Ic. TO6 ROevkisiin, fUst3n Rim- io. Acest boier, Albul cel Mare,
KA1'0, no Aituran CE ECT l'OCHOAAPIt s'a ridicat domn peste capul lui
na,t, rnaKS Kaa,a,a KOEKOAA qt111111, Vlad voevod Tepes; iar Vlad
4 &IAA KOEKOAA H311,4,1 Crk KOIICK0 voevod a iesit cu oaste impo-
1111-kM0 EMS li SKISATH tro H HO- triva lui, I-a prins si 1-a tIiat pe
Mirk ra ECT H W11 H ritcem (10- el si tot neamul lui. (Mircea Cio-
Aom tro. banul mândstirei Govora, 1551,
Aprilie I).
I I. GTOHKA 1131'5611 KHIHEI1HC4HS ii. A pierdut Stoica mai sus
WLIMIS, 110HEME 83E ;RENA ASMIIT- scrisa ocinl pentruck a luat pe
(30K4 TWE H36'krOWE S fillAHAS Kit nevasta lui Dumitru de a fugit
1110NCA4IX 3IMAE IJKO EMU KAHH H la Braila in Iäri stráine ca un
3AOTKOpI1S. hain si räufácItor. (Pcitrafcu cel
Bun, 1556, Noemvrie 9 episcopiei
de Buzdu).
12. III1H AkHH PAASi1Olid KOE- 12. In zilele lui Radu voevod,
KOAA K91,11," OCT RNA KMIIKO rnaA- când a fost mare foamete, incât
CTI3S TOE CE CST ein (MOURN 11110- acesti oameni si-au vândut fiii
AAMI Ck1HOKH CH TSpItem. Turcilor. (Alexandru cel Rdu,
1571, Mai 24).
13. em 100,A CE ECT Suirr 110- 13. Când s'a bätut räposatul
KONHOMS NASA KOEKOAA Cl&C HO- Radu voevod cu pägânii Turci
PM111 TSpiim C.-KC ilItput,a, rim,' seroK cu Mehmed, fiul lui Ali Beg,
anrh, 4,1 pdpi XpliCTIIMHH, AA HE pentru crestini, ca sä nu stä-
TOCROACTKSET HoAH11 TSpnm RAA111- paneasca Turcii pâgâni Tara
KA 3FMAE. ft CHHOKH BlIA11,011$ H Româneascä. Iar fiii lui Bilt si
www.dacoromanica.ro
rite Ap53II KAAHH W H 11 Cf CST HO- cu alti robi au ridicat asupra

MI1'0111 f /IAA !WKS HOKOH HONtS capului räposatului Radu voe-
PAASAWKS KOIKOAA H EAH 11 AOTpS vod un lotru anume Dragoslav
AA 'CT ocnoAark Ha HAW ApAro- Purcar, care sä fie domn. (Mih-
CAAK 11SpKap. nea Turcitul, 1579, Mai 16).
14. Cu HAKIM' 'CT AOCTH3M 14. El, jupan Serban ban,
2ft SHAH UNMAN RAH, tuSpS IhrhKS- cumnatul lui Parvu ban, de ase-
41OKS RAH, Tag WLIHHS, WhAA 'CT menea a dobandit acea ociná
WTH IIIM TEO f CT SUCH" HO AIM- and s'a dus de a spänzurat pe
ipik AAH4OK OrOAIIIA S Aapn- Dräghici al lui Danciul Gogoask
rpnAk 1104TO Cf noAfirart ocnoAno in Tarigrad, pentrucl s'a ridicat
Aa flpH HMT S IIIKA 3f AMH. sä vie domn in Tara Roma-
neasck (Mihnea Turcitul, 1588,
Iunie 13).
15. BORON HOMS 111.11KAHA KOMO- 15. RAposatul Mihail voevod
M Homianif Cf 'CT CK CKOHMS s'a ridicat cu oastea sa asupra
KOHCKS HAA Xrpaaa H HOWkAHAFI Ungurilor i i-a invins si a do-
'CT H AORIIKAAH 'CT CKAKA REAMH b ândit toatä tara Ardealului si a
iIPA-LICKOf H CTOAMI OCT ocnoA- stat domnia lui crai in scaunul
craS NIS Rpm° 8 CTO" REMIPPAAS ifälgradului si a toatä tam Ar-
H WhCf 3MME flpmACKOF. 11 Wh dealului. Iar in urma domniei
HOCMA HA OCHOACTKS fAIS nocAq- lui a trimis pe prea iubitul
mo ECT HO Hpf1çh3illORMIAr0 H WT din inimä copil al domniei lui,
cpAmtmaro WTpoKS ocnoArraS pe Niculae voevod, ca sä fie
S KOAAH KOMOAA AA RHTH domn al trii Rom ânesti si cin-
P0010,1,4311 REALM KAM KOH H 411- stitul impárat i-a trimis de ase-
CTHTOMI 411010 'WE'RE nocnaKmo ECT meni sceptrul dela cinstita Poartd.
CKHHTpS WT LIFICTHTel HOpTA. ( Radu Mihnea, 1614 Dec. il).
16. E:11 AMU flmaAlIAPOKA K01- 16. In zilele lui Alexandru
11
KOA4, CHWK MUMMA KOMOAA HO voevod, fiul lui Ilia voevod,
KOMI 4TO ECT 611" ocnOACTKO "IS in vremea and domnia lui era
HA KOHCKS ritC OK HHAM HAMA 13 la oaste cu S kinder Pasa in tam.
3f AIM 11101AAKCKOf HO RP*A3f)C Moldovei, pe malurile Nistrului,
HIICTOSAOK HA PA illKOK, TOrAA 'CT la Rascov, atunci a läsat aici in
RH" WCTAKHA 3Af HA CTO" HO ;XS- scaun pe jupan Dumitru, fost
Ha ASMHTOS RFIK KM RAH KIM- mare ban al Craiovei si cu toti
AMCKH El II CItC KCHK RONkpll ,A,FI- boierii divanului. (Alexandru Co-
RAH SAOK. conul, 1624, April 28).
17. KlIAA FIA4HHAIOThrk 3110- 17. Când au inceput räutätile, in
A*ACTKH FX Wit AMINE HOKOHHAO zilele räposatului Mihai voevod,
www.dacoromanica.ro
M.HKAH KOEKOM, TAME TOPAA WC- atunci, a rämas sf Anta m A-

TAM ECT MAT" MOHACTIV Cli*T4A nästire a sfintei Troite pustie si
Tpo Hivk F1SCTA H HCKtIEHAA 3" WItC prädatä de tot din temelie, si
WT TEAAMHE, H (ItICHIIMOTCJA H KA- s'au risipit si cälugärii si buca-
/MIME H KOMATEr H CIA& tele si satele. (Referitor la md-
neistirea Radu Vodei din Bucu-
refti. Alexandru Mal, 1629,
Mai 5).
18. El% AHHE FlOKOHHOMS PAASAS 18. In zilele räposatului Radu
KOEKOAA CHHS MI1KFIEK4 KOEKO,A,A, voevod, fiul lui Mihnea voevod,
Kg. HiritKOE l'OCHOACTKO, WhAA EFFCT in prima domnie, and fu cursul
TPIEHHE A*TOM x311KA, a lleita noc- anilor 7121 (=1613), iar Leca
TEAHHK NM ECT EHA TOPAA KM postelnic, care era atunci mare
CILITAfi C-11/1811HAO CE CST EMS spätar i s'a intamplat lui moarte
Cb.A41-11T 3" MELIA, HOFIEME l'A ECT de sabie pentrua 1-a prins Radu
IlfilFXKATHA Pari,Sit KOEKOAA WT Kit voevod cu rea viclenie cätre
0C110ACTKA EMS CliC 3AA KIFTAH- domnia lui. (Motel Basarab,
CTKS. 16g, Ianuar 16).
19. Hu rkatv litOrk H HAII0K 19. Ne-au dat Dumnezeu si
KIIIICTTAFICKH WK3H pAA 1110 EE1HE norocul crestinesc aceastá cetate,
HOAHOM Kit fMKAX. Tityr0 pdlAll ce a fost in mAinile pägAnilor.
tpo Err EFIALI HAllOAKIi Wit HEM, A Drept aceea ce a fost intáritura
WWI E 1130f1EAA Kl.CA, TA rha a ei, aceasta a ars toatä si pe aceea
H3HOKA flpAKHA10. TOP) HAN KIF acum din nou o intärim. Pentru
11(10CHMO, AA NH 110MOMETE C-It Alt- aceasta, vá rugäm sä ne ajutati cu
KOKI1 Fi CT(IMAMII H 11S111KAMH, H arcuri si cu sägeti si cu pusti
AA IIH MCTE CAA0HI1T(10 Ad 8,111- (tunuri) O. ne dati silitrk ca sá
HF1M0 1111AK, AA 110CTAKHMO 8 ronA, facem praf, sä punem in cetate,
WTH ECT MEOCTk H KAM H HAM H aci ea este täria si a voasträ si
K'KCEM piirrHatiom. a noastrá si a tuturor crestinilor.
20. Y1 [MICH KOMI, WO C'hT S3ETH 20. i iaräsi caii care sunt
HA11111M CHOOMAKOM, AA KH HASLIFFT 1uati supusilor nostri sä vä pov5.-
16011s, A,A HM CO 1101113ATF1T; di TEM3H tuiascä Dumnezeu ca sä li se
3A0TK01111,EM Adi HA% CE l'AAKE WT. inapoieze, iar acelor räu fäc--
EIFFISTF1. tori sä li se inláture capetele.
(Basarab cel Tdluir cdtre Bra-
foveni).
21. Ad ECT AN S TEEE LIAOKE- 21. Ai tu oare omenie, ai tu
LIECTKO, limain API sm, imam All minte, ai tu creer cä'ti strici
M031tE 1110 CH ,ITETHIll 9f1'itHHA0 Fi cerneala si hartia pentru un copil
www.dacoromanica.ro
pirrim iispami EA,H0 MTO WT de curs* fiul Cáltunei si spui

