CAPITOLUL 2 PROCEDURI PE PARCURSUL CONCURSULUI

A cest capitol v a trata m odu l cu m treb u ie să p ro ced eze arb itru l în diferite
situaţii lim ită ivite în tim pul rundelo r, d ar şi d iferite alte asp ecte d e care treb u ie să
ţină cont pentru a îm piedica apariţia u n o r sin co p e în b u n a d esfăşu rare a tu rn eu lu i.

In terp retarea şi ap licarea p rin cip alelor articole d in „L egile Ş ah u lu i”

D eşi nu se întinde pe parcursu l a m ai m u lt d e 2 0 d e p ag in i, „L eg ile Ş ah u lu i”

conţine articole care necesită a corectă in terp retare şi p ro ceduri bine puse la punct
în aplicarea lor. O voi lua în ordin e şi p en tru o m ai b u n ă în ţeleg ere v o i tran scrie
articolele la care fac referire.
A rtico lu l 2 . P o zitia in itia lã a p ieselo r p e ta b la d e sa h

2 .2 . L a în cep u tu l p a rtid ei u n ju cã to r a re 1 6 p iese

deschise la cu lo a re (p iesele a lb e), celã la lt ju cã to r
a re 1 6 p iese în ch ise la cu lo a re (p iesele n eg re).
A proape de necrezut dar şi acest artico l rid ică d e m u lte o ri p ro b lem e. D eşi
la cele m ai m ulte co ncursuri organ izato rii p u n la d isp o ziţie m aterialu l sp o rtiv , m ai
sunt concursuri unde se aplică celeb ra „ju căto ru l cu p iesele alb e ad u ce la ru n d ă
tablă, şah şi ceas”. C u m ap are co n flictu l: atu n ci cân d am b ii ju căto ri ad u c
m aterialul la rundă şi jucătorul cu p iesele n eg re refu ză să jo ace cu m aterialu l
adversarului pe motiv că al său este m ai b u n sau că p u r şi sim p lu al ad v ersaru lui
nu îndeplineşte standardele cerute. M ai în tâi să sp un em stan d ard ele p e care F ID E
are pretenţia de a fi îndeplinite. A cestea se referă la:
- înălţim e, diam etru b ază şi p ro p o rţii. A ici reg ele treb u ie să aib ă o
înălţim e cuprinsă în tre 8 ,5 – 10,5 cm iar diametrul bazei regelui
trebuie să fie 40 -50 % d in această în ălţim e. C elelalte p iese treb u ie să
aibă m ărim ile propo rţion ale cu ale reg elu i şi o fo rm ă ap ro p iată d e a
acestuia. Grosimea pieselor trebuie să le asig u re acesto ra o b u n ă
stabilitate. Înălţim ea reg elu i treb u ie să difere d e cea a d am ei. C ap u l
nebunului trebuie să fie d iferit ca fo rm ă d e al p io nu lu i sau cu lo area
acestuia să difere.
- M aterialul din care su n t făcu te p iesele este lem n u l, p lasticu l sau o
im itaţie a acestora. C u lo area p ieselo r n eg re trebu ie să fie m aro
închis sau negru dar şi alte n uan ţe iar a celo r alb e cream (sau alte
nuanţe) până la alb . S e ad m it şi n u an ţele n atu rale ale lem n u lu i.
P rincipalul este să se facă u şo r d istincţia în tre ele şi să n u fie
lucioase intr-atât încât să fie o b o sito are.
- Materialul tablei poate fi lemnul, plasticul, carton sau chiar
m arm ură. D im ensiu n ile p ătrăţelelo r (latu ra) treb u ie să fie în tre 5 şi
6,5 centim etri. C ulo rile şi nu an ţele p o t d e asem en ea să v arieze

1
 destul de m ult dar se p ăstrează co n d iţia d e la p iese d e a fi o d iferen ţă
sesizabilă între cele alb e şi cele n eg re şi d e a n u fi o b osito are
datorită strălucirii. D acă tab la n u este in co rp o rată în m asa d e jo c, se
vor lua m ăsuri pentru ca aceasta să n u se m işte (alu n ece) în tim p u l
jocului.
L a ceasuri deja e greu de d at n işte stan dard e, m u ltitu d in ea lo r şi ritm u l d e
apariţie este destul de susţinut: arb itru l treb u ie să se co n v ing ă d e b u n a lo r
funcţionare, că sunt uşor m an evrab ile, că n u fac u n zg o m o t care să d eran jeze, că
pot fi program ate pentru cadenţa fo lo sită etc.
D in cele de m ai sus rezultă că ap lan area u n o r asem en ea co n flicte rev in e în
sarcina arbitrului care trebuie să-şi im p u n ă p u n ctu l d e v ed ere. D acă el co n stată că
echipam en tul unuia dintre jucători este d ep arte d e a în d ep lin i cerin ţele d e m ai su s,
chiar dacă acesta era dator să-l adu că la sală, n u v a p erm ite să se jo ace cu el. P e d e
altă parte nu va accepta nici exagerări d in p artea u n o r ju căto ri p riv ito r la calitatea
m aterialului (putem să-i num im „m o ftu ro şi”): că p iesele alb e n u su nt d estu l de
albe, cele negre destul de negre, că n u accep tă să jo ace cu ceas electro n ic, că
piesele sunt prea m ari şi tabla prea m ică sau in v ers etc. A rb itru l şef v a an u n ţa
dinainte că el este persoana care v a lu a d ecizia fin ală la ap ariţia u no r astfel de
conflicte.

2 .3 . P o zitia in itia lã a p ieselo r p e ta b la d e sa h este

u rm ã to a rea :
XABCDEFGHY
8rsnlwqkvlntr(
7zppzppzppzpp'
6-+-+-+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-+-#
2PzPPzPPzPPzP"
1tRNvLQmKLsNR!
xabcdefghy
La acest articol arbitrul este d ato r să ro ag e ju căto rii să m ai v erifice o d ată
aşezarea pieselor pe tablă înainte d e a în cep e p artid a. N u o d ată s-au în cep u t p artid e
cu piesele greşit aranjate (îndeoseb i reg ele şi d am a in v ersate) şi aceasta p o ate d u ce
la inconveniente majore: rejucarea p artid ei (co n form artico lu lui 7 .1 ) sau , la şah u l
rapid, continuarea partidei în aceste co n d iţii d acă fiecare ju căto r a efectu at trei
m utări (la inversarea regelui cu dam a n u se m ai p o ate face ro cad a cu reg ele astfel
aşezat).

2
Articolul 4. Mutarea pieselor

4 .1 . F ieca re m u ta re treb u ie efectu a tã n u m a i cu o

sin g u rã m â n ã .

E ste frecv ent cazul când, la cap tu rarea u n ei p iese şi m ai ales d acă ju căto rul
în cauză este în criză de tim p, jucăto ru l ap u că p iesa cap tu rată cu o m ân ă în tim p ce
cu cealaltă m ână m ută piesa proprie cu care cap tu rează. A ceastă atitu d in e are m ai
ales darul de a irita adversarul d ecât u n m are câştig d e tim p . L a reclam aţia
adversarului arbitrul va avertiza v erb al ju căto ru l care „m u tă cu d ou ă m âin i”
urm ând ca în caz că acesta rep etă p ro ced eu l să aco rd e tim p ad v ersaru lu i sau ch iar
sancţiuni m ai aspre. F orm ularea artico lu lu i 4 .1 este d estu l d e clară. C a o
co m pletare a acestui articol vine şi o p rirea ceasu lu i p ro priu (şi p o rn irea ceasu lu i
adversarului) care se va face cu aceeaşi m ân ă cu care s-a efectuat mutarea.

4 .2 . D a cã îsi a n u n tã în tâ i in ten tia (d e exem p lu :

sp u n â n d "j'a d o u b e" sa u “ a ra n jez” ), ju cã to ru l a fla t
la mutare p o a te sã a ra n jeze u n a sa u m a i m u lte p iese
p e câ m p u rile lo r.

T ot în categoria m ăruntelor în călcări d e reg u lam en t care „n asc scân tei” în tre
adversari este şi aşezarea pieselor p e tim p u l ad v ersaru lu i. A rb itru l v a in terv en i la
reclam aţiile care survin tot ca m ai su s (av ertism en t, p en alizare la tim p etc).

4 .3 . C u excep tia p reved erilo r a rtico lu lu i 4 .2 , d a cã

ju cã to ru l a fla t la m u ta re a tin g e în m o d in ten tio n a t p e
tabla de sah:
a. una sau mai multe piese din propriile piese, el
treb u ie să m u te p rim a p iesă a tin să , ca re p o a te fi
m u ta tă ;
b. una sau mai multe piese ale adversarului, el trebuie
să ca p tu reze p rim a p iesă a tin să , ca re p o a te fi
ca p tu ra tă ;
c. câ te o p iesã d e fieca re cu lo a re, el treb u ie sã
ca p tu reze p iesa a d versa ru lu i cu p iesa sa sa u d a cã ,
a cest lu cru este n ereg u lem en ta r, el treb u ie sã m u te
sa u sã ca p tu reze p rim a p iesã a tin sã ca re p o a te sã fie
m u ta tã sa u ca p tu ra tã . D a cã n u este cla r ce piesa a
fost atinsa prima, cea proprie sau cea a
a d versa ru lu i, se va co n sid era cã p rim a p iesã a tin sã
a fo st cea p ro p rie, în a in te d e cea a a d versa ru lu i.

