Sunteți pe pagina 1din 82

MAREA

r \m\

mf-*

colecia Financiarul INTERNAIONAL


MAREA ISTORIE
I LUSTR ATA
A LUMII IN 7 VOLUME

PREISTORIA • PRIMELE IMPERII

LUMEA ANTICA
EVUL MEDIU

ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE §1 PERIOADA INTERBELIC

LUMEA CONTEMPORAN

L I JTI R A
INTERNATIONAL

colecia Financiarul
^^iXi
75

Lumea antica
cea 2500 Î.Hr.-9QO d.Hr.

Epopeile lui Homer, rzboaiele lui Caesar, templele i palatele


formeaz imaginea Antichitii i a vechii civilizaii greceti
clasice

i romane. Ele sunt sursele filosofiei, literaturii i organizrii statale a


lumii occidentale. Oraele-stat greceti, în special Atena, au reprezentat

leagnul democraiei. Regiunea mediteraneean i teritorii vaste din

Europa de nord-vest au format Imperiul Roman, care a supravieuit pân


la Marea migraie a popoarelor. Imperii puternice au existat în Antichitate

i dincolo de Mediteran, cum au fost cel Maurya în India i Hanatele din


China.

în faimoasa lupt de la Issos din 333 Î.Hr., Alexandru cel Mare i-a învins pe perii condui de Darius
detaliu de mozaic roman din Pompeii realizat în Perioada Dominatului.
76 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Teatru grec din Siracuza Forul roman Teatrul roman de la Leptis Magna, Libia

ClVILIZAILE GREAC I ROMAN


Civilizaiile greac O i roman antice ©, © stau la originea cul- lucrurilor i structura cosmosului. începând

turii europene. Setea de cunoatere i idealul de via uman în cu filozofii ionieni ai tiinelor naturii © din

societate ale grecilor i realizrile romanilor în domeniul organizrii sec. VII i VI î.Hr. i pân la Socrate, Platon

politice i sociale, ideea lor de progres material i cultural au dat form i Aristotel ©, înelegerea fundamental a

culturii europene aa cum este ea astzi. Influenele lor s-au fcut re- vieii i a legilor naturii au dominat gândi-
marcate îns i în alte pri ale lumii. rea greac. Cei trei mari filozofi au înlocuit
zeii capricioi cu legile naturii, stimulând astfel

Literatura i filozofia greac progresul tiinelor, mai ales al matematicii,

Prerile sunt foarte împrite în fizicii i ingineriei.


permis MiM Homer, bust roman
ceea ce privete notele definito- Observarea sistematic a naturii a
de marmur
rii ale civilizaiei antice greceti. dezvoltarea biologiei, dar i a contiinei de
Grecii sunt considerai furitorii sine a oamenilor ca observatorii manipulatori ai naturii. Aceast
gândirii politice i istorice, dar i contiin de sine a dat natere i dorinei de independen politic i
ai raionalismului i tiinei. Mi- de libertate, care a împiedicat mult timp crearea unui stat grec unifi-

tologia i panteonul lor complex cat. Doar datorit rzboaielor împotriva perilor i presiunii dinspre

fascineaz i astzi, iar simul lor Macedonia, condus de Filip II

artistic i estetice stârnesc înc i apoi de Alexandru cel Mare, a


Pandora în faa lui Prometeu i
admiraia. aprut elenismul cosmopolit care
Epimeu, din Teogonia lui Hesiod
Pe lâng contribuia lor la a unificat cultural i politic ora-

progresul politic, grecii au influenat mentalitatea i literatura ele-stat. Imperiul lui Alexandru
european prin primele lor epopei, în special Iliada i Odiseea lui i al diadohilor a permis în sfâr-

Homer O (sec. IX î.Hr.). în vreme ce Hesiod © în it crearea unei legturi culturale


Teogonia sa scria despre soarta zeilor, Homer între Orient i Occident, care va

s-a concentrat pe latura uman i social caracteriza în timp regiunea me-


a unor eroi bine individualizai. Tocmai diteranean.
de aceea, grecii sunt considerai a
fi premergtorii individualismului Realizrile
occidental de mai târziu. civilizaiei romane coala juj Afistotg/ fresc de
Civilizaia greac, cu setea ei pen- Cultura roman pare a fi mai G. A. Spangenberg, 1883-1888

tru cunoatere, a fost prima care a f- „pragmatic" decât cea greac.


cut trecerea de la mituri la Logos. Grecii Contribuiile remarcabile aduse progresului intelectual i istoric in
nu mai credeau într-o lume controlat în mai degrab de domeniul administrrii statale i legislaiei, prin care
Mm Anaximandru, filozof al
încercau s îneleag au influenat irevocabil cursul istoriei, i nu de filozofie. Au fost re-
întregime de zei, ci
tiinelor naturii, originar din

Milet, cea 61 0-546 î.Hr. ceea ce îi înconjura ptrunzând originea dactate i inute mereu la zi culegeri de legi, începând cu cele zece

Cea 2500 î.Hr. Civilizaia minoic Cea 470 î.Hr. Fondarea


|
Republicii Romane 336-323 î.Hr. Domnia lui Alexandru cel Mare
|

900 î.Hr. Iliada i Odiseea lui Homer Cea 387 î.Hr. înfiinarea Academiei platoniciene 335-334 î.Hr. Crearea colii lui Aristotel la Atena
2oo î.Hr-900 d. Hr. Civilizaiile greac i roman 77

Villa Adriana în Tivoli, ridicat în timpul domniei Apeductul roman Pont du Gard, sec. I Arcul lui Titus, parte a Forului roman, 81
împratului Adrian

porunci din Vechiul Testament i pân la amplul Cod iustinian. Filozo- de gladiatori © în mari arene precum „Circus Maximus" sau Colos-
fia etic a lui Cicero © sau Seneca a fost i ea creat în slujba Imperiului seumul.
Roman, pentru a susine dorina Romei pentru hegemonie politic i îndelungata existen a Imperiului Roman este de-a dreptul impre-

cultural. sionant, dac lum în considerare numeroasele revolte, schimbri


La început, Roma © a fost o mic republic liber cu un cod de legi politice i frmântrile sociale continue care i-au format istoria. Din-

aproape puritane. Pe msur ce s-a extins vertiginos, au fost prefera- tr-o republic fondat în sec. VI î.Hr. a devenit un
te conceptele de administrare ale altor popoare, în special cele gre- imperiu mondial în continu expansiune la

ceti, care au fost îns adaptate începutul erei cretine, supravieuind chiar c-

la realitatea imperiului. Astfel derii Romei în 476 d.Hr. Motenirea roman a


s-a întâmplat în timpul lui Iuliu, fost preluat nu numai de Imperiul Bizantin,
Cezar. Adoptarea i asimilarea care s-a destrmat în 1453, dar i de ctre
cultelor i ideilor strine a favo- Carol cel Mare (Charlemagne), oda-

rizat rspândirea cretinismu- t cu încoronarea sa în anul 800


lui, o religie de origine iudaic, ca împrat al Sfântului Imperiu

care în cele din urm a devenit Roman Franco-German. Carol

religia oficial în tot imperiul. cel Mare a reformat administraia,

Roma proiecta pe întreg teri- justiia i armata, a combinat con-


UI Gladiatori, basorelief, cea 50 d.Hr.
toriul ei imaginea unei puteri ceptul roman al unui împrat univer-

administrative i militare disciplinate i invincibile. sal i credina cretin, cu idealurile sale


Dovezi ale forei inginereti remarcabile a Imperiului Roman sunt supranaionale i interculturale, deschizând
nu numai numeroasele temple i construcii splendide <E> din Roma astfel calea primei renateri a gândirii clasice
H3 Marcus Tullius Cicero,
i alte centre importante, ci i garnizoanele i aezrile ridicate peste în trecerea de la Antichitatea roman la Evul
orator, politician i scriitor

tot în imperiu, reeaua excelent dezvoltat de drumuri, apeductele ©, Mediu european. roman

elegantele terme i vile ©, precum i sistemul ingenios de canalizare

al capitalei ©.
Civilizaia roman st mrturie a interaciunii intense dintre centrul
imperiului i provinciile sale. Roma i-a exportat structurile de stat
1 i administrative, importând pro-
1 duse finite, articole de lux, art,
j dar i idei i religii. Nenumratele
victorii militare ale consulilor i

^^k '
— ijH împrailor erau srbtorite prin

ceremonii de stat pline de fast.

Având drept deviz „pâine i circ",

39
„Cloaca Maxima" în Roma, canal
împraii Romei i cei ai Imperiu-
lui Bizantin amuzau masele cu Centrul Romei antice în timpul domniei împratului Septimus Severus,
de scurgere cu vrsare în râul Tibru curse de care i lupte sângeroase reconstituire

începând c u 55 î.Hr. Cicero îi


|
scrie principalele opere Sec. IV d.Hr. |
Cretinismul devine religie de stat 527-565 |
Iustinian I cel Mare 1453 Cderea
|
Imperiului Bizantin

începând cu 27 î.Hr. I Imperiul Roman 476 d.Hr. I Destrmarea Imperiului Roman de Apus 800 Carol cel Mare devine împrat
78 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Creta i Micene - începuturile


CIVILIZAIEI GRECETI 2500 75 o î.hr.

Grecii au dat natere primei civilizaii europene care a influenat considerabil


dezvoltarea lumii. Cele dintâi manifestri ale acesteia au fost culturile minoic
i micenian. Cultura minoic de pe insula Creta era caracterizat de orae con-
X
-d struite în jurul unor palate, ci comerciale complexe i o art sofisticat, în vreme
c
c ce civilizaia micenian rzboinic de pe continent avea o arhitectur dominat
de ceti i structuri defensive. Mitul rzboiului troian, aparinând perioadei mi-
ceniene, ilustreaz foarte bine imaginea aprtorilor îndârjii ai onoarei i liber-
tii proprii, pe care o prezentau grecii despre ei înii.
Hi Discul Phaistos, lut ars i imprimat cu hieroglife minoice,
1700-1 600 î.Hr.

Creta minoic
Civilizaia minoic O este predecesoarea civilizaiei greceti. Creta minoic a meninut legturi
comerciale strânse în toat regiunea Mediteranei. Simbolurile tipice de cult ale minoienilor erau
securea dubl (labrys-ul sacru) i taurul.
Cnossos. Aezrile faian, precum artefactele WM Vas de lut Kamares,
cea 1800 î.Hr.
primilor minoieni, Kamares O, care erau exportate
agricultori care emi- în toat zona mediteranean.
graser probabil din Minoienii duceau o via urban
Asia Mic, se aflau în dedicat comerului, cultivând
estul insulei. De aco- îns i vi-de-vie i mslini
lo, ei s-au rspândit i pentru a produce vin i ulei
au populat întreaga de msline.
Cret. Poziia geo- în fruntea panteonului minoic
Sculptur a unei zeie, Vas minoic decorat cu grafic favorabil a se afla o puternic zei €> i
motivul securii duble
sec. XVII Î.Hr.
insulei a facilitat i de aceea s-a presupus c iniial
între 2500 i 1300 î.Hr., civilizaia stimulat comerul cu Fenicia i existase pe insul un matriarhat.
minoic a aprut i s-a dezvoltat statele din Orientul Apropiat. Religia minoic, în care regele

pe insula Creta din sudul Mrii Creta a preluat influene culturale era mare preot, avea altare în

Egee. Fiind cea mai veche civili- i materii prime vitale din Egipt muni sau peteri i cerea sacrificii
zaie avansat din zon, ea i-a i Mesopotamia. Pe insul s-au umane pentru a-i îmbuna pe
Vas minoic pentru ofrande în forma unui
primit numele de la Minos, con- descoperit urme ale prelucrrii zei. Cu toate acestea, nu s-au cap de taur

ductor mitic al Cretei, din oraul metalelor i ale unei producii de gsit statui monumentale ale
divinitilor. Simbolurile marii

zeie erau securea dubl {labrys) O,


taurul €> i coarnele de taur
stilizate (bucrania) O. Taurul era

extrem de important ca animal


de sacrificiu. Frescele murale ©
din aceast perioad conin
adesea scene în care oameni sar
peste spatele unor tauri în galop.

Nu s-au gsit foarte multe indicii


ale unei tradiii rzboinice în

Creta, precum a fost cea ulterioar O pereche de coarne de taur decoreaz


Acrobai i un taur în galop, fresc minoic, sec. XVI Î.Hr. a grecilor. intrarea în palatul de la Cnossos

2500-1 300 î.Hr. Naterea civilizaiei avansate a minoienilor Acum cea 2000-1 550 î.Hr. Primele palate nefortificate din Creta

începând cu 2000 î.Hr. Urme ale artei, meteugurilor i comerului minoic Cea 1 750 î.Hr. Un cutremur de pmânt distruge primul palat de la Cnossos
2500-750 î.Hr. Creta i Micene - începuturile civilizaiei greceti 79

Oraele-palat cretane
Oraele-palat ale civilizaiei minoice de pe insula Creta erau proiectate simetric
i constituiau centre politice, economice i culturale. Cel mai important dintre

acestea a fost oraul Cnossos.

Scara social minoic, dominat ingenios. Un cutremur


de conductor, se reflect i în a distrus primul palat

modul în care au fost proiectate de la Cnossos în jurul


oraele. Palatul regelui se afla anului 1750 î.Hr.

întotdeauna în mijloc i concen- A fost îns reconstruit


tra politica, economia i cultura cu o suprafa mai
oraului. Regele avea probabil i mare de 5080 metri
atribuii religioase, dar nu s-au ptrai, dezvluind
pstrat nici numele, nici por- supremaia pe care o „Sala securilor duble" din palatul de la Cnossos

tretele conductorilor. Palatele deinea conductorul


aveau un plan uniform i simetric, din Cnossos pe insula

Aripile lor conineau numeroase Creta. Cutremurele

încperi care formau un labirint, care au urmat au mai


grupate în jurul unei curi interi- distrus câteva cldiri.

oare dreptunghiulare i dotate cu Pe lâng Cnossos,


un sistem de canalizare avansat mai existau orae-
c
Prin minoic cu crini i cunun palat în Mallia în nord, o
pentru acele timpuri. S-au pstrat
de pene, basorelief minoic D-
din sec. XVI î.Hr. fresce murale <D remarcabile i Zakros la est i Phaistos X
pline de culoare, vechi de patru în extremitatea sudic.

milenii, care descriu scene vari- Acesta din urm a fost


ate. Arta a avut la început mai ridicat pe terase cu
mult o funcie decorativ, dar înlimi diferite. Mai
Model al palatului de la Cnossos, cea 1 520 î.Hr.
reprezentri naturaliste de plante, exista de asemenea
oameni © i animale, cum ar fi o „reedin de var" la Hagia în 1450 î.Hr., Creta i Cnossos
delfinii ©, au predominat mai Triada. S-au descoperit aezri au fost cucerite de micenieni.

târziu. minoice nu numai pe Creta, ci Asaltul dorienilor din jurul anului

Fresce din sala tronului, Cnossos Cel mai important palat din i pe insula Santorini, care a fost 1230 î.Hr. a distrus civilizaia

Creta a fost cel din Cnossos ©, îns distrus de erupia micenian, inclusiv pe cea de pe

©, cu aripi care aveau între unui vulcan în jurul insula Creta. începând cu 1100

dou i patru etaje. anului 1628 î.Hr. î.Hr., Creta a fost asimilat de

A fost redescoperit Aproximativ civilizaia greac de pe continent.


de arheologi în 1834
i se afl la circa Minos i minotaurul

6 km de Candia. Potrivit unei legende, regele Minos din Creta era

Arheologul englez fiul lui Zeus i al Europei. El nu a sacrificat taurul

Arthur Evans a efec- alb trimis din mare de Poseidon, atrgând rzbunarea
tuat spturi acolo în zeului. Acesta a fcut-o pe soia lui Minos, Pasiphae,
1900. Vilele i locuinele s se îndrgosteasc de un taur i s dea natere unui mon-
erau plasate în jurul palatului, stru jumtate om, jumtate taur, numit minotaur. Regele l-a închis pe
în vreme ce mormintele se aflau monstru în labirintul construit de Dedal. apte tineri i apte fecioare
dincolo de marginea oraului. La îi erau adui ca jertf în fiecare an, pân când Teseu l-a înfrânt i ucis.
apogeu, în Cnossos triau aproxi- Minos a murit în Sicilia i a devenit judector în infern.
mativ 80000 de locuitori. Oraul
sus: Teseu ucigându-l pe minotaur, miniatur pictat
Tavan cu fresce înfiând delfini,
avea vreo mie de locuine, lumi- în interiorul unei cupe de lut
sala tronului reginei, palatul de
la Cnossos nate natural datorit unui sistem

Acum cea 1 628 î.Hr. O erupie vulcanic distruge Santorini Cea 1230 î.Hr. Dorienii ocup Micene
Acum cea 1450 î.Hr. Micenienii ocup Creta începând cu 1 00 î.Hr. Creta este asimilat de civilizaia greac
8o Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Civilizaia micenian i Troia


Caracteristic pentru civilizaia micenian sunt aristocraia sa rzboinic i oraele
fortificate. Legenda Troiei ilustreaz foarte bine trsturile definitorii ale acestor

regate beligerante.

între 1600-1200 î.Hr., aheii aristocraiei rzboinice erau interne i-ar fi putut
X au migrat dinspre nord în fortificate, oraele fiind provoca declinul,
-d
o Grecia, fondându-i orae- protejate de ziduri de aprare. undeva între 1200 i
o
o\
stat pe insulele din Marea Pentru o lung perioad de 1000 î.Hr.
l

Egee, în Attica i Pelopones. timp, cel mai important centru Distrugerea Troiei

a fost Micene O, ©, care a de ctre greci, aa cum


împrumutat numele su întregii a fost ea imortalizat a
civilizaii egeene. de Homer în Iliada, este Rzboinicii micenieni urc în carele lor de lemn
pregtindu se de lupt
Se cunosc puine date despre indubitabil legat de

organizarea social a oraelor- migraiile agresivelor ruine de la Hisarlîc, din Turcia de


Pumnal ornamentat de bronz, aur, stat miceniene. Exista probabil popoare ale mrii, precum azi. El a considerat c faptele rela-
argint i niello, sec. XVI Î.Hr.
o clas de birocrai de palat filistinii, care alungau populaii tate în Iliada constituiau o realitate

Homer folosete termenul de care primeau ordine de la nivel întregi de pe teritoriile lor. Cu istoric, crezând c artefactele
„ahei" referindu-se generic central, dar întreineau legturi toate acestea, legenda luptelor de aur i argint descoperite în al

la toi grecii. Acetia aveau o i cu oficianii cultelor eroice pentru Troia a ser- doilea strat atins în 1873, inclusiv

structur social marial ©, i cu conductorii, vit ca model pentru ceea ce el a botezat „Masca lui

dup cum ne dezvluie aezarea precum Atreus întreaga civilizaie Agamemnon" ©, aparineau
palatelor, cetilor i oraelor i fiul su greac clasic. perioadei Rzboiului Troian. îns
lor. Majoritatea palatelor Agamemnon Arheologul cele mai vechi obiecte aduse la
©. Economia german Heinrich lumin aparineau unei perioade
se baza în Schliemann a în- anterioare (cea 2500-2200 î.Hr.).

primul rând s efectueze


ceput în 1874, Schliemann a început s-
pe agricultur spturi la Troia © pturile arheologice i la Micene,
i metalurgie O. | -.'*-'
în 1870, în movilele de unde a gsit rmiele unei civili-
Existau conflicte militare zaii care constituia o punte între
HI „Masca lui Agamemnon",
între diferitele centre egeene, sec. XVI Î.Hr. Grecia i Cipru.
cu Creta minoic i cu statele
din Asia Mic, cum era Troia.
Nu s-a determinat clar care au
fost cauzele care au condus
la destrmarea civilizaiei
miceniene. Catastrofele naturale

Poarta leilor de la Micene sau unele rsturnri sociale

ssBf jjji

„Comoara lui Atreus", sau „mormântul lui Agamemnon" , sec. XVI î.Hr. Castel fortificat de lâng Micene, sec. II Î.Hr.

Acum cea 1400 î.Hr. |


Extinderea fortreei de la Micene

1 600-1 200 î.Hr. Perioada micenian Acum cea 1 400 î.Hr. Perioada mormintelor decorate cu cupru
2500-750 î.Hr. Creta i Micene - începuturile civilizaiei greceti 81

Rzboiul Troian
Potrivit Iliadei lui Homer, Rz-
boiul Troian a început cu rpirea

Elenei, soia lui Menelaos din


Sparta, de ctre Paris, fiul regelui

Priam din Troia. Sub conducerea


lui Agamemnon,regele cetii Mi-
cene i fratele lui Menelaos, grecii

au început un asediu al Troiei care

avea s dureze zece ani. Punctul

culminant l-a constituit momentul


Ahile ucide pe Hector în sus: Rpirea Elenei, pictur în ulei
în care eroul grec Ahile l-a învins îl

afara zidurilor Troiei de Guido Reni, 1631


pe cel troian, Hector. O stratagem jos: Calul troian printre ruinele

inteligent a lui Odiseu (sau Ulise oraului învins

în latin), calul troian, a decis soar-

ta rzboiului în favoarea grecilor.

Zeii prtinitori i ambiguitatea


o
moral a conflictului sunt elemen- o
Spturi arheologice în Troia, conduse
te tipice ale operei lui Homer. Ec
de Heinrich Schliemann, 1870-1882
"I

o
c
Fragment din lliada o
Q-
lui Homer
"... Ahile scoase sulia tat-
lui su I din teaca ei, grea,
apstoare i voluminoas. /

Nici un alt lupttor aheu nu o


putea ridica / doar Ahile avea
iscusina de a o mânui: / în

cenua muntelui Pelion fu-


rit, era un dar dat lui Peleus,

tatl su, / de ctre Chiron

odat, mai demult, / pentru a


aduce moarte eroilor."

Migraiile dorienilor
Dup invazia în Grecia, dorienii de origine indo-european au colonizat treptat întreaga regiune.
Au aprut clanuri i comuniti distincte, care au format orae.

Migraia dinspre regiunea Balcani- Asiei Mici. Dorienii rivalizau cu lor pentru independen. Homer legturile dintre populaie i aris-
lor ctre Grecia a triburilor doriene fenicienii pentru supremaia pe descrie viaa cotidian a acestor tocraia rzboinic se creau prin
de indo-europeni a precedat-o pe mare. primi greci: casa (oikos) constituia intermediul luptelor i cultelor,
cea a popoarelor mrii de la înce- Triburile s-au împrit în curând spaiul vital al unei familii, în îns pe baza unei politici i admi-
putul mileniului I î.Hr. Dorienii în mai multe popoare, cum ar fi vreme ce pmântul (kleros), tere- nistraii elementare, mai multe
s-au stabilit în valuri succesive mai spartanii, mesenienii, grecii din nul unui clan sau al unei familii, familii sau comuniti se puteau

intâi în centrul Greciei, apoi, în Argos i cei de nord-vest. Dez- reprezenta nucleul proprietii uni i forma un ora (polis), care se
jurul anului 1150 î.Hr., i în Pelopo- voltarea clanurilor i comunit- private. Membrii familiei ascultau construia de obicei pe o poriune

nes. Au ajuns de asemenea în insu- ilor distincte a dus mai târziu la de capul acesteia. O astfel de lume mai ridicat de teren, înconjurat

lele Ciclade, pe Creta i pe coasta formarea oraelor-stat i la lupta avea limite clar delimitate, iar cu ziduri de aprare.

Acum cea 1 300 î.Hr. |


Ridicarea cetii Tiryns pe coasta Mrii Egee Acum cea 1 1 50 î.Hr. Distrugerea cetii de
|
la Micene

1200-1 100 î.Hr. Destrmarea civilizaiei miceniene 1 00-1 000 î.Hr. Migraia dorienilor
82 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Grecia clasic: de la o civilizaie


a polisului pân la pierderea
INDEPENDENEI secolele viii-iiiî.hr.

în perioada de dinaintea invaziei doriene, pe teritoriul Grecieiapruser orae-stat cu


E un grad ridicat de organizare politic. Astfel de orae se gseau în toat zona Mediteranei
-6
o
o
i grecii i-au adunat resursele pentru a se apra de peri. în curând îns au început friciuni
i între puternicele Atena i Sparta, care au culminat cu Rzboiul Peloponesiac. în urma
acestuia, Sparta a câtigatsupremaia peste întreaga Grecie, dar nu dup mult timp puterea
sa a început s scad, subminat de nenumratele conflicte cu alte state. Dup o perioad
scurt în care a dominat Teba, sistemul oraelor-stat s-a destrmat, pe msur ce peninsula
greceasc a intrat în planurile macedonenilor de a crea un mare imperiu.

Statueta unui rzboinic grec, jumtatea sec. VII î.Hr. dreapta sus: Tânr grec jucându-se cu un cerc

Organizarea polisului Fragment din Politica


lui Aristotel
Polisul (ora-stat), în care viaa public era dominat i reglemen-
tat strict de legi, avea ca fundament participarea la viaa politic „Cel care are autoritatea de a

a cetenilor si. Conceptul de libertate asociat cu organizarea participa la administrarea deli-

oraelor-stat erau eseniale pentru identitatea greac. berativ sau judiciar a oricrui
stat este cetean al acelui stat.
Primele orae greceti erau unui ora erau reglementate de
In accepiunea sa general, sta-
aezri cu 500-1500 de locuitori legi stricte. Numrul locuitorilor
tul reprezint un grup de cet-
api pentru serviciul militar O, care puteau fi considerai ceteni
eni care este suficient pentru a
care populau zona respectiv. i aveau dreptul s ia parte la
servi scopurilor vieii."
Majoritatea oraelor-stat aveau viaa public varia de la un ora
în centru o acropol („oraul de la altul. Polisul era termenul legal

care descria oraul în stânga sus: Statuia lui Zeus din templul
de la Olimpia, una dintre cele apte
sine i vecintatea sa.
minuni ale lumii antice
Sfatul btrânilor i stânga: Templul lui Apolo, Delfi

funcionarii publici
erau alei pentru o care beneficiaser de o educaie

perioad determinat (puini la numr) erau meditatori

de ctre o adunare particulari sau secretari în casele

public a cetenilor, tocraia deinea foarte multe tere- stpânilor lor. Societatea greac

în faa creia erau nuri i excela în rzboaie. ranii era una patriarhal, iar idealul

trai i la rspundere. liberi, negustorii, cei fr pmânt privat era cel al unei viei de

Oraele aveau o i sclavii alctuiau majoritatea. familie armonioase.

puternic coeziune Sclavii au devenit de


Templul lui Apolo de la Delfi
intern atunci când la bun început o parte
sus"). în sec. VIII î.Hr., locurile se impunea aprarea idealului esenial a structurii

comune i cele cu semnificaie lor de autonomie (autarhie) fa economice a societii

religioas, precum i festivalurile de un pericol extern. Grecii se greceti. Acetia erau

uneau oraele. Oracolul lui considerau „liberi politic" i fie foti locuitori ai

Apolo de la O, © i Jocurile
Delfi superiori „barbarilor mrginii" teritoriilor colonizate,

Olimpice ©, © sunt exemple ale de sub monarhiile din est. fie prizonieri de rzboi
acestei tendine. Societatea greac © era cu sau slujitori. Cei mai
Olimpia, de la stânga la dreapta: gymnasium, teatru,
Relaiile dintre cetenii care toate acestea împrit între aris- muli dintre ei efectuau
zid vechi, Heraion, dealul Kronos, templul lui Zeus,
formau populaia minoritar a tocraie i restul populaiei. Aris- munci fizice, iar cei trezoreria, stadion, poarta de ceremonie

Acum cea 776 î.Hr. Primele jocuri olimpice Cea 750 î.Hr. Homer scrie lliada i Odiseea Cea 735 î.Hr. Fondarea |
Naxosului

Sec. VIII î.Hr. Ridicarea primelor centre de cult 750 î.Hr.-500 î.Hr. Un val de coloniti greci sosete în zona mediteranean Cea 735 î.Hr. întemeierea Siracuzei
Secolele VIII-III î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei 83

Colonizarea regiunii mediteraneene


Din cauza unei crize în agricultur, grecii i-au prsit în mas casele i au colonizat aproape toat zona
din jurul Mrii Mediterane. Unele colonii, în special cele din Sicilia, au devenit adevrate centre culturale.

Grecia spre insulele în teritoriile unde se afl astzi


din Marea Egee i Nisa i Barcelona. Coloniile au
zonele de coast din prosperat datorit populaiei în

jurul Mrii Mediterane. cretere rapid i a comerului


în jurul anului 735 înfloritor.