KSOKE CHHA KaitH,SIIMIA, TA r0I10- ati este fiu ? Dacl iti este fiu
min, Of TH ECT CHIlk ? 111{0 TH si vrei sä-i faci lui bine, apoi,
OCT CHIlk H Komi], m MS Actspo tu lasä-1 ca sä fie dupá moartea
SLIFM11111, A TH A WCTAK11, ,A,A OCT ta domn in locul täu si pe mama
110 TKO' C'hMfrhTli l'OCEIOAArk HA lui, pe aceea ia-o si tine-o ca
TKOE MECTO, F1 MATO MS A TH 10 sd-ti fie doamná, pe care au
SRAM TA 10 Ar101111, AA TH OCT tinut-o in tam noastrá toti pes-
POCHOANCA, 1110 10 CS Ap-kNCAAH S carii bräileni. (Boieriii britileni,
HAHN 3M1AO CKH 01611111BIJAH410KC1111. buzoieni, rdmniceni, nitre ,tefan
cel Mare).
22. HS AA 311AETE, 1110 CS ,A,KA 22. *i sl stiti: ce sunt doi bani
11,(YkKEHH 11E11f311, EWE HOKI0 AATH, rosii, incl nu ii voi da ca sg-mi
AA CH KSHHM NUNS WT X(111CT1ANE; cumpár femeea dela crestini, cáci
OE WW1 OCT EH"' 8 (I$K 1101%11111X, ea a fost in mAinile págAnilor si
HS WHF1 /NH CS MI1 10 HOCAA/111 ei mi-au trimis-o cu cinste; iar
C'h LINCTIO A 13% CEAA AA 10 KS- eu acum s'o cumpär pe dansa ?
1111411? TON FIE MONSE CHTH. Aceasta nu poate sä fie. (Basa-
rab cel Tândr, cdtre Brafoveni).
23. H rm WEINTMOT IllOAAW- 23. *i uncle vor afla Moldoveni,
MN, AA 11)C KISATellOT H WO HOOT, sä-i prindä si ceea ce poartá sá li
AA NM S3F1MAIOT ; A FINK 111% MN* se ia; iar pe ei sä-i aducä la mine.
AA AwiloArr (Vlad Dracul cittre Brafoveni).
24. MS 11E AOCOCA l'ORIMFIATIO- 24. Lui nu-i ajunge guverna-
CTKO SEAM KitIll1'C11011, HAF. HSLIIAT, toria tärii Unguresti ci trimite ca
,..1," MN 111%3MET MOA HOAK" 01111HA sä-mi ia a mea dreaptä ociná si
H "OA 3MAHRA, tharpaiti pi 11M- a mea tárisoarä, Fägärasul si
min... A OCHOACTKO MH . HE Amlasul... iar domnia mea.. :
111A OCTAIIHT C MOWM imiconn nu voi lása, cu capul meu, ru-
cpamoTHO Aoi smistim. sinos, sä-o pierd. (Vladislav II
voevod cdtre Brafoveni).
25. HE Eli MS AOCTA CkCh Til 25. Nu i-a fost destul cu acei
/NOAH, Hit CI H WINE IIEMOHA AA E oameni ci incl mai tare s'a in-
Fh16118/1 Tpli CTA AEI1E WT BOA1110KA versunat de a adunat trei sute de
H WT 3" 11(111Ck A 110 MIX Ck6pA, copii din Brasov si din Tara
EAFIll 1I0CTAKI1 I1A (413111k, a Ap8ii BArsei, si pe acestia i-au strâns,
S tvilk. pe unii i-a pus in teapä iar pe
altii pe foc. (Dan pretendentul
cdtre Brafoveni, despre cruzimile
lui Vlad Tepef).
www.dacoromanica.ro
26. lis KAN KTo Kolpyr AA 26. Deci oricine va voi sa vie
AOHMT Kit ocuoACTIO MII, AA la domnia mea, ca sd-mi slu-
Art CASMIT, Kg% ECT Xrpliti, KAN jeascI, ori este el ungur, ori
f GAKSH, KAIlE CT Enar, rocnoÀ- este secui, ori este roman, dom-
CTKO MU... a gum MHAOKAT H nia mea il voiu milui si-1 voiu
KPMIHT... 4 HCOAAlt II MAM AA hräni, dar jolda n'am ca sá le
HA" , dau (Vlad Tepef, Brafovenilor :
oricine poate servi in armata sa
fusel' ftirä leafä) .
27 . H ApSo PIAKPI A A 3Han r0c- 27. i alta iaräsi sä stie domnia
110ACTKO KIl, AMI CE 6011M0 SA voasträ cá ne temem pentru
NAN GAKSAH H A010KMITH, gpe Secui i dorobanti cä vor fugi
x-rreT Houma, Tip rocgo WCTATI1 gi voiu ramane singur cáci dom-
CAM, EPE ocnoArrito nug Hg HMAMO nia mea nu am bani, caci tam este
CflEH35 EpE SEAM* ECT MUM" H j efuitä i risipita. (Radu dela Afu-
41ACHPIEHA. mati care Brafoveni, 2 Februarie) .
28. 110MHAOKA MPI fiOlt H HO- 28. M'a miluit Dumnezeu si
AApOKA MINI HMATH Kit CHE !irk- mi-a däruit mie O. am in aceste
MENA EAHO UMW' WT CPEAli vremuri o veselie pe placul ini-
C(MARA MO U KHTH TitCTit . mei mele si sä fiu socru ... dela
lVT IlOCIVRAILIEHHOI MI1 A-61.11H11,6 iubita-mi din inimä flied a dom-
OCHOACTKA Ma, 4 WT n0cA11k- niei mele; iar dela iubitu-mi din
Afilli0rt1 MH CHU" liOlt BHA Ko,s," inimä fiu, Dumnezeu stie and
KE MINE AAPOKATH TAKOK010 KEMP°. mi-o därui o asa bucurie. Drept
()FPO PAAH MOAHM KAMA AIHAOCTH, aceea rog pe gratiozitatea voa-
KAKO AA ElpHAITE H KAWA MHAOCTH, strä ca sa veniti si gratiozitatea
,3A ESAIITE KSIIII0 CK HAMH HA voastra ca sä f ii impreunä cu
WKOH pAAOCTIt. noi la aceastä bucurie. (Radu dela
Afumati ccitre Brafoveni, Decem-
brie 17 ) .
29. AAKAM S SHAPIHE ocnomTKS 29. Dau spre stire domniei
TH, HOHEME HHH-kIlluao Kfrkmg taleea' in vremea de acum a
Ham crkmingig OCIPOACTKA MH cazut iubitul dela inima fiu al
CI11111, ilIApK0 KOEKOAA Kit TEHIKO domniei mele Marcu voevod la
60AECT. TEM paAgg "onto ocno,- grea boala. Drept aceea rog pe
CTKO TH AA MN flOCHAMIH EpE domnia ta sa-mi trimii pe Gher-
KOM110A, H C'ItC 61-IAHE WT KliC1); ghe vraciul i cu ierburi de toate
ROAECTIDO FAA IC011IET 110AEtIFITH boalele, poate cá-1 va usura de
WT KOAECT. boala. (Radu Paisie ccitre Bra-
foveni, August 19).
www.dacoromanica.ro
1 56 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
30. EL NkTo shot Al*Clika 30. In anul 6955 (=144.7) in

110AHA Kk 1 AltHH, WTC-kHE CJA luna Iulie, in 13 zile, s'a táiat
naita GT44i4 KOEKOAA, Irmo- capul lui Stefan voevod domn
Aafrk 364A11.41 1110A4KCKX/71, CILHA al tärei Moldovei, fiu al lui
HAE5e1HAN1 KOEKOAX, WI' POMMIA Alexandru voevod de cátre Ro-
KOIKOARt ChM" HAHN.. 130E130,4,.% H man voevod, fiul lui Die voe-
110113EHEH CACT Wit H*111111,KOA1k vod si a fost ingropat in mânäs-
moilarrwito Toromm Arkc-kita tirea Neamtului in aceeasi lunä
104LA Kit T AkHN. riffle in 16 zile.
31. HCHHCA cR CHE CK147'01 6EAH- 31 ...S'a scris aceasta sfântä
rfAilh A4HHIA1k H 110KM*HHEM evanghelie, prin dania... in zi-
AVIHT110110AHT4 Kk Ak1111 lele lui Ion Stefan voevod. In
IWAHHA GTE4S4114 KOEKOAH. E.% TOME acea vreme a venit si Albert
sp-k,wk 11(111HAE H flitsEpTk KpAAk craiul Lesesc cu multá putere
itEIHICKX. C'h mHorox. CHAO/K H xi mult cercä asupra cetätii Su-
"FIWPW p-kIld HA 1114A G8HAKCKOH cevei si nu putu sä ia cetatea.
H HE 1M3MOME nmiaan nia,A H Si s'a intors fárá ispravá. Iar
KA3K14THCA 613A/141i1El1k. GTE*411 Stefan voevod porni asupra lui
NM KOIKOA4, 11411AE HAI& KAnKo cu puternicile sale osti si li rázbi
C'k CKOHI1111 KOH H PA3EH WO HA pe el la Cosrnin in anul 7005
HW13A1Mik K it*TO x3E 4 OC110,1,CTK4 (= 1497), ia a domniei lui, anul
CKOWO ATO TIK,NIVEE LIAC*11," curgätor 40, luna Octomvrie 26,
GOKTOKIMA KE K WC rh MOM intr'un ceas in ziva sfântului
cKiaToo ,A,HmirrpTa. Dimitrie.
32. TN CIAO EH" WCT4/1 poAti- 32. Acest sat a rämas Orin-
Two OCHOACTKA AIN illE*AHS KOE- telui domniei mele Stefan voe-
KOAH OT X11KlIEHCTKH WT POM4H4 vod din hiclenie, dela Roman
I1frkEOKI11,4, Komi now Ao iliSH- GArbovät, care a fugit in sara
T*HCKOH 31MAH. Munteneascä.
33. 'FOHH KHRIEHHC4IIHH11 KOA011H 33. Acesti mai sus scrisi robi
11,HP41111 AAAH EMS Hpqa KOEKOA4 tigani i-au fost dati lui de catre
KOAH KOAHT 131% HOCOACTKO. Mircea voevod cand a mers in
solie. (E vorba, intr'un document
moldovenesc, de Mircea Ciobanul,
domnul Trii Romdnefti).
34. TOE 1113-kAllEHIIIHOE AWkCTO 34. Acel mai sus zis loc l-a
W11 KSHHA 110AHTM 11K HWH Po- cumpärat pärintele lo'r Ion Ro-
)(Ostia AHMK WT HAE5411A4 KOE- hozna diac dela Alexandru voe-
KOAA 34 EMU A.11411,8)C 34ATIIH 34 vod cu un Ian% de aur de sasezeci
IHECTAErkT $11, itio TOT KHHIP. ughi, cáci acel mai sus scris lant.
www.dacoromanica.ro
f1F1C41111HF1 1141111,SK SrldTHII WH UFA de aur el 1-a dobandit intr'o