3
4.4.
a. D a cã u n ju cã to r a tin g e in ten tio n a t reg ele sã u si u n
tu rn , el treb u ie sã fa ca ro ca d a p e fla n cu l de pe
a cea p a rte, d a cã este p o sib il.
b. D a cã u n ju cã to r atinge intentionat un turn si apoi
reg ele sã u , el n u p o a te fa ce ro ca d a si in aceasta
situatie se vor respecta prevederile Art. 4.3.a.
c. D a cã u n ju cã to r, in ten tio n â n d sã fa cã ro ca d a ,
atinge regele sau regele si tu rn u l în a cela si tim p ,
dar ro ca d a pe p a rtea resp ectivã este
n ereg u la m en ta rã , ju cã to ru l treb u ie sã a lea g ã
în tre a fa ce o a ltã m u ta re reg u la m en ta rã a
reg elu i, in clu siv ro ca d a p e p a rtea cea la ltã . D a cã
reg ele n u a re m u ta re reg u la m en ta rã , ju cã to ru l
poate sã fa cã o rice a ltã m u ta re reg u la m en ta rã .
d. D a că un ju că to r a ju n g e cu un p io n la
tra n sfo rm a re, a leg erea p iesei este d efin itivă câ n d
p iesa a a tin s câ m p u l d e tra n sfo rm a re.
4.5. D a cã n ici u n a d in tre p iesele a tin se n u p o a te sã fie
m u ta tã sa u ca p tu ra tã , ju cã to ru l p o a te sã fa cã o rice
a ltã m u ta re reg u la m en ta rã .
4 .6 . C a n d , în ca d ru l u n ei m u tã ri reg u la m en ta re sa u a l
unei pã rti dintr-o a stfel d e m u tã re, o p iesã a fo st
lã sa tã p e u n câ m p , p iesa resp ectivã n u m a i p o a te fi
m u ta tã p e u n a lt câ m p . M u ta rea se co n sid erã a fi
efectu a tã a tu n ci câ n d a u fo st în d ep lin ite toate
cerintele importante ale Articolului 3.
a ) În ca zu l u n ei ca p tu ri d e p iesă , câ n d p iesa ca p tu ra tă
a fo st rid ica tă d e p e eşich ier şi ju că to ru l a lă sa t
p iesa sa p e n o u l câ m p .
b ) În ca zu l ro ca d ei, câ n d m â n a ju că to ru lu i a d a t
d ru m u l tu rei p e câ m p u l tra versa t în a in te d e reg e.
C â n d ju că to ru l a d a t d ru m u l reg elu i d in m â n a sa ,
m u ta rea n u este în că efectu a tă d a r ju că to ru l n u m a i
a re d rep tu l d e a ju ca a ltă m u ta re d ecâ t ro ca d a p e
p a rtea resp ectivă d a că a cest lu cru e reg u la m en ta r.
c) În ca zu l tra n sfo rm ă rii u n u i p io n , câ n d p io n u l a fo st
sco s d e p e ta b lă şi m â n a ju că to ru lu i a p la sa t şi a p o i
a d a t d ru m u l n o ii p iese p e câ m p u l d e tra n sfo rm a re.

4
 D a că ju că to ru l a d a t d ru m u l p io n u lu i tra n sfo rm a t,
m u ta rea n u este în că efectu a tă , d a r ju că to ru l n u m a i
a re d rep tu l d e a m u ta p io n u l p e a lt câ m p .
4 .7 . D a că a d versa ru l în ca lcă a rticolul 4.3 sau 4.4,
ju că to ru l n u p o a te recla m a d a că el în su şi a a tin s în
m o d d elib era t o p iesă .

U nul dintre cele m ai grele cazu ri cu care se p o ate co n frun ta u n arbitru în

partida de şah este cel în care are d e rezo lv at o reclam aţie co n fo rm căreia u n u l
dintre jucători a atins o piesă şi n u v rea să o m u te sau a lăsat acea p iesă p e u n
câm p şi nu recunoaşte acest lucru . A cest fap t se în tâm p lă m ai ales în cazu l
partidelor dintre copii (începători) d ar cazu ri in cred ib ile (d ar to to d ată şi d eo seb it
de jenante)s-au petrecut şi între m aeştri. C e po sib ilităţi are arb itru l la d isp o ziţie
pentru a rezolva cu b ine şi în spiritu l drep tăţii aceste in cid en te?
În prim ul rând va apela la b u n a cred in ţă a ju căto rilo r, m ai în tâi la acea a
reclam antului: se va asigura că piesa „atin să” (să zicem reg ele d in g 8 ) n u a fo st
dărâm ată d e m âneca tricoului sau h ain ei în dru m u l m âin ii sp re calu l d in f6 ce
tocm ai urm a să facă o m utare m ai m u lt d ecât d ecât ev id en tă (m u tarea reg elu i fiind
absolut hilară). E ste rezolvarea cea m ai u şo ară a cazu lui: am avut un astfel de caz
la C .E . pentru copii şi juniori din S erbia şi M u n teneg ru d in 20 0 3 la grup a d e fetiţe
10 ani pe care o arbitram . C olega m ea d e g ru p ă m -a ch em at la o m asă u nd e o m ică
jucătoare din R usia reclam a că ad v ersara ei (d in P o lo n ia d acă îm i ad u c bin e
am inte) a atins pionul din g6 inten ţio n ân d să-l m u te p e g 5 . N u era p rim a ru n d ă,
cunoşteam deja nivelul de joc al fetelo r. A m an alizat p u ţin situ aţia d e p e tab lă:
mutarea g6-g5 era una dintre cele m ai fără sen s m u tări de pe tab lă; neg ru l m ai
avea posibilitate de a câştiga un p io n în c3 cap tu rân d u -l p u r şi sim p lu d ar în
m o m entul în care am fost chem aţi la tab lă, p artea reclam ată a sp u s d ecisă că
m utarea pe care intenţiona să o facă este N x f3 , u n sacrificiu d e p iesă care în cep ea
o frum oasă co m bin aţie cu rezu ltate m ai b u n e d ecât sim p la câştig are a p io n u lu i d in
c3. N-am avut nici o îndoială în a lăsa p artid a să cu rg ă fără a d a cu rs reclam aţiei
(care de altfel n-a avut nici o susţin ere d in p artea u n ei terţe p erso an e): ju n io ara a
dus la bun sfârşit co m binaţia încep u tă cu sacrificiu l p iesei co n so lid ând id eea că
reclam aţia adversarei a fost pură in v en ţie.
U n alt elem ent folositor arb itru lu i este fişa d e p artid ă. C h iar eu am av ut
parte când eram junior de un episo d care acu m m i se p are am u zan t d ar atu n ci l-am
trăit la intensitate m axim ă. A d versaru l m eu (u n m o d est ju căto r d e categ o ria a II-a,
dar nici eu nu eram m ai breaz pe atu n ci) aflat în d ezav an taj m aterial (o calitate în
m inus) face o m utare după care urm ează o secv en ţă fo rţată d e 2 -3 m u tări în u rm a
căreia sch im b dam ele şi câştigul d ev in e elem en tar. C u sen in ătate în cep e să d ea
m utările înapoi până la m o m entul m u tării sale care a p erm is sch im b u l d am elo r iar
eu m-am pregătit de analiza partid ei (căci ce altcev a p u team să cred ?). D ar
stupoare, adversarul şi-a pornit ceasu l şi a în cep u t să cu g ete la m u tarea p e care
trebuia să o facă. L -am chem at im ed iat p e reg retatu l n ea Jen ică G o n g u care a

5
acţionat fără ezitare: în prim ul rân d a co n su ltat fişele d e p artid ă (b in eîn ţeles că
adversarul m eu no tase m utările) d u p ă care i-a d at d irect p artid ă p ierd u tă
adversarului m eu dat fiind gravitatea cazu lu i (nu era v o rb a d e u n sim p lu „p iesse
touche” ci de datul înapoi a 3 -4 m u tări) d ar şi d e an teced en tele acestu ia (m i-a spus
că respectivul fusese de m ulte o ri reclam at p en tru aşa cev a fiin d şi au to ru l
nem uritorului m arş al unui pion sp re tran sform are în cep u t cu m u tarea h 3 -h5,
adversarul său reclam ând această m u tare ab ia în m o m en tu l tran sfo rm ării cân d u luit
a constatat că adversarul scoate d am ă în ain tea sa co n trar elem en taru lu i calcul pe
care-l făcuse). A cest caz m i-a fost u til în rezo lv area u n u i caz asem ăn ăto r, m u lt
tim p după aceea. V enind vorba de an teced en te, aceste cazu ri to tu şi n u su n t fo arte
des întâlnite tocm ai din această cau ză: u n ju căto r care n u resp ectă acest
fundamental articol specific spiritului de fair-p lay d in şah (d e a m u ta p iesa atin să)
poate să scape odată, de două ori sau ch iar d e m ai m u lte o ri d ar îşi crează o p ro astă
reputaţie şi poate să ajungă chiar să fie ju d ecat cu su b iectiv itate în tr-un caz în care
nu este vinovat decât de pata p e blazo n p e care şi-a format-o cu alte ocazii.
D acă nu există alte elem en te d e care arb itru l să ţin ă co n t, v a ap ela la
declaraţiile unor terţe persoane (sp ectato ri sau jucăto ri de la m esele v ecin e) dar
num ai dacă este sigur de deplina o b iectiv itate a acesto ra. D eclaraţia acesto ra v a
trebui să nu păstreze nici o urm ă d e ech iv o c şi do ar atu n ci cân d arb itru l v a fi ferm
convins că jucătorul a încălcat artico lu l 4 v a acţio n a în co n secin ţă (co n fo rm
devizei „decât pedep sirea unui sing ur n ev in o v at m ai b in e să scap e 1 0 v in o v aţi”).