î.Hr., colonitii au Majoritatea colonitilor se

fondat oraele Naxos mai considerau parte din lumea


la poalele muntelui cultural greac, pstrând
Etna din Sicilia, apoi legtura cu oraele de unde au
Siracuza. începând plecat. în sec. IV i III Î.Hr., în
din 650 î.Hr., grecii contextul rzboaielor din Grecia,

au colonizat coastele Siracuza O, O i Agrigento


Traciei, ale Mrii © din Sicilia au devenit
Marmara i ale Mrii principalele centre culturale O c
Negre, precum i ale „grecilor occidentali". Acetia c
Teatrul grec din Siracuza, ridicat în timpul domniei Conductor de car din Delfi, ofrand
confruntau în acelai timp votiv din Polizalos, ir
lui Hieron I, cea 470 î.Hr., reconstruit parial Asia Mic. între 550 se Sicilia
1-1

'1
în 238 î.Hr. cu ameninarea mai real
i 500 î.Hr., ionienii tot a o
o
Grecii au manifestat întotdeauna au invadat Sardinia i Corsica, cartaginezilor © i a etruscilor. o
o.
interes fa de teritoriile vecine, în vreme ce atenienii au ptruns Prezena a numeroi profitori i ±
dar abia dup criza agriculturii în Marea Tirenian, ajungând exilai în colonii agrava frecvent

din sec. VIII î.Hr. starea politic. Conductori


au început s le militari i politici preluau adesea
colonizeze. Datoriile puterea, fiind numii „tirani".

tot mai multe i mai Sunt binecunoscui tiranii din

mari ale fermierilor i Siracuza, precum Dionysios


cderea lor în sclavie cel Btrân, care i-a extins
au generat rscoale în controlul asupra întregii Sicilii i Dionysios cel Btrân
sudului Peninsulei oprind din Siracuza
multe regiuni, ducând Italice,

în final la emigrare. ofensiva punic, sau Agatocle, Dionysios (cea 430-367 î.Hr.)

între 750 i 500 î.Hr., care a rmas în istorie pentru i-a dat în judecat pe înstriii

un prim val de migraii rzboiul îndelungat dus cu coloniei în numele populaiei,


Lupta lui Himera împotriva cartaginezilor,

pe mare a avut loc din Sicilia, 480 Î.Hr. cartaginezii. care l-a numit astfel general în

405 î.Hr. A preluat puterea ca

tiran în acelai an, consolidând

armata i fortificând Siracuza

împotriva cartaginezilor. Di-


onysios a reuit s cucereasc
întreaga Sicilie i s încheie o
pace cu influenta Cartagina în

392. A invitat la curtea sa po-

ei i filozofi, chiar i pe Platou.


Rmâne celebru i pentru trage-
diile pe care le-a scris.

sus: Platon la curtea tiranului


Ekklesiasterion, locul unde se organizau adunrile cetenilor {ekklesia), Templul lui Apolo i Artemis Dionysios din Siracuza

sec. VI Î.Hr., Agrigento din Siracuza

Dup 550 î.Hr. I Coloniile ateniene se extind de la Marea Tirenian pân la Barcelona 405-cca 367 î.Hr. Domnia|
lui Dionysius cel Btrân în Siracuza

Dup 650 î.Hr. I Colonizarea coastei Mrii Negre, a Traciei i a vestului Asiei Mici Cea 500 î.Hr. |
Ionienii ocup Sardinia i Corsica
84 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Rzboaie interminabile
Din cauza organizrii regionale a oraelor-stat, rzboiul i conflictele au devenit parte

integrant a vieii grecilor. Tehnicile de lupt au evoluat prin urmare extrem de rapid.

Organizarea autonom a incursiuni i jafuri, erau extrem


polisului i lupta fiecrui ora-stat de obinuite. ^»

X pentru autarhie sau hegemonie Pe msur ce mrimea i


o au dat natere unor aliane importana oraelor creteau,
mereu schimbtoare, dar i politicienii au strmutat ciocnirile

unor rzboaie perpetue, care cu rivalii lor pe mare i pe uscat. Hoplit cu scut, coif i suli,

umbreau vieile grecilor, dup Brbaii api pentru serviciul pictur pe vas grecesc

cum o descriu atât de bine militar, luptau

epopeile lui Homer. Exista cam dou luni


bineîneles un sens fundamental pe an. Se anga-

al omogenitii i unitii jau ca mercenari

culturale greceti, care era îns în slujba statelor

contrazis de alianele politice aflate în conflict

ale grecilor. Astfel, puterea sau în armata


regelui persan.
U Vâslai pe o trirem atenian

în sec. VII î.Hr., se renunase înguste i manevrabile („cu


deja la confruntrile între fore trei rame") ©, O, având

rzlee i se trecuse la lupta între 170 de vâslai aezai pe trei


armate. Grecii au preluat carul puni i o pror ascuit, au
de lupt din Orient, atacând schimbat irevocabil btliile
cu rzboinici înarmai pân în navale. Vasul în sine devenea
Ei Arme de cea 820 Î.Hr.
fier,
dini © i acoperii de platoe, o arm care putea strpunge
comunitilor strâns-unite a numii „hoplii" O, O, ©. Ei alte nave i provoca daune
slbit lumea greac. Oraele- înaintau în uniti de câteva sute enorme. Construciile navale
stat se luptau pentru teritorii, de ostai, cunoscute ca „falange". s-au dezvoltat rapid, aducând

influen i privilegii. Conflictele Rzboiul a devenit o profesie, prosperitate oraelor care

locale se rspândeau rapid mai iar strategii i tacticienii au luat aveau antiere navale.
ales când interveneau oraele locul generalilor care conduceau Lemnul de construcie era
vecine. Atacurile cu fore mici, cândva armatele. începând îns extrem de scump
Hoplit cu scut i suli, basorelief
în marmur, cea 500-490 î.Hr. prin surprindere, concretizate în cu sec. VI î.Hr., triremele i greu de gsit.

Hoplii punându-i armurile, pictur pe un vas grec Manevre ale unor trireme greceti din sec. V Î.Hr.

525 î.Hr. Cambise II al Persiei cucerete Egiptul 490 î.Hr. Distrugerea Eritreii 483-82 î.Hr. Temistocle începe
|
construirea unei flote

539 î.Hr. Cirus II al Persiei cucerete Babilonul 500-494 î.Hr. Revolta ionienilor împotriva perilor 490 î.Hr. Lupta de la Maraton
Secolele VIII-III Î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei 85

Rzboaiele persane
Oraele-stat greceti au format prima lor alian militar sub ameninarea expansiunii
perilor, oprind astfel înaintarea acestora spre Europa.

Schimbrile politice care au avut lui Histieus, conductorul Mi- peste msur, a conti-
loc în Orientul Mijlociu dup letului, s-au ridicat împotriva nuat campania tatlui

550 î.Hr. i-au silit pe greci s îi dominaiei persane. Revolta a su, Darius, trecând
îndrepte privirea dincolo de gra fost înfrânt în 494, dar i-a oferit strâmtoarea Hellespont

niele lor. Dup ce regii lui Darius pretextul (Dardanele) în 481 î.Hr.

persani Cresus i Cam- de care avea nevoie i îndreptându-se spre


Lupta de la Maraton, 9 octombrie 490 Î.Hr.
bise II i-au impus con- pentru a înainta spre Grecia. în faa noului

trolul asupra Orientu- vest cu armatele sale. pericol, politicianul

lui Mijlociu - cucerind în 491, el a trimis soli atenian Temistocle a

pe deasupra Egiptul i persani prin care a solicitat i suprave-


Asia Mic - Darius I (cel cerut predarea tutu- gheat refacerea flotei

Mare) i-a aintit privi- ror oraelor greceti. greceti de rzboi. S-a

rea spre Europa. Multe Fiind refuzat, regele restabilit i aliana ora-
orae greceti mai mici a ordonat armatei i elor-stat greceti, sub

îi ceruser protecia, iar flotei sale s traver- conducerea Spartei de

exilaii greci veniser la el pentru seze Marea Egee i s pedepseasc aceast dat. Mormântul atenienilor czui în lupta de la Maraton

Marea armat per- din 490 î.Hr.


a-1 convinge s cucereasc orae- Eritreia i Atena.
le-stat. Grecii îi admirau pe peri Perii au cucerit insulele Cicla- san a coborât de-a
O pentru fora lor de lupt i bo- de, au devastat Eritreia i au p- lungul coastei greceti

gia cultural, dar îi dispreuiau truns apoi în Golful de la Maraton, însoit de o flot mare.
în acelai timp pentru sistemul lor Confruntate cu o asemenea ame- Dup lupta dramatic
politic despotic. ninare, Atena i Sparta au uitat care a vut loc în îngusta

în 500 î.Hr., unele orae gre- rivalitatea dintre ele i s-au aliat în trectoare de la Ter-

ceti din Anatolia, sub comanda lupt. Condui de ctre generalul mopile, grecii au fost

atenian Miltiade, grecii nevoii s se retrag.


i-au învins pe peri la Cucerirea i incendie-
Maraton©, ©. Legenda rea Atenei în 480 î.Hr.

spune c un sol purtând de ctre peri a marcat


Un sol aduce atenienilor vestea victoriei grecilor
vestea victoriei a alergat un moment de trist
asupra perilor la Maraton, pictur, 1 869
pân la Atena, murind amintire în istoria Gre

îns imediat dup ce ciei. în cursul aceluiai an, îns, ralizai pân la Pltea, în Beoia,
i-a îndeplinit misiunea. câtigarea btliei maritime de la repurtând o victorie final în 479

El a fost aadar primul Salamina ©, © de ctre greci s-a î.Hr. Ameninarea persan fusese
„maratonist" ©. dovedit a fi decisiv i a schimbat aadar înlturat i aceast ultim
Xerxe I ©, pe care soarta întregului rzboi. Acetia lupt glorioas a devenit legenda-

Xerxe trecând strâmtoarea Hellespont grecii îl dispreuiau i-au alungat apoi pe perii demo- r pentru greci.

Fragment din Perii lui

Eschil

„Scuturai, fii ai Greciei, lan-

urile sclaviei, / Eliberai-v


patria, soiile, copiii, / Templele

zeilor votri, mormântul sfânt /


Cu osemintele glorioilor votri

greac marcat strmoi."


Btlia maritim de la Salamina, septembrie Cele dou tabere în lupta de la Salamina: flota este

480 î.Hr. cu verde, cea persan cu rou.

481 î.Hr. Xerxe I al Persiei atac Grecia Cel târziu 480 î.Hr. Grecii câtig btlia naval de la Salamina

Formarea alianei greceti sub conducerea Spartei 480 î.Hr. Perii incendiaz Atena 479 î.Hr. Grecii alung armata persan
481 î.Hr. 13
86 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Ascensiunea Atenei
Viaa politic atenian a fost de la bun început condiionat de sistemul juridic. Cunoscutul
legiuitor Solon a fost autorul multor reforme. Dup o perioad în care oraul a fost condus
de tirani, Cleistene, pentru a slbi aristocraia, a lrgit accesul cetenilor la guvernare.

Aflat sub protecia zeiei al crui Peisistratus a preluat puterea

X
-6
nume îl poart © i al crei sim- ca tiran al Atenei în 556 î.Hr.

o bol era bufnia ©, oraul Atena El a extins influena oraului


s-a bucurat întotdeauna de o su dincolo de Marea Egee,
poziie privilegiat în Grecia. Era stimulând dezvoltarea economic
considerat „leagnul democraiei". a Atenei. De asemenea, el a
Organul atenian suprem de gu- introdus noi reforme juridice i
vernare era areopagul (consiliul). a construit cldiri impozante,

Iniial, membrii si fceau parte precum Templul lui Zeus. Fiii

din aristocraie, dar vreme de ase si, Hipparhus (asasinat în 514)

secole, în perioada cuprins între i Hippias i-au urmat la putere,


683 i 84 î.Hr., conducerea a fost dar când acesta din urm a fost
Legiuitorul atenian Solon
preluat de arhoni, magistrai înlturat i alungat în 510, s-a
alei anual. Frmântarea social printr-o criz social cauzat de revenit la vechiul sistem.

crescând i o încercare de a rs- numeroasele datorii contractate în 508-507 î.Hr., noul arhonte, Zeia Atena, statuie de bronz,
cea 375-340 Î.Hr.
turna consiliul l-au determinat în de clasele srace. Solon a încercat Cleistene, a schimbat radical
630 î.Hr. pe legiuitorul Dracon s s remedieze situaia prin refor- sistemul politic. A împrit care aveau propriul guvernator

redacteze un cod de legi extrem mele sale, s ofere protecie prin Attica în zece subdiviziuni i regiment de hoplii. Fiecare

de stricte (de aici i termenul de lege împotriva abuzului de putere administrative numite phyles, dintre acestea trimitea 50 de

„draconic"), i chiar s aboleasc luarea reprezentani la noul „consiliu al

în 594, atenienii în sclavie a celor înda-


Fragment din elegiile celor cinci sute", adunarea politic

ales arhonte pe torai.


lui Solon suprem care se întrunea în
Solon O, O. El Cu toate c „Inima îmi poruncete s îi în- Agora © de la Atena. Cleistene a

a introdus i Solon a urmrit v pe atenieni c în statul în creat astfel un sistem adminstrativ


a promovat s menin care nu exist lege, mult ru se locali a eliminat diferenele
conceptul de un echilibru va abate asupra lui. Acolo unde dintre ceteni i aristocraie.

„stat de drept" între interesele este lege, totul se unete într-o Se crede c tot el a fost cel care

la toate nivelu- tuturor ordine minunat. Rufcto- a introdus „ostracizarea" ©,


rile, reformând grupurilor, rii distrug ordinea prin faptele prin care susintorii tiranilor

radical sistemul juri- lor." (3, 30) puteau fi exilai din ora pentru o
Ea Bufnia Atenei i ramura
dic, în sec. VI î.Hr., Atena trecea de mslin pe o moned atenian anumit perioad de timp.

sus: Fragmente de ceramic pe care


apare numele lui Temistocle, un atenian
ostracizat în 470 Î.Hr.
stânga: Stel gsit în Agora
i ridicat în cinstea legii lui

Solon îi apr legile în faa cetenilor atenieni Eucrates împotriva tiranilor,

pictur de Noel Coypel, 1 699 337-336 Î.Hr.

630 î.Hr. Mari tulburri sociale 594 î.Hr. Solon devine arhonte 527-51 Î.Hr. Domnia tiranilor Hippias i Hipparhus

683 î.Hr. Primii arhoni alei Cea 624 î.Hr. Decretarea legilor draconice începând cu 556 î.Hr. Domnia tiranului Peisistratus 51 4 î.Hr. Asasinarea lui Hipparhus
14
Secolele VIII-III Î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei 87

Atena ca mare putere


Atena a ajuns s domine Grecia doar dup formarea Ligii deliene, cu scopul opririi perilor.
Hegemonia sa a provocat opoziiea altor orae-stat, în special a Spartei. Democraia
atenian a atins apogeul sub conducerea lui Pericle.

Dup încheierea rzboaielor Cu toate c Atena ducea o


cu perii, Atena a rmas extrem politic agresiv fa de statele
de influent. Sub arhontele vecine, pe plan intern a continuat

Temistocle ©, oraul-stat a pre- s evolueze spre democraie.


luat poziia de conducere în Liga Sub conducerea lui Ephialtes,

de la Delos, format în 477 pentru atenienii au privat areopagul

a-i contracara pe peri. Smulgând de puterea juridic în 462-461


î.Hr., dând-o tribunalelor i Teatrul Dionysios din Atena

punând-o implicit în mâna


cetenilor. ase mii de judectori
Pericle au fost alei prin tragere la sori.

Sistemul a fost implementat de


protejatul lui Ephialtes, Pericle O,
care, începând cu 443, a fost
reales mai muli ani la rând 031
conductor al Atenei. El a stabilit Teatrul Dionysios din Atena în prezent

principiul egalitii în faa legii i


a transformat consiliul oraului

într-un organ democratic, în faa

cruia orice cetean avea dreptul


de a se prezenta cu o plângere.
Funcionarii din administraie
erau alei prin tragere la sori.
Temistocle se refugiaz la Artaxerxes
S-au construit impresionante
Temistocle contribuii bneti de la membrii cldiri publice O, ©, ©, © i s-au
ligii, Atena i-a extins hegemonia scris piese de teatru. Perioada sub
Comandant al armatei ateni-
peste cea mai mare parte a Greciei. conducerea lui Pericle a intrat
ene, om de stat i arhonte, Te-
Intrarea în conflict cu oraele-stat în istorie cu denumirea de Vedere a Acropolei în sec. V
mistocle a proiectat portul din î.l

mai puternice, mai ales cu Sparta, „epoca de aur a Atenei". reconstituire


Pireu în 493-492 î.Hr. Nu s-a
a devenit inevitabil.
bucurat niciodat de popula-
concetenii si, Atena a fcut uz de
ritate printre

dei a avut un rol esenial în


for pentru a înbui
revoltele din oraele
ascensiunea Atenei. Momentul
cel mai important din viaa sa a membre ale ligii. Rz-
Sa- boiul împotriva Impe-
fost conducerea luptei de la
riului Persan s-a înche-
lamina. Rivalii i criticii si din
iat în sfârit cu pacea de
gruparea oligarhic au obinut
la Callias din 448, prin
ostracizarea lui în jurul anului

470 î.Hr, i chiar condamnarea care Atena se obliga s


sa la moarte. Temistocle a murit
nu îi alunge pe peri din

supus regiunea Mediteranei,


sau s-a sinucis în exil ca

al perilor, dup 460 î.Hr. iar perii promiteau s


respecte independena
tuturor oraelor gre-
sus: Temistocle
ceti din Anatolia. Partenonul, sau templul Fecioarei Atena, aflat pe Acropol

51 î.Hr. Hippias este rsturnat de la putere 477 î.Hr. I Formarea Ligii de la Delos 448 î.Hr. Pacea de la Callias
1 1 1
1

508-07 î.Hr. Reformele lui Cleistene 462-61 î.Hr. Areopagul este privat de puterea juridic 443-429 î.Hr. Epoca lui Pericle
Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Sparta - stat militar

Sparta, cel mai puternic stat din Pelopones, era mult mai tradiional decât alte polisuri.
Viaa public era caracterizat prin austeritate i ordine marial, iar statul deinea
o for militar excepional.

trecutului i progresului lor i creterea bieilor •»•»


| Jj
H
diferit. Confruntat cu o cretere dup vârsta de apte
demografic, Sparta a început ani de ctre stat, nu de
s se extind în jurul anului 720 ctre familie. Spartanii

î.Hr., prin ocuparea Lakoniei i erau cunoscui pentru


invadarea Meseniei. Mesenienii disciplina lor, viaa
s-au rsculat între 660 i 640, auster i supunerea Agora din Sparta, reconstituire

ceea ce i-a determinat pe spartani fa de superiori.


s le cucereasc oraul i s preia Sparta nu a cunoscut
astfel controlul peste întregul prin urmare un progres
Pelopones. învinii au devenit social i economic, de
Peisaj spartan
iloi, sclavi care aparineau exemplu nu a btut
Alturi de Atena, Sparta O, © statului. Unele triburi de iloi au niciodat monede.
a deinut i ea hegemonia printre reuit s îi recâtige libertatea începând cu sec. VI,

oraele-stat greceti. Din cauza dând dovad de curaj în lupt. conducerea statului nu
conflictului care a debutat între Unii dintre ei au devenit chiar i mai era exercitat de
Mas comun spartan
cele dou state în sec. V Î.Hr., ceteni ai Spartei. ctre aristocrai, ci de
s-au fcut frecvent analogii Ordinea social spartan ctre toi brbaii api, considerai i militar s lupte, s ucid i s
între structura politic i stilul se baza pe pstrarea vechilor egali (homoioi). Acetia îi luau moar pentru binele Spartei.
lor de via, fr a se acorda obiceiuri tribale, precum mesele €>, cum ar fi celebra „sup Astfel au intrat spartanii în

din pcate suficient atenie invocarea zeilor, mesele comune neagr spartan", împreun. istorie, mereu gata de rzboi i
O comunitate era alctuit din neînfricai în faa morii.

15 brbai, care se ocupau i de


educaia adolescenilor din grup
(efebi). Pân la vârsta de 30 de
ani, brbaii triau în unitatea
militar din care fceau parte,
antrenându-se permanent.
Cstoria i viaa de familie erau
astfel puse pe plan secundar, fiind

încurajate relaiile homosexuale,

întrucât brbaii lipseau adesea,

fiind plecai la rzboi sau în


cantonamente, femeile spartane El Efeb cu o prjin i o pratie

duceau o via mai emancipat


decât cele din alte orae. Aristotel Fragment din Istoriile
Tineri spartani fcând exerciii fizice
lut Herodot:
meniona chiar existena unei
„mulimi de femei neînfrânate" Inscripie pe mormântul
în Sparta.
spartanilor ucii în timp
ce aprau trectoarea
elul politic al Spartei era
de la Termopile
eficiena militar i pregtirea
pentru înfrângerea inamicilor „Mergi, strinule, i spune spar-
externi, dar i a iloilor rsculai. tanilor c zcem aici pentru c
Tinerii spartani O, © erau ne-am supus legilor lor."

Tineri luptându-se, basorelief în marmur cea 500 Î.Hr. pregtii prin antrenament fizic

Cea 720 î.Hr. Cucerirea Lakoniei i Meseniei 660-640 î.Hr. Al Doilea Rzboi cu Mesenienii 521 -490 î.Hr. |
Regele Cleomene I

Acum cea 900 î.Hr. Fondarea Spartei în Valea Eurotas Acum cea 700 î.Hr. Constituia lui Licurg 550 î.Hr. înfiinarea alianei Peloponesului
16
Secolele VIII-III Î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei

Organizarea politic a Spartei


Sparta a fost condus de dou dinastii regale, îns au existat perioade în care eforii
au preluat puterea. Relaia cu Atena, dei armonioas iniial, s-a transformat în

rivalitate i stare de conflict dup rzboaiele cu perii.


Forma de guvernare „lege"), care enumera regi. Abia în anul 226

a Spartei a fost o obiceiurile i tradiiile î.Hr., regele spartan

monarhie în care spartane. Un consiliu Cleomene III a reuit

dou dinastii de regi, alctuit din 28 de s îi înfrâng.


Duel sau lupt ritualic între hoplii înarmai cu sulie
Agizii i Eurypontizii, aristocrai alei pe Sparta i-a stabilit
i scuturi, vas grecesc pictat, cea 560-550 î.Hr.

alternau la putere. via guverna alturi hegemonia în întregul


Aristocraii spartani de rege. Exista de Pelopones i puini au
îi închinau viaa asemenea o adunare îndrznit s se ridice
artei rzboiului O, (apella) a cetenilor, împotriva acestui

0, © i triau din care aproba sau stat puternic. Spre

drile pltite de iloi. Coif i plato respingea propunerile deosebire de Atena,


din Grecia
în prima jumtate a consiliului. Sparta solicita doar

sec. VII î.Hr., legiuitorul Licurg © O nou instituie numit brbai i arme de
a redactat un cod politic numit eforat („supraveghetori") la alte orae-stat,

Marea Rhetra („înelegere" sau aprut în sec. V î.Hr. Cei fr a interveni


cinci membri ai în administrarea

si erau alei acestora.

iniial în fiecare Relaiile Spartei cu Leonida i lupttoriisi înaintea btliei


de la Termopile, 480 î.Hr,
an de ctre Atena au fost bune la
apella, dar început, spartanii condui de înaintarea enormei armate

au început Cleomene I ajutându-i chiar pe persane la trectoarea de la

curând s atenieni s îl detroneze pe tiranul Termopile ©, ©. Spartanii

domine Hippias în 510 î.Hr. Mai mult au luptat i au murit pân la


consiliul i decât atât, graie aptitudinilor ultimul om, câtigând astfel
Licurg demonstrând importana lor militare, spartanii au fost timp pentru greci, care luptau la
adunarea,
educaiei, pictur de Cezar van
Everdingen, 1660-61 preluând chiar mereu în prima linie a frontului, Salamina. Buna înelegere dintre

i puterea de la ducând cele mai grele lupte în cele dou orae a fost înlocuit
Cleomene I al Spartei timpul rzboaielor împotriva de rivalitate, când Atena i-a

Cleomene I din familia agizilor


DI Hoplit spartan perilor. Astfel, doar cu o mân început expansiunea. Tensiunile
cu coif corintic,
s-au acumulat, dând natere
i de lupttori, regele spartan
a condus Sparta între cea 521 suli i armur
490 î.Hr. El i-a ajutat adesea
pentru picior Leonida © a oprit în 480 Î.Hr. Rzboiului Peloponesiac.

pe atenieni s îi alunge tiranii.

Ulterior îns, el a intrat în con-

flict cu Atena. în 494 l-a învins

definitiv pe dumanul tradiio-

nal al Spartei, Argos, la Sepeia,

i a luat parte i la alte rzboaie,


întrucât Cleomene I era apr-
torul unei monarhii puternice,

eforii au profitat de absena sa


i în 491, în timp ce era plecat la
rzboi, l-au detronat. Regele s-a
sinucis un an mai târziu.

Leonida, rege al Spartei Leonida la Termopile, pictur de Jacques-Louis David, 1814

Sec. V î.Hr. Formarea eforatului 480 î.Hr. Lupta din trectoarea de la Termopile
| I

480 î.Hr. Aliana împotriva perilor 226 î.Hr. Reformele lui Cleomene
494 î.Hr. Spartanii înving Argosul 17
90 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Rzboiul Peloponesiac
Ieirea Atenei din sistemul de aliane a generat un conflict direct cu Sparta. Politica sa agresiv
de expansiune a implicat o parte considerabil din lumea greac în Rzboiul Peloponesiac.

suferit de acesta în faa iloilor s rmân independente. îns


pentru a introduce o schimbare în anii imediat urmtori, Atena

x radical. Cimon a fost exilat prin i-a continuat expansiunea, în

O ostracizare © i în 461 Atena a vreme ce Sparta a încercat s


C
prsit aliana antipersan fcut pstreze starea de echilibru de
cu Sparta. A fost format Liga de pân atunci. Pacea nu a mai putut
la Delos, la care au fost forate s fi meninut, începând imediat

adere i alte state, pentru a susine conflictul armat.

politica expansionist atenian. Devastatorul Rzboi


Primul conflict militar minor cu Peloponesiac © dintre cele mai Doi hoplii se salut înainte de a intra
în lupt, Rzboiul Peloponesiac,
Sparta s-a încheiat cu un tratat de puternice orae-stat a debutat
basorelief în marmur, cea 420 Î.Hr.
pace în 446-445 î.Hr., prin care cu ciocniri între puteri mai
cele dou puteri cdeau de acord puin importante de la marginea extind sfera de influen

Lupttor grec cu plato uoar, s nu se extind i s permit peninsulei greceti. îns cei doi i pe coasta Adriatic, a fost
armur de picior, coif, scut i lance statelor greceti gigani, Atena i de acord. în 433 î.Hr. au avut

neutre Sparta, au fost loc primele lupte maritime între

în 464 î.Hr., Sparta a trecut atrai curând în navele ateniene i cele corintice,
i rzboi din cauza în 432, Atena a impus o blocad
printr-un cutremur puternic

imediatdup aceea a izbucnit


o rscoal a iloilor. A cerut
m»&:tr
:^° alianelor lor cu alte
orae. Corintul
Corcyra intraser
©i
în
asupra aliatului Corintului,
Megara, i a coloniilor sale
pontice. Corintul i Megara au
ajutorul Atenei, iar în 462

renumitul politician i generalul conflict din cauza coloniei cerut imediat ajutorul aliatului

oraului, Cimon, a trimis trupe lor comune Epidamnos lor, Sparta. Dup unele ezitri,
de hoplii O ctre Sparta. (Durres în prezent) de la Marea Sparta a declarat rzboi Atenei

Forele democratice din Atena Adriatic. Corcyra, care rmsese în vara anului 432, sub motivul
fcl Fragment de ceramic
au profitat de absena lui Cimon cu numele lui Cimon, exilat
neutr pân atunci, s se
a cerut înclcrii tratatelor anterioare

i de înfrângerea ruinoas prin ostracizare alieze cu Atena, care, dorind s îi de pace.

O.
Atenieni i corinteni luptându-se lâng Potidea, 431 Î.Hr. Coif corintic

462 î.Hr. Cimon îi trimite trupele în ajutorul Spartei 446-45 î.Hr. |


Tratat de pace între Atena i Sparta 431-421 î.Hr. |
Prima faz a rzboiului

464 î.Hr. Un cutremur lovete Sparta 461 î.Hr. Atena iese din aliana cu Sparta 432 î.Hr. Sparta declar rzboi Atenei
Secolele VIII-III î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei 91

Desfurarea rzboiului
Prima parte a Rzboiului Peloponesiac a fost destul de neclar, niciuna dintre tabere nereuind
s obin îns prin intrarea sa într-o alian cu perii,
victoria. Sparta a copleit Atena din punct

de vedere numeric i a determinat-o s capituleze.