fro AosHn $ EAHO HOCOCTILO KOAH solie and a mers la Albert in
KOAHA AO flAWTS 8 1081111CKAA tara Prusiei.
3FAIAkA.
35. PAU ICMH EM$ CHF MO SA 35. I-am dat lui acest sat pen-
WO HPAKOK-kpuolo cASHcRIS, H ,A,03- tru a lui dreptcredincioasa slujbä
rOf SA Lilo mn HAM IIIECTAIAT si alta pentruca ne-a dat noui
THCF9 AcripH KOAH HAM KlaTI1F60- sasezeci de mii de aspri cáci
114Ark Kit 110Tp*68 3FMCKOAIS H ne-au trebuit noua intru nevoia
irm SAIIIIATHA Ar1krOF HAHKSAA tarii si and am plätit datoriile lui
KOEKOAA H HMI FIFKOM AIHOrH)C. Iancu voevod si alte multe nevoi.
(1589, doc. Petru voevod).
36. WO TO11 8pinc 113rH6 WT 36. Caci âcel uric s'a pierdut
KITAIlf, KOrAA flpHHA0111/1 CI% din pricina catanelor and au
ll1HK4H4M KOEKOAA HAA 3EMAFIO venit cu Mihai voevod asupra
ocHoAcTito AM. tarii domniei mele. (Doc. Eremia
Movilii, 1605).
37. GHA CAT4 KHHr4 (MOM' 37. Aceasta sfanta carte, nu-
"1-11100 K$1114/1 14st; KOH11110 (1131414 mita mineiu, a cumparat-o robul
SpHKap H rh NCHTE4HH11,4 WO aid- lui Dumnezeu Lucaci uricar si
OHKA 113 pSKA norataH ArArkIIH, cu sotia lui Märica, din mâna
K0rAA HM11111114 3FA1411 ACKOH C'h pgânilor agareni, and au pea,
aFHA,Hp Haw* H ch AtMi COATAH. dat tam leseasa cu Xendir
Pasa si Galga sultanul... (7129
(=1629) Noemvrie 25 in zilele
lui Iliaf voevod).
38. 11 THF1 111111KH4Hf H ,A,18rH 38. Iar acele privilegii si alte
Hair lirkeHHE norHsom H crummi direse le-au pierdut si li s'au ars
KItCli 34 1C034K1' Korrka HpHHA,ourk toate de catre Cazaci cand au
THmSai XAUMH1111,KH 34 KOHCFCH venit Timus Hmilnitki cu osti
KO34KH 34HOOSSIIIIi KSIIHO C'h T'h- cazacesti zaporojene dimpreunä
TAOW A% OStiait rp4A-kiti
AA at AO cu Tatarii p Ana' la cetatea Sucevei
,ka HMAFT Wh3FIM4TH 0cn0NA4 ca sa ia pe doamna lui Vasile
RACHAIUKH KOMOAA, 1111HO T0rrt,4 voevod si atunci Timus Hmel-
THA18111 XA111,1111111,K11 110111hA C'h nitki a mers cu ai sdi cazaci la
CKOHMH KO34K4A111 HA MOHACTHp manastirea Dragomirna si a cu-
ANWOMIlpHd H AOKHKAIT EA H 1Vh- cerit-o si a luat toatä averea si
311A14" IMO 11,WkHHE H WA'10-KAH odájdiile si vasele sfintei manas-
H C'hC1tAA CK-kTFH MOHACTIIP H tiri si argintul si aurul si giu-
CFI1E6110 H 344TO H CHCF0 34 A1110r0 vaerele de mare pret si dela alti
www.dacoromanica.ro
158 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMANÄ
HAHN H WI' 1111HM MOAN 11 KSHRH oameni i negustori cari s'au

KOT001111 HOHKM09114rk T44"8 tK intimplat acolo in sfânta ma-
CKATAA MONACTHO. nästire.
39. H 8K430K4A11 Hp'kA, IMAM 39. Si au arätat inaintea noa-
11-kKHr IlpHKHM1H WT 111644HA KCI strá niste privilegii dela Ste-
KOA,11 11 WT iin IJ14s4II KOEKOA4 H fan voevod si dela alt Stefan
WT flA1104H,08 KOMOÁrl SpOKAA11 H voevod si dela Alexandru voe-
CK8311414 SA KdaelKH EM HILIATH H vod, rupte si arse de Cazaci,
EFS HICSAKX, KOPA,4 IIPHHAFT TH- fárá peceti i fdrä mätase, and
A1s111 X»H»11nIIcu KETAMH C'h Kite* a venit Timus Hmi1niki hatma-
KOHCK4 34110POCK4 50 G8114K11 PIOA nul cu toatä oastea zaporojani
H EFIETC* Ch. l'HWPFH II1F*e1H ROAM pânä la cetatea Sucevei si s'a
H elk Xoi. luptat cu Gheorghe Stefan vodI
si cu Ungurii. (Doc. Istrate Da-
bija, 1663, lanuarie 4).
40. T'hH 8(1HK EACT HOPpMEH 40. Acel uric a fost ingropat
Kit 3EMAH KOrM Wit3KH3AACIit in pärnant când s'a ridicat Gheor-
EW0PHE KM 40PW4SFT Ci MICK" ghe mare logofät cu oaste ungu-
817hCK44 H Clt KOHCKA NISHT4A1ICK4 reascä si cu oaste munteneasck
114 RACIMHE KOFK0,4 ocnomok asupra lui Vasile voevod dom-
3emitH 11101,V1KCKOH H iisreNHA nul tärii Moldovei de 1-a isgo-
EACT. nit. (Doc. Antonie Ruset, 1674,
Noemvrie 5).
www.dacoromanica.ro
HI
ALFABETUL
VARIANTE. CIFRE. IMBINÄRI. ABREVIERI.
www.dacoromanica.ro
VARIANTE DE LITERE
A AMA1 ) 1 1(1 ++
B gE TT' r o H x
E gC 8 Eiz,C08 T q
Gh rr rrr Ge, Gi tri
1-4
D Ce, Ci 91 r
E 0, e e WLJJ
J **x( Ac St
III 9-1 Ltj
Dz S __SS A, ti Z 2
z 3 4 3 2, ) 5 Z--)
11,1 13 1. 6
1 H I-1 I-1 IA L" LA- ea -t-

K K K
r, 1< I( (C
la A A
L ek a A"
M Kei Fyi m /vA x
N 1-.1 h-1 /1/ Ps
t-
O W CRA5 Csi c.-J Th
c-. r6' 19- 751-
P ., Trrca
TT tr( -R- U
Y
R P f i rid 11 11 6-1
S C ( C « . C. iu 1-0 ko ho
T T 7, m m r -r -e ia HH
u r a/V V in
t
www.dacoromanica.ro
i 62 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANÄ
CIFRELE
1 if edin 11 ffi- edin na desiat
2R dva 12 Et dva na desiat
3f tri 13 fl tri na desiat
4 ,I, cetiri 21 ITA dvadesiat edin
5 R piatt 32 All tridesiat dva
6 -' festt 43 hi etiredesiat tri
7 -A sem 154 PHA sto piatdesiat etiri
8 ii osim 265 QS dva sto festidesiat piati
9 i5 deviat 376 TOS tri sto semdesiat fest
10 1 desiat 2000 :k dva hiliada
20 il dvadesiat 3000 y tri hiliada
30 .21" tridesiat 4000 j, etire hiliada
40 it etiredesiat 20000 xit dvadesiat hiliad
50 ff piatdesiat 30000 À tridesiat hiliad
60 .A. festdesiat 40000 A cetiredesiat hiliad
70 "15 semdesiat 6908 .SAII test tdsiaft devet sto osim
80 ff osimdesiat 6917 S11,3I fest asiaft devet sto sem na deset
90 ..ii deviatdesiat 6926 .SlkKS fest tdsiaft devet sto dva deset festi
100 P sto 7037 .3A3 sem tdsiaft tri desiat setn
200 -6 dva sto 7066 .3aS sem tdsiaft fest desiat festi
300 T tri sto 7093 ,(31-1 sem tdsiaft deviat desiat tri
400 fT etire sto 1418 xfIATIII edna tdsiafta cetire sto osim na desiat
500 oil piatt sto 1504 .f1(13A, edna tdsiafta piatt sto cetire
600 R festi sto 1601 .f1Xf1 edna tdsiaf ta fesei sto edin
700 IF sem sto a) Cand liters cirilica are valoare de cifri, i se suprapune o
acolada.
800 -6 osim sto b) Pentru o mii o, litera cu valoare de cifra mai e precedata de
o liniutá oblica taiata de o secanta.
900 ii, deviat sto c) Cifrele I 1-19: intai se scrie unimea si apoi zecimea, con-
trar cu ceea ce are loc cu cifrele arabe in sistemul decimal.
1000 3 hiliada (tdsiafta) d) Sd nu se confunde: 6 *g cu 7 ''..4; 8 if cu 50 H. De ase-
meni sa nu se confunde go cu 200, deoarece, adeseori, o
loom :1 desiat hiliada
simpla liniuta adaosfi sub baza literei Zi indica pe go. Vezi
in aceasta privintá data 6996 din cliseul documentului dela
pag. 96.
www.dacoromanica.ro
ALFABETUL 163
IMBINARI DE LITERE (Ligaturi)
iffTicr a, ar, ag, at, a, au
cri +I cil ciTI ti ili ap, ai, an, am, at, as
ab, ay, ati, ami, ani, aIu