A rticolu l 5. S fârşitu l p artid ei

5.1.
a. P a rtid a este câ stig a tã d e ju cã to ru l ca re a fã cu t
mat regele adversarului cu o mutare
reg u la m en ta rã . A cea sta in ch eie im ed ia t p a rtid a ,
dacã se dovedeste cã mutarea care a produs
pozitia de sah-mat a fost o mutare regulamentarã .
b. P a rtid a este câ stig a tã d e ju cã to ru l a l cã ru i
a d versa r a n u n tã cã ced ea zã . A cea sta p u n e im ed ia t
ca p ã t p a rtid ei.
5.2.
a. P a rtid a este rem izã câ n d ju cã to ru l a fla t la m u ta re
nu poate efectua nici o mutare regulam en ta rã , ia r
reg ele să u n u este în sa h . S e sp u n e, în a cest ca z, cã
partida s-a terminat prin "pat". Aceasta pune
im ed ia t ca p ã t p a rtid ei, d a că m u ta rea ca re a d u s la
p o ziţia d e p a t a fo st reg u la m en ta ră .

6
 b. P a rtid a este rem iză câ n d se a ju n g e în tr-o p o ziţie în
care n ici u n u l d in tre ju că to ri n u p o a te fa ce şa h -mat
reg ele a d versa ru lu i cu o serie de m u tă ri
reg u la m en ta re. P a rtid a se co n sid eră în ch eia tă în
“ p o ziţie m o a rtă ” . A cea sta în ch eie im ed ia t p a rtid a ,
d a că m u ta rea ca re a d u s la a cea stă p o ziţie a fo st
reg u la m en ta ră .
c. P a rtid a este rem izã d a cã cei d o i ju cã to ri su n t d e
a co rd în a cest sen s în tim p u l p a rtid ei. A cea sta p u n e
ca p ã t p a rtid ei (c.f. A rt. 9 .1 ).

A cest articol trebuie pus n eap ărat în leg ătu ră cu u rm ăto arele, leg ate d e
ceasul de joc şi depăşirea tim p ului d e g ân d ire.

6.8.
a. In tim p u l p a rtid ei fieca re ju cã to r, d u p ã ce a fã cu t
m u ta rea p e ta b la d e sa h , îsi va o p ri cea su l si îl va
p o rn i p e cel a l a d versa ru lu i. Ju cã to ru lu i treb u ie
sã i se p erm itã în to d ea u n a sã -si o p rea scã cea su l.
M u ta rea sa n u este co n sid era tã a fi efectu a tã
complet inainte de oprirea ceasului, in afara de cazul
in care aceasta mutare incheie partida (c.f. Art. 5.1,
5.2).
6.10. Cu exceptia cazurilor prevazute la Art. 5.1. sau
câ n d se a p licã p reved erile A rt. 5 .2 . a , b si c, d a cã
ju cã to ru l n u efectu ea zã n u m ã ru l sta b ilit d e m u tã ri în
intervalul de timp alocat, el pierde partida. Totusi,
p a rtid a este rem izã d a cã ju cã to ru l n u p o a te fi fã cu t
m a t d e cã tre a d versa r p rin o rice serie d e m u tã ri
reg u la m en ta re, ch ia r si în ca zu l celei m a i sla b e
a p ã rã ri.

U n caz des întâlnit, este cel în care ju căto ru l care efectu ează m atu l d ep ăşeşte
şi tim pul de gândire. U n arbitru lip sit d e ex p erien ţă p o ate fi surp rins şi va ezita în
luarea deciziei în acest caz. P use alătu ri, artico lele d e m ai su s lim p ezesc cazu l. În
prim ul rând în articolul 5 se pom en eşte d es ex p resia „în ch eie im ed iat p artid a”. D e
asem enea articolul 6.8 pom en eşte d e o an u m ită categ o rie d e m u tări care su n t
considerate co m plete chiar fără a p o rn i ceasu l ad v ersaru lu i (şi an u m e m u tările care
încheie partida). A stfel că putem să tratăm p ro b lem a în tr-u n m o d u n itar şi d eci m ai
sim plu: să luăm în considerare su ccesiu n ea cro n o log ică a ev en im en telo r cap ab ile
de a încheia partida. C are s-a produ s p rim u l acela d ecid e rezu ltatu l: d eci d acă u n

7
jucător a efectuat m u tarea cu care şi-a făcu t m at ad v ersaru l şi ap o i, p ân ă să ap ese
pe ceas, depăşeşte tim pul de g ând ire, p rim u l ev en im en t a fo st m atu l d eci căştig ă
m atul. D acă însă depăşirea tim pulu i d e g ân d ire are lo c în ainte d e lăsarea p iesei p e
tablă (chiar dacă această m u tare în ch eie p artid a), primul eveniment a fost
depăşirea tim pului de gândire, care a în ch eiat p artid a. S itu aţiile d elicate su n t cele
în care cele două evenim ente apro ap e se su p rap un fiind dificil de sp u s care s-a
produs prim ul. D acă arbitrul „a fo st p e fază” şi a sesizat clar ce s-a în tâm plat,
decizia sa va fi incontestabilă. D acă în să n u a sesizat sau n u a fost d e faţă la
evenim ent va trebui să ap eleze la fair-p lay d in p artea ju căto rilo r (d ar e p o sib il ca şi
aceştia să nu fi observat) sau la d eclaraţiile sp ectato rilo r (sau ju căto rilo r d e la
m esele vecine) dar num ai în m ăsu ra în care este co n v in s d e d ep lin a o b iectiv itate a
acestora şi de lipsa de ezitare în ceea ce au o b serv at aceştia. E ste u n u l d intre
m otivele p entru care prezenţa arbitru lu i este d o rită la „crizele d e tim p ”, astfel de
evenim ente fiind rare dar foarte greu d e rezo lv at d acă n im en i n u a o b serv at ce s-a
întâm plat.
Articolul 6. Ceasul de sah

6.2.
a. C â n d se fo lo seste cea su l d e sa h , fieca re ju cã to r
treb u ie sã efectu eze m in im u m n u m ã ru l d e m u tã ri
sa u to a te m u tă rile în tr-un interval de timp
d eterm in a t şi/sa u se p o a te a lo ca o p erio a d ã
a d itio n a lã d e tim p d u p ã fieca re m u ta re. T o a te
a cestea treb u ie sã fie sp ecifica te în a in te d e
în cep erea p a rtid ei.
6 .3 . A m b ele ca d ra n e a u u n "steg u leţ". Im ed ia t d u p ã
cã d erea u n u ia d in tre steg u lete, treb u ie verifica tã
în d ep lin irea cerin telo r A rt. 6 .2 .a .

D e asem enea am pus aceste d o u ă artico le u n u l lân g ă altu l p en tru că am b ele

duc către o concluzie im portan tă şi an u m e: arb itru l este d ato r să o p rească im ed iat
jocul la depăşirea tim pului de gân d ire (m ai ales d acă u n u l sau am ân d o i d in tre
jucători este în criză de tim p şi n u no tează p artid a) şi să v erifice d acă a fo st
efectuat num ărul de m utări necesar p en tru acel co n tro l d e tim p . S u n t cazu ri cân d
nu trebuie să facă exces de zel (m ai ales cân d ju căto rii au fişa co m p letată şi este
evident că „s-au făcut m utările”), el treb u ie să fie fo arte aten t m ai ales în situ aţiile
lim ită. C azul neplăcut şi care treb u ie ev itat este u rm ăto ru l: ju căto ru lu i cu p iesele
negre, care tocm ai efectuează m u tarea 4 0 , îi cad e steagul. D acă arb itrul n u
intervine (nu este „pe fază”) im ediat p en tru o prirea p artid ei e p o sib il ca alb u l, care
nu observă nici el depăşirea tim pu lu i d e către n eg ru , să efectu eze m u tarea 4 1 . În
acest caz negrul „va intra în legalitate” căci d eşi are steg u leţu l căzu t, este la rân d
pentru efectuarea m utării 41. E v itarea acesto r situaţii co n flictu ale este p o sib ilă

8
dacă arbitrul, pe cât posibil, va u rm ări cu aten ţie crizele d e tim p şi v a in terven i
im ediat întru oprirea partidei atun ci cân d u n u l d in tre ju căto ri d ep ăşeşte tim p u l d e
gândire şi cel puţin o fişă de partid ă n u d em o n strează că n u m ăru l d e m u tări a fo st
făcut.
C easurile electronice nu scu tesc arb itru l d e n ep lăceri în p ro b lem a d ep ăşirii
tim pului de gândire. T otuşi, dacă ju căto rii sun t puşi la cu ren t cu situ aţiile ce pot
interveni, înăbuşirea din faşă a con flictu lui e p o sib ilă. M o d u l d e afişare a d ep ăşirii
tim pului de gândire la ceasurile electro n ice este d e d o u ă feluri (m ă refer aici la
situaţia când depăşirea are loc în altă fază d ecât cea fin ală a co n tro lului timpului):
unele ceasuri afişează - 0.00 şi răm ân astfel fără să m ai ad au g e tim p u l p en tru
urm ătoarea fază a partidei, altele ad u n ă tim p u l p en tru u rm ăto area fază fără a ţine
cont dacă s-au făcut m utările sau n u . C e se p o ate în tâm p la în p ractică: din diferite
m otive (criză de tim p sau defecte d e co n tact ale ceasu lu i) să n u se în reg istreze u n a
sau m ai m ulte m utări sau să se înreg istreze m ai m u lte m u tări d ecăt au fo st făcu te.
În prim ul caz, lipsind m utări, e posibil ca u n u i ju căto r (fiin d la m u tare şi ch iar dacă
s-a făcut num ărul de m utări pen tru acel co n trol) ceasu l să-i arate d ep ăşirea
tim pului de gândire (de exem plu p rin afişarea – 0 .0 0 ). În acest caz se v a p ro ced a la
potrivirea ceasului şi continuarea p artid ei. C elălalt caz, în care s-au contorizat mai
m ulte m utări decât s-au făcut pe tab lă, e p u ţin m ai d elicat. C o n cret, să zicem că s-
au făcut 38 de m utări din cele 40 n ecesare la p rim u l co n tro l al p artid ei şi d in cau ză
că ceasul a contorizat două m utări în p lu s, d eşi un u l din tre ju căto ri d ep ăşeşte
timpul de gândire, în loc de – 0.0 0 , i se v a ad ău g a tim p u l p en tru cel d e-al doilea
control născându -se im presia că p artid a p o ate co n tin u a. D e fap t, ad ău g area
tim pului sem nifică clar depăşirea tim p u lu i d e g ân d ire şi d acă acesta n -a efectuat
m utările n -are nici o im portanţă că el se „trezeşte” cu tim p p e ceas (care este d e
fapt tim p alocat pen tru faza urm ăto are a p artid ei), v a p ierd e p artid a p rin d ep ăşirea
tim pului de gândire. C oncluzie: în am b ele cazu ri av em d e a face cu o in d icaţie
eronată a situaţiei tim pului de g ân d ire şi cea care v a g h id a arb itru l în lu area
deciziei este fişa de partidă. În orice caz, arb itru l treb u ie să d ea d o v ad ă d e m u ltă
luciditate în astfel de cazuri pen tru a n u in fluen ţa în sen s n eg ativ rezu ltatu l
partidei.