Rzboiul Peloponesiac (431-404 care doreau reluarea rzboiului

î.Hr.) a forat majoritatea statelor au preluat puterea în Atena i au

din regiune s se alieze cu una format o alian cu principalul

dintre tabere. în faza iniial rival al Spartei, oraul Argos ©.

(431-421 Î.Hr.), Atena, sub condu- Cu toate acestea, Sparta a reuit

cerea lui Pericle i având o flot s înving Argosul în 418.


puternic, a luptat în defensiv pe în 415 î.Hr. a debutat o nou
faz a rzboiului, iar zona de
conflict s-a mutat în Sicilia ©.
Doi ani mai târziu, în 413, conflictul Lixandru poruncete ca zidurile de

a revenit îns în Atica. Situaia


aprare ale Atenei s fie distruse

Atenei prea grav, întrucât Sparta Salamina, zidurile de aprare ale

se aliase cu perii, care finanau cu oraului urmau s fie distruse, iar


cantiti uriae de aur construirea flota cedat spartanilor. Echilibrul
Fundaia heraionului din Argos Alcibiade, bust în marmur
unei flote spartane. Alcibiade CD de fore înclina de acum spre

uscat i a atacat pe mare. Sparta, acord de pace prin cererile sale fa- a reuit s îi înving pe spartani Sparta.

sub Arhidamus II, avea rzboinici buloase. Abia dup moartea sa, în i peri în 411 la Abydus i în 410
exceleni, cu care a luptat în prin- lupta de la Amfipolis din 422, s-a la Cyzicus. Dar, pierderea btliei

cipal pe uscat între anii 431-427, putut reveni la masa negocierilor. navale de la Notium în 407 a scos Istoricul

devastând Atica în 425. în cele din Urmtorul conductor al Ate- în eviden epuizarea militar i grec
Tucidide
urm, diferena dintre cele dou nei, Nicias, era reprezentantul financiar a puternicului ora-stat.

fore a dus la un impas în aceast celor care doreau sfâritul rzbo- înfrângerea definitiv a flotei Tucidide,

prim faz a rzboiului. Cleon, iului, în cele din urm s-a încheiat ateniene de ctre spartani a avut istoric i
succesorul lui Pericle, a continuat Pacea lui Nicias cu Sparta în 421 loc la Aegospotami în 405 î.Hr. general

politica expansionist a Atenei. î.Hr., prin care graniele redeve- Amiralul spartan Lixandru ©a atenian,

Dup ce a câtigat o impresionan- neau cele de dinainte de rzboi. reuit s impun o blocad asupra este sursa

t victorie naval asupra Spartei Totui, aliaii marilor puteri au Atenei i s o determine astfel s principal de

lâng insula Sfacteria în 424, el continuat s se lupte. în 420, sub capituleze. Singurele teritorii care informaii pentru cercettori

a distrus ansele încheierii unui conducerea lui Alcibiade ©, cei îi rmâneau Atenei erau Atica i despre fazele rzboiului dintre

Sparta i Atena. Intre 431 i


411 î.Hr„ el a scris Istoria

Rzboiului Peloponesiac
în opt volume, redând

evenimentele cu meticulozitate.

Strategul atenian a fost învins

de spartani lâng Amfipolis


în 424 i a fost trimis în exil
vreme de 20 de ani. Istoricul

Xenofon a continuat opera lui

Tucidide, oferind detalii despre

ultima parte a rzboiului

(411-404 î.Hr.), în lucrarea

sa Hellenica.

OI"*TinBY sus: Tucidide, sculptur


Lupta de la Siracuza, Sicilia, 413 î.Hr. Alcibiade îi infrânge pe spartani

41 5-41 3 î.Hr. Campania din Sicilia 407 î.Hr. |


Atena pierde lupta de la Notium 404 î.Hr. I Atena capituleaz
|

421 î.Hr. Pacea lui Nicias 413 î.Hr. Aliana între Sparta i Persia 405 î.Hr. Spartanii obin victoria de la Aegospotami
19
92 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Progresul intelectual în secolele V i IVî.Hr.


Fragment din Istoriile

în cele dou sute de ani de dup 500 î.Hr., în Grecia s-a înregistrat un progres intelectual remarcabil. lui Herodot, volumul I

Acesta a fost demarat de marii scriitori de tragedii, de primii istorici i de sofiti, a cror filosofie a „Voi continua cu istoria mea,
fost continuat de ctre Socrate, Platon i Aristotel. descriind atât oraele mari, cât

i pe cele mici. Cele mai multe


dintre oraele mari din trecut au
-6
deczut, devenind neimportante,
o
iar cele care acum sunt puternice
au fost i ele odat slabe... Voi
povesti aadar neprtinitor des-
pre toate, având convingerea c
fericirea omului nu rmâne în-

delung în acelai loc."


El Euripide Ei Aristofan D Platon Ei Aristotel

Secolele V i IV î.Hr. au marcat de ctre Tucidide (pag. 91) câteva gândirea, raionamentul critic i dialogurile, pentru a explica tot

o renatere intelectual © în decenii mai târziu. Herodot este retorica stteau la baza întregii ceea ce exist printr-o structur

multe domenii. în sec. V, trei considerat „printele istoriei", cunoateri, a comportamentului ierarhizat, bazat pe etic,
dintre cei mai importani autori i a obiceiurilor umane. Omul a în opera sa Politeia (Republica),

de tragedii ai Antichitii, Eschil devenit de altfel „msura tuturor Platon medita asupra statului

©, Sofocle O i Euripide ©, creau lucrurilor". Pe lâng toate acestea, ideal i propunea conceptul de
la Atena. Ei foloseau miturile i trei mari filozofi greci au pus filozofi -regi. în jurul anului

cronicile pentru a ilustra teme fundamentele gândirii etice. 385 î.Hr., el a înfiinat la Atena
precum soarta schimbtoare a Socrate ©, care se concentrase o academie de filozofie ©, în care

omului, vina i ispirea. Autorii pe rspunderea moral a a predat muli ani.


de comedii, în special Aristofan individului, a fost judecat în 399 Ulterior, Aristotel ©, pe care
©, au preluat aceleai motive în î.Hr. pentru c „îi corupsese pe Platon îl „convertise", dar de care

secolul urmtor, punând îns tinerii atenieni" i condamnat la apoi s-a desprit, a pornit de la

accent pe slbiciunea uman. moarte prin otrvirea cu cucut. lucrurile individuale pentru a crea

Pe fundalul acestei Discipolul su Platon ©, ©, <D un sistem universal de tiine.


efervescene creatoare, a luat U Logica i dialectica, personificate
de ctre Aristotel i Platon, basorelief
a fost marcat de moartea A fcut din principiile tiinelor
natere i filozofia istoriei, nedreapt a maestrului su i i-a naturii i observarea naturii parte
de Luca della Robbia, 1437
sau istoriografia, prin apariia preluat învturile, în special integrant a istoriei ideilor.

operelor lui Herodot la mijlocul datorit referinelor originale


sec. V. Munca sa a fost continuat la contextul istoric universal
fcute în descrierea rzboaielor
greco-persane (pag. 85). Istoria

nu mai era perceput ca „un


joc al zeilor", ci mai degrab
ca o combinaie de fore i
factori umani. Se analizau i se

propuneau de asemenea cauze


i motive.
în domeniul filozofiei, sofitii

(„învtori ai înelepciunii") au
trecut de la filozofia natural a

secolului anterior la o orientare cu


totul nou, care a marcat sfâritul
vechii ordini. Mini luminate i
Socrate provocatoare, ei considerau c coala de la Atena, fresc de Rafael, 1 508-1 51

Cea 445 î.Hr. Istoriile lui Herodot Cea 41 2 î.Hr. Euripide scrie Ifigenia în Taurida 410 î.Hr. I Sofocle termin Oedip, rege

458 î.Hr. Prima reprezentaie a piesei Orestia de Eschil 423 î.Hr. Norii lui Aristofan Cea 41 1 î.Hr. Tucidide scrie Istoria Rzboiului Peloponesiac
20
Secolele VIII-III Î.Hr. Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului pân la pierderea independenei 93

Reprezentaie la Atena a piesei Agamemnon de Eschil, în Principalii artiti, poei i filozofi ai Epocii Platon i discipolii si la academia de filozofie

care se povestete despre întoarcerea regelui Argosului din lui Pericle, stamp colorat ulterior, din Atena, gravur în metal,
Rzboiul Troian, gravur în lemn colorat, cea 1 865 cca1852 cea 1850

Situaia politic
Dup Rzboiul Peloponesiac, Sparta a fost nevoit s îi apere hegemonia contestat de lupta pentru autonomie a oraelor-stat.
A pierdut în cele din urm în faa Tebei.
Rzboiul peloponesiac (pag. 90-91) opus unei astfel de msuri. Orae- Asia Mic i autonomia
c
a schimbat echilibrul puterilor. le care se aflaser pân atunci sub celorlalte orae gre- o

Atena a euat în politica sa de controlul Atenei cereau s li se ceti. Slbirea Spartei E


i-t
|
expansiune i a trebuit s cedeze acorde autonomia pe care Sparta a lansat semnalul ctre o
c
Spartei poziia de hegemonie. le-o promisese în timpul rzboiu- vechii si aliai dornici o
Du
lui, nefiind prea dornice s treac s ias definitiv de sub X
de sub dominaia atenian sub controlul su. Teba a

cea spartan. Sparta a înlturat preluat conducerea,

guvernele democratice din aceste prin generalul Epa-

orae i a reinstaurat vechile minonda O. Acesta a Victoria spartanilor în a doua lupt de la Cheroneea,
394 î.Hr.

i ,*', f partide oligarhice. aplicat o nou tactic


Nemulumirile au aprut din militar i printr-un atac dinspre a preluat supremaia în Grecia.

nou în Pelopones. La începutul flancul stâng, armata teban Aceast situaie s-a pstrat pân
Btlia naval din timpul celei de-a doua sec. IV î.Hr., perii au invadat din i-a învins pe spartani la Leuctra când o nou putere, Macedonia
lupte de la Cheroneea, 394 Î.Hr.
nou oraele greceti din Anatolia. în Beoia în 371. Sparta a fost sub conducerea lui Filip II

Cu toate acestea, pacea înc Sparta a intervenit prompt i în distrus i în câteva decenii Teba schimb ordinea.
nu se stabilise în Grecia. Rzboiul for, încercând s alunge perii
afectase profund aproape toate între anii 400-394. îns acetia
oraele care intraser în lupt au reuit s conving Teba, Ar-
într-una din tabere. Peste tot, gos, Corint, Atena i statele din

cetenii se împriser în apr- centrul Greciei s se alieze cu ei


tori ai democraiei ateniene sau ai împotriva Spartei, promiându-
vechii ordini oligarhice spartane. le bani i independen. Sparta

Agitaia social continua s se a reuit s obin unele victorii


manifeste, precum în Corcyra, împotriva câtorva dintre oraele-
i pe alocuri izbucneau mici stat, cum s-a întâmplat în a doua
rzboaie civile. btlia de la Cheroneea ©, ®
Dup capitularea Atenei în 404 (394 î.Hr.), dar aliana susinut
î.Hr., aliaii Spartei, în special Co- de aurul perilor a fost mult prea
rint i Teba, au cerut distrugerea puternic pentru a fi învins. în
oraului, pentru a elimina defini- urma Pcii regale încheiat în
tiv puterea atenian. îns Sparta, 387-386, Sparta a fost nevoit s Moartea lui Epaminonda dup lupta din 362 Î.Hr. împotriva spartanilor
care îi atinsese deja scopul, s-a recunoasc dominaia persan în condui de Mantineia, pictur de Louis Gallait

387-386 î.Hr. Pacea regal încheiat între Persia i Sparta 371 î.Hr. Teba învinge Sparta la Leuctra

399 î.Hr. Moartea lui Socrate Cea 385 î.Hr. Platon înfiineaz Academia sa la Atena 335-334 î.Hr. Aristotel revine de la Atena
94 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Ascensiunea i declinul unei puteri


mondiale: de la Macedonia
LA DIADOHI secvii-iiHr.
La început, grecii i-au ignorat pe macedoneni, considerându-i „pe jumtate bar-

-a
bari", folositori doar pentru c
îi aprau de invaziile dinspre nord. în sec. V î.Hr.

o îns, macedonenii s-au unit sub doi conductori puternici, Alexandru I i Ar-
chelaos, iar în timpul lui Filip II au preluat supremaia în Grecia. Pornind din
Macedonia Alexandru cel Mare ©, fiul lui Filip II, a cucerit toat lumea cunoscut
la acea vreme. Cu toate acestea, imperiul construit de el s-a destrmat odat cu
moartea sa. Succesorii si, diadohii, au rspândit cultura elenistic în tot imperiul
Alexandru cel Mare al Macedoniei în btlia
de la Issos împotriva perilor, 333 Î.Hr. i în Orientul Apropiat i Mijlociu.

Ascensiunea Macedoniei celebri, în frunte cu


Euripide. Macedonia
începând cu sec. V î.Hr., conductorii macedoneni au reuit s creeze un stat prea pierdut în
relativ unificat. Macedonia a putut astfel s îi sporeasc influena i s devin 359 î.Hr., când regele
o mare putere.
su, Perdiccas III,

La începuturile sale, Regele era comandant regiunea Pangaion. a czut ucis alturi
Macedonia, situat al armatei, judector i-a consolidat de 4 000 dintre

la nord de Grecia, nu suprem i conductor regatul prin lupttorii si © în


a influenat în nici Un consiliu al
religios. reforme militare, rzboiul pe care îl

un fel civilizaia greac armatei i aristocraia administrative începuse împotriva

Populaia sa, alctuit rzboinic îi controlau i monetare. atenienilorîn36o.

în marea ei majoritate El Efigia regelui totui aciunile, Succesorul su, Fiul i motenitorul
Filip II al Macedoniei
din rani, vorbea un începând cu regele Perdiccas II, su, Amyntas IV,
pe o moned
dialect aparte i nu se sec. V î.Hr., Macedonia a folosit în Rzboiul era înc minor,
considera greac. Istoria timpurie se unificase într-un stat puternic. Peloponesian iar ilirii i prii au
a Macedoniei a fost caracterizat Regele Alexandru I (Philhellene) tactici inteligente i profitat de aceste

de conflicte cu i tracii, ilirii O i-a ajutat pe greci în rzboaiele profitabile. Ascen- circumstane i

vecinii si din nord i sud. cu perii. Pân în anul 480 î.Hr. siunea Macedoniei au ptruns în

în sec. VII î.Hr., dinastia Argeazilor lrgise graniele regatului su ca putere militar Macedonia. în

a preluat puterea în Macedonia. pân la muntele Olimp i a început în El Tânr rzboinic disperare de cauz,
macedonean, basorelief
timpul domniei lui fratele mai tânr al
Archelaos, care i-a stabilit capitala regelui ucis, Filip II ©, care era

la Pella. Acesta a ocupat poriuni i regent pentru Amyntas, a fost


din Tesalia în jurul anului 400 Î.Hr. încoronat i a reuit s schimbe

i a invitat la curtea sa artiti greci în scurt vreme situaia.

*ikîtâh*-

Alexandru I al Macedoniei în timpul unei petreceri organizate de tatl su, Tactica de atac utilizat de unitatea de baz a falangei macedonene
Filip II trimite tineri deghizai în femei pentru a-i ucide pe peri în timpul lui Alexandru cel Mare i al tatlui acestuia, Filip II

Cea sec. V î.Hr. Apariia statului macedonean unificat 359-336 î.Hr. Domnia lui Filip II

începând cu sec. VII î.Hr. Dinastia Argeazilor 41 3-339 î.Hr. Regele Archelaos 348-342 î.Hr. Ocuparea Tesaliei, Chalcidicei i Traciei
Secolele VII-IÎ.Hr. Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale: de la Macedonia la diadohi 95

Macedonia devine mare putere sub conducerea lui Filip II

în doar câiva ani, Filip II a transformat Macedonia în cea mai mare putere militar i politic
din Grecia. Visa ca sub conducerea sa s realizeze o unificare politic i cultural
între greci i macedoneni.
Filip II (359-336 î.Hr) © a fost mare. în btlia de la Chero-
un om de stat remarcabil i un nea din august 338, falangele

comandant militar © strlucit. macedonene conduse de Filip


Dup moartea fratelui su, i de fiul su, Alexandru, au
el a condus ara în calitate de obinut îns o victorie zdrobi-
protector al tânrului su nepot. toare asupra „Ligii elene" a orae-

Odat ajuns pe tron, s-a hotrât lor greceti, condus de Atena i


s cucereasc oraele greceti. Teba. Filip, care se autoproclama- Ui Medalie de aur cu efigia

lui Filip II, 336 î.Hr.


I-a alungat mai întâi pe ilirii
paionieni din Macedonia i în anii corintice, aderând la „pacea co-

urmtori a continuat cu cucerirea mun". Filip a devenit astfel con-

unei pri considerabile din Tracia ductorul suprem al unei Grecii

Oratorul grec Demostene îl critic i a Pangaionului. începând cu unite cu adevrat pentru prima
vehement pe Filip al Macedoniei
354 î.Hr., a ptruns i mai adânc dat în istorie.
în Grecia, iar în 351 a cucerit în 337, el a pornit un rzboi
Bosforul. între 348 i 342, Filip împotriva perilor pentru
a-i extinde sfera de influen o
a ocupat Tesalia i Chalcidice, o
integrându-le în regatul su. spre est. în primvara anului
A creat flota macedonean i a urmtor, o armat mare de
reorganizat armata. A angajat greci i macedoneni a traversat
mercenari © i militari de carier, strâmtoarea Dardanele ia
Falang macedonean
a numit generali capabili ia ptruns în Anatolia. Din pcate,
poruncit inginerilor si militari Filip a fost asasinat în toiul

s construiasc dispozitive KJ Reconstituire a unei armuri, pregtirilor pentru lupt,


pe baza descoperirilor din mormântul
de asediu, precum berbeci i Filip din Vergina
în timpul nunii fiicei sale.
lui II

catapulte. Succesul lui Filip

se datoreaz i slbiciunii i se „unificatorul Greciei", a impus Micarea panelen


conflictelor interne din Grecia, condiii rezonabile de încheiere a Cuvântul „elen" provine de la

aprute în urma Rzboiului pcii, care pstrau iluzia autono- Elen, un patriarh legendar. Fiii
Filipeionul, ridicat la porunca lui Filip II
Peloponesiac. Atenienii erau miei. Atena, Teba i majoritatea si i-au împrumutat numele
în cinstea familiei sale, dup victoria
obinut la Cheronea în 338 î.Hr. preocupai de independena celorlalte orae s-au alturat Ligii eolienilor, dorienilor i ionie-

oraelor greceti. nilor. La început, denumea un


Oratorul Demostene © trib din Tesalia, dar apoi a fost
i-a prevenit pe greci extins asupra tuturor grecilor.
despre pericolul „Zeus Panhellenios" a fost pro-
„barbarilor clamat divinitatea suprem a
macedoneni" în cele tuturor grecilor i era venerat
patru „Filipice" © prin cultul de pe insula Egina.
ale sale (discursuri Filip II i Alexandru cel Mare au
împotriva lui Filip). folosit panelenismul ca strate-
înaintarea lui Filip gie de integrare politic, inter-
a provocat un rzboi venind în numele acestuia ca
în 340 î.Hr., dominat mediatori în conflictele interne
EDI
iniial de atenieni graie ale grecilor.
Mercenari în slujba lui Filip II,

gravur în lemn, 1867 superioritii lor pe Demostene

347 î.Hr. Filipicele lui Demostene 338 Î.Hr. Victoria macedonenilor în btlia de la Cheronea 336 î.Hr. Asasinarea lui Filip II

346 î.Hr. Pacea lui Filocrate între Atena i Macedonia 337 î.Hr. Liga corintic
23
Marea istorie ilustrat a lumii
Lumea antic
96

Alexandru cel Mare i campaniile sale


Alexandru a cucerit rapid Orientul Apropiat i Asia, ajungând pân în India. Nu i-a putut continua
înaintarea din cauza unei rscoale a trupelor sale.

Alexandru III ©, fiul lui Filip II, Ajungând în Persia, i-a înfrânt din

este una dintre marile persona- nou pe peri i s-a autoproclamat


X Con- „rege al Asiei". Supunerea
liti ale istoriei universale.
o Babilonului, a capitalei imperiului
o temporanii îi admirau elanul tine-
resc i geniul tactic. Personalitatea Susa i a Persepolisului a fost un
i scopurile sale ridic i astzi act simbolic, care i-a confirmat

semne de întrebare. Prin campa- titlul de domnitor al Persiei.

niile lui i planurile de a furi un în 327 î.Hr., Alexandru a conti-

imperiu mondial, el a modificat nuat s înainteze spre est, ptrun- Alexandru cel Mare reprezentat ca
Aristotel i discipolul su Alexandru faraon îl salut pe zeul Amon
identitatea greac i viziunea zând în India i ocupând regiune

Europei asupra lumii. Cu toate în 335 î.Hr. A continuat dup regiune. L-a învins pe ce flota a fost trimis s exploreze
acestea, a euat din cauza excese- apoi agresiunea © regele indian Porus © ieirea în Golful Persic. Alexandru

lor sale. Educat de filozoful Aris- împotriva perilor pe râul Hydaspes în s-a confruntat cu rebeliunea osta-

totel O, lui Alexandru i-au fost plnuit de tatl su. 326, dar pe când se ilor si i cu opoziia Macedoniei
2 încredinate sarcini importante de A intrat în Asia Mic pregtea s se îndrep- i a oraelor-stat greceti când
ctre tatl su înc din anul 340 i a învins armata te spre Gange, o rs- a dorit s integreze civilizaia
î.Hr., de la vârsta de 16 ani. Totui, persan condus de coal a soldailor si persan în vastul su imperiu
când Filip s-a recstorit în 337, Darius III la Issos în a forat s se întoarc. prin punerea macedonenilor i
s-a simit ignorat. Este posibil s 333 ©. Un an mai târziu, Armata i-a continat a perilor pe picior de egalitate

se fi implicat, împreun cu mama Alexandru a cucerit drumul de-a lungul în armat i la guvernare.
El Alexandru cel Mare
sa Olimpia, în asasinarea regelui. Siria i Fenicia. Indului pân în delt
Proaspt urcat pe tron, A ptruns panic în Egipt în unde în 325 trupele s-au desprit.

Alexandru a înbuit rscoalele 332-331. Acolo a fost proclamat © Alexandru a revenit în Iran prin

din mai multe orae greceti i faraon i a fondat Alexandria. în deertul Gedrosia cu cea mai mare

i-a etalat fora distrugând Teba 331, a traversat Eufratul i Tigrul. parte a armatei sale, în vreme
_____
mm In- xandru
Nodul gordian

Dup ce a ocupat Frigia, Ale-


cel Mare a gsit în

templul lui Jupiter din Gordi-

Lupta de la Issos dintre macedonienii condui de Alexandru i peri, basorelief în piatr, 333 Î.Hr. on, pe „drumul persan regal",

carul regelui Gordius (miti-

cul fondator al Frigiei), care

era legat de plug cu o funie.

Potrivit profeiei oracolului,

cine dezlega nodul urma s


devin stpânul întregii Asii.

Alexandru ar fi exclamat: „Ce


importan are cum îl dezleg?"
i l-a tiat cu sabia. De aici i
numele expresiei.

sus: Alexandru reteaz cu sabia


Cucerirea Imperiului Persan de ctre Alexandru cel Mare, Alexandru i Porus,
pictur de Charles le Brun, 1 673, nodul gordian.
334-331 î.Hr. înfiându-i pe Alexandru cel Mare i regele indian învins

335 î.Hr. Distrugerea Tebei 332 î.Hr. Cucerirea Siriei i Feniciei

336-332 î.Hr. Domnia lui Alexandru 333 î.Hr. Lupta de la Issos 332-331 î.Hr. Ocuparea Egiptului i fondarea Alexandriei
24
Secolele VII-I î.Hr. Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale: de la Macedonia la diadohi 97

Scopurile i eecul lui Alexandru cel Mare


Alexandru s-a distanat de ostaii si, cerând s fie adorat ca zeu. Prin imperiul su mondial
urmrea scopul s unifice din punct de vedere cultural Rsritul i Apusul. Planurile sale au
devenit tot mai ambiioase, pân când a pierdut controlul strict pe care îl exercitase pân atunci.
La fel ca i tatl su, Alexandru Hefestion în 324 î.Hr., regele a matei cu persane. Aceste
a depus eforturi considerabile devenit tot mai retras gsindu-i cstorii au fcut parte
pentru a-i atinge scopurile am- refugiul în butur. în acelai dintr-un proiect pe termen lung

biioase, îi crease imaginea unui an, s-a autoproclamat fiul zeului de creare a unei viitoare elite

eliberator al popoarelor pe care egiptean suprem Amon © i i-a pentru imperiul su, care s fie
le cucerise i le respecta tradiiile, silit pe greci i pe macedoneni s- strâns legat de suveran i care
în timp, a fost tot mai fascinat de venereze ca pe o divinitate. s duc mai departe motenirea Ui Alexandru în chip de Amon, moned
cultural a ambelor pri ale

lumii. Dimensiunile planului su Quintus Curtius Rufus,


Istoria
pentru formarea unui imperiu
lui Alexandru
mondial i fondarea mai multor
orae rmân controversate. „Este cu siguran limpede

în cele din urm, Alexandru a pentru oricine dorete s fac o


cedat în faa realitii i a cerine- evaluare obiectiv a regelui, c

lor armatei. Situaia din Europa punctele lui forte se datoraufirii

i mai ales din Macedonia i-a sale, iar slbiciunile, sorii sau

scpat de sub control. Antipater, tinereii lui." o


o
a.
guvernatorul Europei, avea sufici-
X
ent influen pentru a se opune adio de la armata sa i i-a dat
ordinului lui Alexandru ca oraele inelul su cu sigiliu generalului,
Nunta lui Alexandru cel Mare cu Roxana, fresc roman
greceti s reprimeasc pe toi Perdiccas, dar nu a reuit s
civilizaiile orientale. Când a cerut Planurile lui Alexandru de a uni exilaii care serviser în armata numeasc succesori nici în
s se respecte obiceiul oriental ca civilizaiile occidentale i cele ori- sa. Alexandru i-a petrecut ulti- Macedonia, nici în restul impe-
supuii s se prosterneze la p- entale au fost ample i pe termen mele luni din via fcând planuri riului, în iunie 323 î.Hr., a murit

mânt în faa regelui lor, a pierdut lung. S-a cstorit cu prinesa din megalomane, cuprins de febr i în Babilon © la vârsta de 33 de ani

respectul tovarilor si de arme Bactria, Roxana ©, în 327 î.Hr., delir. Avea scopuri politice con- din cauza unei febre sau (dup
greci i macedoneni, care au iar în 324 a organizat cstoriile tradictorii, cum ar fi o campanie afirmaiile multor istorici) din

refuzat acest „obicei de sclavi". simultane © ale optzeci dintre pentru cucerirea Arabiei. Pe patul cauza unei otrviri lente de ctre
Dup moartea prietenului su apropiaii si i conductorii ar- de moarte, Alexandru i-a luat unul dintre numeroii si dumani.

Alturi de Stateira, fiica lui Darius, Alexandru privete de pe tron petrecerea Grav bolnav i cuprins de febr, Alexandru, de pe patul de moarte, îi ia adio
de nunt de la Susa de la ostaii si credincioi

331 î.Hr. Alexandru devine „rege al Asiei" dup victoria de la Gaugamela 326 î.Hr. Victoria de pe râul Hydaspes

327-325 î.Hr. Campania din India 324 î.Hr. Cstoriile simultane de la Susa
25
Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Regatele diadohilor
Dup moartea lui Alexandru, generalii acestuia i-au împrit imperiul între ei. Doar cei care
s-au mulumit cu un teritoriu bine delimitat au putut înfiina dinastii.

ucis în anul 321 î.Hr. Doar cei


s domneasc peste
care au ales
X o anumit ar au reuit s îi
-6
o consolideze poziia. Diadohii au
o
propagat în tot imperiul cultura
elenistic cosmopolit, care pre-

luase multe elemente greco-ma-

cedonene i orientale. Civilizaia Bl Tetradrahm comandat de o


i filozofia greac au ajuns astfel dinastie Macedonean sau Seleucid,
cea 31 1-280 Î.Hr.
s influeneze societi din inu-
turi aflate departe de Grecia. printre urmaii lor, cunoscui sub
Statele diadohilor reflectau numele de epigoni.