cg if thri fi i0
frif4ltki4 ar, ag, ap, af, ai, ar
r, ri, ra, gr, tr, tr

r FTT
IT IT ii X hi pr, ir, nr, hr, mr
i, ii, ig, ip, it

H fl If FP IT
ir, iv, ib, in, im
Ff Ft i- 1-F1 FYI
rH VI OA pi, pg, ci, si, li
ivs4EfrEA, li, di, bi, bj, tv, dar
INFfRIZA-OR mar, pan, vIt, liu, pr
iffr;ik-fa april, mart, gospodar, lto, dIni
i i*
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
4 A
4\rrAl anghel
rr.
11A apostoli
April
7-Z
aprod
1
armas
aspri
1
August
August
August
s bivsi (fost)
Bog (Dumnezeu)
Boga (al lui Dumnezeu)
G Bogorodita (Ndscdtoare de Dumnezeu)
G ro rrr Bogomati (Maica Domnului)
G0 boliare (boieri)
6 I( Buzev (Buzdu)
t veliki (mare)
veliki »
13 LA
vistiar
www.dacoromanica.ro
ALFABETUL 165
^ Vlaska
3 vtori (al doilea)
7770 Vtornik (Martz)

Gh
Ghenar (Ianuarie)
r gospocli (Domn)
FA gospoda (al Domnulul)

-
r gospodi (Doamne)
gospodini (Domn)
gospodini
r ri-f gospodari »
rnym gospodari (Domni)

-4.
f
Ur. gospodarska (domneased)
ruril gospodska
ri>- 4 gospodja (doamnd)

.4- gospodstvo (domnie)
r BO
r sr4 y gospodstvuästu (domnina)

ro gotovi (gata)
rA LtIA glagolesta (spundnd)
r Zro ,141 glagoriusta
gramatik
rTi gramatik
www.dacoromanica.ro
t 66 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
A D
Dâmbovita
41-T3)A
_
A06.) Davida (al lui David)
(')
Dekabri (Decembrie)
L
-60 DikabrI »
dukat
'14
Are, o dvornik
Alai, rvi4 dostoini (destoinic)
e E
Elhov (Ilfov)
En Elhov 0
E est (este)
-a-
(N endiktion (indictionul)
pc
eiv6i4 endiktion »
..
IA I I
,
1c
i4
lisus
ispravnik
_
1 Ey 41E Evanghelie
_
t4 5 n t Bo ,s4 Izrailevom (Israilului)
A K
Iti kalip (calici)

i A 1-0 kliucer (clucer)
komis
www.dacoromanica.ro
ALFABETUL I 67
A logofet
AA Mai
a-
Mart
Mart
/V1
- rn matI (mamd)
-
nn RT 14
mati (mamd)
AA 3 Marko (Marcu)
Mathei
AA Mehedinti
-r-
AA Am I to milostifu (din mila)
1,1kf It micenik (mucenic)
LI msetl (lund)
-ti
M mseta
sa b ' Muscel
o-u, 6 nasI (al nostru)

w ro nasego (al nostru)
IN LI, nasega » »
o Nedelia (Duminecd)
-
tC)A Nedelia a
www.dacoromanica.ro
168 MANUAL DE PALEOGRAF1E SLAVO-ROMÁNÄ
.--re
t'l o NoembrI (Noemvrie)
,.
NI o t, Noembri )>
r--
PJ 10 e Novembri
VJ 0
.--
Il
G.) OktIabrI (Octomurie)
...-
?cc.)
OhtIabrI »
- 6 oteff (tatd)
TT P
17 ct Paduret (yude(ul Pauret)

rt e perper
perpera
pitar
Piatok = Piatnita (Vinert)
rr Ponedelnik (Lunt)
portar
postelnik
Prahova
PreCista
-67-t.nr6 o PrsvIatei (Prea Sfintei)

prooroka (proroc)
Rimnik (Rdmnic)
www.dacoromanica.ro
ALFABETUL (69
Romanati
rry A roditell (pärinti)
c rn svlat (sfeint, lume)
cm
- svIat »
c
-
177 O sviatoi (sfintei)
c rrros.i svlatoi
177 0 $.1 sviatoi r

c 7-17c1 e svlatoe (sfântri)
-
C. E
cne
SektiabrI (Septembrie)
SeptIabrl
(74 SiptIabrI
C Sal:Iota (Seintbätä)
(H sin (fiu)
C -4 sinI »
( Pic) B
- sinove (fii)
C sudstvo (judet)
;? Suava (Suceava)
.../t -% Slam Rimnik (Rdmnicul Särat)
Lti E NI 5 svlastenie (sfintire)
( N Lc sviastenik (preot)
C7TH it spasenie (mtintuire)
www.dacoromanica.ro
Cr9 spatar
rfto stolnik
fE srebro (argint)
c 4 Sreda (Miercuri)
A
ra taleri
Fevruari
Fevruari
tse
Fevrali
Te
f Februar
tA o florini
florini
T"
X
5CC Hristos
Hriste (intru Hristos)
B Hristovi (al lui Hristos)

hiliada (mie, moo)
"
u,
sari (imparat)
tarita (împärifteascl)
www.dacoromanica.ro
ALFABETUL 171
9. c
etverk CPO
lovek (om)
tk lovek »
---
sl A 14 .1 loveti (oameni)
--,-:
m 4 Et (-IT a o lovecestvo (omenire)
_
ro
Iuni (lunie)
i-o Lin (lulie)
ku
ré
1g
tv
au
tr
tv
or
www.dacoromanica.ro
IV
NO TE
www.dacoromanica.ro
NO TE 1)
1. MIndstiri
a) Mänästirile din Tara Romiineascct (pe secole)
Sec. XIV. RoAHRA, Korvwkiht, 11Stirr (= H03144 THCiWkHA.

Sec. XV. filiCTOHII,A, l'AtIKAHEK (Glavacioc), fottopa, tIthe (Dealul),
OcTpott, P.T.HKXHOK, eirk0K, eTpSank (Strugalea), TSTAHA.
SeC. XV/. &ATM fliIHHOCA (in jud. Buzáu), flpgmiln 11111VH A,
1GEHEAHK (=-11.101fri,HK =Vintild Vodá), HOHHTHH, HOHTA, lipa,
BoxsArr, 113 AOA KOA KAMM 1183EK (= din jos lângI orasul Buzäu
- mánástirea Banului), 113 A,on rpAS ELSKSpEipum (=din josul ora-
sului Bucuresti = mánástirea Radu Vodá), RIICHF14, RlippEtpli (= Vi-
forâtI), onroTa, AK01) ripmuu (Curtea de Arges), Aospkinia, 630 (Ie-
zer), RUH hOrOCAOK, &MASH, KOfIgH WT KAMM (Corbii dela Piatra
= mánIstirea Valea, ziditä de o alugáritä Magdalena, jupanita lui
Hamza, mentionatI ca atare inteun act al lui Neagoe Basarab),
KHIT (numitä i Perivolul de langl Valea rea sau nandstirea de
leing Voinigefti la Cornet, ziditä de jupan Stanciul, grämatic al lui
Neagoe Basarab), KOIIIStia (era lângI Craiova = Bucovät), lIpmt"
(in jud. Olt), KOHKOK (=illviourkuti), Aunos, 11IticA, Illogeeea
KOnsom (a lui Mihai voevod, e mänIstirea Mihai Vodá care däi-
nueste i astäzi), iIIHKorktui, aloTimS, 111$1orrapt (ziclitá de Manea
Persanul), 118tirr (in jud. Dâmbovita, ziditI de pArcälabul Gherghina
unchiul lui Radu cel Mare), (31)AT*11H, HOTOK WT oc KosTra (Potocul
dela Cobia = schitul Cobia), PaA,Sna HOCTEAHHKA (a lui Radul pos-
telnic, pomenitI inteun act al lui Neagoe Basarab), Gapaump (SA-
rindar, din Bucuresti), Gni.THoapf, GTEAFK criaTap (a lui Stelea spI-
tarul, era in Bucuresti), GT1I.HELH11 (ctitoria Buzestilor), G*KA (in
1) Tinem si precizAm cl insemnárile ce urmeazi sunt culese numai din do-