6 .4 . În a in te d e în cep erea p a rtidei arb itru l h o tã rã ste

u n d e va fi a şeza t cea su l d e sa h .

E xistă părerea, greşit form ată, că ceasu l treb u ie neap ărat aşezat în stân g a
albului. A rticolul de m ai sus înlătu ră co m p let această p reju d ecată.

6 .5 . L a o ra sta b ilitã p en tru în cep erea p a rtid ei se

pune în m isca re cea su l ju cã to ru lu i ca re a re p iesele
albe.

9
 A tunci când se folosesc ceasu ri electro n ice care co n to rizează m u tările
trebuie urm ărit cu m ultă atenţie ca n eg ru l să fie cel care ap asă p e b u to n p en tru a n u
apărea neplăceri la controlul tim pu lu i. D acă se jo acă n u m ai cu ceasu ri electro n ice
şi arbitrul con sideră că sunt m ulţi ju căto ri n efam iliarizaţi cu acestea, poate el
însuşi să pornească ceasurile în p rim ele ru n d e p ân ă se co n v in g e că ju căto rii s-au
obişnuit cu regula că, neapărat, neg ru l treb u ie să p o rn ească ceasu l alb u lu i la p rim a
mutare.

6.6 D a că n ici u n u l d in tre ju că to ri n u este p rezen t

la în cep u tu l p a rtid ei, ju că to ru l ca re a re p iesele a lb e
va p ierd e to t tim p u l ca re trece p â n ă la so sirea sa ; in
afara de cazul in care regulamentul competitiei sau
arbitrul nu decid altfel.
6 .7 . O rica re ju cã to r, ca re a ju n g e la ta b la d e jo c cu
în tâ rziere m a i m a re d e o o rã d u p a sta rtu l ru n d ei, va
pierde partida; in afara de cazul in care
regulamentul competitiei sau arbitrul nu decid altfel.

T rebuie rem arcată specificarea că în târzierea este cro n o m etrată d e la o ra

startului rundei. S e poate întâm pla ca am b ii ju căto ri să n u fie p rezen ţi la startu l
rundei şi după un tim p oarecare (să sp u n em 3 0 m in u te) v in e alb u l (al căru i tim p s-
a scurs până atunci). P ractic d upă alte 3 0 d e m in u te n eg ru lu i i se p o ate d a p artid ă
pierdută deşi din tim pul său s-au scu rs d o ar 3 0 d e m in u te. A m făcu t această
rem arcă p entru că am constatat că m u lţi ju căto ri (sau ch iar arb itri!) av eau im p resia
că din tim pul jucătorului nu po ate să lip sească m ai m u lt d e o o ră p ân ă la
prezentarea acestuia la partidă. E v id en t, d acă n ici u n u l d intre ju căto ri n u s-a
prezentat la partidă la o oră de la start, se v a d a d u b lu fo rfait.
R egulam entul este flexibil şi d ă p o sibilitatea arb itrulu i să d ecid ă că u n
jucător poate să înceapă partida şi d acă a în târziat m ai m u lt d e o o ră. E v id en t că
acest caz este pentru situaţiile când se co n sid eră că au ex istat m o tiv e o b iectiv e care
au cauzat întârzierea.

6.10. Cu exceptia cazurilor prevazute la Art. 5.1. sau

câ n d se a p licã p reved erile A rt. 5 .2 . a , b si c, d a cã
ju cã to ru l n u efectu ea zã n u m ã ru l sta b ilit d e m u tã ri în
intervalul de timp alocat, el pierde partida. Totusi,
p a rtid a este rem izã d a cã ju cã to ru l n u p o a te fi fã cu t
m a t d e cã tre a d versa r p rin o rice serie d e m u tã ri
regulamentare, ch ia r si în ca zu l celei m a i sla b e
a p ã rã ri.

10
 A rbitrul trebuie să aibă cu n o ştin ţe şah iste su ficien te p en tru a-şi p u tea
im agina d acă se poate d a m at dintr-o po ziţie an u m e. În caz că are d ificu ltăţi în
acest sens nu trebuie să se sfiască să ceară aju to ru l u n o r jucăto ri m ai
experim en taţi. M ai im portant d ecât o rg o liu l p erso n al este rezu ltatu l co rect!

6 .1 1 . O rice in d ica tie a cea su lu i este co n sid era tã a fi

co n clu d en tã în a b sen ta u n u i d efect evid en t. U n cea s
cu u n d efect evid en t va fi în lo cu it. A rb itru l va fo lo si
cel mai bun rationament al sau cand va determina
timpul ce il va aloca pe noul ceas de sah.

D acă este evident care din tre cad ran e a fo st defect (şi d eci se p o ate
determ ina clar cărui jucător nu i s-a co n to rizat tim p u l) tim p u l lip să se v a p u n e în
întregim e jucătorului în cauză. D acă în să este im p o sib il de stab ilit căru i ju cător
trebuie să i se alo ce tim pul lipsă, se p o ate îm p ărţi în m o d eg al. În o rice caz, d acă se
poate, trebuie evitat ca prin această lip sire d e tim p , u n u l sau am ân d o i ju căto rii să
fie introduşi direct în criză de tim p (p rin aceasta în ţeleg em u ltim ele 5 m in u te ale
unei perioade de tim p sau m ai p u ţin de u n m in u t d e m u tare p ân ă la co n tro lul
timpului: a fost luat în considerare u n ritm d e jo c fără tim p ad iţion al/m u tare).
Articolul 7. Pozitiile neregulamentare

7.4.
a. D a cã p e p a rcu rsu l u n ei p a rtid e se o b servã cã s-a
efectuat o mutare nereg u la m en ta rã , in clu siv
transformarea pionului sau capturarea regelui
a d vers, va fi reco n stitu itã p o zitia d in a in tea n ereg u lii.
D a cã p o zitia im ed ia t p rem erg ã to a re n ereg u lii n u
p o a te fi id en tifica tã , p a rtid a va co n tin u a d e la u ltim a
p o zitie in d en tifica b ilã in ainte de neregula. Ceasurile
vor fi potrivite co n fo rm A rt. 6 .1 4 si, în ca zu l u n ei
m u tã ri n ereg u la m en ta re, se vo r a p lica p reved erile
A rt. 4 .3 p en tru m u ta rea ca re va în lo cu i m u ta rea
n ereg u la m en ta rã . P a rtid a va co n tin u a d in p o ziţia
reco n stitu ită .

F aţă de anterioarele ed iţii, acu m se sp ecifică clar că este m u tare

neregulam entară cap turarea reg elu i. P rin tran sfo rm area p io n u lu i ca m u tare
neregulam entară este înţeleasă n eîn lo cu irea acestu ia cu p iesa în care s-a
transformat.

11
A rticolu l 8. N otarea m u tã rilor

8 .1 . În d ecu rsu l p a rtid ei, fieca re ju cã to r este o b lig a t sã

n o teze co rect m u tã rile sa le si a le a d versa ru lu i, m u ta re
d u p ã m u ta re, câ t m a i cla r si m a i lizib il p o sib il,
fo lo sin d n o ta tia a lg eb ricã (A n exa E ), p e fisa d e
p a rtid ã fo lo sitã în co m p etitie. E ste in terzis ca
ju că to ru l să scrie m u tă rile sa le în a va n s, în a fa ră d e
ca zu l că a cesta cere rem iză co n fo rm a rtico lu lu i 9 .2
sa u 9 .3 . D a cã d o reste, ju cã to ru l p o a te ră sp u n d e la
m u ta rea a d versa ru lu i în a in te d e a o n o ta d a r n u m a i
d a că şi-a n o ta t p ro p ria m u ta re p reced en tă . A mbii
ju cã to ri trebuie sã n o teze (Anexa E.13) propunerea
d e rem iza p e fisã .
D a că u n ju că to r este in ca p a b il sã noteze partida, un
asistent acceptat de arbitru poate fi desemnat de
ju că to r să fa că a cea stă o p era ţie. C ea su l să u va fi
a ju sta t d e a rb itru în tr-o m a n ieră ech ita b ilă .