Comandantul macedonean Eumene o primete pe Roxana, vduva lui Alexandru întocmai personalitatea Muli dintre generalii lui Ale-
cel Mare, cu fiul ei Alexandru IV Aigos
conductorului. Fiecare rege xandru au înfiinat mici regate, în

Deoarece Alexandru nu i-a ales duse Alexandru pentru a-i justifi- aprea drept cuceritor i special în Asia Mic. Unul dintre
un succesor, lupta pentru putere ca rolul de „regent al imperiului", comandant militar care îi putea acetia a fost macedoneanul Phi-
a început imediat dup moartea pân când tânrul Alexandru IV pstra i guverna teritoriul. letoiros, care a creat Regatul Ata-

sa timpurie la vârsta de 33 de Aigos O devenea major. îns Puterea sa nu era limitat de o lizilor din Pergam în 283 î.Hr.

ani, în 323 î.Hr. A reuit totui s diadohii care doreau s continue constituie. Diadohii care au avut Oraul a devenit cunoscut îndeo-

fac din conceptul de monarhie, planurile lui Alexandru pentru cu adevrat succes au fost cei care sebi pentru edificiile sale impre-

prea puin important pentru crearea unui imperiu mondial au au înfiinat dinastii ©. Au aprut sionante, precum „altarul de la

lumea greac, un model pentru fost înfrâni, iar Perdiccas a fost îns frecvent conflicte interne Pergam"©, ©. Pergamul © a câ-
regii elenistici care i-au urmat. tigat supremaia în Asia Mic, a
Diadema a devenit simbolul încheiat o alian cu Roma pentru
monarhiei. a pstra pacea în regiune i a fcut
Fiecare dintre generalii lui progrese culturale remarcabile.
Alexandru a dorit o bucat din Biblioteca sa a fost înfiinat de

imperiul deja fragmentat. Printre Attalos I (241-197 î.Hr.),

aceti diadohi (succesori), se aflau nepotul lui Philetoiros. S-a creat

numeroi conductori puternici, chiar un tip nou de pergament


muli dintre ei fiind rivali. Perdic- la Pergam, atunci când s-a sistat

cas din Orestis, un general care se livrarea de papirus egiptean


fcuse remarcat în campania din pentru manuscrise. în 133 î.Hr., la

India, a încercat iniial s foloseas- moartea lui Attalos III, Pergamul


c inelul cu sigiliu pe care i-1 d- a czut în mâinile romanilor.

Statuia unui rzboinic murind, gsit Reconstituirea seciunii vestice a altarului de la Pergam. Frize înfiând scene Friz de pe seciunea estic a altarului
în Pergam, cea 210 î.Hr. mitologice cu lupte între zei i animale sau gigani de la Pergam, reprezentând scene din

rzboiul zeilor cu titanii

321 î.Hr. Asasinarea lui Perdiccas începând cu 31 2 î.Hr. Domnia lui Seleucos I în Asia Mic
31 2-64 î.Hr. Declinul dinastiei Seleucizilor în Mesopotamia i Siria 301 -30 î.Hr. Domnia dinastiei Ptolemeilor în Egipt
26
Secolele VII-I î.Hr. Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale: de la Macedonia la diadohi 99

Seleucizii i Ptolemeii
Regatul Seleucizilor în Siria i Regatul Ptolemeilor în Egipt au fost cele mai importante i durabile
dintre cele create de diadohi. Ambele au fost cucerite în cele din urm de romani.

Cel mai important luptând în rzboaie


succesor al su a fost fratricide, pân
Antioh III cel Mare când în 64 î.Hr. _-_
Sfinx pe Serapeionul din Alexandria
(a domnit începând generalul roman
cu 223 î.Hr.) ©, Pompei a detronat complet de ajutorul Romei.
care a cucerit ultimul domnitor Domnia fiicei sale, Cleopatra VII,
Km Ptolemeu I Soter
regatele armenilor, Seleucid i a inclus ultima regin din dinastia

bactrienilor i prilor. El a ocupat teritoriul rmas în Imperiul Ptolemeilor, se înscrie în epoca

Fenicia, coastele de vest i de sud Roman. în calitate de prieten al lui roman dominat de Iuliu
ale Anatoliei i Tracia între 202 Alexandru, Ptolemeu I Soter O, Cezar (pag. 121).

i 194. între 192-189, a declanat fondatorul dinastiei Ptolemeice,


un rzboi cu romanii, când a scris biografia lui Alexandru
U Seleucos Nikator
I

ptruns în Europa i i-a impus


a

i a iniiat un cult al acestuia.


Seleucos I Nikator ©, fondatorul controlul asupra oraelor greceti A cucerit Egiptul în 323 î.Hr.
dinastiei Seleucizilor, a primit din Asia Mic. în 189-188 î.Hr., i i-a luat titlul de rege în 305.
dup moartea lui Alexandru Antioh a fost nevoit s se retrag împreun cu Seleucos a atacat I,

provincia Babilonia. începând din Asia Mic înspre Taurus. Macedonia în repetate rânduri.
cu 312 î.Hr., el a lrgit graniele Urmaii si i-au epuizat forele Ptolemeu i-a consolidat domnia o
o
regatului su dincolo de Siria în Egipt, adoptând preceptele
i Mesopotamia, iar la est, spre religioase egiptene i imaginea de
suveran. A înfiinat Mouseionul, Ptolemeu II
India. în 305, Seleucos i-a luat
Filadelfus
titlul de rege i i-a consolidat Serapeionul © i marea bibliotec
poziia prin mai multe aliane din Alexandria ©. Fiul su, Potrivit vechilor obiceiuri egip-

i campanii militare. A adus Ptolemeu II, a creat cultul tene, Ptolemeu II (308-246 î.Hr.,

coloniti greci i macedoneni în naional al dinastiei Seleucizilor i a domnit începând cu 285 î.Hr.)

regat i a fondat numeroase orae a ridicat Farul din Alexandria ©, s-a cstorit cu sora sa, Arsinoell

Fiul su, Antigonus I Soter, (care una dintre cele apte minuni (cea 316-271 IHr.). A lrgit gra-
a domnit începând cu 280 î.Hr.) ale lumii antice. Ptolemeu III niele regatului su din Egipt

a înfiinat cultul pentru regele Evergetul (a domnit începând cu pân în Nubia i Peninsula Ara-
Seleucid, a colonizat Galatia 246 î.Hr.) ©, a înaintat pân la biei i i-a impus supremaia în
cu celi i a fondat Antiohia. Eufrat i Asia Mic, contracarând Mediteran. Cei doi, adorai ca

tendinele expansioniste ale Theoi Adelphoi, au fost pro-


Seleucizilor. Succesorii si au fost tectori generoi ai artelor i ai

figuri minore i efemere, pân la tiinelor.

Ptolemeu XII Neos Dionysos (rege sus: Ptolemeu FiladelfusII

i sojia sa Arsinoe
între 80-51 î.Hr.), care depindea

Biblioteca regal din Alexandria este


Farul din Alexandria, una dintre cele apte minuni ale lumii antice 111 Ptolemeu III Evergetul distrus de un incendiu în 47 î.Hr.

286 î.Hr. înfiinarea Mouseionului i a Bibliotecii din Alexandria 223-187 î.Hr. Antioh I III (cel Mare)

283-133 î.Hr. Regatul Atalizilor din Pergam 192-1 89 î.Hr. Rzboiul lui Antioh III împotriva Romei
27
îoo Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Macedonia dup moartea lui Alexandru


Diadohii au încercat prin intrigi de familie s obin Macedonia i Grecia. Dup cderea
dinastiei lui Alexandru cel Mare, toi diadohii au intrat în lupt pentru a obine pri
cât mai mari din imperiul su.

Antipater a devenit regent al Im- alian alturi de regele Filip III i


DC
-6 periului în 321, în vreme ce Olim- de soia acestuia, Euridice. Poli-
o
o pia O, mama lui Alexandru cel perhon s-a aliat la rândul su cu
Mare, încerca de asemenea s îi Olimpia i au ucis cuplul regal,

pstreze poziia în fruntea dinastiei. domnind ca regeni în numele lui

Antipater 1-a numit pe cre- Alexandru IV din 317 î.Hr. Casan-


dinciosul general Poliperhon dru a orchestrat îns o campanie
succesorul su, dar i fiul su, de rzbunare împotriva familiei
Casandru, dorea tronul. în acest regale. A pornit din Atena în
scop, s-a aliat cu Antigonos I, care fruntea armatei sale în anul 316 i
îi crease un imperiu în Asia. Ca- odat ajuns în Macedonia a exe-
U
lui
Olimpia, soia
Alexandru cel Mare
lui Filip II i mama sandru i Antigonos l-au rstur- cutat-o pe Olimpia i 1-a alungat Wm
în
Alexandru pe moarte, scuptur
marmur, sec. II î.Hr.
nat pe Poliperhon i au format o pe Poliperhon. L-a luat pe tânrul
La moartea lui Alexandru, în 323 Alexandru IV i pe mama sa, Ro-
î.Hr., cei mai puternici dintre xana, prizonieri i i-a ucis în anul
generalii si au început s împart 310. Casandru a eliminat definitiv
între ei sferele de influen. dinastia lui Alexandru. Datorit

Controlau cele mai bogate satra- numeroaselor aliane încheiate cu


pii, aflându-se în fruntea celor ali conductori diadohi (Lisimah,
mai puternice i mai mari armate. Ptolemeu I i Seleucos I), a reuit

Ei se luptau pentru supremaia în s obin de la toi recunoaterea


Imperiu. Antipater O, cel pe care sa ca „vicerege al Europei" pân în
Alexandru îl numise vicerege, a 311 î.Hr. începând cu 307, Casan-
domnit în Macedonia €> pân la dru a intrat în conflict cu Anti-
moartea sa în 319 î.Hr. Macedo- gonos, periclitându-i irevocabil

nenii din armat, în dorina lor poziia în jurul anului 300 î.Hr.

de a menine dinastia Argeazilor, Tesalonica, soia sa, a încercat

l-au înscunat în 323 î.Hr pe Filip s numeasc un succesor în locul


III Arhideus, fratele vitreg al lui lui Casandru, dar a fost ucis de

Alexandru. Alexandru IV, care fiul ei, Antipater.

s-a nscut dup moartea tatlui


Harta Greciei antice, pe care Macedonia apare la nord marcat cu rou, Tracia,
Antipater © a fost detronat de
su ©, avea i el dreptul la tron. cu galben i Epirul, cu verde, gravur în cupru, sec. XVIII Demetrios I Poliorcetes în 294.

Momentul a marcat începutul


domniei Antigonizilor în Mace-
donia i Grecia. Pacea încheiat
între succesorii lui Alexandru
confirma împrirea teritoriului

între Antigonos, care domnea


în Asia, Casandru, care controla

Grecia i Macedonia, Lisimah,

care deinea Tracia, Ptolemeu care


guverna Egiptul i Seleucos, care
stpânea peste satrapiile din

Orient. Dup moartea acestuia


Regele Antipater în lupt, gravur în cupru, sec. XVII Regele Antipater o ucide pe
I mama sa, Tesalonica din urm, dinastia a disprut.

316 î.Hr. în lupta pentru succesiune, Casandru o ucide pe Olimpia 31 î.Hr. |


Asasinarea Roxanei i a lui Alexandru IV

323 î.Hr. întronarea lui Filip IV 315-01 î.Hr. Rzboiul diadohilor 301 î.Hr. Lupta de la Ipsos
Secolele VlI-Iî.Hr. Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale: de la Macedonia la diadohi 101

Macedonia în timpul Antigonizilor


Urmaii lui Antigonos I au reuit în cele din urm s obin supremaia în Macedonia, prin urmare
i asupra Greciei. Succesorii acestora s-au opus creterii influenei Romei, declanând rzboiul.
capturat de Seleucos I (care a domnit începând cu
în 285 î.Hr. Fiul su, 221 î. Hr.) s-a aliat cu generalul

Antigonos II Gonatas cartaginez Hannibal în 215 Î.Hr.

(a domnit între 283 i (pag. 107). în timpul Primului

239 î.Hr.) a meninut Rzboi Macedonean (215-205

prin aliane controlul î.Hr.), Filip V a repurtat mai multe


Macedoniei i al celor victorii obinând accesul la Marea
mai multe orae gre- Adriatic. Când unele orae
Regele Filip V oblig pe Teoxena i soul ei Porus
îi
ceti, pân la invadarea greceti s-au retras din al Doilea
s se sinucid pentru c
fugiser din Macedonia
Rzboi Macedonean O WM Efigie a regelui Perseu al
i cucerirea teritoriului (200-197
Macedoniei, camee contemporan
Antigonos I Monophtalmos („cel de ctre romani în 168 î.Hr. î.Hr.) , el a fost înfrânt de romani,

cu un singur ochi", cea 382-301 în jurul anului 250 î.Hr., spi- în anii ce au urmat, Filip V s-a purtat un an mai târziu pe strzile
î.Hr.) i fiul su, Demetrios I ritele se linitiser i Macedonia confruntat cu conflicte interne Romei într-o procesiune de
Poliorcetes „Asediatorul", au fost deinea din nou supremaia între greci. Fiul su Perseu ©, ©, srbtorire a victoriei. Macedonia
ultimii diadohi care au încercat asupra Greciei. Demetrios II a fost ultimul rege al Macedoniei. a fost împrit în patru republici
s pun în aplicare planurile lui (rege între 239-229 î.Hr.), fiul lui Dup ce a fost învins în repetate i în final a fost integrat în
Alexandru privind realizarea unui Antigonos I, i-a învins pe celi i rânduri de romani ©, Perseu a Imperiul Roman ca o nou

imperiu mondial. Pornind din pe dardanieni. Dup înfrângerea fost capturat în anul 168 î.Hr. i provincie.

Asia, ei au invadat Grecia i au flotelor ptolemeilor egipteni la

ocupat Atena, proclamându-se Cos în 258 î. Hr. i la Andros în Filozofia atenian


„eliberatorii" acesteia. Dup alun- 245 Î.Hr., el a câtigat controlul în timpul domniei Antigonizilor în Grecia, Atena
garea lui Casandru, Antigonos a asupra Mrii Egee. Antigonos III
a rmas centrul culturii i filozofiei. In 306 Î.Hr.,
{, >y*V :

devenit rege în 306 î.Hr. i a reîn- Doson (regent i apoi rege între Epicur a înfiinat o coal, ai crei adepi urmreau
fiinat Liga Corintic pentru eli- anii 229-221 î.Hr.) a învins Sparta realizarea propriei fericiri i pci interioare. Stoicii,

berarea Greciei. în 301, Antigonos i a unificat aproape întreaga pe- numii astfel datorit locului lor de întâlnire în sala cu
a fost ucis în lupta de la Ipsos îm- ninsul greceasc în „Liga Elen". coloane din Agora
potriva lui Lisimah i Seleucos I. Cu toate acestea, spiritele au atenian, s-au reu-
Demetrios a reuit s cucereasc început din nou s se încing nit prima dat în 300
o mare parte a Greciei, a Mace- odat cu ascensiunea Romei, care Î.Hr. Prin raionalismul
doniei i a Asiei Mici, dar a fost dorea s contracareze supremaia lor auster, ei se opuneau
Macedoniei în Europa. hedonismului epicurean.
Dorind s se extind stânga: Stoa poikile (colonada pictat) din Agora atenian,
înspre vest, spre Roma, unde se preda filozofia i de unde deriv numele stoicilor
dreapta sus: Filozoful Epicur, cea 270 î.Hr.
Filip V al Macedoniei ©

Eliberarea grecilor la Jocurile Istmice dup cel Perseu traverseaz trectoarea dintre Tesalia i lliria Legionarii romani spulber falanga macedonean
de al Doilea Rzboi Macedonean, 1 96 î.Hr. în timpul celui de-al Treilea Rzboi Macedonean în lupta de la Pydna, 1 68 î.Hr.

279-1 68 î.Hr. Domnia I Antigonizilor în Macedonia 21 5 î.Hr. |


Aliana dintre Macedonia i Cartagina 1 71 -1 68 î.Hr. Rzboiul cu Roma
|

21 5-205 î.Hr. Primul Rzboi Macedonean 200-1 97 î.Hr. Al Doilea Rzboi Macedonean 148 î.Hr. Macedonia devine provincie roman
29
io2 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

IUDEEA I ARABIA ÎNAINTE DE INVAZIA


ROMANILOR CCA1100Î.HR.-136D.HR.

în 539 î.Hr., la încheierea exilului din Babilon, evreii s-au întors în Palestina i au creat un regat
guvernat de preoi, ce va fi preluat apoi de ctre Macabei. Irod cel Mare a fost primul care a
format un stat condus de laici. Vechile regate arabe au prosperat de pe urma Drumului Tmâii
X
®, cale comercial ce lega India i Golful Persic de Marea Mediteran. Aceste state, precum i
O
O cel al nabateenilor din Petra ©, au acumulat bogii i au cunoscut un progres cultural remar-
o>
l

s-. cabil. Ulterior, Petra a fost cucerit de romani, iar Arabia de Sud de ctre sasanizi.
X
o „Adpostul faraonului" din Petra, capitala nabateenilor
o

Palestina de la dominaia persan la conducerea Macabeilor


Dup revenirea din Babilon, evreii au reuit s îi pstreze autonomia cultural i religioas sub mai multe
guvernri. Macabeii au fost cei care au instaurat prima monarhie în care marele preot era i rege.
Când regele persan Palestina a rmas religioas i constituirea. Fiul
Cirus II a cucerit Ba- o provincie a Impe- su, Antioh IV Epiphanes O, i-a
bilonul în 539 î.Hr., a riului Persan pân în schimbat politica. El a intervenit

pus capt „captivitii 332 î. Hr., când Alexan- în conflictele dintre familiile de

babiloniene" a evreilor dru cel Mare a inclus-o preoi evrei, a încercat s intro-
luai prizonieri de ctre în imperiul su aflat
Nabucodonosor II în în expansiune. Dup MM Sticlue de parfum din Ierusalim,
sec. I

588 î.Hr. Majoritatea moartea acestuia, din


evreilor s-au întors în 301 regiunea a intrat Luptele pentru putere din sec. I

apropierea Ierusalimu- sub controlul Ptoleme- î.Hr. au constituit pretextul de


lui, unde au ridicat un Mare preot i cleric
ilor din Egipt, care au care au avut nevoie romanii
de rând
altar lui Yahve. Ei au acordat evreilor pentru a interveni în Iudeea
intrat în conflict cu samaritenii i libertate religioas total. i a-1 întrona pe Hyrcanus II
cu vechii iudei care se stabiliser La începutul sec. III î.Hr., cultura (76-40 î.Hr.), cruia i-au acordat

în regiune. Evreii au reuit de abia iudaic a cunoscut o puternic puteri restrânse. Dup ce regele
în 520-515 î.Hr. s reinstaureze elenizare. Palestina i Fenicia macabeu Antigonos Mattathias ©
cultul lui Yahve în Ierusalim, sub au czut în 198 sub dominaia
Kl Efigia lui Antioh IV s-a aliat cu prii, în 37 Î.Hr., el
Epiphanes pe o moned
un mare preot €>, care era în ace- seleucidului Antioh III al Siriei, a fost capturat i executat
lai timp i conductorul politic. care le-a confirmat libertatea duc cultul seleucid i a jefuit de ctre români.
templul din Ierusalim în 168 î.Hr.

Evreii s-au rsculat, dar au fost

înfrâni i în templu a fost ridicat


un altar închinat lui Zeus. Familia

Macabeilor i-a rsturnat pe marii


preoi i a pornit o nou revolt.
Iuda Macabeul © („ciocanul")
i-a alungat pe seleucizi din
Ierusalim i a reinstaurat cultul
lui Yahve în 164. Urmaii si i-au
extins dominaia peste întreaga
Iudee, au decis ca succesiunea

în postul de mare preot s fie

ereditar i au iudaizat regiunile Antigonus Mattathias îi cheam


luda Macabeul îi învinge pe dumani i elibereaz templul Samaria, Idumaea i Galilea. pe evrei la lupt

51 5 î.Hr. Terminarea templului de la Ierusalim începând cu 200 î.Hr. Elenizarea 1 68 î.Hr. Jefuirea templului de ctre Antioh IV

539 î.Hr. Sfâritul „robiei babiloniene" începând cu cea 332 î.Hr. Palestina intr sub controlul lui Alexandru cel Mare 1 98 Î.Hr. Palestina sub Antioh I

30
cea 1100 î.Hr-136 d.Hr. Iudeea i Arabia înainte de invazia romanilor 103

Irod cel Mare i descendenii si


Irod cel Mare i-a înlturat pe Macabei de la putere, a preluat tronul i sa aliat cu Roma.
Dup înbuirea revoltelor evreilor, Iudeea a devenit definitiv o parte integrant
a Imperiului Roman.

© Irod cel Mare provenea dintr-o din ar, punând capt intrigilor romane. Regele de
familie loial romanilor: tatl su, de lacurte i reuind astfel s la acea vreme, Agrippa

Antipater, fusese numit procura- menin pacea. Economia Iudeei II, dei evreu, fusese

tor al Iudeei de ctre Iuliu Cezar. a prosperat, dup cum o dovedesc crescut la Roma i i-a
Irod i-a înlturat pe Macabei i i proiectele construciilor susinut pe romani Irod cel Mare cucerete Ierusalimul în 37 Î.Hr.

monumentale. A reconstruit împotriva zeloilor. cu ajutorul romanilor

templul ©, dar nu a reuit Pentru a înbui


s îi unifice cultural pe evrei, rscoala, împratul
în timpul domniei sale s-a roman Titus a fost
nscut Iisus Hristos, dar se nevoit s invadeze
crede c uciderea pruncilor © Ierusalimul is
din porunca sa este doar ordone distrugerea
un mit cretin. templului © în anul
Ruinele de la Masada, în fundal La moartea lui în anul 4 î. Hr., 70. Ultima fortrea
se vede Marea Moart
regatul a fost împrit între cei a zeloilor, Masada ©,
Salomeea danseaz pentru regele Irod Antipa
trei fii ai si, tetrarhii. Unul dintre a czut în anul 73.

ei, Irod Antipas (care a domnit Dup lupt toi cei rmai
între i
4 î.Hr-39 peste Galileea în via s-au sinucis. Iudeea
Pereea), armas faimos pentru a devenit provincie roman
cstoria cu nepoata i cumnata cu o autonomie limitat,
sa Irodiada i pentru dansul pe pe care a pierdut-o integral
care 1-a executat fiica sa vitreg, dup rscoala din anii
"
Salomeea ©, pentru a primi capul 132-135, sub conducerea
Srbtoarea Patelui la templul din
lui Ioan Boteztorul. Nepotul comandantului militar
Ierusalim
su, Irod Agrippa I, a domnit din evreu Simon Bar Kokhba, Rscoala lui Bar
a preluat tronul în 37 î.Hr. Dei nou între anii 41-44 peste regatul care a marcat momentul naterii Kokhba
Irod s-a cstorit cu prinesa Ma- unificat din vremea lui Irod cel statului independent Israel. Evreii
Simon Bar Kokhba („fiul stelei")
riamne, care aparinea dinastiei Mare, bucurându-se de susinerea au fost alungai din Iudeea de
a condus ultima rscoal a evre-
Macabeilor, domnia sa a fost una evreilor i a romanilor. ctre romani trei ani mai târziu,
ilor împotriva romanilor în anul
laic, dup modelul roman. Irod în anul 66, zeloii evrei s-au find nevoii s triasc mult 132. Motivul l-a constituit inter-
i-a eliminat pe misionarii fanatici ridicat împotriva dominaiei timp în diaspor.
zicerea circumciziei i încercarea

romanilor de a ridica în Ierusalim

un templu dedicat luijupiter. Bar


Kokhba a cucerit Ierusalimul

i a domnit ca „prin al Iudeei",

asumându-i caraeristicile me-


sianice prezente în vechile legi

iudaice. în anul 135 a fost înfrânt

de romani la Bethar. Evreilor li

s-a interzis ulterior s mai intre


în Ierusalim.

sus: Monede de argint


(tetradrahme), btute
Uciderea pruncilor din Bethleem, pictur Distrugerea templului de la Ierusalim de ctre romani la ordinul pe timpul lui Bar Kokhba
de Alessandro Turchi, 1 640 lui Titus, 70

1 64 î.Hr. Reintroducerea cultului lui Yahve i refacerea templului anul 70 Cucerirea Ierusalimului i distrugerea templului de ctre Titus

1 67 î.Hr. Rscoala Macabeilor 37 î.Hr. Irod devine regele iudeilor 1 32-1 35 Rscoala lui Bar Kokhba
31
104 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Regatele din Arabia de Sud


Regatele din sudul Arabiei au prosperat de pe urma comerului cu caravane O
pe Drumul Tmâii. în sec. I d.Hr., himyarii din Saba i-au impus controlul
asupra întregii regiuni.

începând cu al treilea mileniu prin popasurile de


X î.Hr., Peninsula Arabia, locuit caravane pzite de
O înc din Paleolitic, a fost leagnul ostai i traversând
O
triburilor semite. Aceste populaii oraele ridicate pe
Caravan îndreptându-se spre Marea Roie,
au fost numite generic „arabe" dealurile stâncoase. pictur de Alberto Pasini, 1 864
i au fost menionate în sursele Imperiul din Saba,
asiriene chiar din sec. IX Î.Hr. Dei aflat în sudul Arabiei,
centrul deertic al peninsulei era a aprut în sec. X i
traversat doar de nomazi, mai avea capitala la Marib.
multe regate s-au ridicat El a fost condus la
Barajul de la Marib, din Yemenul
din oraele aflate în sudul cu de astzi, un sistem de irigaie care început de preoi-regi,
duce apa spre câmpuri iar începând cu
sec. V î.Hr. de ctre
o clim mai blând (Yemenul i regi. Vizita fcut de
Statuete de teracot provenind din Marib, Yemen
Omanul de astzi, situate în zona regina din Saba O
de coast). Foarte de regelui Solomon, anul 70, regatul lor a adpostit
timpuriu, arabii dup cum este aceasta un numr mare de evrei, iar din
au construit sisteme prezentat în Vechiul sec. IV, i comuniti întregi
de irigaie precum Testament, dezvluie de cretini.
barajul © de la relaiile comerciale Himyariii întreinuser la

Marib ©, i au existente între Israel început relaii bune cu abisinienii


profitat de pe urma i sudul Arabiei. Un cretini, dar persecuia cretinilor

comerului cu tmâie. alt stat menionat în de ctre ultimii conductori


Caravanele i rutele lor inscripii datând din himyarii, care preferau religia
comerciale maritime sec. X i IX î.Hr. este iudaic, a determinat un atac
legau Golful Persic
H Reprezentarea Qataban O, ©, al abisinienilor în anul 525.
unei zeie cu un snop
cu India sau chiar de grâu, Qataban cu capitala la Timna. Regatul a fost apoi cucerit
cu China. Tmâia, sec. I î.Hr.
El a atins apogeul în anul 575 de ctre Sasanizii

Ei Personaj cu sabie i pumnal, gsit


smirna i mirodeniile au ajuns în în sec. II î.Hr., dar a fost cucerit din Persia.
în Qataban, sec. d.Hr.
I regiunea mediteranean trecând de hadramaui © în jurul anului
20 d.Hr. Regatul hadramauilor,
cu capitala la Shibam, a început
s se fac remarcat la începutul
sec. I d.Hr., i dup 50 domina
toat Arabia de Sud-Est.
în acea perioad, regatul
din Saba, aflat sub himyarii,
reîncepea s câtige teren.
Himyariii au fcut din fortreaa
stâncoas Zafar noua lor capital
i i-au învins pe hadramaui.
Astfel, la începutul sec. IV d.Hr.,
ei i-au impus controlul asupra
DKaef întregii Arabii de Sud. Dup Regina din Saba în faa regelui Solomon,
Satul Kawkaban din vestul Hadramautului distrugerea Ierusalimului în pictur de Veronese, sec. XVI

Cea sec. X-IX î.Hr. |


Qataban prosper 1 64 î.Hr. |
Revolta evreilor împotriva Seleucizilor

Sec. X î.Hr. Ascensiunea imperiului din Saba Sec. IV î.Hr. Fondarea Petrei 9 î.Hr.-49 Aretas IV
32
cea 1100 î.Hr-136 d.Hr Iudeea i Arabia înainte de invazia romanilor 105

Nabateii din Petra


Regatul Nabateilor a prosperat datorit poziiei sale pe Drumul Tmâii. In sec. II î.Hr.

devenise deja ofor în regiune, dar în 105 d.Hr. a fost ocupat de guvernatorul roman al Siriei,
A. Cornelius Palmea, cea mai mare parte a sa fiind transformat în provincia roman Arabia.

(în prezent Wadi Musa) i o mare partee a Siriei în


într-un bazin de gresie 84 î.Hr., fiind apoi ales rege de
roie, accesibil doar locuitorii Damascului.
printr-o trectoare © El a asediat Ierusalimul în 65 î.Hr.

îngust. Pân în sec. II dar a fost nevoit s se retrag


î.Hr. nu au manifestat
ambiii politice în valea

lor retras rmânând la Vedere din Petra, litografie în pastel,

ocupaiile lor obinuite 1839

de pstori, cluze de
caravane i negustori.
Au întreinut relaii
bune cu Egiptul, cu
Persia i cu Grecia.
Nabateii controlau o

poriune important
a Drumului Tmâii i
au spat depozite de
Trei recipiente pentru tmâie din Orientul antic, mrfuri i alimente
EU Idol antropomorfe cu inscripie
sec. X-VI Î.Hr. nabatean
în stâncile din jur.