cumentele cercetate de noi i ca atare se poate sl ne fi scApat unele date cuprinse
in actele pe care nu le-am putut cerceta.
www.dacoromanica.ro
jud. Olt), THrnS, Tiorasa, (1)111%AldRHAA, linnets., (gums,* mana-

stire cu hramul Sf. Nicolae Miralichianul), 110AAFI (in jud. Buzáu).
Sec. XVII. 11Axima-ra, 111111HOCA (din Muscel), Sputum CEMIldiA
(Branistea semanatä, ziditä de logofátul Danciul Parlianul din Mi.-
lesti, boier al lui Matei Basarab si era in satul Polovragi din Gorj),
Bansisosinn, osio, }KHTHMHH (Jitianul), 113KONIIIFI (zidita de Luca
mitropolit al Ungrovlahiei i mentionatä inteun act din 1628 al lui
Alexandru Iliax), Komvklia, KQBIIMI1H WT CKHT (Cozienii dela Schi
WT an Kwkii,FiliT (dela Cretesti), Alictrenesi (ziditä de
Apostolache comis, boier al lui Matei Basarab 0. era in judetul Soac),
illorrosnoK (= a Motrului), Atkaffirkim, flauarTra, Ponam (era in Arges
si a fost metoh al Bucovatului), Gnososim (= Vaideei, zidita de
Matei Basarab si era langa satul Slävica pe apa Ialomitei), GTopira
(in satul Strehaia din Mehedinti), Groimsa ((TIminis8n), Tononimita,
TOIPMOK, 111-Ktm,19-kini i 4)AOKOHIAHH (in Olt).
b) Mändstirile din Moldova (pe secole)

Sec. XIV. II10.1M1111110, INAHI WIT HorIMHA (=IIORNITL1).
Sec. XV. filiCT01110, BOPOTHHCKTII (=al Bohotinului), ov Hamm
(= in Boiste), tuiiiiusuii. (Visnevat = Capriiana), Kopounk, Klipaapfli
molincnip (manastirea lui Varzar = Varzäresti), l'opomm ( = Xo-
poAiniK), A1011ACTHp WO Hit SCT'ff ATfHflkel (=mänästirea ce-i la gura
Dienetului), Aospoxfii, (Dobrovät), Myna, Parkosum (Radauti), KMHKII
Ta3AOK (Tazläul cel Mare), Xontop (Humor), MILKOK 11.1011ACTIlfl
(manastirea lui Iatco = Itcani).

Sec. XVI. flAdm, &Nara, &Fossum BECEOEKM-114, l'OE411, KORISIU
(pc Miletin), Ihuirapaikti, PMAKil (Itasca), GMTHHCKit AWHACTIIII (DA-
nástirea dela Slatina), GOKOAA, A10114CTI10 CKATH Hateedf WT loom
Tvna MCKOPO (manastirea Sf. Nicolae din tarina targului Iai
Aron Voda).
Sec. XVII. IlIC4ILIC1'Ilp lVT li1-1010KCIITH KOfKOAA (mänastirea dela
Barnovski Voevod= Barnova), Panwila (-KnaTa WI, min= Galata
din deal), moiincrilp WT TYI RacnSto OKI fCT DMA' CK/ATilti SCHHIllf
(manastirea din targul Vaslui unde este hramul Sfintei Adormiri),
ApAronuiptia, IIIHTOKparrop (langa targul Sucevii), CK/ATIdli Ws" (Sf.
Sava, in mijlocul targului Iasi), GOAK,L GSHEKHHA A1011,1CTHP S KWh
TIVI+V MCOK KK TkTKaIIiH (=mänästirea la marginea targului Iai
in Tätárasi), LUIPSA, XAHHHJA, MVIIACTHO ,If110HOTAIVI 3OKMIH GEKSA
(mänästirea Xeropotam numita Secul).
www.dacoromanica.ro
NOTE 177
Muntenia:
2. Judetele
ammo (i sub forma prescurtatá csA) = judet.
florin)] (Arges), RAATHHLIKO (de Baltä), Boat", fipainots (BrAila),
lls31K (Buzän), KAALHKA, FLAxim (Valcea), l'opanin (room] 1KHA=Gorj),
MANCHA (AOAH1.1 2KHA=D01j), ,VKKOKIII4A (Dâmbovita), enycoit (Ilfov),
ZAAMIKO (Jalesului), dibminutu, Itto'rpmcico (a Motrului), Iliruitien,
ilArnitifil u II Wpm, (Muscel si Päduret), MAT, IIA,A,SOHJAM (Padure-
tilor), llmoita, PHAUIPIK (Rämnic), Pomaimitn-, G.'inc, Gait Sum, Tuuop-
Mtill, IIIHAOpT.
Moldova:
KOAOCT, AEOKAKA = tinut.
BAKOK (Bacäu), ÄoporSHK, (Moo pH), KHaiVICKA (a Thigeciului),
KoKtionsio, KIlluturATS(KI (Carligätura), ilAHSHIHA (141.111a), HEA1KKA
(a Neamtului), Oppticica (a Orheiului), POMAHCKA (a Romanului),
GoIVICCKA (a Sorocei), Giiturscica (a Sucevii), TeKS4, To ToSilicKa (a
Trotusului), TSTolvk (a Tutovei), XOTHFICKA (a Hotinului), XoKnork
(a Härläului), AHIJILICKA (a Teatinei), cimmuticica (a Fälciului), tfIcKA
(a Iasului).
3. V A m V-)
Muntenia: florin)] (Arges), 6 limimmi spo,A, (la Vadul Vidinului),
Epai inn (Beg la), liSant (Buz Au), AnAronom (Câmpulung), kmo-
K1-111,A (Dâmbovita), orliu,d, WT 2Ke/11311H KpaTA (dela Portile de Fier),
HA }KIM (pe Jiu), 11,114AT, AOHATHE (Lopatna), virr CaNrnika (dela
Oltita), urr spor), OATS HA I,IniSue (dela Vadul Oltului la Genune),
EMMA, PAINHOK (Rasnov), PSKG) (Ruck.), GEKOHH, WT GEKSHCRA
IKHMO (dela Jiul secuesc), Timroituniu, To-Krim() (Tfirgsor, T8pii
(Bran) si timotm.
Moldova: i'llo,A &WOK (Back)), BAIA (Baia), limKropori, = litAK-
rpm (Cetatea Albá), BeonaA, Kunotoo, or wit, KaarEpcmmor (la
Vadul alugäresc), Kiwi») Tp-iir (Targul Frumos), "Kt Aopounn] (la
Dorohoi), ilmiSiinni To-Kr (targul Läpusnei), ilioountni, illowinuta,
11-kAni IISTiia, POAIAHOK TO 'Kr (Orgill llli Roman), HA GHATH (la
Siret), FOAOKHOE MATO GOLIAKCKOt (vama principalä a Sucevii), Tam%
(Tazläu), To Toni (Tr Ot11§), DANAHAKAVIlt = THrHHA, Oy ItoROIMH
6110À (la Vadul Tutorei), IlFpuoltltli (Cernduti), Tile (Iasi).
1) Däm in aceastä notá loca1it4i1e vamale din Muntenia §i Moldova ce le
cunoaltem din documente.
12
www.dacoromanica.ro
4. Câteva delimitAri de proprietäti 1)
8400111'h= oras. A03TE= vie.

ROA*HHII,a = moarä. AArk= luncä.
Epatcullga = poartä.
KOATHI-111,4= poartá. VOIHIllfHTE= curáturá.
rorylitt = grädiná. fldA111-14= padiná.

rpki,-k= cetate. norAp-it = deal.
Eltlf&IpCTKO=-- prisacá.
riwillin =prisacá.
A*4111= deal.
rs,xs= stejar. cn-k ME = culme.
CTSJIHHA = stupink prisacá.
itpilismia= crivinä.
1410-1HII,A = fântânä. X'Hat,I= casá.
K$Ka= casá.
KAtila-- casá. tutLwk = pádure.
5. Másurätori de plinânt
ApS = ogor. riArk = pas.
norowk= pogon.
MAHHII,A = pärticicä.
Apo= parte.
Pr% sa AVkCTO = corn de loc.
Pi130131%= räzor.
icoapm= sfoará.
Kopoquirk= pas.
CENCifik = stanjen.
m-kciv sil wp,maiTt= loc de ail-
turä. SMA = funie.
HIIItd= Camp (de lucru).

ilsantrk= falce.
ZPIITAE= sfert.
WLIHHA 3" HI 1,1t1111 8" wpAAEHTE=
mosie pentru 18 zile de ail-
turä. ,IFTILIVItTE= sfert pl. - LIETWKII,11.
1) Vezi §i formularul moldovenesc, p. ro8.
www.dacoromanica.ro
NOTE 179
6. Nume de monete
4C1 1pH == aspri; - me -bani; - AfK = leu, -nemotte -lei.

rOTOISH - gata; - HOKII,H - ItIOVKOKH = pl. lei.
noi (bani); - compile - de ar-
gint. rupook ---- perper.
11111-1A3k ban pl. - FM ii ii1311 -
6M1H =-- bani.
(in sensul de nume generic al
monetei).
rpHKI-14 = grivnä. prsiut= rubla pl. - pOrRAH.

room .,--- pl. grosi.
TAAAHT% = talant pl. -TaAMITH.
NIFIATHII,H =: pl. galbeni (gälbe- TAMIllt --= taler pl. - 'mum, -
nusi). &NTH - bätllti ; - CENEPEHH -
aconTe = galben. de argint.
Sill --= pl. ughi (prescurtat din -

SMTI-1 -= pl. zloti; - Tempme - Srapoce -unguresti).
tätärästi.
3,1011,11 = pl. zloti, - 611THr - bil- 4SEpTSWIt = fertun.
tuti. dsilopuirit -- florin.
EOCTAHA4 = costandä (valora 300 (101111-11-1 = rosii cf. WOKEN II Sop-

de bani in timpul lui Matei CM' = rosii unguresti (ughi
Basarab). rosii).
7. Gradele de rudenie
4MICTI1 = nepot; - Mr ENT - de 0,,m4= váduvá.

frate; - CECTOOKIVIk - de sorä. KHtilid = nepoatä ; - 34 CfCTO -
imam = nepoatä; -- %VT ROT - de sofa%
de frate; - ttrr arrim - de KHSIM = nepot; - Sa AMIEjlit -
sorä; - CECTPOK HIM - de soil. de fiicä; - WI' ENT% - de
E46,1 = bunicä.
frate.
641114 = tatä.
sowrauritata = nepoatá de frate. ra,A,k = copil (in sens peiorativ,
spxrantitlk --= nepot de frate. când e vorba in blestemul din
ROT% = frate. acte de copii evreilor).
12*
www.dacoromanica.ro
1 So MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMANA
AFILI = fecioará. HAGHENHK% = vär.