Acest articol a suferit o schim b are m ajo ră în sen su l că se in terzice n o tarea în

avans a m utărilor. C u alte cuvin te, p e fişă se v a n o ta d o ar ceea ce a ap ăru t d eja
pe tablă. E ste clar specificat acu m că ju căto ru l po ate răsp u n d e la m u tarea
adversarului fără a o nota în prealab il; cu alte cu v in te p o ate să n o teze p erech ea
de m utări „m utare adversar + m u tare p ro p rie”. C ât p riv eşte aju starea ceasu lu i
jucătorului aflat în incapacitate d e a n o ta p artid a, arb itru l va lu a d in tim p u l
acestuia un num ăr de m inute, în g en eral 1 0 -20 de min u te p en tru întreag a
partidă.

8.5.
a. D a cã n ici u n ju cã to r n u este o b lig a t sã n o teze
partida conform Art. 8.4, arbitrul sau un asistent al
a cestu ia treb u ie sã în cerce sã fie p rezen t si sã n o teze
p a rtid a . In a cest ca z, im ed ia t d u p ã cã d erea u n u i
stegulet, arbitru va opri ceasurile. Apoi ambii
ju cã to r îsi vo r co m p leta fisele, fo lo sin d fisa
a rb itru lu i sa u fişa a d versa ru lu i.
b. D a cã d o a r u n sin g u r ju cã to r n u este o b lig a t sã
n o teze m u tã rile co n fo rm A rt. 8 .4 , im ed ia t d u p ã
cã d erea u n u ia d in tre steg u leţe, el treb u ie sã -si
co m p leteze fisa , în a in te d e a m u ta o p iesă p e ta b lă .
D a ca , d u p a ca d erea steg u letu lu i, ju cã to ru l ca re n u a
fo st o b lig a t sã n o teze m u tã rile se a fla la m u ta re, el
poate folosi fisa adversarului pentru a-si completa

12
 fisa, dar trebuie sa o returneze adversarului inainte de
a muta o piesa pe tabla de sah.
c. D a cã n ici o fisã n u e co m p letã , ju cã to rii treb u ie sã
reco n stitu ie p a rtid a pe o a ltã ta b lã , su b
supravegherea arbitrului sau a asistentului acestuia.
A rb itru l sa u a sisten tu l sa u va n o ta p o zitia fin a lã ,
tim p u l d e g a n d ire şi n u m ă ru l d e m u tă ri fă cu te, d a că
info rm a ţia este d isp o n ib ilă , în a in te de
reconstituirea partidei.
D acă se joacă partide fără adău g are d e tim p ad iţio n al / m u tare arb itru l este
confruntat adesea cu crize de tim p . A tâta tim p cât u n u l d intre ju căto ri m ai este
obligat să noteze partida, arbitru l n u v a d a aten ţie acesteia ci se v a co n cen tra
exclusiv asupra partidelor în care am b ii ju căto ri au m ai p u ţin d e 5 m in u te p e
ceas şi deci, teoretic, nu m ai n o tează m u tările. P en tru că ad esea arb itrul se
confruntă sim ultan cu m ai m ulte crize recip ro ce d e tim p , v a treb u i să în v eţe să
facă o triere a acestora astfel în cât să su p rav eg h eze acele p artid e cu u n grad
sporit de risc. A stfel, dacă arbitrează u n o p en , e ev id en t că este m ai im p o rtan t
să urm ărească partidele de la p rim ele m ese, care au im p licaţii în zo n a d e v ârf a
clasam entului. D e asem en ea se v a u ita p e fişele ju căto rilo r (8.2. Fisa de
p a rtid ã treb u ie sã fie vizib ilã p en tru a rb itru p e to t
tim p u l d esfã şu rã rii p a rtid ei.) şi va urm ări m ai ales partidele în care
jucătorii m ai au de efectuat un num ăr sem nificativ de m utări până la controlul
tim pului. E ste im portant de asem enea ca, sim ultan cu notarea partidei în cazul că
niciunul dintre jucători nu m ai face acest lucru, arbitrul să urm ărească atent şi
ceasul de control pentru a sem nala im ediat depăşirea de către un jucător a
tim pului de gândire. N u odată am văzut spectatori şi chiar arbitri care,
considerând că jucătorii au realizat num ărul de m utări, au transm is acestora
inform aţia şi au oprit ceasurile pentru ca aceştia să-şi poată com pleta fişele.
Complet greşit! căci com pletarea fişelor şi oprirea ceasurilor se face doar după
căderea unuia dintre steguleţe.
Ş i în fine voi face o referire la 8.5.c şi anum e la faptul că înainte de a se
trece la reconstituire arbitrul va nota poziţia finală, tim pul de gândire, num ărul
de m utări (dacă inform aţia este disponibilă înainte de reconstituire) şi (adaug eu)
cine este la m utare. A ceastă m anieră de a proceda îl scuteşte pe arbitru de multe
posibile neplăceri (în tim pul reconstituirii pe altă tablă, spectatori neaveniţi pot
strica poziţia finală de pe tablă sau pot m odifica tim pul de gândire afişat etc).

8 .7 . L a fin a lu l p a rtid ei a m b ii ju că to ri vo r sem n a

a m b ele fişe d e jo c, in d icâ n d rezu lta tu l p a rtid ei.
C h ia r d a că este in co rect a cest rezu lta t va ră m â n e

13
 valabil, in afara de cazul in care arbitrul nu
h o tă reşte a ltfel.

Ş i acest articol lasă o portiţă arbitrului prin „în afară de cazul în care arbitrul
nu hotăreşte altfel”. E ste evident că aceasta îl scuteşte de situaţii absurde când
am bii jucători au trecut un rezultat greşit pe fişă şi la constatarea acestui fapt
sesizează arbitrului şi solicită schim barea cu cel bun. E vident că arbitrul va
proceda în acest caz la îndreptarea greşelii. E ste frecvent acest caz în cazul
partidelor jucate de copiii mici de aceea la aceste categorii de vârstă (sub 10 ani
la cam pionatele naţionale pentru copii şi juniori) arbitrii trebuie să verifice cu
m ultă atenţie rezultatul înscris pe fişă, de faţă cu am bii copii (m ai ales că aici
sunt frecvente şi cazurile când se joacă cu culori inverse sau notează greşit pe
fişă culoarea adversarilor).
Articolul 9. Remiza

9.1. U n ju cã to r ca re d o reşte sã p ro p u n ã rem izã o va fa ce

d u p ã ce a fã cu t m u ta rea p e ta b lã . E l treb u ie sã fa cã
a cest lu cru în a in te d e o p rirea p ro p riu lu i cea s si
p u n erea în m isca re a cea sului adversarului. O
a sem en ea p ro p u n ere fă cu tă în m o d d iferit este
to td ea u n a va la b ilã , d a r treb u ie lu a t în co n sid era re
a rtico lu l 1 2 .6 . P ro p u n erea d e rem izã n u p o a te fi
în so titã d e n ici u n fel d e co n d itii. In a m b ele ca zu ri,
p ro p u n erea n u p o a te fi retra sã si rã m â n e va la b ilã p â n ã
câ n d a d versa ru l o a ccep tã , o refu zã o ra l sa u p rin
atingerea unei piese cu intentia de a o muta sau a o
ca p tu ra , o ri d a cã p a rtid a se d ecid e p e a lta ca le.

S-a întâlnit de m ulte ori cazul şi odată cu el şi dilem a (nejustificată): ce se

întâm plă dacă unui jucător căruia i se propune rem iză, până la acceptarea sau
refuzul acesteia, îi expiră şi tim pul de gândire. N u există nici un dubiu: pierde
partida pentru că, aşa cum scrie m ai sus, propunerea răm âne valabilă atâta tim p
cât partida nu se decide pe altă cale (şi depăşirea tim pului de gândire este o astfel
de cale).

9 .2 . P a rtid a este rem izã , la so licita rea ju cã to ru lu i a fla t

la m u ta re, ca n d a ceea si p o zitie, p en tru a treia o a ră
(n u n ea p ã ra t p rin rep eta rea m u tã rilo r):

14
 a. V a a p ă rea , d a că ju cã to ru l n o tea zã în tâ i m u ta rea p e
fisã si a n u n tã a rb itru l cã in ten tio n ea zã sã fa cã
m u ta rea resp ectivã sa u
b. A a p ă ru t d eja şi ju că to ru l ca re a ceru t rem iză este
la mutare.
Pozitiile precizate la punctele (a) si (b) sunt
co n sid era te id en tice, d a cã a cela si ju cã to r este la
m u ta re, d a cã p iesele d e a cela si fel si a ceea si
cu lo a re o cu p ã a celea si câ m p u ri si d a cã m u tã rile
p o sib ile a le tu tu ro r p ieselo r a le a m b ilo r ju cã to ri
sunt aceleasi.
P o zitiile n u su n t in d en tice d a cã u n p io n ca re a r fi
putut fi capturat "en passant" nu mai poate fi
ca p tu ra t sa u d a cã d rep tu l d e a fa ce ro ca d a s-a
schimbat temporar sau permanent.
9 .3 . P a rtid a este rem izã , la so licita rea ju cã to ru lu i a fla t
la m u ta re, d a cã :
a. ju cã to ru l n o tea zã m u ta rea p e fisa sa si a n u n tã
arbitrului intentia sa de a face mutarea resp ectivã în
u rm a cã reia se fa c 5 0 d e m u tã ri co n secu tive
efectu a te d e fieca re ju că to r, fã rã m u ta rea vreu n u i
pion sau capturarea vreunei piese sau
b. d a cã u ltim ele 5 0 d e m u tã ri co n secu tive a le fiecă ru i
ju că to r s-a u efectu a t fã rã m u ta rea vreu n u i p io n sa u
fã rã capturarea vreunei piese.