Nabateii au migrat în sec. IV Unele dintre acestea au devenit când romanii au ameninat
î.Hr. din Peninsula Arabia în timp locuine cu mai multe c vor riposta în for. Aretas III

în teritoriul ocupat astzi de etaje, necropole i altare unde a reuit cu toate acestea s îi
Iordania. Ei au fondat Petra ©, © erau adorai idoli © de piatr i extind regatul de la Damasc Amfiteatrul din Petra, ridicat

mai târziu conductori în nord pân în Egipt în vest. în sec. I Î.Hr. i extins
apoi de romani
zeificai. Nabateii Aretas IV (9 î.Hr-49 d. Hr.)

au creat o ceramic © a pornit o campanie în Iudeea, care divorase de soia sa, fiica

fin decorat, mult învingându-1 pe Irod Antipas, lui Aretas, pentru a se cstori
cutat în Orient. Ei au cu nepoata sa, Irodiada. Aretas a

trecut la o politic de Petra redescoperit întreinut relaii bune cu romanii.

expansiune în sec. II Petra a devenit capitala pro- Mai mult, prin ridicarea unui

î.Hr. Regii lor s-au vinciei romane Palestina Tertta apeduct i a unui amfiteatru ©
implicat cu pruden în 106, fiind i scaun episcopal la Petra, el s reuit s îmbine
în luptele pentru cretin pân în sec. W. Dup stilurile arhitecturale nabatean,

putere ale Seleucizilor invazia arabilor în sec. VII, ora- grec i roman, folosind gresia
i Ptolemeilor, ul a deczut i a rmas complet ca material de construcie.

ajutându-i pe evrei uitat în valea stncoas inac- Acestea s-au pstrat pân
în timpul rscoalei cesibil, pân la redescoperirea în zilele noastre. Moartea
lor antiseleucide din sa în 1812 de ctre orientalistul regelui Nabateilor Rabel II

164 î.Hr. elveian Johann Ludwig Burck- (70-105) a oferit pretextul de care

O schimbare de hardt, care s-a bazat în cutrile aveau nevoie romanii pentru a
politic a fost adus sale pe legendele auzite de la unii invada regatul în 105 i pentru a
de Aretas III, care a nomazi din zon. Face parte din distruge Petra. împratul Traian
cucerit de la Seleucizi patrimoniul cultural universal. a inclus regiunea în provincia

Trectoarea Siq, principala cale de acces la Petra j


umtate din Palestina roman Arabia.

începând cu 20 |
Ascensiunea Regatului Hadramaut Cea 300 |
Himyariii îi înving pe hadramaui 575 |
Regatul himyarit este cucerit de sasanizi

1 05-1 07 Traian invadeaz Petra i o transform în Palestina Tertia 525 Abisinienii invadeaz sudul Arabiei
Î3
io6 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Cartagina: putere mondial


i rival a Romei 8i4-44 î .hr.

Colonia fenician din Cartagina, fondat conform tradiiei în 814 î.Hr.,

a prosperat datorit comerului pe uscat i a celui maritim, devenind


principala putere din vestul Mediteranei. Din cauza conflictelor cu co-
X
T3 loniile greceti din Sicilia i ulterior cu Roma, Cartagina a început s se
O
O pregteasc de lupt. Rzboiul dintre Roma i Cartagina din timpul lui
Hannibal © a fost mai degrab o lupt pentru supravieuire.

Hannibal traverseaz Ronul în 21 8 Î.Hr.

Cartagina devine o putere militar i economic


Dup ce s-a impus ca putere comercial, Cartagina i-a câtigat un renume de for
militar de pe urma conflictelor cu coloniile greceti i romanii din Sicilia.
cruia i s-a alturat i zeia dintr-un port militar interior ©
Dido
Tanit, începând cu sec. V î.Hr delimitat de un port exterior Kil Pandantive cartagineze
Potrivit legendei, Cartagina a Cultul era practicat în cripte pentru navele comerciale. sub forma unor capete cu barb,
cea sec. IV/III Î.Hr.
fost înfiinat de ctre prinesa asemntoare unor pe- Protejat de un zid lung
fenician Dido. Poetul roman teri © (tophet). Relatrile ) de 32 de km, Cartagina romanii i-au alungat pe
Virgiliu transpune în versuri cu privire la sacrificarea __ . era condus de judectori cartaginezi din Sicilia, dar
povestea de iubire dintre aceas- unor copii sunt totui alei (shophet), care erau încercarea lor de a debarca în
ta i eroul troian Enea. Dup disputate. Mtile O i conductorii politici Africa în 256-255 a fost respins.
încheierea Rzboiului Troian, groteti de lut gsite în i militari, i de un Senat Dup distrugerea flotei lor în
Enea poposete în Cartagina, zona respectiv relev al nobililor. Conflictele 241 de ctre romani, nemaiputând
prsind-o apoi pe regin pen- existena unui cult al cu coloniile greceti din opune rezisten, cartaginezii
tru a-i împlini destinul i a morilor. Ei Statuia lui Baal vest, în special cu tiranii au trebuit s se retrag din
Hammon
înfiina Roma. Dup plecarea Cartagina, era din Siracuza, au început Sicilia i din Sardinia în
acestuia, regina se arunc pe un independent politic. A înfiinat în sec. V Î.Hr., din cauza bazelor anul 237.
rug înflcri. Legenda a inspirat colonii comerciale în Africa de comerciale din Sicilia

muli scriitori i compozitori. Nord i pe rmurile Mediteranei i Sardinia. Dup mai


în sec. VI î.Hr. La apogeu, avea o multe rzboaie i
înfiinat de fenicienii originari populaie de 400 000-700 000 asedii, grania a fost

din Tir, Cartagina O a fost la de locuitori, care ocupau stabilit în 374 î.Hr. în

început sub influena culturii cldiri cu pân la ase etaje. Sicilia pe râul Halycus.
i religiei feniciene. Divinitatea Centrul oraului îl reprezenta între sec. VI-III,

suprem era Baal Hammon O, portul dublu (Cothon), format cartaginezii au întrei-
nut relaii comerciale
cu etruscii i romanii,
cu care semnaser tra-

tate de alian. Când,


în 264 î.Hr., romanii au
cucerit Messina

din nord-estul Siciliei

conflictul nu a mai
putut fi evitat i a dege-
nerat în rzboi. în tim-

Portul militar al cartaginezilor i docurile sale, care nu putea fi vzut


pul Primului Rzboi
de pe mare, reconstituire Punic (264-241 î.Hr.), Cript (tophet) din Cartagina

264-241 î.Hr. Primul Rzboi Punic 21 8-201 î.Hr. Al Doilea Rzboi Punic 216 î.Hr. Victoria de la Cannae
814 î.Hr. înfiinarea Cartaginei 241 î.Hr. Distrugerea flotei cartagineze 21 8 î.Hr. Hannibal trece Alpii 215 î.Hr. Aliana cu Macedonia
34
814-44 î-Hr. Cartagina: putere mondial i rival a Romei 107

Hannibal i cderea Cartaginei


în al Rzboi Punic, Hannibal a obinut iniial câteva victorii asupra romanilor, dar a fost
Doilea
nevoit apoi s treac în defensiv. Cartagina a fost integral distrus în al Treilea Rzboi Punic.

puterea a fost preluat Romei. Sub consulul i dictatorul


de ctre Hannibal &, roman Quintus Fabius, cunos-
fiul lui Hamilcar Barca. cut i sub numele de Cunctator
El jurase s lupte cu („tergiversat orul"), romanii au
Roma © înc din co- evitat confrunt-
Cuvintele finale
pilrie. Hannibal era rile directe cu
din discursurile lui Cato
un geniu militar i un cartaginezii,

tactician desvârit. A recurgând la Cato cel Btrân îi încheia toa-

trecut imediat la cuce- tactici de ghe- te discursurile inute în fa


rirea teritoriului aflat la ril. Hannibal Senatului roman cu urmtoa-
Distrugerea Cartaginei Sinuciderea lui Hannibal
în al Treilea Rzboi la Libyssa în Bitinia, în nord de râul Ebro în Pe- rele cuvinte: „Ceterum censeo,
Punic, 146Î.Hr. 1 83 Î.Hr.
Carthaginem esse delendam."
ninsula Iberic, inii-

în 237-236 Î.Hr., generalul carta- ind astfel al Doilea Rzboi („Consider c trebuie s distru-
ginez Hamilcar Barca a invadat Punic (218-201 î.Hr.). El a A gem Cartagina.")

sudul i vestul Spaniei, stabilind traversat Alpii însoit de


sus: Cato cel Btrân
acolo obaz militar împotriva armata sa i de elefani,
Romei. Ginerele su Hasdrubal a reuind s îi înving pe
o
înaintat i a cucerit poriuni din romanii aflai sub coman- o
centrul Peninsulei Iberice, dar a da lui Publius Cornelius
a
X
urm un mo-
încheiat în cele din Scipio, cel care va rmâne în
El Bustul lui Hannibal
ratoriu cu romanii în 226. Dup istorie ca Scipio Africanus, la râul

asasinarea lui Hasdrubal în 221, Trebia în 218 i pe lacul Trasimene a avansat spre Roma în 211 î.Hr.,
în 217. Dup ce a încercuit trupele dar a fost oprit i alungat din Italia

romane, Hannibal le-a zdrobit în i Peninsula Iberic în 206. Publius


btlia de la Cannae © din 216. El Cornelius Scipio a debarcat în

a încercat apoi s conving popu- Africa de Nord cu legionarii si în


laiile din nordul Italiei, precum 204. Hannibal s-a întors pentru a

celii, s i se alture în lupta îm- apra Cartagina, dar a fost înfrânt


Cannae, 21 6
Lupta de la î.Hr.
potriva romanilor, dar fr prea la Zama © (pag. 112) de ctre ge-

mult succes. Cu toate acestea, în neralul roman în 202. Cutat de presrat cu sare pentru a-1 face

215 a intrat într-o alian cu Filip romani, cartaginezul a fugit în Bi- sterp, impacticabil pentru agricul-
5 r
Mozaic cu scene campestre de pe
o moie roman de lâng Cartagina V al Macedoniei, un alt inamic al tinia prin Siria. în faa posibilitii tur. Recolonizat în timpul
de a fi predat romanilor, el a ales lui Iuliu Cezar, în 29 î.Hr., colonia

s îi ia viaa O în anul 183. Iulia Carthago © a devenit


Dup înfrângere, Cartagina s-a capitala provinciei africane.

artat foarte docil Ro-


mei. Romanii se temeau
înc de puternicul ora-
stat de odinioar i inci-

tai de Cato cel Btrân,


au început al Treilea

Rzboi Punic (149-146 "•


&VT
î.Hr.). Cartagina a fost
cucerit i tears de / I

MLjfâLi
Hannibal la vârsta de nou ani, jur
, s
lupte cu romanii în faa tatlui su,
pe faa pmântului © Scipio fi învinge pe Hannibal în btlia de la Zama
Hamilcar Barca, pictur de Johann Heinrich Schonfeld, ceai 662 în 146 î.Hr. Solul a fost din 202 î.Hr., pictur datând din 1 521

215 î.Hr. Scipio invadeaz nordul Africii 204 î.Hr. Sinuciderea lui Hannibal 183 î.Hr. |
Colonia Iulia Concordia Carthago

206 î.Hr. Retragerea din Spania 202 î.Hr. Cartagina pierde lupta de la Zama 146 î.Hr. Distrugerea Cartaginei
35
io8 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Etruscii: de la Liga oraelor


la Imperiul Roman sbcvhuh*.
între sec. VII-I î.Hr., etruscii © au prosperat ca o civilizaie independent în cen-
trul Peninsulei Italice. Nici mcar în Antichitate nu se tia cu siguran dac erau
originari din acea regiune, întrucât ei asimilaser deja mitul roman despre Enea
-o i înfiinarea Romei. Etruscii credeau în predestinare i considerau c viaa le era
o
în întregime controlat de zei, iar cultele de sacrificiu i cele ale morilor au avut
un rol cu totul special în civilizaia lor. începând cu sec. V, istoria etruscilor a fost
strâns legat de cea a romanilor.

Model de teracot al unui templu etrusc, prima jumtate a sec. I î.Hr

Civilizaia Ligii celor dousprezece orae


O confederaie format din dousprezece orae etrusce a dominat iniial comerul
în Marea Mediteran, dar a cedat apoi sub presiunea grecilor din Sicilia.

Etruscii au ridicat necropole,

cum sunt cele de la Orvieto i


7
f,^[
Cerveteri ©, care aveau propriile

reele de drumuri. Ei venerau mai Kl Vas etrusc


multe diviniti, care ulterior s-au pictat, cea uiM Plac de bronz cu scriere etrusc,
500 î.Hr.
sfâritul sec. Î.Hr.

UHH amestecat cu cele romane. Varro III

era zeul suprem al rzboiului i teritoriul de astzi al Toscanei,


Necropola etrusc de la Cerveteri
al vegetaiei. Profeiile fcute de spre sudul Peninsulei Italice i au
Etruscii se aflau deja în Peninsula haruspex ©, preotul care cuta traversat Apeninii înspre nord.

Italic în sec. VII î.Hr. Astzi nu semne în mruntaiele animalelor în jurul anului 650 î.Hr. au
mai sunt considerai a fi migratori sacrificate i interpreta fulgerul înfiinat Roma prin unirea mai
sosii din est, dei existau i zborul psrilor, erau multor aezri din zon. Figurine etrusce zoomorfe gsite

similitudini culturale cu civilizaia extrem de importante Graie bogiei în minereuri


în Tomba Bernadini din Palestrina,
cea 640-620 î.Hr.
greac timpurie, dup cum o pentru acest cult. a Etruriei, au fost create înce-

dovedesc scrierea O lor i vasele Etruscii se organizaser pând din sec. V multe legturi O via luxoas
pictate ©. Principalele urme ale politic sub forma unei ligi comerciale cu fenicienii,
civilizaiei etrusce le constituie constituite din dousprezece cartaginezii i grecii, în Comerul prosper cu resurse

mormintele care seamn cu orae-stat conduse de special cu cei din Sicilia. minerale i alte materii pri-

nite case i obiectele © gsite în preoi-regi. Liga a avut De-a lungul timpului, me permitea clasei superioare

cavourile decorate cu fresce ©. la baz o comunitate etruscii au intervenit tot mai etrusce s triasc în mare bo-
format în mult în politica Siciliei i au gie. Dovad sunt articolele

jurul templului creat contacte cu tiranii din de lux aezate în morminte. Ele

zeului Voltumna Siracuza, atunci când acetia urmau sfie folosite în viaa de
de la Volsinii, i-au extins sfera de influen apoi. Etruscii tiau totui cum
dar urmrea i în peninsul. Distrugerea s se bucure i de viaa pmân-
i scopuri flotei etrusce la Cumae în teasc, organizând banchete i
politice comune, 474 Î.Hr. a marcat sfâritul petreceri somptuoase, cu muzi-

în sec. VII-VI etruscilor ca for politic c i întreceri sportive. Scriitorii


î.Hr., etruscii s-au i a permis Romei s îi greci i romani au remarcat mo-
extins pornind înceap ascensiunea. ralitatea îndoielnic a vecinilor

din centrul lor, dar admirau realizrile lor


Fresc etrusc din Tomba dei Leopardi, Tarquinia,
înfiând servitori i muzicieni, prima jumtate
a sec. Vî.Hr.
civilizaiei

lor,
" Statueta unui
haruspex, sec. IV-III î.Hr.
culturale.

începând cu sec. VII î.Hr. |


Apar orae-stat în Etruria începând cu sec. VI î.Hr. |
Expansiunea în sudul Peninsulei Italice Cea 510 î.Hr. |
Porsenna recucerete Roma

Sec. VII î.Hr. Etruscii colonizeaz Peninsula Italic Cea 650 î.Hr. înfiinarea Romei 510 î.Hr. Tarquinius fuge din Roma
36
Secolele VlI-IÎ.Hr. Etruscii: de la Liga oraelor la Imperiul Roman 109

Etruscii sub dominaia roman


Pe msur ce Roma devenea tot mai puternic, oraele etrusce îi
pierdeau autonomia i etruscii au fost constrâni s devin aliai.
Ei erau considerai ceteni romani, lipsii îns de dreptul la vot.
în cele din urm au fost complet integrai în imperiu.

La început, Roma era doar 500 î.Hr. a marcat sfâritul


o parte a lumii etrusce, fiind monarhiei etrusce i în
condus de dinastia Tarquinilor. celelalte orae.
Când etruscii au fost alungai în sec. V, localitile etrusce au
de romani în anul 510 î.Hr., fost atacate simultan de celi ©
regele etrusc Porsenna © i de romanii care se extindeau
din Camars (oraul Chiusi mereu. Conflictele dintre Roma
de astzi), care este frecvent i Tarquinia, principalul ora
Car de lupt etrusc gsit la Castro
menionat de cronicari antici, din Liga celor dousprezece, au

a asediat i a cucerit oraul. afectat pe rând, în 353 î.Hr. toate Zonele din jurul oraelor au fost

Eforturile sale au fost îns aezrile din Etruria. Oraul-stat drastic depopulate din cauza

Roma i invaziilor violente,


inutile, întrucât

a devenit o republic. Revolta


etrusc Caere a fost rapid cucerit

i populaia sa a fost asimilat


U Statueta unui rzboinic etrusc,
sec. IV î.Hr.
jafurilor

iar muli rani etrusci au srcit,


popular împotriva familiilor de ctre romani. Locuitorii devenind sclavi. Decderea
patriciene bogate în jurul anului au devenit „aliai", ceteni acelai statut. între 310 i 283, social a teritoriilor etrusce i-a

romani deinând ultima coaliie militar etrusc determinat pe fraii Gracchi s o


o
toate privilegiile, mai O, &, © a suferit înfrângere dup fac reforme sociale în sec. II î.Hr.
a.
ir
puin dreptul la vot. înfrângere în faa romanilor Apoi Marius a format o armat de
Urmând acest model, lâng Lacul Vadimonian. voluntari din rândurile etruscilor

romanii au subjugat în acest mod a fost distrus sraci în 87 î.Hr. Rzbunarea


toate oraele etrusce i total autonomia etrusc. rivalului acestuia, Sylla, a lovit

aezrile din Peninsula Declinul economic i cultural a greu Etruria. în timpul domniei

Italic, integrându-le urmat cderii politice, iar oraele împratului Augustus, teritoriul

în imperiul lor. Astfel, etrusce aflate sub dominaie etrusc a fost complet încorporat

oraele Veii (396), roman au fost afectate puternic în Imperiul Roman, devenind
Nepete (386) i Sutrium de atacul galilor în 225 î.Hr. i Regio VII, ceea ce însemna

(383), care fuseser apoi de înaintarea cartaginezilor c cetenii aveau în sfârit


Cucerirea Romei de ctre Porsenna în 51 î.Hr deja cucerite, au primit condui de Hannibal în 218-207. drept de vot.

? ^-.AJ

vMf** !

/
M ^
6 V
Lupta între etrusci i celi, detaliu de pe o urn datând din sec. II î.Hr. Osta etrusc cu scut dreptunghiular

începând cu 353 î.Hr. |


Conflicte între Roma i oraele etrusce 225-207 î.Hr. |
Distrugeri provocate de gali i de campania lui Hannibal

474 î.Hr. Etruscii pierd btlia maritim de la Cumae / Ascensiunea Romei 310-283 î.Hr. Etruscii sunt înfrâni de romani lâng Lacul Vadimonian
37
no Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Roma: Republica - de la origine


LA DECLIN 753-82 î.hr.

Prima imagine a Romei despre sine a fost extras din mitul fondrii sale sub form
de republic o. Ascensiunea ei s-a bazat pe declinul politic al etruscilor i asimilarea
acestora. Roma s-a extins mai întâi în întreaga Peninsul Italic, obinând apoi he-
X
-6
o
gemonia asupra regiunii mediteraneene i a Orientului Apropiat. Cei doi stâlpi ai
politicii romane erau: pe plan intern structura sa de republic i pe plan extern ex-

pansiunea teritorial. Strategia intern a euat din cauza frmântrilor sociale care

Enea aduce jertfe Penailor, care l-au însoit


au fcut posibil ascensiunea dictatorilor militari, de la Marius la Iuliu Cezar. Politica
încltoria de la Troia la Roma extern a fost îns esenial, Roma reuind s îi extind sfera de influen.

Mit, fondare i perioada timpurie


Mitul fondrii sale i-a servit Romei pentru formarea propriei imagini i a identitii sale
ca stat. Lupta pentru obinerea puterii militare a creat inegalitate între clasele superioare
(patricienii) i cele inferioare (plebeii).

fost iniial colonie

etrusc în jurul anului


650 î.Hr., sau chiar Reconstituire a Capitoliului, cu templul lui Jupiter
i Forul roman, sfâritul sec. II î.Hr.
mult mai târziu, în

575 î.Hr. Ea a fost condus o Roma, la fel ca i oraele greceti,


perioad de ctre regii etrusci din a trecut prin mai multe frmântri
familia Tarquinilor, care au fost sociale, atunci când fermierii i
îns înlturai dup înfrângerea ranii au srcit i au intrat în
Romulus i Remus decid Reconstituire a Forumului roman etruscilor de la Cumae, în 474 sclavie din cauza unor crize ale
aezarea Romei citind imediat dup terminarea sa, gravur î.Hr. înc din timpul monarhiei agriculturii i a suprapopulrii.
zborul psrilor în lemn, cea 1 880
a aprut împrirea societii
Pentru nici un alt mare imperiu natere Roma. Potrivit tradiiei între „clrei" (cavaleri), din
al lumii mitul propriei creaii nu Romulus €> este considerat a care au provenit familiile de
a jucat un rol atât de important fi i primul rege al
fondatorul patricieni i masele (plebei)
ca pentru Roma. Romanii erau Romei, data menionat fiind care alctuiau gradele militare
descendenii eroului troian Enea, 21 aprilie 753 î.Hr. inferioare. Comandantul suprem
care, potrivit Eneidei lui Virgiliu, Roma a avut în total apte al armatei (praetor maximus)
a debarcat în Italia i a fondat regi, a cror succesiune lua hotrârile cu privire la
Romulus i Remus
Alba Longa, oraul din care va lua a fost încheiat de posturile de conducere,
Tarquinius Superbus,
Romulus i Remus au fost ge-
acordându-le exclusiv
menii lui Rhea Silvia i Morte,
detronat în 510 Î.Hr. patricienilor. Odat
zeul rzboiului. Ei aufost aban-
Cderea acestuia s-a cu preluarea tacticii

datorat, printre altele, i falangelor greceti,


donai pe malul rului Tibru i
alptai de o lupoaic, aceasta
rpirii Lucreiei ©, soia gradele inferioare din
devenind ulterior simbolul Ro-
nobilului Collatinus, armat au devenit tot
mei. Romulus i-a ucis în cele
de ctre fiul regelui. mai importante. Istoria

Nepotul lui Collatinus, O Bustul lui Romei este profund


din urm fratele, pentru c
Iunius Brutus acesta srise peste primele zi-
Iunius Brutus ©, a fost marcat de competiia
probabil iniiatorul reformelor dintre patricieni i plebei. Ei se
duri ale Romei, care trebuiau s
fie inexpugnabile.
care au favorizat apariia luptau pentru poziiile militare
Rpirea Lucreiei de ctre fiul lui
sus: Lupoaica de pe Capitoliu,
consulatului. de conducere, care deschideau
Tarqinius Superbus, Tarquin i sculptur etrusc, 500 î.Hr.
Lucreia, pictur de Tintoretto, 1 559 în realitate, Roma ©, O, O a accesul spre politic. La început,

Cea 650 î.Hr. Fondarea Romei de ctre


|
etrusci 509 î.Hr. |
înfiinarea Republicii Romane Cea 450 î.Hr. |
Legile celor Dousprezece Table
g 21 aprilie 753 î.Hr.
|
Fondarea mitic a Romei 510 î.Hr. Detronarea lui Tarquinius Superbus începând cu 470 î.Hr. I Lupte interne pentru putere
753-82 î.Hr. Roma: Republica - de la origine la declin m

Lupta pentru constituirea Republicii


Primele legi ale Romei i sistemul de conducere cu doi consuli urmreau s restabileasc
fragilul echilibru între patricieni i plebei.
Primul cod roman de (magistraii), aristocratice

legi, cunoscut drept „Cele (Senatul) i democratice


Dousprezece Table", a fost (adunarea poporului).
redactat în jurul anului 450 Î.Hr., Lupta pentru drepturi egale a
sub presiunea exercitat de plebei. început în 367 î.Hr. cu alegerea €>

Acesta a constituit fundamentul a doi consuli, în mod ideal unul


legii romane pân la apariia patrician i unul plebeu. Acestora
primilor împrai, garantând, li se altura i un praetor („cel care
printre altele, egalitatea în faa merge înainte"), în calitate de Senatori alturi de fiul unui senator sau

legii a patricienilor i a plebeilor judector suprem al curii civile filozof, fragment de sarcofag

«D. Lupta de clas s-a încheiat i de „arbitru". Pe toat durata i-a afirmat hegemonia din
abia în 300 î.Hr., când plebeii vestul Europei pân în Grecia
Forul roman: vedere a templului lui
i Orientul Apropiat. Ultima
au câtigat accesul la posturile
Saturn, ridicat în 498 Î.Hr.
superioare în stat (magistrai) i la ameninare serioas împotriva
cele clerice, putând deveni preoi. sa a constituit-o expediia

Sistemul politic al noii nereuit a cartaginezilor


Republici avea ca scop crearea condui de Hannibal între
unui echilibru politic între anii 218-201 î.Hr., înfrâni de

patricieni i plebei. Senatul ©, ctre romani sub conducerea


corpul suprem de magistrai, lui Publius Cornelius Scipio în

a trebuit s accepte plebei btlia de la Zama (202 î.Hr.).

printre membrii si. El a rmas El Dinar înfiând un alegtor Graie armatei © bine echipate
depunându-i votul
totui controlat de patricieni, i disciplinate, a coloniilor sale
în vreme ce plebeii au primit existenei Republicii, mandatul i a practicii de a acorda cetenia
importanta funcie de „tribuni consulilor a fost de câte un an. în roman sau de a realiza aliane
ai poporului", putând astfel s caz de rzboi, ei erau de asemenea permanente cu inamicii învini,
reprezinte drepturile acestuia comandani supremi ai forelor Roma a putut s acorde atenie,
i s aib propria lor adunare. armate, cât vreme nu exista la fel ca i Atena în sec. V-IV î.Hr.,
Roma avea acum o structur un dictator. Acest sistem cu doi dezvoltrii libertii interne
Uîl Osta roman, litografie în culori,

cea 1860 mixt, cu elemente monarhice consuli a fost pstrat i în timpul i expansiunii teritoriale externe.
imperiului.