AERHH,i1 = fecioarä. HAEMHHH,t1= var./.
AFKOHKA = fatä. no,k0SHITF= sosie.
,I,E1SOHHH 44 - fetitä. iiiriou spaTwiem = vat% primarä.
Maid
mm = mätusä. IHrhaH HAMEHHWK = vär primar.
Amu= flied. nrkiso 60THHFA1' = vär primar.
Aoqk = fiicä. nrksHOLIHT1t= stränepot.
Arvit= mos. HAKHSK11 = stränepot.
AAA% = fiicä. riirkmvk --.--- strämos.
DAIWA, HT Eillt = strámos.
= sotie.
np-kiptipaTli= strgnepot.
NCHTFAHH1101 = sotie.
NoSminiiivi= jupanitä (sotia jupa- fiomiTEnit = pärinte.
nului).
CHAT% = CUSCIll.
sri-k= ginere. CREKM = soacrá.
smamk = ginere. CKIKII0 = socru.
cgeTpd -- sofa'.
KOHHirk = copil din flori.
CECTIMHM = nepoatä de sorá.
KpliCT'it= fin.
CECTOIAHHHIL =- nepot de sorä.
K8M1.= Currigtrll.
mirk= fiu; cf. mirk narrSpKs =
MARK" = mamä. fiu vitreg.
MelTk = maml; - HACTSIIKA - vit- map = norá.
regä. CHOKA = norä.
MOALliK 91 = bäiat, copil. rrpu Wit = unchiu, strämos.
movfm= bärbat. anoSmcw-iika = sotie.
Awn& = bärbat.
TECTHILA = soacrä.
H MOT" = nepoatä. TETKA = alät1.10.
H ¡HOT% = nepot. THTKIOHA mätusä.
HX11(11111t = rams. TIOTKA -=-- mätusä.
WANICAk = copil, cf. rom. odraslä. Tdvsvra= soacrä.
wTewit= tatä, pärinte. 'MCTI. = SOCM.
WTKOKH HA = copilá. 8Fivk= unchiu.
WT pOWK = copil.
SHWK - unchiu.
namFpun,8= fiicä vitregá.
21111HIi = fin.
rimild = sotia panului.
*utacTp$ = fiastru (fiu vitreg).
nacTSpivii= vitreg; cf. CHH% HA-
olpick; - fiu vitreg; - 1MM, illSpa = cumnatä.
nac1r8pKa-mamä vitregá. 1118m-twit= cumnat.
IMEAWIHK4= varä. iiiSrk = cumnat.
www.dacoromanica.ro
NOTE x8I
8. Numele dregAtorilor
nr.4= agá, cf. KMUICÍH AI' = ma- HOCTEAHHK% = postelnic.

rele aga. Hp-hK11,146%, = pâralab; - HMO-
rpaAcKTH - de Cetatea Alba; -
CAN% = ban; cf. KMHK Cal Kpa- ,A,oporSacKil - de Dorohoi; --
MIICKH - mare ban de Cratova, RHAHHCKTH -- de Chilia; - K04-
- WHICH WI ;KNACK H - mare LISII - de Cráciuna; - Hi-
ban de Jiu. rantitTa- de Neamt; - HOKO-
K HCTHIJOHHICk = vistier. p4AcKTH ( = POMAHCKH) - de
KliCTHMYlt = vistier. Cetatea Nouä (Roman); - Op-
KEIACK H - deOrhei; GooK-
mot:murk = vornic. emi - de Soroca; - estiaKacti
K AIOHdp% = clucer. - de Suceava; - XOTHHCKH -
KOAtlirk = Corrlis. de Hotin; - IlEpHOKCKH - de
Cernauti.
AO rOOET'It= logofät.
¡MAIM' = medelnicer. camapk = sluger.

MAIM-Nap% = medelnicer. CHLITAfrh = spätar.
AWIEHOIHA = purtätor de sabie CTdCT4 staroste; - XOTHHCKH
(spätar). - de Hotin.
C'O'lHHKh = stolnic.
nappinitc-k = páharnic. CTOATOpHHK% = stratornic (postel-
turrap.h= pitar. nic).
nopTaprit portar; -GSLIAKCKH -
de Sucv.va. ilawmitt-h=ceasnic (paharnic).
9. Numele functionarilor domnevi

AlIpo,vh = aprod. Kownaap = gostinar, cel insär-
41":1111% = armas. cinat cu perceperea därilor
pentru porci, darea fiind nu-
stiptiffi = birar. mitä gorstinä.
spaH H quo% = branistar, ingriji-
torul branistelor domnesti. rA06HHK11, = globnic.
rprIMATHK% = grámátic, scriito-
KAT,Ir = vataf, cf. KMHKH KATil nd actelor.
CSHAKCKH = marele vätaf de Su- rSAIEHHK11 = ingrijitorul ariilor
ceava. mai tarziu, clucer de arie, din
&MTh = vataf. slay. rSmao = arie.
www.dacoromanica.ro
AgopH1-11Vh = vornic, Cf. liT01111 H4CH9HHIi = prisäcar.

ABOIHIHK = al doilea vornic; nneapk = pisar, scriitor de acte.
AllOPHHK% PAOTHYH = vornicul HAOCKAIlk = ploscar, cf. rom. ploscä.
de gloatä. nomompk = podvodar, îngrijito-
,A,ErkTHHIM = ZeCi rul de podvezile (carele) nece-
AHIAK% = diac, scriitorul actelor, sare doumului i curtii dom-
cf. 0 AMA I{ WT KHCTIAll = diac ne0i pentru transport.
de vistierie. HOCAAHHWIt = posadnic.
Miller Ssinhapk = durgubinar, cel nonmunalik = pripaar,
ce percepea amenzile pentru IIIMUTAK% = pristav.
omor i fapte imorale.
pascertofick= rabotnic, functionar
Hamm = ilisar.
care îngrijea de anumite munci
HCIVAKHIIIM = ispravnic, execu-
ce se prestau domnului.
tor al unui ordin domnesc. WoruicaTEnk = scriitor cu maim,
KlIA110-14(1k = cämänar, cel care grämätic.
îngrijea de strängerea därii ce
consta din pietre (din slay KA- CAOKo nonoatHTEAk = arzAtor de
MM% = plated) de cearä. cuvinte, grämätic.
110POZPTit = logofät, intAi scriitor
cows = judet.
de acte iar apoi rful cancela-
cvii = judet.
riei domne§ti.
SirkAHHK-K = urednic, functionar.
wnaKapk olkar, el ce îngrijea Swat% = u0er.
de caii de olac.
wcntlaph = osluhar, executor al on,a,Suaok = holdunar.
celor cari nu se supuneau po-
runcilor domnesti. IHOATSS'It =-- Vdtta.
10. Nomenclatura documentelor

a) Tara Româneasai
= zapis; -
SAHHCALITE= inscris.
3i1 KStioKanTi -
de cumpäräturä ; - SA ripomn YE
de vecinie (rumânie); - 3A
it'kp8 -de credintá (salv. con-
duct); - sa KOSSA - de piele;
- de vânzare; - 3A npownfie H SA AUIAOscitaf - de miluire;
3A CKSHOSAHTE - de ertáciune si
- SA WCTAA H 3d Auip Pam'
de räscumpärare (de vecinie).
FINHilatiTa - de jämas (de lege)
KHIId = carte; - SA EpATCTRO -
de infrátire; - SA KELHIHmiTe - si de pace pentru vecinie (ru-
mânie); - sa HOKSHAEHYE - de
www.dacoromanica.ro
NOTE IS3
cumpàráturá; -- sA uponuturao WI1H3A10 = pOrtIlla.