A rticolele 9.2 şi 9.3 au m ulte asem ăn ări. În p rim u l rân d , so licitarea n u p o ate
fi făcută decât de ju cătorul aflat la m u tare. A rb itru l se v a asig u ra că acesta a
oprit ceasurile şi, foarte im po rtan t, că a n o tat m u tarea cu care so licită rem iza
pe fişă (pentru că aceasta va fi m u tarea p e care v a treb u i să o ex ecu te d acă i se
respinge cererea).
În am bele cazuri este necesară reco n stitu irea p artid ei. P en tru aceasta arb itru l
e bine să procedeze ca la reco n stitu irea u lterio ară crizei d e tim p : să n o teze
poziţia, tim pul de g ândire al ju căto rilo r şi cin e este la m u tare. L a rep etarea
poziţiei trebuie m are atenţie să se resp ecte u rm ăto arele: p o ziţia id en tică şi cu
acelaşi jucător la m u tare precum şi caracteristicile d in am ice ale p o ziţiei. Mare
atenţie pentru arbitri la citirea p arag rafu lu i 9 .2 .b . P u ţin i su nt şi ju căto rii care
iau în seam ă acest paragraf şi an u m e: se p o ate so licita rem iza p rin ap ariţia p e
tablă de 3 ori a aceleiaşi p o ziţii şi dacă aceasta s-a produs cu mutarea
adversarului. În acest caz, ev id en t, ju căto ru l care so licită rem iza n u este
necesar să noteze pe fişă nici o m u tare ci d o ar să o p rească ceasu rile şi să

15
 sem naleze arbitrului acest lucru. L a fel v a fi in terp retat şi 9 .3 .b cân d ju căto ru l
poate să solicite rem iza în urm a fap tu lu i că p rin m u tarea ad v ersaru lu i s-au
realizat 50 de m utări consecu tiv e fără cap tu ră d e piesă sau m u tare d e p ion .
A rticolul acoperă astfel situaţia, d estu l d e p u ţin pro b ab ilă, că ju căto ru l care
solicită rem iza ar trebui, constrân s d e situ aţia în care s-a aju n s p e tab lă, ca p rin
a 51-a m utare să captureze o p iesă sau să m u te u n p io n .

9.5. D a cã u n ju cã to r cere rem iza conform Art. 9.2 sau

9.3, el va opri imediat ambele ceasuri. El nu are
d rep tu l sã -si retra g ã so licita rea .
a. D a cã cererea este g ã sitã ca fiin d co rectã , partida
este im ed ia t rem izã .
b. D a că so licita rea este g ã sitã ca fiin d in co rectă ,
a rb itru l va a d ă u g a 3 m in u te la tim p u l ră m a s
a d versa ru lu i. În p lu s, d a că so licita n tu l a re m a i
m u lt d e 2 m in u te p e cea su l lu i, a rb itru l va scă d ea
ju m ă ta te d in tim p u l ră m a s so licitantului, dar nu
m a i m u lt d e 3 m in u te. D a că so licita n tu l a re m a i
m u lt d e u n m in u t, d a r m a i p u ţin d e 2 m in u te, tim p u l
să u ră m a s va fi d e u n m in u t. D a că so licita n tu l a re
m a i p u ţin d e u n m in u t, a rb itru n u va fa ce n ici o
modificare a ceasului solicitantului. Apoi partida
va co n tin u a si m u ta rea a n u n ta tã va treb u i sã fie
efectu a tã .
9.6. P a rtid a este rem izã d a cã s-a a ju n s în tr-o pozitie
care nu permite obtinerea matului prin nici o serie
d e m u tã ri reg u la m en ta re, ch ia r în ca zu l celu i m a i
slab joc. Partida se va term in a im ed ia t, în m ă su ra
în ca re m u ta rea ca re p ro d u ce o a stfel d e p o ziţie este
reg u la m en ta ră .

D eşi înţelegerea aplicării acestu i artico l n u m ai rep rezin tă o pro b lem ă o v o i

face mai ales pentru arbitrii tin eri care la o p rim ă lectu ră p o t fi in d u şi d e
form ularea nu foarte clară. E ste v o rb a d e cazu l ţn care so licitan tu l are m ai m u lt
de 2 m inute pe ceas şi i se va lu a ju m ătate d in tim p u l răm as d ar n u m ai m u lt d e
3 m inute. L a apariţia acestui artico l a fo st ch iar şi o p ro blem ă iv ită la C .N .
Echipe Mixte Divizia A (sper să n u g reşesc, d in an u l 1 9 9 8) cân d u n u l d in
arbitrii, pus să rezolve acest caz a în ju m ătăţit tim p u l so licitan tu lu i d eşi acesta
avea m ai m ult de 6 m inute pe ceas (ca ex em p lu , av ea 5 0 d e m in u te şi l-a lăsat
pe ceas cu 25 de m inute). T reb u ie în ţeles că în ju m ătăţirea tim p u lu i are lo c
când tim p ul pe ceasul solicitan tu lui este în tre 2 şi 6 m in u te. D acă acesta are
m ai m ult de 6 m inute practic n u v a av ea lo c o în ju m ătăţire ci i se v o r lu a 3

16
 m inute (deci în exem plul nostru d in cele 50 d e m in u te so licitan tu l răm ân e cu
47). A cest articol ne arată cât este d e im p o rtan t ca arb itrii m o d ern i să cu n o ască
manevrarea tuturor ceasurilor, mecanice sau electronice, omologate.
Singurul comentariu vis-a-v is d e artico lu l 9 .6 este p en tru situaţiile jenante
(care s-au mai întâlnit) când d intr-u n ex ces d e co m b ativ itate (care în acest caz
degenerează în lipsă de sportiv itate) u n ii ju căto ri ev ită să-şi p rop u n ă rem iză
chiar dacă pe tablă nu se m ai p o ate p ro d uce m atu l şi co n tin u ă să-şi alerg e reg ii
pe tablă (răm aşi fără arm ate) spre ilaritatea spectatorilor. Arbitrul nu va admite
acest lucru şi ca consem na rem iza iar d acă i se p are n ecesar v a av ertiza
jucătorii în cau ză.
Articolul 10. Terminarea partidei prin K.O.

1 0 .2 . D a cã u n ju cã to r, ca re este la m u ta re, a re m a i
putin de douã m in u te p e cea s, el p o a te sã cea rã
rem izã în a in te d e cã d erea steg u letu lu i. E l va o p ri
ceasurile si va chema arbitrul.
a. D a cã a rb itru l co n sid erã cã a d versa ru l n u fa ce n ici
u n efo rt p en tru a câ stig a p a rtid a p rin m ijlo a ce
n o rm a le sa u d a cã n u este p o sib il ca p a rtid a sã fie
câ stig a tã p rin m ijlo a ce n o rm a le, el va d ecla ra
p a rtid a rem izã . A ltfel, el p o a te sã -si a m â n e d ecizia
sa u să resp in g ă cererea .
b. D a cã a rb itru l îsi a m â n ã d ecizia , adversarului i se
p o t a co rd a d o u ã m in u te în p lu s la tim p u l d e g â n d ire
si partida va co n tin u a în p rezen ta a rb itru lu i, d a că
este posibil. Arbitrul va declara rezultatul final mai
tâ rziu în cu rsu l p a rtid ei sa u d u p ă că d erea
steg u leţu lu i.
c. D a că a rb itru l resp in g e cererea , a d versa ru lu i i se vo r
a co rd a 2 m in u te în p lu s la tim p u l d e g â n d ire.
d. Decizia a rb itru lu i va fi fin a lă co n fo rm cu A rt. 1 0 .2 .
a, b, c.

A cest articol continuă să fie o ad ev ărată p iatră d e în cercare p en tru arb itri
atunci când se joacă fără tim p ad iţio n al / m u tare. N ecesită şi m u ltă lu cid itate
dar şi o bogată experienţă din partea arb itrului pentru ca decizia să fie cât m ai
aproape de adevăr. N u spun ca d ecizia să fie 1 0 0 % co rectă p en tru că ad esea
părţile au de partea lor suficien te arg u m en te astfel în cât sim p lu l fap t de a fi
nevoiţi să ia o decizie îi pune pe arb itri într-o situ aţie ing rată dat fiin d fap tu l că
oricum va nem ulţum i una din părţi. Im p o rtan t este ca arb itru l să u rm ărească cu
atenţie partidele în care astfel d e cereri d e rem iză p o t să ap ară. C h iar d in