Dup restaurarea stabilitii


interne, ameninate de atacul
galilor © din 387 î.Hr., Roma
i-a început expansiunea
devenind imperiu mondial
în sec. III II î.Hr. Odat cu
înfrângerea etruscilor i victoria
asupra samniilor din centrul
Peninsulei Italice, romanii au
preluat controlul întregii Italii i
s-au fcut remarcai în regiunea
Mrii Mediterane, opunându-se
puterilor maritime reprezentate
Cucerirea i jefuirea Romei de ctre
de Sicilia i Cartagina. Purtând
galii condui de Brennus, 387 î.Hr.,
Romulus împarte populaia în patricieni i plebei, gravur în lemn, sec. XIX numeroase rzboaie, Roma gravur în lemn, sec. XIX

367 î.Hr. |
Constituirea consulilor începând cu sec. III î.Hr. |
Expansiunea roman în regiunea Mrii Mediterane

387 î.Hr. I Atacul galilor de origine celt 300 î.Hr. I Plebeii primesc acces la funcii înalte în stat i preoie 218-201 î.Hr. Campania unui Hannibal împotriva Romei
|
39
112 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Criza Republicii
Puterea statului a crescut rapid, mrind i inegalitile sociale din Roma. Atunci când Senatul
a respins cu brutalitate reforma agrar propus de fraii Gracchi, criza general sa agravat i
frmântrile sociale ameninau s distrug structurile politice ale Republicii.

generaie dup generaie consuli si în ciocnirile amintind de


i generali, erau foarte respectate un rzboi civil între plebei i
i acumulaser bogii © în urma trupele Senatului. Fratele su mai
campaniilor militare i przilor de mic, Gaius Gracchus a preluat
rzboi. Ei stpâneau oraul prin programul de reform i a propus
reeaua clientelar. crearea unei colonii pentru plebei
Tributul pltit de populaiile în provinciile imperiului. Tot el a

învinse i de ctre aliai a adus provocat o criz naional când a


Romei cantiti enorme de bani promis cetenie deplin aliailor
Lupta dintre cimbri i romanii condui
i metale preioase. Romei. Noile încercri de
de Marius, în nordul Italiei, lâng
Scandalurile de revolt au fost înbuite Vercelli.în 101 î.Hr.

corupie, în special
•'#<"Vm de Senat i patricieni,
în administraia care l-au silit pe Gaius P. Cornelius Scipio

provinciilor, s se sinucid. Africanus cel Btrân

au destabilizat Confruntrile Publius Cornelius Scipio Africa-


Moartea lui Tiberius Gracchus în Republica. Luptele au slbit puterea nus cel Btrân (cea 235-183 iHr.),
132 Î.Hr., gravur în metal datând
din sec. XIX sociale dintre Senatullui ia cel mai de seam general roman
marii proprietari EI Efigia regelui
consulilor, care înainte de luliu Cezar, a luptat
Numidiei, lugurta,
începând cu sec. II î.Hr., latifundiari i pe o moned susinuser mereu împotriva generalului cartaginez
Roma devenise un imperiu plebeii sraci din orae ameninau interesele patricienilor în Hannibal S-a aflat la comanda
mondial, care se baza totui din nou linitea Romei. detrimentul plebeilor. Fora trupelor romane din Peninsula
pe tradiiile culturale ale altor în 133 î.Hr., tribunul roman Romei s-a fcut simit în aceast Iberic, în calitate de proconsul.
popoare. La început, a fost Tiberius Gracchus © a provocat situaie, provocat mai ales de Din 210 î. Hr. pân în anul 206
puternic influenat de civilizaia Senatul prin programul de ameninrile externe, precum i-a alungat pe cartaginezi i în
greac O, iar mai târziu de cea reform agrar propus pentru rzboiul împotriva regelui 204 a debarcat în nordul Africii,

elenistic i de aspectele sale a facilita o redistribuire mai lugurta © al Numidiei unde l-a învins pe Hannibal la

orientale. Marile familii de echitabil a pmânturilor. Muli (111-105 î.Hr.) i de atacurile Zama în 202. El a participat de

patricieni, precum Fabienii, patricieni s-au opus i Tiberius a triburilor germanice de asemenea în rzboaiele Romei
Iulio-Claudienii i Scipionii, din fost ucis © în anul 132, împreun cimbri © i teutoni în nordul împotriva lui Antioh III al Siriei
rândurile crora se ridicaser cu majoritatea susintorilor Peninsulei Italice (113-101 Î.Hr.).

Templul lui Hercule din Forumul roman, construit Festin roman în casa unui cetean bogat Gracchus, tribun al poporului, gravur în lemn din 1873,
în sec. II î.Hr. din Pompeii scen dintr-o pies de Adolf von Wilbrandt

1 33 î.Hr. Propunerile de reform agrar ale lui Tiberius Gracchus 1 1 1 -1 05 î.Hr. Rzboiul împotriva lui lugurta 1 07 î.Hr. Marius devine consul
începând cu 1 33 î.Hr. Intensificarea tensiunilor dintre patricieni i plebei 1 32 î.Hr. Moartea lui Tiberius 1 1 3-1 01 î.Hr. Conflictele cu cimbrii i teutonii
40
753-82 î.Hr. Roma: Republica - de la origine la declin 113

Rzboiul civil

Conflictul politic dintre generalii Gaius Marius i Lucius Cornelius Sylla a dat natere unui rzboi
civil care a divizat statul roman. Dup guvernarea lui Marius i Cinna, Sylla a înfiinat un regim
dictatorial care a dus la destrmarea Republicii.

în 107 î.Hr., Senatul 1-a însrcinat comandantul de trupe Lucius patricienilor i a Senatului,
pe ambiiosul general Gaius Cornelius Sylla ©, care îi în 82 î.Hr., Sylla a preluat

Marius © s apere Roma de câtigase porecla de „Felix", controlul în Roma ca dictator


inamicii externi. El 1-a învins norocosul, pentru succesele i „a restituit puterea statului i
i triburile
pe regele Iugurta obinute. El a fost ales consul în Senatului". Perioada urmtoare
germanice care ameninau Roma 88 î.Hr., dar Senatul 1-a eliberat a fost una de persecuie brutal a
dinspre nord. în acelai timp, din funcia de comandant rivalilor si. Din ordinul lui Sylla,

el aspira s intre în politic, susintorii lui i Cinna


Marius
beneficiind de susinerea au fost vânai i ucii, împreun
trupelor sale. A devenit consul cu familiile lor („proscripii").
de mai multe ori. Marius s-a în 81-80, Sylla a rescris

constituia, acordând mai Marius exilat de Sylla în Cartagina


ia
dedicat cauzei plebeilor
în 87 Î.Hr.
format un corp de armat de
voluntari în care puteau intra Descriere a
plebeii sraci având o emblem
Prescripiilor:
simpl, vulturul roman. Dup
încheierea serviciului militar, „Sylla s-a dedat acum

aceti voluntari primeau pmânt, mcelului, i crime ar numr


putând crea în provincii colonii
sau limite se produceau în tot

de plebei i ostai. oraul. Muli au fost ucii din


El Lucius Cornelius Sylla, vendete personale, i dei cei
Senatul dezbtea reforma
bust de marmur, cea 50-40 î.Hr.
agrar când aliaii s-au ridicat care au acionat nu aveau nici

împotriva Romei. Ei au renunat suprem al armatei în rzboiul o legtur cu Sylla, acesta le-a

dat acordul doar pentru a-i


la lupta dus între 91-89 î.Hr. împotriva lui Mitridate VI din

doar când li s-a acordat cetenie Pont, cedând-o lui Marius. Sylla rsplti susintorii."

roman deplin. în timpul s-a îndreptat spre Roma cu


acestui conflict s-a remarcat trupele sale, 1-a exilat pe Marius Fragment din Vieile paralele
Kil Generalul Gaius Marius,
© în Africa i i-a reluat postul bust de marmur, cea 90 Î.Hr.
de Plutarh

de comandant suprem. Pentru


prima dat se întâmpla ca un mult putere Senatului i
comandant militar s îi impun

M
limitând atribuiile tribunilor.

voina prin for i astfel a Funcionarii de stat i tribunalele


a
început rzboiul civil. au primit noi puteri i jurisdicii.
f^M^r** Imediat dup ce Sylla a plecat
s lupte împotriva lui Mitridate
De asemenea, 120 000 de soldai
veterani au primit pmânt în
*

©, Lucius Cornelius Cinna ©


4 JQ: (consul între 87-84 î.Hr.), aliat al
Peninsula Italic. în 79
Sylla a demisionat de
î.Hr.,

bunvoie
i s-a retras la ar, murind
&f A Marius, a venit cu propria sa

1 X lui

W
._ . .M\ armat la Roma pentru a prelua la puin timp dup aceea.
f
^mr* jHÎ^V-^^UH^Hh^*^^* puterea. Cinna a ocupat oraul în Modificrile aduse de el

i a domnit ca dictator pân la romane nu i-au


H %jk^gB|
86
asasinarea sa de ctre propriile
constituiei
supravieuit, dar conflictul

%4&*m •
trupe rsculate în 84. Sylla s-a dintre el i generalul Marius
întors în anul urmtor, câtigând a servit ca precedent pentru
Victoria lui Sylla asupra armatei Cinna, scen din drama lui Pierre

lui Mitridate VI în 86 î.Hr. de partea sa o mare parte a dictaturile ulterioare. Corneille, 1 640

88 î.Hr. Rzboiul civil dintre Sylla i Marius 82 î.Hr. începutul dictaturii lui Sylla 79 î.Hr. Retragerea lui Sylla

89 î.Hr. Aliaii Romei primesc drept de vot 86-84 î.Hr. Dictatura lui Cornelius Cinna 81 -80 î.Hr. Modificarea constituiei
41
De la
Imperiul
Regat la Republic
Roman
Expansiunea în regiunea Mrii
753-sec. III Î.Hr. Mediterane în sec. III— II î.Hr.
264-241 î.Hr.: Primul
Rzboi Punic ©
pentru
controlul Siciliei se
termin cu înfrângerea
Cartaginei. Romanii
câtig supremaia în
vestul Mrii Mediterane.

începând cu 264 î.Hr.:

Odat cu ascensiunea
753 î.Hr.: Fondarea Romei O conform mitului lui Romulus i Remus © Romei de la ora-stat la
putere mondial i cu ne-
cea 650 î.Hr.: Roma ia natere 510-509 î.Hr.: Ultimul rege etrusc este numratele rzboaie pur-
din mai multe aezri etrusce situate detronat. Aristocraia (patricienii) preiau tate pe teritoriu strin, se 227-225 î.Hr.: Crearea provinciilor

între dealurile Palatin, Capitoliu, putereai formeaz Senatul, la natere remarc anumii generali care amenin (Sicilia, Sardinia i Corsica) presupune
Republica Roman. echilibrul dintre poziiile supreme din
Quirinal i Esquilin. trimiterea unor administratori care
domeniul politic i cel militar. Przile scap de sub controlul Romei.
650-510 î.Hr.: Domnia regilor etrusci bogate de rzboi i aprecierea public Magistraii domnesc uneori ca nite
Romulus, Numa Pompilius, Tullus 494 î.Hr.: Crearea funciei de tribun transform arta rzboiului într-o afacere regi i dispun de bogiile locale
Hostilus, Ancus Marcius, Tarquinius i a adunrii poporului (plebeilor). atractiv i aductoare de profit. dup bunul lor plac.
Priscus, Servius Tullius i Tarquinius
Superbus.

493-387 î.Hr.: Roma îi


lrgete sfera de influen
înspre centrul Peninsulei
Italice i cucerete oraul
etrusc Veii © (396),
punând capt supremaiei
etrusce.

470 î.Hr.: Izbucnete lupta


de clas între patricieni i
plebeii lipsii de drepturi 218-201 î.Hr.: In al Doilea Rzboi Punic, 215-205, 200-196 î.Hr.: Roma se
politice.
Scipio Africanul © cucerete Peninsula confrunt cu Filip V al Macedoniei ©
Iberic i teritorii din nordul Africii. în cele dou rzboaie macedonene.
450 î.Hr.: Este redactat Acesta fusese aliatul lui Hannibal
primul cod roman de legi, înc din timpul celui de-al Doilea
al celor dousprezece Rzboi Punic. Romanii alung pe îi

table.
macedoneni din Grecia i proclam
emanciparea grecilor în 196 î.Hr.
1 8 iulie 387 î.Hr.: Galii atac O 367-366 î.Hr.: Echilibrul politic între
Roma dup lupta de la Allia, oprind plebei i patricieni este garantat 1 72-1 68 î.Hr.: Imperiul Roman

expansiunea acesteia. prin crearea consulilor i acordarea anexeaz Macedonia în urma celui
accesului plebeilor la aceast funcie. de-al Treilea Rzboi Macedonean.

343-290 î.Hr.:Prin numeroase


rzboaie împotriva damniilor, etruscilor
i latinilor, Roma devine nucleul puterii
în centrul Peninsulei Italice.

149-146 î.Hr.: Roma învinge


Cartagina © în cel de-al Treilea Rzboi
Punic i
o distruge împreun cu
Corintul <B> Sunt create provinciile
.

Africa de Nord i Macedonia.

31 2 î.Hr.: Primul apeduct din Roma, 287 î.Hr.: Sfâritul luptei de clas. 133 î.Hr.: Roma primete Regatul
Aqua Appia © , este construit pentru Toate hotrârile adunrii plebeilor dinPergam <D i înfiineaz
a furniza ap proaspt oraului. sunt obligatorii. Provincia Asia.
753î.Hr.-sec.IVd.Hr.
Criza Republicii romane
din sec. II— I î.Hr.

133 î.Hr.: Tribunul Tiberius Gracchus 1 23-1 22 î.Hr.: Senatul se opune 1 3-1 01 î.Hr.: Cimbrii ©i teu-
preseaz Senatul prin solicitrile sale pentru prima dat unui cetean roman, tonii fac incursiuni armate dincolo
fcute cu susinerea adunrii plebeilor. Gaius Gracchus, fcând uz de legea de graniele Imperiului Roman.
El amenin astfel monopolul politic al de urgen. Acesta se sinucide i muli
oligarhilor din Senat. Moartea sa împarte dintre susintorii si sunt omorâi. 1 05 î.Hr.: Dup apte ani

Senatul în optimates i populares. Oponenii declar c


au drepturi de lupte, generalul Marius
absolute, periclitând astfel constituia. reuete s
înving pe regele
îl

Numidiei, lugurta.

88-81 î.Hr.: Sylla conduce 87 î.Hr.: Marius revine pentru a


trupele romane în lupta
riposta împotriva susintorilor lui
91 -88 î.Hr.: In cadrul „rzbo- împotriva lui Mitridate VI
Sylla, în timp ce acesta se îndrepta
iului social", o confederaie din Pont în Primul Rzboi spre rzboiul cu Mitridate.
lupt pentru dreptul locuitorilor Mitridatic.
si de a fi ceteni ai Romei.
Abia în anul 21 2, în timpul 88 î.Hr.: Graie reformelor lui Marius, 86 î.Hr.: în absena lui Sylla,
domniei împratului Caracalla generalul Sylla ©
îi creeaz o armat. Lucius Cornelius Cinna
© se va acorda drept de
, Sub presiunile venite din partea lui Marius instaureaz un regim brutal la

cetenie tuturor locuitorilor i a susintorilor acestuia, Senatul îl Roma. Sylla este declarat inamic
Imperiului Roman. destituie pe Sylla din funcia de consul, al statului, iar Marius moare.
acordând-o lui Marius. Rzboiul civil se
declaneaz când Sylla pornete asupra 83-82 Î.Hr.: Sylla se îndreapt
Romei cu armata sa, alung pe Marius îl
spre Roma cu armata sa i
i îi reia postul de consul a mai cere fr mercenarii lui Pompei. Prin legea
acordul Senatului. Aceast uzurpare
strii de urgen, Sylla se impune
dezvluie militarizarea Republicii Romane ca dictator. Contrar tradiiei
din acea perioad.
Republicii, el nu accept o limit
de timp a mandatului su, stabilind
79 î.Hr.: Sylla se retrage de la putere.
astfel un precedent pentru
dictatura lui luliu Cezar i punând
74-73 Î.Hr.: Al Doilea Rzboi Mitridatic.
bazele monarhiei de durat. Sylla îi

elimin pe toi cei care i se opun.

73-71 î.Hr.: Soldatul trac Spartacus © , devenit prizonier al romanilor,


unific aproximativ 70 000 de
traverseaz Italia, înainte
sclavi i
ca rscoala sa, care începuse în amfiteatrul de la Capua, fie înbuit s
de trupele romane conduse de Crassus.

58-51 î.Hr.: Cezar îi infrânge pe gali ©


i devine cel mai puternic personaj
din ImperiulRoman. Triumviratul se
60 î.Hr.: luliu Cezar®, Pompei destram. Pompei devine purttorul
i Crassus împart puterea de cuvânt al Senatului i al intereselor
în cadrul primului triumvirat. Republicii.
Constituia Republicii este
anulat. Istoricii consider 53 î.Hr.: Dup moartea lui Crassus,
c acest moment marcheaz Pompei i Cezar se lupt pentru putere.
începutul declinului Republicii.
(Asinus Pollio: „Res publica 1 ianuarie 49 î.Hr.: Cezar
amissa") traverseaz râul Rubicon
50-49 î.Hr.: Susintorii lui Pompei
cu armata sa, declanând
încearc s
opreasc pe Cezar
îl s un rzboi civil împotriva lui
obin funcia de consul.
Pompei i a Senatului.
6 aprilie 46 î.Hr.: Cezar câtig
btlia de la Thapsus. 1 5 martie 44 î.Hr.: Cezar este
Februarie 44 î.Hr.: Cezar este ales asasinat de mai muli senatori
1 7 martie 45 î.Hr.: Ultimii republicani consul i, dup ce primise deja putere care îl considerau dumanul
sunt înfrâni de ctre Cezar în lupta de deplin de câteva ori, devine dictator idealurilor republicane.

la Munda. pe via.
(^ .' i

43 î.Hr.: Antoniu, Lepidus i Octavian 36 î.Hr.: Dup lupta de la Naulochos,


formeaz al doilea triumvirat împotriva Lepidus este înlturat din triumvirat.
fl
ucigailor lui Cezar, împrindu-i sfe- Antoniu i Octavian intr în conflict.
rele de influen i provinciile între ei i Antoniu se cstorete cu
eliminându-i adversarii interni ©. Cleopatra VII ©
i domnete în Egipt
ca faraon.
42 î.Hr.: Triumviratul îi învinge pe
Cassius i Brutus la Philippi.
Principatul:
sec. I î.Hr.-sec. III d.Hr.

1 04-1 01 î.Hr.: Contrar prevederilor constituiei, Marius © este 27 î.Hr.: Octavian transfer
ales consul de reform militar, el
cinci ori succesiv. Printr-o autoritatea sa Senatului
înlocuiete serviciul militar obligatoriu cu o armat de soldai i populaiei din Roma,
de profesie, creând astfel o relaie de dependen strâns între refcând astfel Republica
acetia i generali. Roman. Senatul îi

red benevol cele mai


1 1 1 -1 05 î.Hr„: Marius îl învinge în Africa pe lugurta. importante atribuii i
prerogative. Octavian
102 î.Hr.: Soldaii romani condui înfiineaz o monarhie,
de Marius inving pe teutoni în lupta
îi Principatul, în cadrul legal
de la Aquae Sextiae. al Republicii i îi ia titlul

onorific de „Augustus".
101 î.Hr.: Cimbrii © sunt i ei înfrâni de romani în btlia
de la Vercellae ©.

68-69 Anul celor patru împrai:


d.Hr.: 70 d.Hr.: Rzboiul din ludeea se
Senatul susine pe Galba, care pare
îl încheie cu distrugerea oraului
capabil de a conduce, dar nu reuete s Ierusalim i a templului de ctre
obin acordul armatei. Dintre generalii armatele lui Titus ©
proclamai împrai de mai multe legiuni,
Vespasian ©
este cel care câtig, fiind
96: Epoca flavian se încheie
cu uciderea lui Domiian.
sprijinit de legiunile din Orient.

1 06: împratul Traian cucerete

toat Peninsula Balcanic pân


la Dunre, precum i teritoriile

din Orientul Apropiat pân


la Golful Persic. Regatul
nabateenilor din Petra este i el
70 î.Hr.: Consulatul lui 64 î.Hr.: Roma ocup cucerit, iar Imperiul Roman atinge
Pompei i Crassus. Imperiul Seleucid din astfel dimensiunile maxime.
Constituia lui Sylla este Siria, inclusiv teritoriul
anulat. Dupexemplul ludeei i Palestinei. cea 1 1 2-1 1 3: Celebrul istoric
lui Alexandru cel Mare, \'3 " Jg* roman Tacit redacteaz Historiae
Pompei îi ia numele (Istorii) în 1 4 cri.

de „Magnus", este adorat 63 î.Hr.: © Mitridate


ca zeu i în provincii se i din Pont este în sfârit 1 32/1 35: Rscoala evreilor
ridic statui © învins. Armenia i din Palestina sub Bar Kochba
AsiaMic intr sub eueaz. Ierusalim devine colonie

EH dominaia roman. roman.

9 august 48 î.Hr.:

Pompei este învins


21 2: împratul Caracalla acord cetenia
de ctre Cezar
roman aproape tuturor locuitorilor
la Pharsalos i fuge
din Imperiu.
în Egipt, unde este
asasinat © din ordinul
lui Ptolemeu XIII.
224: Urmaii ahemenizilor înfiineaz
Imperiul dinastiei Sasanide la grania
de rsrit a Imperiului Roman.

Aprilie 44 î.Hr.: Generalul Marc Antoniu


îi proscrie pe ucigaii lui Cezar, care fug
spre estul imperiului i îi adun adepii
acolo. Victorios la Philippi (42 î.Hr.) asupra
lui Brutus i Cassius, fiul vitreg al lui Cezar,
Octavian, îi cere dreptul la tron. 250-251 împratul Decius cere
:

s se aduc jertfe zeilor romani în


întregul imperiu, declanând astfel
33-30 î.Hr.: Conflictul dintre Marc prima persecuie generalizat i
Antoniu i Octavian August degenereaz sistematic a cretinilor.
în rzboi civil.

2 septembrie 31 î.Hr.: Antoniu este 1 august 30 î.Hr.: Dup ce Octavian 235: Epoca domniei lui Severus este 257-258: împratul Valerian
învinsde ctre Octavian în btlia naval cucerete Alexandria, Egiptul devine urmat de cea a militarilor-împrai, primul ordon i o persecuie a
el

decisiv de la Actium ©
i se sinucide la provincie roman, iar acesta rmâne dintre acetia fiind Maximinus Thrax ©, cretinilor în tot Imperiul, creia
Alexandria. unicul conductor al Imperiului Roman. care nu a fost niciodat la Roma. Gallienus va pune capt în 260.
îi

44
Dominatul:
sec. III-IV

• iiHIUDi; cea 4 d.Hr.: Naterea August 14 Dup moartea


d.Hr.: lui 284: împratul Diocleian
Mi lui lisus Christos în ludeea. Augustus, fiul su adoptiv, Tiberius, descentralizeaz imperiul
îi urmeaz la conducere. prin înfiinarea Dominatului
i tetrarhiei. Autoritatea
9 d.Hr.: înfrângerea Dominatului este de origine
armatei romane conduse 64 d.Hr.: © Incendierea Romei. Pentru divin i absolut.
31 1 :

de toleran
Edictul

de Varus în btlia din a înltura suspiciunile care planau asupra


al lui
Pdurea Teutoburg. sa, împratul Nero acuz pe cretinii din 299: Refuzul cretinilor de
Cucerirea Germaniei Roma de incendiu
îi

i declaneaz prima a lua parte în cultul de stat


Galerius ©
pune capt
este abandonat. Rinul i persecuie a cretinilor © din Imperiul i de a-l adora pe împrat
persecutrii
Dunrea sunt declarate Roman. declaneaz „Marea
cretinilor.
graniele imperiului. persecuie" a cretinilor.

Are loc lupta de la Podul Milvia.


Constantin cel Mare i Licinius,
care se remarc drept succesori
ai tetrarhilor, îi împart imperiul ca

i tetrarhi ©.

313: Edictul de la Milano garanteaz


libertatea religioas a cretinilor.

324: Dup un rzboi civil care a


durat mai muli ani, Constantin cel
Mare rmâne unicul împrat. El
încurajeaz rspândirea i consolidarea
79 d.Hr.: Erupia Vezuviului îngroap © cretinismului ca religie de stat.
oraul Pompeii sub un strat gros de
cenu i lav. Aceasta a permis conser- 325: Convocarea primului conciliu
varea unui numr foarte mare de artefacte ecumenic de la Niceea.
antice ©. în 1 748, oraul a fost redesco-
perit accidental i spturile arheologice
337: Constantin este botezat pe patul
au început imediat dup aceea.
de moarte i devine primul împrat
cretin.
1 66-1 80: Roma lupt împotriva 1 66: Dup rzboaiele cu prii, Imperiul
triburilor germanice aliate în roman este afectat de o epidemie 1 1 mai 330: Constantinopolul ©
de cium. (numit înainte Bizantium) devine
Rzboaiele Marcomane ©. Drept
urmare, germanii se stabilesc
noua capital a Imperiului Roman de
permanent pe teritoriul imperiului.
Rsrit. în ora, se afl atât biserici
1 92: irul de împrai adoptai sfârit
ia
cretine, cât i temple romane.
cu asasinarea lui Commodus.

378: Vizigoii invadeaz Imperiul


193: Lucius Septimius Severus este Roman i îi înving pe romani în lupta
încoronat ca împrat. Vreme de cinci ani de la Adrianopol.
se lupt s îi consolideze poziia, întrucât
legionarii din Siria i Britannia au numit 391 împratul Teodosiu
: I interzice
aliîmprai. Persecuia cretinilor toate cultele pgâne în imperiu i ridic
continu în timpul domniei sale. cretinismul la rang de religie oficial

de stat.

MHT
231 -233: Roma respinge încercrile
de invazie venite din partea noului Imperiu
Persan al Sasanizilor. începând cu anul i
1
4
1
»
MM 1 ^ ^ MP^
224, acetia devin o for de temut i
o ameninare real pentru Roma.

259-260: Regele Sapor I X


4 i

fW: W f '
-

x « Jk^

face prizonier pe Valerian.


îl

Acesta moare în captivitate.


*
270: împratul Aurelian face
1 -

- f
din Sol Invictus zeu de stat.
Ameninrile venite din exterior ^B 1
>
BmWBf
© invadeaz Grecia i ocup Atena, dup ce
îldetermin pe împrat s 41 0: Vizigoii condui de Alaric
fortifice Roma. au cucerit i prdat Peloponesul.
120 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Sfâritul Republicii Romane. Epoca


Romei imperiale 2d.hr. 74 î.hr.-i 9

Rzboiul civil a distrus structura Republicii romane. Preluarea puterii de ctre generalii
Pompei, Cezar © i Antonius a pregtit tranziia ctre o guvernare autocratic a imperi-
X ului care va atinge apogeul în timpul lui Augustus. începuse epoca Romei imperiale. Alte
O
O
dinastii au urmat lui numrat cea a lui Iuliu Cezar i Octavian,
Augustus, printre care s-au
iar împraii proveneau din ce în ce mai des din provincii, i nu din capital. Tetrarhatul lui

Diocleian a reinstaurat o guvernare ferm în ultima perioad a imperiului.

Gaius lulius Caesar (Cezar)

Pompei, Cezar i Crassus


Crearea alianei dintre Pompei i Cezar O cu Crassus, cel mai bogat om din Roma, a marcat
sfâritul Republicii. în lupta pentru putere ce a urmat între Cezar i Pompei, cel dintâi
a ieit învingtor.