- de schimb; - a" ripSx H sa
WCTAHCTKO - de pká si de HOLM-bat = poruna.
rämas (de lege); - sa cSmcmaIrt
- de judecata; - SA SnometiTo
- de asezärnint; - Aumono- Inismo .--- poruncá.
"HT" SA A*SPHCELITE -- mitropo-
litului de afurisenie; - wr no- pliCOKOVI% = hrisov; - 34 EMT-
KH1-10g1Hilf-de supunere; -wit CTKO - de infrAtire; - sa A-k-
cit$riortArifF - de rgscumpárare. mu" - de mosie.
b) Moldova
zapis; - 34 AAAIrropTF -
SAHHC =
de märturie; - SA WTHHILS
de mosie; - 34 CKHATMCTKO
- AtAfLTNITE = märturie.
HaptAetal --- direasä; - sa KHE8-
- de adeverire. nnuat - de cumparkurä; -
3A AAANYF - de danie; - 3A
H31OKII =12v0d. de miluire; - sa
lief1liCOK-6 --=
11,1Elat -
ispisoc; - SA KLIKS-
de cumpárátura; -
MHAOSAHYt -
noTiploicAtraF -de intärire;
34 i-kact; - de Ora; - sa *E-
-
SA ISHCA$NIEHYE - de vislujenie Irmo - de ferlie.
(o mosie dobandia dela domn
pentru dreapta slujEd); - sa rincanYt =scripting'.
marae - de danie; -MOKAIIYE rilitimiam = privilegiu; - AAHHOE
- de dar; - SA HOTKPLINC,A,EHYt - de danie; - KSrintaroF - de
- de intärire; - sa lia3A-kneHTF cumpárare; -34 atilaililtial
de cumpAràturl; -3A At,AmnS
-
- de impärtealá; - sa CE-k,A,E-
Fat - de adeverire; - sa T-kac$ - de mosie (prin mostenire);
- de parg; - 34 *oxio - de - sa mapToge - de márturie;
ferlie; - lallINCHO - de cum- - SA HOMHAOBAHTE - de mi-
pärare. luire; - sa P43A-knaefF - de
HCHILLIKHat = privilegiu; - SA 110- impártealà; - Clt T-blitIO -cu
TKO-IiNCAtHYE - de intárire (con- p Ail.
firmare). CK'kikETIACTKO= adeverintä.
IGHLWA = carte; - SA AÄFIHS - uric; - K8111HCHTH - de
de mosie.
inicm -- carte; - rilEHTOKLIKIH -
OVOHICrk =
cumpärare; -34 KlicammTF
de vislujenie; - 3A usArkiluo
--
salvconduct; -3A CKLIMTEACTKO de schimb; -sa flOTIOHNIAELITE
- de adeverire. - de inarire.
www.dacoromanica.ro
z 84 MANUAL DE PALEOGRAFIE SLAVO-ROMÄNÄ
11 . Cronologie
f1Krscr1' = August. Hoitimpk = Noemvrie.

&plink = Aprilie. il0fMNIK = Noemvrie.
&wog-ki1ji-1TE = Bunavestire. GaliTatEllk = Octomvrie.
liOr013KAflaf = ArAtarea Domnu-
lui (Boboteazä). Ilacp = Pastele.
BORTH AKHK = Ziva Domnului HONEAEARHK'k = Luni.
(Cráciunul). Brrkwspamflag rocnoAng = Schim-
REAHKH AkHk = Marea zi (Pastele). barea la fatä. a Domnului.
gomxirmilk = Crestinarea cu apá HJATHAEC/ATHHItil = A cincizecea
(Boboteaza). (Rusaliile).
ETopiiHK% = Marti. HatTHHR,A = Vineri.
gliKEMFITI It'k xpam rip-km/arm-I giATOK11 = Vineri.
Boropomign = Intrarea in Bise- PORAECTS0 XPRCTOKO = Nasterea
rick' a Preasfintei Násatoare lui Hristos.
de Dumnezeu.
B.1%3A, MI/MOE 'IECTIKWO KIPKCTA = GRANT% = Sant; ClIatTli AMC-
Ináltarea cinstitei cruci. TOAH 11fT(1 H HAMA = sfintii
R'113HICEHYE l'ocnome = Ináltarea Apostoli Petru si Pavel; CR/71-
Domnului. TH 411KLICTOATIIP Ail-VIM sf an-
H'kCillIECTISTE CISANTAPO ASP = Co- tul archistratig Mihail ; - IWAII
borirea Santului Duh. K(11.CTHTMIt R HAATEWA =
R.I.ClIpEcinTE = Invierea (Pastele), Joan BotezAtorul si Inainte
mai tärziu si Duminecä. mergätorul; - AM'IEFIFIK AliA111-
TOTE WT GoASIICKAPO ro,3,A =
i'Ellapk = Ianuarie.
mucenic Dimitrie din cetatea
l'Futialrh = Ianuarie.
Solun; - AINMHHIC H FRIE*AOHO-
AMIN% = Decemvrie. cni, gtviirTe - mucenic si purtd-
AEKRtE(Ik = Decemvrie. tond de biruinte Gheorghie.
KauSnk = Ajun. GEKT/ARPk = Septemvrie.
Garriagpk = Septemvrie.
il/hui = Mai. GE1ACOICK Akilk =--. Ziva Mântui-
illapT% = Martie. torului (Cráciunul).
illiaconoycrk = Slobozirea de car- GpFrkA = Miercuri.
ne (Läsata secului). GOVEOTtl = Sambätä.
HEAEAM = Duminica, cf. REAM/A G2KROTa = Sâmbätä.
IIATONOCHA - Dumineca Flo- e-rpnInTe rocnomue = Intampina-
riilor. rea Domnului.
www.dacoromanica.ro
NOTE 185
XsAgtimitag = Ináltarea, cf. 1vii$3- (DespSapk = Februarie.

AIIHNSEHTE LIECILWO KPECTA - Inál-
Ilriqmr-k = Joi.
tarea cinstitei cruci.
IIETNIXTOK'It = Joi.
g3HEMITe = Inàltare.
XCEIEHTE fioopo,Hum = Adormirea IOK = Iu lie.
Ndscátoarei de Dumnezeu. Mutt = Iunie.
www.dacoromanica.ro
v
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
BALAN T.: Documente bucovinene, I, II. CernAuti, 1932-33.
BAL5 G.: Bisericile fi naindstirile moldovenefti din veacul al XVI-lea. Bucu-
re§ti, 1928.
- Bisericile lui ,Ftefan cel Mare. Bucure§ti, 1926.
BOGDAN I.: Album paleografic cuprinzdnd 26 de facsimile de documente romd-
nefti din sec. XV, Bucure*ti, 1905.
- Album paléographique Moldave, documents du XIV-e, XV-e et XVI-e
sidcle, Bucure§ti, 1926.
- Documente privitoare la relariile Tdrii Romdnefti cu Brafovul fi cu
Tara Ungureascd n sec. XV fi XVI. Bucure§ti, 5905.
Documentele lui .,Ftefan cel Mare, I §i II, Bucure§ti, 1912-1913.
BOGDAN P. DAMIAN: Contributiuni la studiul diplomaticei vechi moldove-
nef ti. Bucure§ti, 1935.
- Diplomatica slavo-roincind din secolele XIV fi XV in Revista Istoricd
Romdnd, V, x 935.
BOUARD de A.: Manuel de diplomatique franpaise et pontificale, I. Paris, 1931.
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE.
COSTÄCHESCU MIHAI: Documentele moldovenefti inainte de .5'tefan cel Mare,
I §i II. Ia§i, 5932-33.
- Documente moldovenefti dela .Ftefan cel Mare. Ia§i, 1933.
DOCAN N.: Despre elementele cronologice in documentele romdnefti. Bucure§ti,
1910. (Extras din Analele Acaderniei Romfine, Memoriile Sectiunii
Istorice, Seria II. Torn. XXXII, 1909-5910).
DRAGHICEANU VIRGIL: Curtea domneascd din Argef (in Buletinul Corni-
siunii Monurnentelor Istorice, X-XVI, 1917-1923).
GARDTHAUSEN V.: Griechische Palaeographie. Lipsca, 5879.
GIRY A.: Manuel de diplomatique. Paris, 5925.
IORGA N.: Inscriptiile din bisericile Ronainiei, I §i II. Bucure§ti 1905 §i 5908.
KOZAK A. EUGEN: Die Inschriften aus der Bukovina, I. Viena, 1903.
LEIST FRIEDRICH: Urkundenlehre. Lipsca, 1882.
MIHAILOVICI PAUL: Album de documente moldovenefti din veacul al XV-lea.
Ia§i, 1934.
MILETIC L. §i AGURA D.: TkaHopowmurrt H TtxHaTa cnaHHHcHa 'mote-
HOCTb (Dacoromfinii i literatura lor slava) In C6opinno, 3a HapoaHH
ymoTHoptHHH HayHa H HHHHCHHH, IX, Sofia, 1893.
MITSCHELL AINSWORTH C.: Documents and their scientific examination.
London, 1922.
www.dacoromanica.ro
190 MANUAL DE PALEOGFtAFIE SLAVO-ROMANÁ
MOISIL CONSTANTIN: Bu le de aur sigilare dela Domnii Tdrii Romdnelti ;r