17
paragraful a) ne dăm seam a că este im p o rtan t ca arb itru l să nu se p o m en ească
în situaţia de a lua o decizie fără să fi u rm ărit d elo c d esfăşu rarea
evenim entelor. A naliza şi înţeleg erea p o ziţiei d e către arb itru su n t im p o rtan te
dar nu decisive (nu se poate cere arb itru lui să cu n o ască to ate fin alu rile
teoretice d e rem iză şi în plus fo arte ad esea p u tem av ea u n arb itru cu forţă d e
maestru – într-un caz fericit – n ev o it să ap recieze o p o ziţie d in p artida a d o i
m ari m aeştri). Im portant este ca arb itru l să fi u rm ărit cu aten ţie şi să-şi fi
form at o idee clară de m aniera d e jo c a ad v ersarilo r în acele m o m en te. A stfel,
el poate constata că adversaru l so licitan tu lu i n u face n ici u n efo rt d e a câştig a
prin m ijloace norm ale şi în acest caz, fără să-şi m ai am ân e d ecizia să aco rd e
rem iză. C u alte cuv inte el co n stată că ju căto ru l în cearcă să câştig e n u m ai la
tim p partida fără a căuta să p ro m o v eze d e o m an ieră co n stru ctiv ă po ziţia.
T otuşi, acordarea rem izei pe lo c, d acă p e tab lă m ai su n t o arece resu rse n u e
cea m ai indicată (doar dacă, rep et, arb itrul a co n statat că în u ltim ele ...
(suficiente) m utări, poziţia nu a ev o lu at şi ad v ersaru l n u jo acă d ecât la tim p ).
E ste de preferat ca el să-şi am ân e d ecizia şi să v ad ă d acă p o ziţia v a ev o lu a.
T otuşi, prin joc la câştig trebuie să se în ţeleag ă o m an ieră raţio n ală d e jo c şi n u
neapărat u n schim b de piese, u n sacrificiu fără ro st sau o îm p in g ere fără ro st a
unui pion. A sta nu înseam nă că are lo c u n „jo c la câştig ”. P ractic am av u t în
practică urm ătoarele situaţii: la o fin ală d e ju nio are s-a jucat un final Turn,
nebun şi 4 pioni contra turn, cal şi 4 pio n i (p ion i p e am b ele flan cu ri, fără
m ajorităţi). Jucătoarea cu calul a ceru t rem iză în u ltim ele 2 m in u te. F in alu l era
oarecu m în afara regulii astfel că p artea cu calu l stătea ch iar m ai b in e.D e fap t
nu era greu de constatat că partea cu n eb u n u l era ob lig ată să stea în aştep tare,
orice încercare de a juca la câştig p u tân d d u ce la în rău tăţirea situ aţiei p ro p rii.
T otuţi m i-am am ânat decizia, m ai ales că în fin alu l resp ectiv se in trase d e
puţine m utări. Jucăto area cu n eb u n ul, sim ţin d că treb u ie să ren u n ţe la jocu l de
aşteptare a jucat activ şi dat fiin d că p arten era sa a răsp u n s co rect, p artea cu
nebunu l a pierdut un pion şi a aju n s în p o ziţie fo artea rea. S -au mai jucat
câteva m u tări şi la d epăşirea tim p u lu i d e p artea cu calu l am aco rd at acesteia
rem iză. Ju cătoarea cu nebunul a p ro testat su sţin ăn d că a ju cat „activ ”. T o cm ai
la o astfel de m anieră de joc „activ ” m -am referit: a ju ca p ro st o po ziţie
echilibrată ajungându -se în poziţie p ierd u tă, n u poate fi co n sid erată o m an ieră
de joc activă! P rin am ânarea d eciziei arb itru l treb u ie să co n state în secv en ţa d e
m utări care m ai are loc dacă so licitan tu l ştie să ţin ă rem iză o p o ziţie teo retică
de rem iză sau să-şi consolideze im p resia creată an terio r că ad v ersaru l
solicitantului joacă doar la tim p . C a o co n clu zie, fo arte important este ca
arbitrul să urm ărească (şi să fie cap ab il) să-şi form eze o im p resie co rectă atât
despre resursele poziţiei dar şi d esp re m an iera d e jo c a ad v ersarilo r.
P aragraful c) ne arată clar că resp in g erea so licitării (este p o sibil ca u n
jucător să solicite rem iză într-o p o ziţie p lin ă d e resu rse, ev en tu al cu m are
avantaj la adversar – în orice caz ex istă situ aţii cân d arb itru l p o ate co n sid era o
astfel de cerere co m plet n efo n d ată) treb u ie în soţită d e p enalizarea

18
 solicitantului iar cererea nu răm ân e v alab ilă, p en tru ap licarea p arag rafu lu i a)
sau b) fiind necesară o nouă so licitare.
U n arbitru cu experienţă şi p restan ţă trece u şo r p este astfel d e situ aţii iar în
cazurile lim ită trebuie să explice ju căto rilo r că d ecizia sa p o ate fi reco n sid erată
de o comisie de apel a cărei ho tărâre v a fi fin ală.
A rticolu l 12. C on d u ita ju cãtorilor

1 2 .2 . a ) P e p a rcu rsu l p a rtid ei, se in terzice ju cã to rilo r

sã fa cã u z d e o rice fel d e n o tite, d e su rse d e
in fo rm a re, sfa tu ri sa u sã a n a lizeze p e a lte ta b le d e
sah.
b) Este interzis să fie a d u se telefo a n e m o b ile sa u
alte mijloace electronice de comunicare
n ea u to riza te d e a rb itru în sp a ţiu l d e jo c. D a că
telefo n u l m o b il a l u n u i ju că to r su n ă în sp a ţiu l d e jo c
în tim p u l p a rtid ei, ju că to ru l în ca u ză va p ierd e
partida. Rezultatul adversarului va fi determinat de
arbitru.

E ste artico lul care legiferează in terd icţia fo lo sirii telefo n u lu i m obil pe durata
partidei. E ste clar că jucătoru lu i căru ia îi su n ă telefo n u l i se v a d a p artid ă
pierdută fără să fie nevoie ca acest fap t să-i fie solicitat arb itru lu i d e către
adversar. D eţinerea unui telefo n m o b il sau a altu i m ijlo c electro n ic d e
comunicare nu duce la pierderea partidei dar, p rin fap tu l că este in terzisă, lasă
arbitrului p osibilitatea acordării u n ei san cţiu n i. D e asem en ea in terd icţia este
valabilă pentru toate persoanele p rezen te în sp aţiu l d e jo c d e aceea arb itru l
poate sancţiona orice persoan ă căreia îi su n ă telefo n u l în tim p u l ru n dei (de
exem plu prin elim in are). Interesan t este că ad v ersaru l n u p rim eşte n eap ărat
punct, situaţia de pe tablă lasă p o sibilitatea arb itru lu i să-i acorde acestuia doar
jum ătate de punct sau chiar niciu n p un ct.

B. Sahul rapid
B2. Jocul se va efectua cu aplicarea Regulilor de joc
FIDE, cu exceptiile specificate prin urmatoarele
Reguli de joc pentru sah rapid:
D eşi este clară form ularea aş v rea să p u n ctez an u m ite asp ecte (p en tru că am
constatat cu uim ire cum un arb itru ap lica p ro priile reg u li, n um ai d e el ştiu te,
la şahul rapid). A rticolul 10 .2 se ap lică astfel că în u ltim ele 2 m in u te u n
jucător poate să ceară rem iză arb itru lu i ex act în co n d iţiile d e la şah u l n o rm al.
D e asem enea se poate cere rem iză co n fo rm artico lelo r 9 .2 sau 9 .3 d ar aici
intervine aspectul neobligativităţii n o tării m u tărilo r. C o n fo rm B 3 d e m ai jo s,

19
 jucătorul nu este obligat dar n ici n u i se interzice să n o teze m u tările. P en tru a
solicita rem iza conform 9.2 sau 9 .3 ju căto ru l trebu ie să n o teze p artid a şi să
facă solicitarea exact în condiţiile ceru te d e aceste artico le.

B3. Ju cã to rii n u su n t o b lig a ti sã n o teze m u tã rile.

B5. Arbitrul va lua hotă râ ri co n fo rm A rt. 4 (d ep la sa rea

p ieselo r), n u m a i d a că este so licita t să o fa că d e
că tre u n u l sa u d e a m b ii ju că to ri.

B 6 . O m u ta re n ereg u la m en ta ră este în ch eia tă câ n d

ceasul adversarului a fost pornit. Atunci adversarul
este a u to riza t să recla m e că ju că to rul a efectuat o
m u ta re ileg a lă , în a in te ca recla m a n tu l să n u execu te
el în su şi m u ta rea sa . A rb itru l n u va in terven i d ecâ t
ca u rm a re a u n ei a sem en ea recla m a ţii. T o tu şi, d a că
cei d o i reg i su n t în şa h sa u d a că tra n sfo rm a rea u n u i
p io n n u a fo st în ch eia tă , a rb itru l va in terven i d a că
este posibil.

B 7 . S teg u letu l va fi co n sid era t cã zu t a tu n ci câ n d u n u l

d in ju cã to ri fa ce o cerere co recta a efectu lu i ca d erii
steg u letu lu i. A rb itru l se va a b tin e sã sem n a leze
cã d erea steg u letu lu i.

Din toate articole de mai sus se trag e o co n clu zie: in terv en ţiile arb itru lui în
partida de şah rapid sunt aproap e in ex isten te fără a ex ista o so licitare d in
partea unuia sau am bilor jucăto ri. E ste o arecu m d e în ţeles: su b p erm an en ta
presiun e a tim pului greşelile d e to t felu l (ating erea u n ei p iese şi ap o i
încercarea de a evita m utarea acesteia, m u tări im p o sib ile, n eo b serv area căd erii
steguleţului adversarului etc) su n t m ai frecv en te iar in terv en ţia in o p ortu nă a
arbitrului (chiar m ân at de cele m ai b u n e in ten ţii) p oate d u ce la o frag m en tare
nedorită a jocului în m o m ente d in tre cele m ai ten sio n ate in flu en ţân d în cele
din urm ă chiar rezultatul final. C h iar cu d o i reg i în şah sau cu tran sfo rm area
neîncheiată a unui pion (prin asta se în ţeleg e că u n u l d in tre ju căto ri jo acă cu
pion în loc de dam ă sau altă piesă), arb itrul v a interven i d o ar dacă este p o sib il:
se înţelege că există situaţii (d e ex em p lu o criză m ajo ră de tim p de am b ele
părţi) când este preferabil ca jo cu l să fie lăsat să-şi u rm eze cu rsu l ch iar
presărat cu astfel de incorectitu d in i. C reşterea im p o rtan ţei facto ru lu i tim p este
susţinută şi de abţinerea arbitru lu i d e a sem n ala căd erea u n u i steg u leţ. A ici
insist cu lăm urirea unui aspect căci am rem arcat ex isten ţa u n ei co n fu zii atât la
nivelul jucătorilor dar şi al un or arb itri: faza activ izării d e la şah u l n o rm al n u
trebuie confundată cu şahul rap id sau b litz-u l (însăşi ex p resia d e „şah activ ” în

20
 loc de şah rapid este im proprie). În acest sen s la şah u l n o rm al arb itru l trebuie
să intervină în toate fazele jo cu lu i la căd erea u n u i steg u leţ p e cân d la şah u l
rapid sau la blitz se va ab ţin e de la an u n ţarea căd erii steg u leţu lu i.