Dup ce dictatorul deinea funcia de consul veteranii de rzboi. Pompei,


Sylla a abdicat i alturi de Marcus Crassus i Cezar au împrit puterea
s-a retras din viaa Licinius Crassus, cel mai între 60-59 î-Hr. în cadrul primului

politic în 79 î.Hr., bogat om din Roma. triumvirat i au respins constituia Armuri i arme folosite de armata lui
Cezar în rzboiul galic, 58-51 Î.Hr.
doi dintre susintorii împreun au anulat o Republicii. i-au împrit de
lui au încercat s parte considerabil din asemenea provinciile între ei:
preia puterea. Gnaeus constituia lui Sylla i au Pompei a obinut Spania, Crassus a
Pompeius Magnus © reînfiinat funcia de preluat Siria, iar Cezar Iliria i Galia
fcl Gnaeus Pompe
(Pompei cel Mare), tribun, câtigându-i ©. Când Crassus a fost ucis în lupta
Magnus
pe când era înc astfel popularitatea în împotriva prilor în anul 53 Î.Hr.,

generalul lui Sylla, curase coastele Roma. Dup ce Pompei a cucerit Pompei i Cezar au început btlia
Peninsulei Italice de pirai. Ambiia Europa de Est, pân în Asia Mic, pentru supremaie. Amândoi
sa politic a crescut, aa c în 70 î.Hr. toi se ateptau s devin dictator, depindeau de armatele lor loiale
DI
Asasinarea lui Pompei
tmm dar opoziia Senatului i de puterea financiar. Când
1-a fcut s-i amâne susintorii lui Pompei au încercat regelui egiptean Ptolemeu XIII.
decizia. Pompei i s in pe Cezar departe de Roma,
îl Cezar a intrat în Roma © în 47
Crassus i-au cutat astfel încât s nu poat candida î.Hr. în calitate de conductor unic,
în schimb un aliat din pentru funcia de consul în 49, bucurându-se de popularitate i
puternicul partid al Cezar s-a întors din Galia în fruntea graiindu-i pe cei mai muli dintre
poporului al lui Marius trupelor sale i a trecut Rubiconul oponenii si.
(pag. 113). Acesta s-a ©, îndreptându-se spre [%fl|B
Cezar trece Rubiconul, 49 î.Hr.
dovedit a fi generalul capital. Rzboiul civil
Gaius Iuliu Cezar ©, a izbucnit din nou i
nepotul lui Marius i Pompei a trebuit în
soul fiicei lui Cinna. curând s fug. Cezar
Pentru a-i câtiga pe a ocupat Spania i 1-a
plebei de partea sa, înfrânt definitiv pe

Cezar a forat Senatul Pompei la Pharsalus (în

s aprobe reforme Tesalia). învinsul s-a

ale proprietii i s refugiat în Egipt, unde a


achiziioneze terenuri fost asasinat © imediat Dl
Procesiunea triumfal a lui Cezar pentru coloniti i dup sosire, la ordinul Gaius lulius Caesar (Cezar)

63 î.Hr. Asedierea Ierusalimului 53 î.Hr. Moartea lui Crassus

70 î.Hr. Pompei i Crassus devin consuli 60-59 î.Hr. Primul triumvirat al lui Cezar, Pompei i Crassus 49 î.Hr. Rzboiul civil între Cezar i Pompei
46
74 î.Hr.-i92 d.Hr. Sfâritul Republicii Romane. Epoca Romei imperiale 121

De la Cezar la victoria lui Augustus


Dictatura lui Cezar s-a încheiat odat cu asasinarea sa. Antoniu i Octavian, s-au aliat i au preluat
puterea cu fora. Octavian a devenit în cele din urm singurul conductor.
Bucurându-se de din urm i Galia), iar
susinerea adepi- Lepidus, nordul Africii.

lor i soldailor si, Conflictele lui

Iuliu Cezar © i-a Antoniu cu prii l-au


consolidat poziia i ajutat pe Octavian s îi
i-a înfrânt pe ultimii consolideze poziia la

susintori ai lui El Moned btut Roma. în anul 33 Î.Hr.,

Pompei i de Cezar: „Am venit,

licii
ai Repub-
în Africa, Spania
am vzut, am învins"
a fost ales consul, îm-

preun cu un susintor
m
Marc Antoniu
i pe mare în 46-45 î.Hr. A iniiat de-al su. între timp, Antoniu se
apoi reforme sociale i juridice îndrgostise de Cleopatra, regina
ample în întregul imperiu. A ptolemee din Egipt, care-1 sedu-

refuzat titlul de împrat, sese i pe Cezar. Acest fapt a


dar a devenit dictator 5jW_ constituit pretextul

pe via în anul 44. *"**. «â de care a avut nevoie


Antoniu i Cleopatra dup btlia
Unii senatori care nu Octavian pentru a-1
de la Actium
renunaser la idea- ataca pe Antoniu,

lurile republicane l-au care era cstorit cu o


o
înjunghiat de moarte sora sa. Consulul a
X
pe Cezar ©, în timp ce convins Senatul c Anto-
acesta se îndrepta spre niu dorea s separe Orien-
Senat pe 15 martie tul de restul Imperiului
Marcus Vipsanius Agrippa
(Idele lui Marte), în
Ql Bustul lui
Roman. Lepidus, care a
Octavian, cea 40-50
anul 44 î.Hr. primit ulterior funcia Agrippa © i s distrug flotele
Marc Antoniu ©, unul dintre de mare preot (pontifex maximus) lui Antoniu i ale Cleopatrei
Cleopatra VII
generalii lui Cezar, a cerut exilarea drept recompens, i s-a alturat în 31 î.Hr. la Actium O. în anul
Frumoasa Cleopatra VII, ulti-
ucigailor, care fugiser deja lui Octavian. urmtor, Octavian a ocupat
mul monarh grec al Egiptului
din Roma. Nepotul lui Cezar Graie averii lui Cezar, Octavian Egiptul, unificând astfel pentru
începând cu 51 î.Hr., i-a inut vârst de 19 Octavian a putut s adune o flot enorm, prima dat în istorie imperiul
în ani, <D,
piept co-regentului i fratelui a revendicat tronul i astfel au condus de prietenul su sub un singur conductor.
ei, Ptolemeu XIII, cu ajutorul
aprut primele semne ale unei
Romei t al amantului su, Iuliu lupte pentru putere. Datorit
Cezar. Dupoperioadpetrecu- faptului c Brutus i Cassius,
t la Roma, ea l-a înlturat pe doi dintre ucigaii lui Cezar,
Ptolemeu XIII i l-a desemnat
câtigaser tot estul imperiului
pe fiul lor comun cu Cezar co-
de partea lor, Octavian i Marc
regent, sub numele de Ptolemeu
Antoniu au format o alian
XIV (Cezarion) în 44 Î.Hr. Trei
de convenien. împreun cu
ani mai târziu, în Alexandria a
consulul Marcus Emilius Lepidus,
devenit amanta lui Marc Anto- au format al doilea triumvirat,
niu. Amândoi s-au sinucis când care a durat între anii 43-33 î.Hr.
Octavian a cucerit Alexandria
în 42, i-au învins pe republicani la
în 30 î.Hr., regina otrvindu-se
Philippi i au împrit provinciile
cu venin.
între ei. Antoniu a primit estul
sus: Cleopatra VII, pictur de
(i iniial Galia), Octavian,
Alexandre Cabanei, 1 887
Peninsula Italic i vestul (în cele Asasinarea lui Iuliu Cezar la 15 martie, 44 î.Hr, pictur din 1815

48 î.Hr. Pompei este înfrânt de Cezar 1 5 martie 44 î.Hr. Uciderea lui Cezar 30 î.Hr. Octavian îi învinge pe Antoniu i pe Cleopatra
47 î.Hr. Cezar devine unicul conductor 43-33 î.Hr. Al doilea triumvirat: Octavian, Antoniu i Lepidus
47
122 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Imperiul în timpul lui Augustus a familiei sale i


împratul Augustus a reorganizat statul roman din punct de vedere politic. Reformele sale
au avut succes i statul modernizat a rmas stabil i în timpul succesorilor lui Augustus.

în 27 î.Hr., Senatul i-a conferit gusta, galomanului Caligula (37-41),

învingtorului Octavian titlul pacea care a terorizat Senatul i


X
-6
de augustus © („slvitul") i cel în între- & i-a numit calul consul,
o deprinceps („cel dintâi cetean"). gul imperiu împrat a devenit
o
Trecând prin mai multe funcii, el i încheierea tu- Claudiu (41-54), un
a ajuns în cele din urm imperator turor conflictelor po- ^ regent capabil, în
(„împrat") Cezar Augustus. Era litice, a fost declarat ciuda excentricitii
perceput drept împratul pcii, scopul suprem în sale. Tranziia de Pacea lui Augustus
un salvator care a fost chiar stat i a devenit parte la Republic la un Fragment despre domnia lui Au-
venerat ca zeu. Augustus a iniiat integrant a religiei stat guvernat de un gustus, Eneida, Virgiliu, cartea I:
o reorganizare administrativ a oficiale. Augustus a singur împrat s-a „Atunci cearta aprig i necu-
imperiului, provinciilor i a sis- acceptat numrul mare încheiat dup ce a cernicul rzboi vor înceta, / i
temului de dri. A introdus legi al militarilor de profesie fost cucerit o parte timpurile necrutoare vorfi în-
morale destul de stricte cu privire i a înfiinat o armat din Britania. Nepotul dulcite de pace: / Atunci credin-
la cstorie. A dorit o reînviere a permanent format su adoptiv Nero © a alungat va reînvia, / Focuri-
virtuilor civice romane. Fax au- din 28 legiuni. A (54-68) a domnit cu le vestalelor se vor reaprinde în
continuat de ase- înelepciune i bun- templele sfinte; / Remus i Qui-
menea politica lui tate la început, fiind rinus vor sprijini / Legile drepte
Marius
a-i
i Cezar de
recompensa pe
U Augustus
influenat de
turile
înv-
maestrului su,
i vor pune capt îneltoriei i
constrângerii..."

veterani cu proprieti de stat. filozoful Seneca. în timp a pierdut


sus: Virgiliu însoit de dou muze,
împratul a evitat cu abilitate îns contactul cu realitatea, poate mozaic din casa poetului din
exacerbarea cultului personalitii i datorit admiraiei sale excesive Hadrumetum, Susa, Tunisia

sale. A fcut din funcia sa simbo- pentru greci i pentru propriul


lul puterii centralizate, dar a între- cult. Guvernarea imperiului a fost din aceast cauz. în timp ce
inut mereu cele mai bune relaii preluat de favoriii împratului, provinciile erau devastate de

cu Senatul. Economia Romei i-a iar cretinii © au fost învinovii rscoale, Nero s-a sinucis în 68,
revenit rapid din criza ce fusese de incendiul care a distrus Roma punând astfel capt dinastiei
declanat de rzboiul civil. Epo- în anul 64 i au fost persecutai Iulio-Claudiene.
ca lui Augustus nu a reprezentat

doar o perioad de prosperitate


economic, ci i una de înflorire

a artelor i literaturii.
Dup moartea lui Augustus
în luna august a anului 14 d.Hr.,
nepotul su adoptiv Tiberiu ©
i-a continuat politica. Nu a re-
uit îns s implice i Senatul la
guvernare i, mâhnit de eec, s-a

retras pe insula Capri în 27. Garda


pretorian, corpul de elit care
asigura securitatea personal a

împratului i care avea s devin


ulterior un „stat în stat", a fcut în
acel moment prima tentativ de a
prelua puterea. Dup domnia me- Persecutarea cretinilor dup incendierea Romei în anul 64 Î.Hr.

27 î.Hr. -14 d.Hr. înflorire economic i cultural 14-37 d.Hr. Domnia lui Tiberiu 41-54 d.Hr. Domnia lui Claudiu

o 27 î.Hr. începutul epocii imperiale / Octavian primete titlul onorific de „Augustus" 1 9 august 1 4 d.Hr. Moartea lui Augustus 37-41 d.Hr. Domnia lui Caligula
74 Î.Hr.-i92 d.Hr. Sfâritul Republicii Romane. Epoca Romei imperiale 123

Dinastia Flavian i împraii adoptai


Dinastia Flavian a consolidat Imperiul Roman, iar împraii adoptai l-au extins,
aducându-1 la apogeu.

Domitian, bust Colosseumul din Roma, a crui construcie a început Traian ine un discurs în faa soldailor
de marmur întimpul lui Vespasian, 72 î.Hr. si, detaliu de pe Columna lui Traian

în anul 69 î.Hr., în vidul de putere domniei urmaului su, Titus <D Traian © (98-117) ,
proclamat opti- Marc Aureliu
aprut dup moartea lui Nero, (79-81), oraele Pompeii i Hercu- musprinceps de ctre Senat, a câtigat

patru împrai râvneau lane au fost distruse de rzboaiele împotriva dacilor i pr-
la tron. Vespasian ©, erupia Vezuviului ©. ilor, aducând Imperiul la dimensi-
guvernatorul Iudeei Dinastia Flavian unile sale maxime.
i fondatorul a luat sfârit prin Perioadele sub conducerea
dinastiei Flaviene, uciderea fratelui i lui Adrian (117-138), un general o
o
a ieit învingtor. succesorului lui Titus, care admira civilizaia greac i o-
X
El a îmbuntit Domitian © (81-96). a panicului Antoninus Pius
administrarea El Efigia Astfel a început 138-161) sunt considerate a
Vespasian pe o
economic, eliminând moned perioada „împ- fi epoca de aur a Imperiului
deficitul existent railor adoptai", Roman. Influenai
i a mrit impozitele. Taxa în care fiecare împrat îl fi de stoicism,
sa pe sistemul de scurgere a adopta pe succesorul ambii doreau
Zid de aprare între Solawaybusen
devenit cunoscut prin fraza su cel mai capabil. s guverneze un i râului Tyne ridicat în timpul
gura
Pecunia non olet („banii nu au Aceast epoc este imperiu multietnic împratului Adrian, 1 22 d.Hr.

miros"). El a început construcia considerat a fi cea i multicultural.


Colosseumului © la Roma, a mai blând din întreaga Au dus o politic extern Stoicismul grec
Titus
reorganizat armata i a strâns istorie a Imperiului Roman defensiv, care a declanat Stoicismul grec a devenit po-
legturile dintre colonii prin Statul de drept era în siguran i au o consolidare a granielor, cum a pular în Roma în timpul sec. II
acordarea ceteniei. în timpul fost înfiinate societi de caritate. fost de exemplu ridicarea zidului d.Hr. Stoicii promovau modes-
lui Adrian © în Britania. Marc tia i îndeplinirea contiincioa-
Aureliu© (161-180), caracterizat s a propriilor îndatoriri. Prin-
ca „filozoful de pe tronul de tre scopurile supreme urmrite
împrat", dorea s pstreze de ei se numrau linitea interi-
pacea, dar a fost nevoit s duc oar, „calmul stoic", dreptatea,

rzboaie de aprare a granielor o via în acord cu natura sau


imperiului. Conflictele au avut raiunea, omenia. Statul ideal
loc în principal cu marcomanii al stoicilor cuprindea întreaga
i cu quadi. Marc nu a urmat lume i se baza pe egalitatea tu-
tradiia adopiei, numindu-1 turor oamenilor în faa raiunii
succesor pe fiul su Commodus divine. Adrian, Antoninus Pius
(180-192). Dup moartea acestuia i Marc Aureliu au fost cu toii
din urm, irul împrailor stoici.

Erupia Vezuviului în 79 d.Hr. adoptai s-a întrerupt definitiv.

68 d.Hr. Nero se sinucide 98-1 1 7 d.Hr. |


Domnia lui Traian 1 61 -1 80 d.Hr. Domnia filozofului-împrat Marc Aureliu

54-68 d.Hr. Domnia lui Nero, persecutarea cretinilor 69 d.Hr. „Anul celor patru împrai" 1 1 7-1 61 d.Hr. Epoca de aur a lui Adrian i Antoninus Pius
49
124 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Dinastia Severilor
Lucius Septimius Severus a consolidat puterea armatei în stat, punând astfel bazele domniei

împrailor militari din sec. III d.Hr. în timpul dinastiei Severilor, Roma a fost supus
unor influene venite din rsrit.

militari loiali lui în funcii publice lui ca religie oficial, el a reuit s


X cheie. El a stabilit astfel un prece- amenine identitatea Imperiului
O dent pentru împraii militari ce Roman.

*fc »
-i
M îi vor urma.
su Caracalla 1-a ucis pe
Fiul

fratele su co-regent Geta în 212


Vrul su, Alexandru Severus
(222-235), nscut în
avut o abordare diferit.
Palestina, a

A susi- Femeile din dinastia


Severilor
i a susinut unificarea cultelor nut Senatul i a domnit respec-
romane i a celor orientale. tând cu strictee vechile legi ro- Femeile din dinastia Severilor

"Hi^3^ Bazându-se pe armat i pe mane, la sfatul avocatului Ulpian. au influenat puternic domni-
M' garda pretorian, Caracalla Cu toate acestea, era limpede c ile brbailor din familia lor.

a domnit prin teroare. Când împratul nu putea guverna fr a Soia lui Septimius Severus,

a pierdut rzboiul împotriva nesocoti voina armatei i lulia Domna, fiica preotului

prilor, el a fost asasinat a grzii pretorienilor. Soarelui Bassianus din Emesa,


n de ctre comandantul Dup ce acetia din se bucura de un respect enorm
Caracalla
pretorienilor, Macrinus, urm l-au asasinat pe i s-a înconjurat de învai.
Dup moartea lui Commodus, care a domnit ca împrat Ulpian © în 228 i du- Sora sa, lulia Maesa, a fost bu-

cinci generali s-au confruntat între anii 217-218. p eecul campaniilor nica împrailor Elagabalus i
pentru a prelua puterea. Nord- Vrul din Siria sale din Mesopota- Alexandru Severus, pe care i-a

africanul Septimius Severus ©a al lui Caracalla, mia i Egipt, ajutat prin toate mijloacele s
învins în 193. A consolidat apoi Elagabalus © i împotriva ajung pe tron. Fiicele ei, lu-

imperiul, reorganizându-1 din (Heliogabalus, marcomanilor, lia Soaemias i lulia Mamaea,


punct de vedere financiar i pu- 218-222) ,
preot Alexandru ambele mame de împrai ro-
nându-i pe picior de egalitate pe al zeului Soarelui Severus a fost ucis mani, au meninut un control
complot al
locuitorii Peninsulei Italice

cei din provincii. Septimius Seve-


i pe din Emesa
Gabal), a avut o
(Elah-

domnie
O Eiagabal
într-un

ofierilor si, împreu-


strict asupra fiilor
altminteri asasinate
lor, fiind de

împreun
rus a transformat imperiul într-o dezastruoas. Organiza petreceri n cu mama sa, care îl influenase cu ei.

monarhie militar, ignorând Se- nocturne extravagante i a înfiin- considerabil. în cele din urm,
sus: lulia Domna, bust de

natul, înlocuind garda pretorian at culte secrete. Prin încercarea sa armata a obinut controlul asupra marmur, cea 210 d.Hr.
cu propriii oameni i numind de a impune cultul sirian al Soare- întregului Imperiu Roman.

împratul Septimius Severus acuzându-l pe fiul su Caracalla Asasinarea lui Ulpian sub ochii împratului Severus i ai mamei sale,
de crim gravur în lemn, 1876

21 2-21 7 Domnia lui Caracalla 222-235 Perioad de prosperitate sub Alexandru Severus

1 93 înfiinarea dinastiei Severilor de ctre Septimius Severus 218-222 Decdere cultural în timpul împratului Elagabalus
50
74 î.Hr.-i92 d.Hr. Sfâritul Republicii Romane. Epoca Romei imperiale 125

împraii militari 235-284

Epoca împrailor militari (235-284), cu regulile ei neclare privind succesiunea i


schimbrile rapide de conductori i uzurpatori, a fost extrem de agitat. Doar
ultimii împrai militari au putut recâtiga o oarecare stabilitate imperiului.

Perioada foarte turbulent de din Palmyra (273) i


50 de ani în care au condus a reintegrat Egiptul

împraii militari poart numele în Imperiul Roman.


de „criza sec. III". 26 de împrai Aurelian a reorganizat
i 40 de uzurpatori au fost economia i adminis-
încoronai i asasinai. traia, i a introdus
Victoria regelui Sasanid Shapir asupra împrailor
I

Numeroi împrai erau ofieri cultul zeului sirian Sol Philippus i Valerian în lupta de lâng Edessa
în 260
de origine iliro-panonic i invictus („Soarele neîn-

au purtat rzboaie în timpul vins") ca religie oficial

domniilor lor. Frecvent apreau în întregul imperiu.


Marcus Aurelius Probus
mai muli pretendeni la tron i Srbtoarea dedicat
imperiul intra din nou în criz. regiunea danubian, Asia Mic lui avea loc pe data de
Roma a intrat în defensiv, i Grecia fuseser deja pierdute, 25 decembrie, fiind

întrucât începând cu sec. III, în Orientul Mijlociu se formase preluat ulterior de

triburi germanice, în special Imperiul Persan al Sasanizilor, cretini ca dat a


goii, ameninau Imperiul dinspre care îi alungase pe romani Crciunului. Dup
o
vest. La jumtatea aceluiai secol, din zon. împratul Valerian Aurelian, Probus © o
a.
(253-260) a fost luat prizonier (276-282) a linitit spiri-
X
de peri dup o înfrângere tele în Galia, care fusese

zdrobitoare © în 260. Doi ani recuperat recent i i-a


U
Asasinarea lui Aurelian în 275
mai târziu, uzurpatorul Postumus împins pe franci dinco-
a separat Galia de restul Imperiu- lo de Rin, care a redevenit grania
,<?>1«^>,,
lui Roman i a fondat un Imperiu imperiului. I-a folosit de aseme-

Galo-Roman care îi va supravie- nea pe unii dintre germani drept


ui. Guvernatorul sirian al coloniti i militari în armata sa.
Palmyrei ©, Odenatus i-a Dup asasinarea lui Aurelian ©,
proclamat autonomia i a silit situaia a devenit din nou instabil
Roma s recunoasc drept
îl pân la întronarea lui Diocleian,
„guvernatorul întregului Orient". care a continuat politica predece-

Dup moartea acestuia, vduva sorilor si i a înnoit imperiul.


sa Zenobia © i-a luat titlul de
Zenobia, regina Palmyrei, dup
arestarea sa de ctre împratul
împrteas.
Aurelian, pictur din 1 878 Ultimul dintre împraii mili-
tari a reuit în sfârit s readuc
stabilitatea imperiului. Claudiu II

Goticul (268-270) ©a oprit


invazia alemanilor în nordul

Peninsulei Italice i i-a învins pe


goi la Dunre. Aurelian (270 275),
cel mai important împrat mili-
tar, a ridicat zidul aurelian © în
jurul Romei i i-a alungat definitiv
pe goi din nordul Italiei în

270-271. S-a îndreptat apoi spre

Zidul aurelian Orient, unde a distrus Regatul Vedere aerian a Palmyrei, Siria

258 Crearea imperiului galo-roman 268-270 Consolidarea Imperiului sub Claudiu II Goticul 278 Rinul devine grania imperiului

235 începutul perioadei împrailor militari 260 împratul Valerian este luat prizonier de ctre peri 270-275 Domnia lui Aurelian
51
126 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Dominatul: Diocleian i tetrarhia


Diocleian a redat Romei fora i strlucirea de odinioar. Domnind împreun cu Maximian i
inaugurând apoi tetrarhia, el a reuit s redea coeziunea Imperiului care era pe cale s se divizeze.
în noiembrie 284, Diocleian O, Galia în 286, Diocleian 1-a ridicat i Grecia. Maximian, în calitate de
©, © , un comandant de grzi cu pe Maximian la rangul de augustus al Vestului, controla Ita-

X origini modeste, a preluat puterea împrat (augustus). La lia, Spania i nordul Africii
-a
o i a impus o nou ordine în impe- început s-a confrun- din Milano, capitala sa,
o
o>
riu, punând capt „crizei secolului tat cu probleme, iar Constantius a pri-
I


X al treilea". Când conflictul a izbuc- fiind nevoit s mit Galia i Britania.
o nit din nou în Galia, 1-a numit pe resping atacurile Atunci când apreau
o
tovarul su de arme Maximian care continuau s conflicte de interese,

co-regent (caesar) în 285. Dup aib loc la granie i Diocleian, care era senior

ce a reuit s înbue revolta din s reduc nelinitea D Efigia


Diocleian
împratului augustus, avea ultimul

social intern. Cei cuvânt. Tetrarhia s-a

doi împrai i-au împrit dovedit uimitor de stabil vreme

atribuiile. Diocleian dorea mai de 20 de ani, pân când pe 1 mai


ales s reformeze administraia 305 Diocleian i Maximian s-au Diocleian © a fost întinat de
i armata. Sistemul de taxe, salari- retras i Galerius i Constantius ctre istoricii cretini. Cu toate
ile funcionarilor publici i tribu- au devenit auguti. acestea, el a reuit s reînvie
nalele au fost reorganizate radical. împraii au pstrat puterea Romei.

Provinciile au primit mai mult vechile culte romane,

autonomie, accentuându-se transformându-le


descentralizarea imperiului, în ideologie de
jr*>V +6*K.
fenomen care începuse deja. stat. Ei trebuiau s
între timp, Maximian se fie venerai drept
confrunta cu o serie de rzboaie. conductori divini.

Când Britania s-a separat de Refuzul cretinilor de ai venera


imperiu sub conducerea unor a declanat o nou persecuie,
uzurpatori locali între 286-287 i care s-a intensificat între 303 i
în Orientrul Apropiat au izbucnit 305. Cretinii au fost nevoii s El stânga sus: Efigia lui Diocleian;
sus: Jupiter cu un vultur i o mic zei
revolte, Diocleian i-a dat seama se ascund în catacombele © a victoriei, pe reversul aceleiai
Teterarhii, basorelief din San Marco,
Veneia, l-ar putea înfia pe Diocleian, c imperiul nu mai putea fi din Roma, iar numele lui monede de aur
Galerius, Maximian i Constantin
administrat de la nivel central ia
introdus în 293 sistemul tetrarhiei
(„guvernarea celor patru") ©.

Ambii regeni au adoptat succe-


sori, care urmau s domneasc în
calitate de cezari (tineri împrai),
iar când împraii se retrgeau,

aveau s îi înlocuiasc. Diocleian


1-a ales pe Galerius © ca cezar, iar
Maximian pe Constantius Chlo- 1

rus. Tetrarhii i-au împrit regi-

unile între ei. Diocleian, ca au-


gustus al Orientului, stpânea din
Tracia pân în Orientul Apropiat
i Egipt, având capitala la Salona
Fresc înfiându-l pe apostolul
(oraul Split de astzi). Galerius a 300
Pavel, gsit într-una din catacombele Reconstituirea palatului lui Diocleian, ridicat în jurul anului pentru retragerea
cretinilor din Roma primit provinciile de pe Dunre sa în Split, lâng Salona, în Dalmaia

296-287 Britania se separ de imperiu 303-305 Persecutare intens a cretinilor

284-305 Perioada împrailor Diocleian i Maximian 293 Noul sistem de succesiune („tetrarhatul")
S2
74Î-Hr.-i92 d.Hr. Sfâritul Republicii Romane. Epoca Romei imperiale 127

Destrmarea tetrarhiei i victoria iui Constantin i Licinius


Lupta pentru putere dintre pretendenii la tron a dus la distrugerea tetrarhiei dup anul 306. Prin
victoria lui Constantin cel Mare i Licinius, cretinii au fost recunoscui oficial pentru prima dat
i a început procesul de transformare a cretinismului în religie de stat a Imperiului Roman.

Fragment din Edictul


de toleran al lui Caius
Galerius Valerius
Maximianus din
anul 311: El Efigia lui Constantin cel Mare
pe o moned
„Din mrinimia noastr, ei tre-

buie s se roage zeului lor pentru Licinius i Constantin au reuit


sigurana noastr, a Republicii
s îi înving dumanii. în 312,
Constantin, care susinea
i a lor, astfel încât Republica s îi oficial

pe cretini, s-a îndreptat cu legiu-


dinuiascfr a avea de suferit
i ei s poat s-i duc linitit nile sale spre Roma i l-a învins pe
traiul în casele lor."
Maxeniu la Podul Milvia ©, dei
trupele lui erau cel puin de dou
Galerius îl convinge pe Diocleian s îl numeasc cezar
ori mai numeroase. în anul
Tetrahia se cltina deja în anul când Galerius l-a numit cezar imediat urmtor, Licinius l-a

305, deoarece, Maximian spre pe Maximinus Daia, în vest au înfrânt în est pe Maximinus
deosebire de Diocleian, nu aprut conflicte puternice, Daia, bucurându-se i el de
dorea s renune la putere. în 306, la moartea lui ajutorul soldailor cretini,
De asemenea, pe lâng fiul su Constantius, care oprise învingtorii i-au împrit
adoptiv Constantius, avea i un persecutarea cretinilor în imperiul între ei, Constantin
fiu natural, ambiiosul Maxeniu, regatul su, fiul su natural primind vestul, iar Licinius estul.

care pretindea de asemenea la Constantin O a preluat Astfel a început o nou perioad


tron. în vreme ce în est schimbul tronul, cu susinerea armatei. a Imperiului Roman, mult mai
ti sus: Maxeniu, moned
de împrai a decurs normal, Maxeniu s-a opus i a obinut stânga: Licinius, moned favorabil cretinilor.
numirea sa ca împrat de ctre
Victoria de la Podul garda pretorian la Roma.
Milvia din 312
Galerius, augustus senior, a trimis

Decizia politic bine gândit a trupele sale împotriva lui, dar


lui Constantin de a-i trimite Maxeniu © a ieit învingtor.
trupele la lupt purtând cristo- Lupta între Constantin i
grama XP, iniialele lui Hristos, Maxeniu pentru supremaia în
afost ludat de primii cronica- Imperiul Roman de Apus a durat
ri cretini Lactaniu i Eusebiu cinci ani.

din Cezareea. Eusebiu descria în Situaia s-a înrutit în 308,


lucrarea sa Vita Constantini când Galerius l-a numit pe Lici-
c împratul, ale crui trupe nius augustus al vestului. Acesta
erau mult inferioare numeric din urm l-a acceptat pe Constan-
celor ale împratului Maxeniu, tin drept cezar al su i l-a convins
fiul lui Maximian, a avut un vis pe Galerius, care îi persecutase
în care a vzut semnul crucii pe cretini, s emit un edict de
aprând pe cer în faa lui i a toleran religioas în 311 pentru a
auzit o voce spunând „In hoc câtiga susinerea cretinilor. Ac-
signo vincisl" („Sub acest semn tul a reprezentat prima recunoa-
vei învinge"). tere oficial a cretinilor de ctre na
un împrat roman. împreun, Lupta de la Podul Milvia, 31

306-307 Domnia lui Constantin I cel Mare 313 Maximinus Daia este învins de Licinius

1 mai 305 Retragerea lui Diocleian i Maximian 31 1 Recunoaterea oficial a cretinilor 31 3-324 Domnia lui Constantin (în vest) i Licinius (în est)
53
n8 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

De la Constantin I cel Mare la


ASCENSIUNEA IMPERIULUI BIZANTIN 312867

în anul 313 Constantin oi Licinius au emis la Milano un edict de toleran, declarând


cretinismul egal cu celelalte culte romane. în mai puin de un secol, cretinismul va
deveni religia de stat a Imperiului Roman. Constantin a fost cel dintâi suveran care 1-a
-d folosit pentru a-i consolida poziia i a supus Biserica unui control
c
o politic strict, dup cum vor face i urmaii si. împrirea
Imperiul de Apus (Roman) i cel de Rsrit (Bizantin) a devenit

irevocabil în 395. Pe msur ce Imperiul Roman decdea, cel


Bizantin îi începea ascensiunea i îi afirma autonomia.
Constantin I cel Mare, bust de marmur

Constantin cel Mare


împrat al imperiului i a început reorganizarea
în anul 324, Constantin a devenit unicul
acestuia, încurajând cretinismul sub toate aspectele.
U Simbolul cretin al petelui,
mozaic cretin timpuriu datând
din sec. IV
Dup ce i-au învins rivalii © dintre cei doi împrai nu a durat
în 313, Constantin i Licinius au mult, cei doi au devenit rivali i

împrit Imperiul între ei i au au început confruntrile armate


emis Edictul de la Milano, care în anul 316. Constantin a învins

garanta dreptul cretinilor © de i 1-a exilat pe Licinius.


a-i practica credina. Cooperarea împratul se considera trimisul

lui Dumnezeu i protectorul


cretinismului. El dorea s îmbine
în noua religie cretinismul cu
ideologia roman privitoare
Donaia lui Constantin cel Mare, Bazilica Constantin cel Mare din
la guvernarea statului. A pltit
lui

fresc din 1 246 Roma, sfinit de împrat în 330


daune Bisericii pentru proprietile
confiscate i a finanat ridicarea împratul putea interveni în persecutase i doreau chiar s
unor noi biserici O, ©. Cu toate administrarea Bisericii i în ches- aib un cuvânt de spus în privina
acestea, „donarea" © unor tiuni fundamentale de credin. administrrii acestuia. Biserica a

terenuri de stat Bisericii este Numeroi cretini au început integrat în cele din urm multe
Constantin cel Mare, 315,
Arcul
ridicat
lui

dup victoria împratului asupra


un mit aprut într-un document s se identifice cu imperiul care organizaii i instituii de stat în
lui Maxenius la Podul Milvia falsificat în jurul anului 850. pân cu puin timp în urm îi structurile proprii.