ai Moldovei. Bucuresti, 1925.
NICOLAIASA G.: Chestiuni practice de cronologie romeineascd veche in Revista
Arhivelor, II (1927-1929), p. 9-18.
PANAITESCU P. P.: Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopia din Suceava
(30 Iu lie, r4ox). Bucuresti, 1935.
-Seminarul de istoria Slavilor: Album paleografic slavo-ronan. Bucu-
resti, 1934.
PROU MAURICE: Manuel de paléographie. Paris, 1892.
STAHL HENRI: Grafologia i expertizele in scrieri. Bucuresti, 1925.
--
Falfuri, Fraude fi Raze ultraviolete. Bucuresti, 1933.
Despre Autografe. Bucuresti, 1936.
TOCILESCU G. GR.: 534 documente istorice slavo-romdne din Tara Rom dneascd
;i Moldova, privitoare la legciturile cu Brafovul. Bucuresti, 1931.
VENELIN I.: arlaxo6o.nrapcRi5i HMI AaKOCJIaBSIHCHi51 rpamand (Documentele
vlahobulgare sau dacoslave), S. Petersburg, 1840.
DOCUMENTE cu peceti i ark dela Academia RomfinA si dela Arhivele Sta-
tului din Bucuresti, Sectia IstoricA.
CLI*EELE
Figura z este fotografiati dupft Encyclopaedia Britannica. Vol. 19, p. 565.
* 2 si 14 dupä Leist Friedrich, Urkundenlehre.
3 dupl Michon H.: Système de graphologie, p. 99.
* 4 dupl DrAghiceanu Virg.: Curtea domneascd din Argef.
5, ii, i 5 §i cliseele lectiilor XXIV, XXV §i XXVIII dupli originalele
din Arhivele Statului, Bucuresti. Sectia IstoricA.
o 7, 8, XXVI dui:A originalele din Arhiva municipiului Brasov.
o 9, 12, 13, XX, XXIX, dupA I. Bogdan: Album paléographique Moldave.
r io, dui:4 C. Moisil: Bule de aur sigilare.
Lectia I, dupA Ioan Bianu: Evanghelia slavo-greacd scrisd la 1429 la Miindstirea
Neamfului din Moldova de Gavriil Monachul.
Lectiile II si III, create de noi.
o V, VI si VII dupA Kozak: Die Inschriften aus der Bukovina.
Cliseele VI bis, VIII, XXX-XXXIII dupl Buletinul Comisiunii Monumen-
telor Istorice.
e X-XVI, calchiate dupA o fotografie a originalului aflat la Academia
RomanA, Fotografii IX, 2.
XVII dui:4 colectia de fotografii de documente din proprietatea d-lui
Prof. P. P. Panaitescu.
* XXI dui:4 orig. dela Academia RomAnA: Documente cu peceti, Nr. 5.
* XXII dupA Ioan Bogdan: Vechile cronici moldovenefti pad la Ureche.
* XXIII dup5, originalul, proprietatea d-lui Dr. G. Severeanu, expus In
Muzeul Municipiului Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Prefata 7
Scopul urmärit 11
Planul lectiilor 15
Originea alfabetului cirilic 21
Barbarizarea scrisului 22
Evolutia scrisului 23
Scrisul solemn si scrisul de toate zilele 25
Idiotisme grafice 27
Influenta tiparului 27
Alfabetul cirilic 27
Variante grafice 20
Punctuatiunea 30
Cifrele 31
Abrevieri 32
Monograme 35
Peceti 38
Semnáturi (Iscálituri) 43
Plastografi of iciali 46
Fa 4116 46
Secretul scrisorilor 47
Reinvierea scrisului 47
Procedee chimice . 48
Procedee fizice 49
Raze le ultraviolete ............. 50
Sfaturi pentru repro ducerea scrisului 51
Cronologie 52
Precizarea mileniului 54
Acte i manuscrise färä datá 54
Limbs documentelor 56
www.dacoromanica.ro
II
CUPRINSUL LECTIILOR
Pagina
1. Un text religios (Evanghelia dui:4 Matei). Lectia I 63
EPITAFE
2. Patra§cu cel Bun, 1558 (text graduat) 65
3. Doamnea Cap lea, 1511 * » 67
4. Niculae Alexandru, 1364 (fotografie) 69
5. Doamna Maria, 1529 0 71
6. *tefan cel Mare (fotografii) 73
PISANII
7. Pisania bisericii din Parhäuti, 1522 76
8. * * Sf. Ap. Petru §i Pavel din Hu§i, 1495 78
9. Formular muntenesc (cu 8 Tabele) 8o
ACTE
to. Hrisovul lui Mircea cel batran catre Bra§oveni (1413). Titulatura 91
i i. Idem. Destinatarul §i obiectul 92
12, 13 §1 14. Vama 93
15. Clauze §i blestem 96
x6. Martorii §i datarea 98
17. Act intern: Vlad Calugärul, 1488, Februarie 4 99
18. Idem. Continuarea 101
19. Formular moldovenesc (cu i i Tabele) 103
20. Act extern (Alexandru cel Bun), 1407 114
21. Act intern (Ilie Voevod, 1432, Julie. 29) i 18
22. 0 pagina din Letopisetul dela Bistrita 121
23. Act muntean (Dan Voevod, scris in Arge§ la i Dec., fat% an) . 123
24. Un testament din 17 Iulie 1425 (111untean) 126
25. Act dela Basarab cel Tfinär dat manastirii Tismana (fira data) . 128
26. Scrisoare a lui Basarab cel Tank. catre Bra§oveni (fat% data) . . 130
27. 0 carte a lui Dobromir banul din 28 Iulie 1577 132
28. Act dela Alexandru cel Bun din 7 Noemvrie 1409 135
29. Act dela tefan, fiul lui Alexandru cel Bun (26 Iunie i434) 137
PISANII
30. Pisania manästirii Tazlau (1496) 139
31- * bisericii Sf. Gheorghe din Boto§ani (i541) 140
32. * * de sub Cetatea Chiliei (1648) 141
33. 9 manástirii Calui (1588), Muntenia 142
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 193
EXTRASE DIN DOCUMENTE

Pagina
34. (Subiect juridic) 144
35. a istoric 149
III
ALFABETUL
36. Variante de litere 161
37. Cifrele 162
38. Imbinari de litere (ligaturi) 163
39. Abrevieri . . 164
IV
NOTE
40. Milnastirile din Tara Rom Aneasca (pe secole) 175
41. '0 o Moldova o 176
42. Judetele 177
43. Localitáti vamale 177
44. Delimitäri de proprietäti 178
45. Mäsuratorile de pämânt 178
46. Numele monetelor 179
47. Grade le de rudenie 179
48. Numele dregiltorilor 181
49. Numele functionarilor domne§ti 18x
50. Nomenclatura documentelor ,82
51. Cronologie (zile, luni, särbátori) 184
BIBLIOGRAFIE
1.3
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE*TI 1936
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Bogdan, D. Stahl, H. - Manual de Paleografie Slavo-Română

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bogdan, D. Stahl, H. - Manual de Paleografie Slavo-Română

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B I B LI OTECA INFORMATIVA

HENRI STARA. si DAMIAN P BOGDAN

_.:,,,,iim., ir". .1- c.-:

': ,,130 -4 .:-T: .

Au apArut BIBLIOTECA ENERGIA"

A apArut BIBLIOTECA INFORMATIVA"

Au apArut BIBLIOTECA ARTISTICA

Au apArut BIBLIOTECA U ORA*E "

Au apArut BIBLIOTECA DOCUMENTARA"

Au apArut BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA"

1) In imperiul bizantin limba greaci era limba cultului §i a diplomaticei.

La noi, limba sfântd a bisericii ortodoxe, sloveneasca, fi-a avut

1) In mod exceptional, mai gásim acte in slavoneste de pildá pe vremea lui

de oameni cunosaitori ai sloveniei. Aceftia inset sunt tot mai rari fi

pe când in Franta trebue s. 1 scirim mai multe secole pentru a ajunge la

1) *i räzboiul nostru de Ioo de ani 11 puem oputne cu mândrie celuilalt ráz-

amintim de pomelnicul sistemelor ortografice etimologice

Apoi, toate cuvintele n'au aceeasi importantä: sunt

este totdeauna insotit de epitetul « Bun » sau # Mare >>,

Greutatea cetirei slovelor vechi nu o formeaza alfa-

dacá e in cutare caz, sau la cutare timp, etc.; deci regulile

acte dupà tipicul cancelariilor domnesti din veacul al

Nu trebue sä pierdem din vedere, spre a intelege multe chestiuni

impärätea la Constantinopole, in Franta aveam barbaria totald a fii-

Si trebue sä notäm c cei cari, pe acea vreme, stiau sä scrie, erau

Fig. 2. - Scris din epoca merovingiand.

Dar, cu nouile näväliri barbare, scrisul din nou regreseazä, desi

EVOLU TI A Scrisul reflecteazä perfect starea sufleteascä a

desemne de animale apocaliptice, scrisul corespunde arhitecturii si

un om al bisericii, dela un orn de arme ori dela un scrib, meserias

dar scrisul cu care ne insemnám in grabä gändurile, färä preocupäri

Explicatia psihologicd pe care am

- i... .441 4.7

AI tan ' . '

caligrafice ale cancelariei domnesti, totusi, diacul, cind pune

ID I OTISME Aceste scApäräri de condeiu sunt de cea mai

litere sunt in contrast cu primele, fiind complicate; ele necesitä

*g Ill II, III k h 7h1 -k 10 M 11 AN X tir V'

VA RI ANTE Din aceste litere capitale, s'au format cele cursive

originalä, se imiti de alti scriptori i noua literá devine pe incetul

PUNCTUA TI U NEA In documentele noastre vechi, - care, pre-

Orice act incepea cu semnul crucii, fäcut foarte mare, lunguet

Documentele noastre vechi nu folosesc nici cifrele

a=1 j 1=10 P = 100

Cand e vorba de mii, atunci se mai pune, precedand litera cu

ABREV ER Spre deosebire de zilele noastre, and utili-

deci economisif. Atunci, el nu se täia dupä un anume format

') Este deci acelasi procedeu - pentrucá neschimbatá a ramas psihologia

5. Influen(a apusului. Documentele latine simt mult mai

In special am mostenit liniuta sau acolada, aruncatä sburátor

0 abreviere complicatá dar usoará de descifrat

1) Din notele tironiene a rämas, in scrisul nostru de astäzi, abrevierea cuvân-

,Iy 6f,Ari ertt eN. Lis -a :

'' 71: il.'

SLAVO-ROMANA. PALEOGRAFIE DE MANUAL

Fig. 7. - Monograma hrisovului din 1476 Oct. 7, al lui Vlad 'repel).

o (.rii r(114 ---»1 ----7--

Dupä acelasi procedeu ca al monogramei suveranului, se abre-

PECETEA Consfintirea de cAtre Domn a cuprinsului actului, se

,, ,,, ,, ' ...e

Fig. 9. - Pecetea lui .Ftefan cel Mare.

ranului §i a pecetilor pe ceará verde ale boierilor. Aceasta insä, obis-

sä nu se deslipeascä de pe pielea unsuroasá, pergamentul se intepa