B8. Pentru a cere victoria la timp, solicitantul trebuie

sã o p rea scã a m b ele cea su ri si sã a n u n te a rb itru l.
P en tru ca cererea sã fie lu a tă în co n sid era re,
steguletul solicitantului trebuie sa fie ridicat si
steg u letu l a d versa ru lu i treb u ie sã fie cã zu t d u p ă
momentul opririi ceasurilor.
B9. D a cã a m b ele steg u lete su n t cã zu te, p a rtid a este
rem izã .

E lim pede că num ai cu steguleţul sus un jucător poate să ceară victoria la

timp. De m ulte ori sunt cazuri la lim ită când un jucător constată căderea
steguleţului adversarului, sem nalează acest lucru acestuia dar aflat sub tensiune
(sau pur şi sim plu din cauză că el însuşi m ai avea o secundă sau două) uită să
oprească propriul ceas şi depăşeşte şi el tim pul de gândire. C ele m ai m ulte
astfel de cazuri se rezolvă în m od elegant, adversarul cedând fără nici un fel de
revendicări. D acă însă acesta im pută faptul că şi adversarul a depăşit tim pul de
gândire, cele două articole sunt foarte clare: arbitrul va trebui să acorde rem iză.
A m văzut-o pe m area m aestră C orina P eptan cum acţionează în astfel de cazuri:
la depăşirea tim pului de către adversar, cu o m işcare fulgerătoare opreşte ceasul
adică este exact gestul corect pe care trebuie să-l facă jucătorul care ulterior va
reclam a depăşirea tim pului de către adversar. U n ultim aspect de sem nalat.
A rticolul B 8., prin form ularea sa, dă dreptul arbitrului să declare o partidă
rem iză la căderea am belor steguleţe. Intervenţia sa într-un astfel de caz mi se
pare oportună, nu de altceva dar ju când cu am bele steguleţe căzute, unul dintre
jucători ar putea să dea m at care într-un astfel de caz ar trebui luat în
considerare: or prim ul evenim ent de încheiere a partidei s-a petrecut deja şi
anum e căderea celor două steguleţe. E ste un aspect im portant şi neglijarea lui
poate duce direct la vicierea rezultatului.

C. BLITZ-UL

C2. Regulile valabile sunt Regulile de joc pentru sah

rapid din Anexa B cu exceptiile cuprinse in
urmatoarele Reguli de joc pentru blitz. Articolele
1 0 .2 şi B 6 n u se a p lică .
C3. O m u ta re ileg a lã este co n sid era tã co m p let
efectu a tã d u p ã ce cea su l a d versa ru lu i a fo st p o rn it.
A tu n ci a d versa ru l p o a te sã cea rã victoria dar

21
 în a in te d e a efectu a propria mutarea. D a că
a d versa ru l n u p o a te d a şa h -mat printr-o serie de
m u tă ri reg u la m en ta re ch ia r p rin cel m a i sla b
co n tra jo c, a tu n ci ju că to ru l este în d rep tă ţit să cea rã
rem iza în a in te d e a fa ce p ro p ria m u ta re. O d a tă ce
a d versa ru l a fă cu t p ro p ria m u ta re, o m u ta re
n ereg u la m en ta ră n u p o a te fi co recta tă .

E drept că nu se aplică artico lu l 1 0 .2 d ar p rin fap tu l că alte reg u lu i d e la

şahul norm al răm ân valabile ex istă to tu şi o p ro tecţie îm p o triv a celo r care v o r
sub orice form ă să câştige num ai la tim p . V o i ex em p lifica p rin u rm ăto ru l caz
petrecut (şi nu odată): un jucăto r (aflat în d ezav an taj ev id en t) d ă şah etern
pentru că orice altă continuare l-ar d u ce la p ierd ere. D ar p ro fitân d d e fap tu l că
adversarul are cu m u lt m ai puţin tim p d e g ân d ire joacă n u m ai şi n u m ai la tim p
trecând prin zeci de repetări ale p o ziţiei în sp eran ţa ca ad v ersaru l să
depăşească tim pul. A m văzut şi cazu l (care o arecu m frizează ab su rd u l) cân d
un jucător este dat şah etern, fără ab so lu t n ici o şan să d e a scăp a şi n u accep tă
propunerea de rem iză a adversaru lu i. C u m p o t fi tem p eraţi aceşti combatanţi
lipsiţi de cel m ai elem entar sp irit d e fair-p lay ? D eşi n u se n o tează p artid a d e
blitz (dar nici nu este interzisă n o tarea ei) în astfel d e cazu ri ju căto ru l po ate să
oprească ceasul, să solicite o fişă d e p artid ă p e care să fie n o tată p o ziţia d e la
care se pleacă, să noteze urm ăto arele m u tări şi ap o i să so licite rem iza co n fo rm
articolelor 9.2 sau 9.3. N u este trecu t n icăieri că arb itru l n u p o ate face el în su şi
acest lucru (la solicitarea jucăto ru lu i) care ap o i să solicite rem iza p e b aza celo r
notate de arbitru. S unt soluţii p erfect reg u lam en tare care p o t fi an u n ţate
anterior la un concurs de blitz (e d rep t că n u m ai d acă ex istă u n n u m ăr su ficien t
de arbitri raportat la num ărul d e ju căto ri) p en tru a tăia d in elan u l am ato rilo r d e
circ şahist (nu m ă refer la cazu rile lim ită cân d u n jucăto r m ai răm ân e cu 2 -3
secunde şi se supără dacă adversaru l d ă un şah etern sau în cearcă să-l dea mat
doar cu doi cai doar pentru a-l face să d ep ăşească tim p u l d e g ân d ire: la b litz
creşte foarte m ult im portanţa facto ru lu i tim p ; d ar su n t îm p o triv a cazu lu i cân d
jucătorul cu 2 m inute sau chiar cu tim p eg al d ar care m u tă m ai rep ed e îl jo acă
pe cel cu 30 de secunde cum am zis mai sus, rep etân d d e zeci d e o ri p oziţia).
N u trebuie scăpat u rm ătorul asp ect (reg u lam en tu l b litz-ului e sumar şi ch iar
putea să treacă explicit unele lu cru ri cu prin se în reg u lam en tu l şah u lu i clasic) şi
anum e: capturarea regelui sau n etran sform area p io n u lu i în p iesa d o rită sunt
m utări neregulam entare şi odată efectu ate cu po rn irea ceasu lu i adversarului,
duc la pierderea partidei. D eci fo arte g u statele m o m en te d in C işm ig iu cân d se
lua regele (uneori o astfel de p artid ă era co tată ca o d u b lă v icto rie) d u c, la un
turneu de blitz jucat după regu lile F ID E , la pierderea partidei.

22
 A lte asp ecte p e care treb u ie să le u rm ărească arb itru l p en tru o b u n ă
d esfăşu rare turneului

Buna desfăşurare a oricărui tip d e tu rn eu este leg ată şi d e co m u n icarea p e

care reuşeşte să o aibă arbitrul cu ju căto rii d ar şi cu ceilalţi p articip an ţi la
turneu (conducători de deleg aţii, căp itan i d e ech ip ă, sp ectato ri). A ceastă
comunicare a arbitrului poate fi de mai multe tipuri:
- individuală. P e parcu rsu l turn eu lu i, în tim p u l ru n d elo r d ar şi în afară
arbitrul nu trebuie să refu ze d ialo g u l pe tem e d e reg u lam en t sau
orice alt subiect leg at d e d esfăşu rarea tu rn eu lu i în cau ză. D iscu ţiile
trebuie să fie argum en tate, p u rtate p e u n to n politico s şi p lin e d e
obiectivitate.
- A nunţuri făcute înain te d e ru nd ă. În ain te d e fiecare ru n d ă, cu 2 -3
m inute înainte de a se d a startu l, arb itru l şef treb u ie să facă u n m ic
anunţ care poate să cu p rin d ă: ru g ăm in tea ca ju căto rii să-şi în ch id ă
telefoanele (e greu de crezu t că se v a aju n g e ca to ţi ju căto rii să le
lase acasă) – sunt jucăto ri care au v en it în tr-o fug ă la sală sau su nt
pur şi sim plu distraţi şi uită să facă acest g est fap t care îi p o ate d u ce
la pierderea în m od stu pid a p artid ei; ziu a şi ora la care se jo acă
urm ătoarea rundă m ai ales d acă se în tâm p lă să se sch im b e faţă d e
cum s-a jucat până atu n ci; orice alte an u n ţu ri d in partea b rig ăzii d e
arbitri sau a organizato rilo r p e care este im p o rtan t ca p articip an ţii la
turneu să le recepţio n eze.
- A fişarea făcută la un av izier sp ecial am en ajat şi p e care to ţi ju căto rii
să fie rugaţi să-l consulte zilnic pentru a fi la curent cu toate
noutăţile legate d e d esfăşu rarea tu rn eu lui.

E laborarea şi tehnoredactarea în treg ulu i m aterial ap arţin e arb itru lu i

internaţional C hirilă R adu -C ătălin .

C orectură şi observaţii: C an d ea G h eo rg h e, E rd eu ş G eo rg e, D rag o m an u

V asile şi N icula D inu -Ioan.

N u m ărul 3 din îndrum arul practic al arb itrulu i d e şah va co n ţin e întreaga
docum entaţie pe care trebuie să o alcătu iască arb itru l, p en tru to ate tip u rile
de concursuri, în vederea o m o lo g ării F .R . Ş ah şi F .I.D .E .

23