Constantin a introdus multe


Fragment legi noi influenate de preceptele
dintr-un cretine. A anulat pedepse
elogiu din
precum serviciul de gladiator,
Panegyricî
Latini
mutilarea i sclavia temporar.
A introdus legi inovatoare privind
„Constantin, tu împrteti f- cstoria i viaa familial. Sco-
r îndoial vreun secret cu Cel de ând în prim plan dreptul divin al
sus, care, dup ce ne-a încredinat regilor de a guverna, Constantin a
pe noi grijii zeilor mai mici, doar
reafirmat legitimitatea religioas
pe tine te-a onorat, artându-i- a guvernrii. Orice fapt comis
se. O, împrat biruitor, spune-ne împotriva unui împrat cretin
despre triumful tu." devenea un sacrilegiu împotriva
lui Dumnezeu i a ordinii divine. Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim, construit în 326

31 3 Edictul de tolerant de la Milano 321 |


Duminica devine ziua de odihn a cretinilor 325 |
Este convocat sinodul de la Niceea

314 Schisma donatist 324 Constantin cel Mare devine unicul împrat al imperiului
54
312-867 De la Constantin I cel Mare la ascensiunea Imperiului Bizantin 129

Succesorii lui Constantin cel Mare


Dup moartea lui Constantin cel Mare un rzboi fratricid a aruncat Imperiul în haos.
In cele din urm, Constantius II a fost cel care a preluat i a continuat cu succes politica
tatlui su. încercarea lui Iulian Apostatul de a reveni la cultele pgâne a fost o eroare.

Constantin a murit dezbaterile aprinse provocate

în 337, în timp ce de arianism i de alte sciziuni


pregtea o campanie i erezii ameninau stabilitatea
militar în Persia, la imperiului, Constantius a încercat

doar câteva zile dup s recreeze coeziunea politico-


ce fusese botezat © religioas punând accent pe rolul
i încretinat. Imediat suprem al împratului cretin.
toi cei trei fii ai si Ceremoniile de la curte erau

au preluat titlul de marcate de zeul su religios, care


augustus. A urmat va rmâne o trstur pregnant a împratul Iulian Apostatul, fresc,
un sângeros rzboi Imperiului Bizantin. cea 1 320/25

fratricid, în care Lui Constantius i-a urmat la

Botezul lui Constantin cel Mare de ctre Papa © Constantius II, tron în 361 vrul su, Iulian ©, Q
Silvestru I, fresc, 1 246
fiul Faustei, prima care era cezar al vestului înc din
în anul 330, Constantin a redenu- soie a lui Constantin i-a ucis 355. Luase i el titlul de augustus,
mit oraul Bizan Constantinopol toate rudele din al opunându-se lui Constantius în
<D i 1-a desemnat noua capital doilea mariaj al 360. Dispunând de o bogat
a Imperiului cretin Roman. tatlui su. El a cultur i având aplecri
Cinci ani mai târziu, împratul a triumfat astfel filozofice, Iulian este unul
instituit un sistem de succesiune în lupta pentru dintre personajele tragice

dup modelul tetrarhiei lui putere. Dup ale Antichitii târzii.

Diocleian. ce a respins Datorit pasiunii sale pentru


Primii si fii, Constantin II i atacul perilor, a filozofia greac i a admiraiei EI Iulian Apostatul, efigie pe o moned
Constantius II, urmau s fie continuat politica pentru mreia
augusti, iar su
mezinul religioas a lui vechii Rome, el i-a !^L*
Constans i nepotul su Constantin cel pierdut credina,
Dalmatius urmau s fie cezari. Mare. întrucât D3 Constantius I reconvertindu-se la

pgânism, încercând
Arianismul s elimine cretinismul
Arianismul, teoria
i instaurând un cult
preotului Arius din neoplatonic al Soarelui.

Alexandria afirma Nu i-a persecutat pe


c Hsus Hristos are cretini, dar dorina sa

o substan divin, de a da timpul înapoi


a stârnit nelinite în
dar nu identic cu
cea a lui Dumnezeu, imperiu. La cderea sa

urm la Sinodul de la în rzboiul împotriva


fiind o fiin creat. Preceptele acceptate în cele din
Niceea din 325 au fost cele ale lui Athanasius, care afirma c Hristos „a perilor în iunie 363,
cultul zeului Soarelui
fost consubstanial [„din aceeai substan"], necreat i etern alturi de

Tatl". Cu toate acestea, erezia arian a supravieuit i a scindat lumea s-a destrmat i istoricii

cretin între secolele W-Vll, întrucât unii împrai i multe triburi cretini l-au denumit

germanice i-au czut victime. „Apostatul". Moartea

sa a marcat i sfâritul
domniei dinastiei lui
sus: sinodul de la Niceea, în Iznik (Turcia), din 325, fresc, cea 1 600 Constantin cel Mare fondeaz noua sa capital.
Constantin cel Mare. Bizanul primete numele de Constantinopol, în 330

337 Cretinarea lui Constantin cel Mare 363 Moartea lui Iulian

330 Constantinopolul devine noua capital a imperiului 355 Iulian Apostatul preia puterea
55
132 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Imperiul Roman în timpul lui Valentinian i Theodosiu


Valentinian I i Theodosiu cel Mare au fost ultimii împrai care au stabilizat Imperiul
Roman. Valentinian s-a ocupat de consolidarea intern, iar Theodosiu a proclamat
cretinismul religie de stat.

Ascensiunea creti- Succesorul lui Valentinian în

nismului nu a fost Vest a fost fiul su Graian O,


O vzut cu ochi buni dar generalul Theodosiu I (cel

pretutindeni în im- Mare) O deinea puterea


periu i aciunea lui politic, aa c Graian

Iulian Apostatul a fost 1-a numit augustus al


susinut, în special Estului în ianuarie

roman
de vechea elit 379. Theodosiu
Odat devenit religia a încheiat
Portret al unui tânr, posibil împratul
Graian sau Valentinian II
întregului imperiu, cretinis- un tratat cu
mul nu a euat i imperiul a vizigoii în tS împraii Eugeniu i Teodosiu I

inând un simbol al victoriei


putut rezista atacurilor triburi- calitatea de

lor germanice datorit politicii „federai" ai de la Niceea i credina Romei


împrailor Valentinian i imperiului drept religie a imperiului. Graian

Theodosiu. în 382, i Theodosiu au fost primii


în februarie 364, militarul de cedându-le împrai care au renunat la titlul
profesie Valentinian O a fost teritorii la sud de tradiional de pontifex maximus,

proclamat împrat. La cererea cursul inferior pe care îl preluase acum Papa,

armatei sale, 1-a numit împrat al Dunrii. Dup fiind de asemenea cei dintâi care

al Estului pe fratele su mai moartea lui s-au supus hotrârilor Bisericii €>.

mic, Flavius Valens, care Theodosiu a avut viziuni


locuia în Constantinopol. i-a
ti „Colosul din Barletta", religioase i politice progresiste
statuia lui Valentinian I

îndreptat mai întâi atenia asupra i a fost un conductor onest.


consolidrii urgente a granielor Graian, Theodosiu i-a concentrat Decizia sa de a solicita ajutorul

imperiului. I-a împins pe alemani eforturile asupra cretinrii totale comandanilor teutoni pentru
din Galia dincolo de Rin ia a imperiului, luptând împotriva contracararea uzurpatorului
Theodosiu I (cel Mare)
construit forturi de-a lungul cultelor pgâne. El a proclamat Eugeniu a creat o situaie

graniei, de la Marea Neagr pân în 392 învturile Sinodului dificil pentru succesorii si.

în Rhaetia. Valentinian a demarat


apoi politicile sale financiare, care
presupuneau austeritate extrem,
reforme vzute cu ochi nu prea
buni de aristocraia roman.
Fratele su se confrunta în est
cu goii © i cu perii. în 376, a
adus coloniti vizigoi în Tracia,
îns acetia au migrat spre sud,
în Grecia. Rzboiul a devenit
iminent, iar nepotul lui Valens,

Graian, a venit prompt cu trupe


imperiale. Din pcate, Valens nu
a ateptat ajutorul i a fost înfrânt
de vizigoi în 378 la Adrianopol,
Patriarhul Ambrozie îl iart pe
pierzându-i viaa în lupt. Goii
împratul Theodosiu, pictur din
sec. XVIII au cucerit astfel Europa de Est. Acord de pace între goi i împratul Valens, 369

364 încoronarea împratului Valentinian I / frat ele su Valens este numit împrat în Est 378 Lupta de
|
la Adrianopol 382 |
Tratatul de pace cu vizigoii
|

376 Vizigoii invadeaz Tracia 379 Theodosiu este co-împrat în Constantinopol 383 Theodosiu cel Mare devine unicul conductor
56
312-867 De la Constantin la ascensiunea Imperiului Bizantin 133

Sfâritul Imperiului Roman de Apus


în anul 395, imperiul a fost împrit definitiv în partea de rsrit i cea de apus. Pân la cderea
Imperiului de Apus în 476, împraii au fost dominai de comandanii teutoni de armat.

Generalul roman Flavius Aetius,

„patricianul", a fost cel care a

condus de fapt Imperiul

de Apus începând cu 433. în 437,


el a distrus Regatul Burgund de
pe Rin i s-a aliat cu vizigoii,
reuind astfel împreun s îl
înving pe hunul Attila i oastea

sa la Châlons în 451 {pag. 149).

Valentinian, simindu-se Cucerirea Romei de ctre vizigoii


condui de ctre Alaric, 410
ameninat de puterea lui Aetius,
1-a înjunghiat de moarte în timpul Augustus") a preluat tronul
unei audiene în 454 i apoi a fost la Ravenna. Prinul germanic
asasinat la rândul lui în martie Odoacru a cucerit Ravenna în

Arcadius, fiul lui Theodosiu cel Mare, Mormântul împrtesei Galla Placidia 455 de cate susintorii lui Aetius. 476, © rsturnându-l i exilându-1
bust de marmur, cea 395 din Ravenna, terminat în jurul anului 450
Declinul Imperiului de Apus pe ultimul împrat. El a devenit

La moartea sa, în ianuarie 395, cu 395, a oprit înaintarea triburilor s-a accelerat dup aceste primul conductor barbar al
Theodosiu a împrit Imperiul germanice. Invadarea iminent evenimente i din cauza relaiilor Italiei, iar Imperiul Roman de
între fiii si. Cel mai mare, a Italiei de ctre vizigotul Alaric încordate, începând înc din anul Apus a cunoscut astfel un sfârit

Arcadius O, a primit partea de a generat un val de sentimente 450, cu Imperiul de Rsrit, care lipsit de glorie. Singurul împrat

rsrit cu Constantinopolul, iar antigermanice i a dus la execuia devenea tot mai influent. în 475, roman care a mai rmas era cel

cel mic, Honoriu, a luat partea lui Stilicho în 408. La scurt timp Romulus Augustulus („micul al Bizanului.

roman de apus. Fiii i nepoii dup aceasta, Alaric a prdat


lui Theodosiu au depins în mare Roma ©în august 410.
parte de comandanii lor teutoni. Valentinian III, ultimul împrat
Honoriu, care a mutat capitala de din Dinastia Theodosian, a fost

la Roma la Ravenna în 402, a fost puternic influenat de mama


dominat de generalul su Flavius sa Galla Placidia ©, care a fost
Stilicho, un vandal care, începând regenta lui între anii 425 i 437.

Odoacru
în 470, Odoacru din Sciri a fost angajat ca mercenar pentru Imperiul

de Apus. Drept urmare a victoriilor obinute, a fost ales rege de ctre

oamenii si. în 476, l-a detronat pe ultimul împrat roman al Imperiului

de Apus i a obinut recunoaterea sa tacit drept conductor al Italiei de

ctre Imperiul de Rsrit. Dup ce a consolidat Senatul, a reuit s pun


pe picior de egalitate pe romanii i pe germanii din Italia. S-a convertit la
catolicism, dei credea în erezia arian i a oprit înaintarea altor triburi
germanice. în cele din urm, Imperiul de Rsrit l-a trimis împotriva lui
pe Teodoric înfruntea armatei ostrogote. Acesta l-a asasinat în Ravenna
la 15 martie 493 în timpul unei petreceri ce srbtorea reconcilierea lor.

Comandantul armatei germanice Odoacru îl detroneaz pe Romulus Augustulus sus: Odoacru este ucis la Ravenna pe 1 5 martie 493
în476, gravur în lemn, cea 1 880

392 Cretinismul devine religie de stat 395-423 Honoriu devine împratul Imperiului Roman de Apus 476 Uzurparea lui „Romulus Augustulus"

395 Scindarea imperiului 395-408 Arcadius devine împratul Imperiului Roman de Rsrit 451 Aetiu îi învinge pe hunii condui de Attila
57
134 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

B Consolidarea Imperiului Bizantin


Dup 450, împraii Bizanului au putut s-i consolideze imperiul i s-i afirme
dreptul de a conduce în Europa. în calitatea sa de capital a Imperiului de Rsrit,
Constantinopolul a preluat motenirea Romei deczute.

i prea sortit unui Romei, a transformat


X final similar cu cel al Constantinopolul €>
c Imperiului de Apus. într-un nou „centru al
Situaia s-a remediat lumii". Zeno care era
odat cu venirea la mai curând un bun
putere a lui Marcian în diplomat, decât un

450. Acesta a refuzat rzboinic 1-a trimis

s mai plteasc tribut pe Teodoric, „fiul su


hunilor i a reuit s de arme", în Italia

îi împing spre vest. în 488. Acesta 1-a

A creat confederaii i rsturnat pe Odoacru


Sinodul de la Calcedon, 451
acorduri cu vizigoii i a extins controlul
în timpul domniei succesorilor i gepizii, luptându-se în acelai Imperiului de Rsrit
împratul Anastasiu I, diptic din filde,
mediocri ai lui Theodosiu, timp cu presiunea triburilor arabe i asupra Italiei. începutul sec. VI

Imperiul de Rsrit suferea în Siria i în Palestina. El a reuit


financiar din cauza tributului astfel s consolideze Imperiul,
pltit hunilor i prinilor germani în 451, a convocat un Sinod la
Calcedon O pentru a condamna
Istoricul cretin Socrate monofizitismul, care stârnise
(a murit cea 450) descrie
dezbinare în imperiu.
Bogia Leon I, succesorul lui Marcian,
Consta ntinopolului a întrit ortodoxia i 1-a provocat
„Muli vin la Constantinopol, la lupt pe Aspar, un general
germanic care avea o mare
întrucât oraul, dei hrnete
influen în imperiu înc din 424.
nenumrai oameni, are pro- Constantinopol (Istanbul): vedere peste Bosfor
A creat Garda isaurian, un corp
vizii considerabile. Se aduce pe
de elit alctuit din isaurieni, un Consolidat din punct de vedere isaurieni cu elita administrativ
mare orice este nevoie, de ori-
trib de munteni rzboinici din militar, imperiul avea nevoie tradiional i a consolidat
unde, iar Marea Neagr, care
i 1-a învins pe Aspar în
ara sa, acum de o restructurare intern. Imperiul împotriva perilor i
se afl foarte aproape îi ofer 471, punând capt dominaiei Pentru prima dat, un înalt a bulgarilor. Anastasiu a rmas
rezerve nelimitate de grâne, generalilor germanici în Imperiul funcionar din administraie, în istorie prin legislaia sa flexibil

dac este necesar." de Rsrit. Ginerele su Zeno, Anastasiu O, a urcat pe tron în i a reuit s adune rezerve enorme
i el isaurian, dup cderea 491. A început prin a-i înlocui pe financiare de stat.

Pornind de la realizrile

antecesorului su, lustinian I O,


încoronat în 527, a adus pentru
prima dat Bizanul la apogeul
prosperitii. Fiu de fermier ilir cu
o educaie bun, lustinian avusese

Ir !J '
^ MW Ikh
o funcie înalt în
domniei unchiul su, împratul
stat în timpul

Iustin I (518-527) i în 525 s-a

cstorit cu actria Teodora ©,


care 1-a ajutat foarte mult ia
împratul lustinian cu anturajul su, mozaic, înainte de 547 împrteasa Teodora cu anturajul su, mozaic, cea 547 guvernat practic alturi de el.

450-457 Domnia împratului roman de rsrit Marcian 457-474 Domnia lui Leon I 489 Teodoric îl învinge pe Odoacru
451 Sinodul de la Calcedon 476-491 Domnia lui Zeno 491-518 Domnia lui Anastasiu
SS
312-867 De la Constantin la ascensiunea Imperiului Bizantin 135

Imperiul în timpul lui lustinian i Heracliu


Sub lustinian I, Bizanul a preluat supremaia politic i cultural în Europa. Heracliu a reorganizat

Imperiul Bizantin, conferindu-i o structur care va rezista pân la cderea acestuia.


(533
- 534) i regatul ostrogoilor în Urmaii lui lustinian au fost
Italia (551-553). implicai în rzboaie împotriva
Fidel conceptului dreptului divin perilor, avarilor i bulgarilor,

de a conduce ©, ©, lustinian a precum i în dispute religioase


impregnat ceremoniile bizantine i politice. în anul 610, generalul
de la curte cu puternice conotaii Heracliu a izbutit s se impun i a
religioase („cezaropapism") i i-a preluat tronul. A lsat o amprent Hagia Sofia, terminat în 360;
reconstruit de lustinian între 532-537
supus pe Patriarhii de la Constan- puternic asupra Imperiului în
tinopol i pe Papii de la Roma. aprarea cruia a fost nevoit s
Cea mai important realizare a lui lupte la începutul domniei sale. în

lustinian a constituit-o Codul civil 614, Ierusalimul a fost cucerit de


de legi, a crui redactare a început peri, iar în 626, acetia împreun
în 528. Codul lui lustinian a devenit cu avarii au asediat
Maica Domnului din Vladimir, icoan fundamentul întregii concepii ju- Constantinopolul. Cu toate acestea,
zugrvit la Constantinopol, sec. XII-XIII
ridice a Europei. în timpul domniei situaia s-a remediat dup ce perii
în ceea ce privete politica lui lustinian, Imperiul a cunoscut o au fost alungai din Anatolia.
extern, lustinian a urmrit prim înflorire a literaturii i artei Bizantinii au ptruns în teritoriul
Maica cu Pruncul între Constantin i
lustinian, mozaic din Hagia Sofia
impunerea dominaiei bizantine independente. împratul a investit persan i în 627 au recucerit Ieru-
în vest, respingerea perilor în sume semnificative din bugetul de salimul. Heracliu i-a îndreptat

est i în special eliberarea de sub stat pentru ridicarea unor cldiri apoi atenia sprea restructurarea
triburile germanice beligerante. mree, precum Hagia Sofia ©, © Imperiului, împrindu-1 în districte
Astfel au fost cucerite regatele din Constantinopol i pentru militare, reorganizând Biserica

vandalilor din nordul Africii dezvoltarea oraelor. ortodox, i privându-i pe marii


latifundiari de putere. Marea
Asedierea Constantinopolului de
reform a reprezentat-o înlocuirea
ctre arabi în 717, ilustraie dintr-un
limbii latine cu cea greac, vorbit manuscris, sec. XIII

de popor i folosit în Biseric. i ei antrenai în aceasta, iar mai


Ea a devenit limb de stat în multe provincii i-au câtigat
administraie i în armat. Titlul independena prin rzboi civil.

imperial de augustus a fost schim- Cu toate acestea, structurile i


bat cu cel de basileios. Heracliu a graniele Imperiului Bizantin au
reuit s desvâreasc caracterul rmas în mare parte neatinse.
greco-bizantin al imperiului.

Din sec. VII pân în sec. IX,

atât dinastia Heraclian, care


a domnit pân în 711, cât i
împraii care au urmat s-au
confruntat cu ameninarea
considerabil constituit
de invaziile arabilor ©i
bulgarilor. Pe plan intern,

Imperiul a fost zguduit între


anii 711 i 843 de controversa
religioas violent cu privire

m la adorarea icoanelor ©.
UI Scena Rstignirii cu Constantin
Interiorul Hagiei Sofia împratul i Patriarhii au fost i Elena reprezentai alturi de cruce

527-565 Apogeul Imperiului Bizantin în timpul lui lustinian 532 începutul construciei Hagiei Sofia la Constantinopol 626 Alungarea avarilor din Constantinopol

528 Codul lui lustinian 610-711 Dinastia lui Heraclius


59
136 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Armenia i Asia Mic: de la diadohi


LA ROMANI 550Î.HR.CCA200D.HR.
Armenia i Mic se aflau la confluena dintre Orient i lumea greco-elenistic, i
regatele din Asia
I ulterior cea roman. Ameninarea marilor puteri, în special a Romei în primul secol î.Hr., plana în
£ permanen asupra acestor state care ineau mult la independena lor. Regele elenistic al Pontului
-6
o
Mitridate VI Eupator, a fost un adversar înverunat al Romei în Asia Mic. A purtat dou rzboaie
o victorioase cu romanii, pierzându-1 pe cel de al treilea.

Basorelief de pe biserica armean a Sfintei Cruci de pe insula Ahtamar,


reprezentându-l pe Sf. Gheorghe

Armenia i Bitinia

Armenia s-a eliberat de sub Imperiul Seleucid pentru prima dat în sec. II î.Hr. A devenit prima
naiune cretin din lume în jurul anului 300 d.Hr. Bitinia s-a bucurat iniial de independen,
dar a czut mai târziu sub dominaie roman.

Armenia a fost succesoarea extinzând graniele regatului su de o dinastie local care a rezistat
Regatului Urartu. Sciii i spre vest, cucerind Capadocia chiar i presiunii lui Alexandru
cimerienii i-au folosit teritoriul i fostele teritorii ale Regatului cel Mare i a diadohilor.
pentru a trece spre alte regiuni, Seleucid, Fenicia i Cilicia. în 264 î.Hr., cel mai important
iar apoi a devenit provincie a în 69 î.Hr., el a fost înfrânt îns suveran al su, Nikomede I,
Imperiul Ahemenid Persan în de romani i a pierdut tot ceea a fondat capitala Nikomedia,
jurul anului 550 î.Hr. Dup ce a ce cucerise. Armenia a devenit transformând-o într-un centru
fost cucerit de Alexandru cel un stat tampon contestat între al culturii elenistice. Ultimul
Mare în 331 î.Hr., a fost cedat romani i pri, iar mai târziu rege bitinian, Nikomede IV
seleucizilor, fiind ocupat ulterior sasanizi. _
(95 75 Î.Hr.), a fost alungat de
de pri. Dup înfrângerea lui La începutul sec. IV d.Hr., ctre Mitridate din Pont, dar i-a
Antioh III al Siriei în 189 î.Hr., episcopul Grigorie Lumintorul recuperat tronul în 84 cu ajutorul Monofizitismul
ara a fost fragmentat. © a cretinat Armenia, lui Sylla. A cedat în schimb
Monofizitismul, o doctrin reli-
Regele Tigranes I a reunificat înfiinând primul stat cretin, regatul Romei, care 1-a preluat
gioas dezvoltat de teologii din
regiunea în jurul anului 90 î.Hr., înainte chiar de convertirea în 74 î.Hr.
Alexandria, susine c lisus, Fiul
Romei. Capul
lui Dumnezeu, a avut o singur
Bisericii Armene O,
natur (mono physis), cea di-
©, cunoscut i sub
vin. El este considerat a fi Cu-
numele de Biserica
vântul întrupat al lui Dumnezeu.
Armean Apostolic
Spre deosebire de monofizitism,
sau Gregorian, este
catolicismul i ortodoxia afirm
supremul catholkos.
c lisus are dou naturi, cea di-
Biserica Armean este
vin i cea uman. Sinodul de la
adept a doctrinei
Calcedon din 451 a confirmat c
monofizitiste ia
„Hristos este Dumnezeu adev-
rmas i în prezent
rat i om adevrat". Bisericile
autonom fa de
monofizitiste, din Egipt (copt),
celelalte biserici
Armenia i Ethiopia, s-au în-
cretine.
deprtat de Bisericile Catolic
Regatul Bitiniei din
i Ortodox.
nord-vestul Asiei Mici
sus: Chirii din Alexandria, icoan,
a fost condus înc de
Biserica armean a Sfintei Cruci Grigorie Lumintorul boteaz
îl a doua jumtate a sec. XVI
de pe insula Ahtamar la sfâritul sec. IV î.Hr. pe regele Tiridate III, 296

Cea 550 î.Hr. |


Armenia devine provincie persan 331 î.Hr. |
Armenia intr sub dominaia Seleucizilor Sec. II î.Hr. |
Armenia îi câtig independena
Sfâritul sec. IV î.Hr. Bitinia devine independent 280-250 î.Hr. Nicomede este încoronat rege al Bitiniei 1 89 î.Hr. Divizarea Armeniei
60
I
55Q î.Hr.-cca 200 d.Hr. Armenia i Asia Mic: de la diadohi la romani 137

Capadocia i Pontul
La început atât Capadocia, cât i Pontul s-au aliat cu Roma. în timpul lui Mitridate VI,
Pontul a devenit îns un inamic periculos al Imperiului Roman. Dup înfrângerea
lui Mitridate, Roma a câtigat supremaia în toat Asia Mic.

Capadocia, aflat în estul Asiei transformat Capadocia


Mici, a fost iniial o provincie per- în provincie roman.
san, dar a devenit independent Regatul Pont, aflat pe
dup moartea lui Alexandru cel coasta nordic a Asiei
Mare. i-a pstrat autonomia în Mici, a fost ultimul

faa diadohilor, dar a asimilat inamic important al

cu entuziasm cultura elenistic. Romei. Având capitala

Dup 190-189 î.Hr., Capadocia la Amaseia, regatul era


culptur în marmur, sec. II

s-a aliat cu Roma. începând cu împrit din punct de

Altar al lui Mithra în biserica San


114-113 î.Hr., asupra ei a început s vedere politic în eparhii, fiecare deineau acum controlul asupra
Clemente din Roma planeze ameninarea lui Mitridate având centrul su administrativ întregii Asii Mici. în 40 î.Hr.,

din Pont, care se prezenta ^— începând cu sec. III î.Hr., Roma 1-a numit rege pe Darius,
drept aprtor al re- Â'4/BjL Pontul a cucerit oraele nepotul lui Mitridate. Regatul
gilor, în jurul anului greceti din Asia Mic. a fost desfiinat în 64 d.Hr.
100 î.Hr., Mitridate Dei fusese iniial un i integrat Imperiului Roman
© asasinat pe Romei, sub forma a dou provincii
1-a

regele Ariarate
"N* aliat al

devenit inamic în
i-a

administrative (Pontus i
VII i 1-a încoro- timpul domniei Bitinia), partea de est fiind
nat pe propriul fiului lui Pontus, alipit în 47 î. Hr. provinciei

su fiu ca Ariara- Mitridate VI romane Galatia.

te IX. Dup ce ce Eupator ©. în timpul domniei lui Mitridate

Roma 1-a înfrânt pe în 112 Î.Hr., când printre militarii romani s-a rs-
Mitridate, Capadocia oraele greceti pândit vechiul cult indo-iranian al

a intrat sub controlul au cerut s fie lui Mithra ©,©,©,©. Venerarea


ei direct. în 36 î.Hr., protejate de romani, lui Mithra s-a înrdcinat i la

Marc Antoniu 1-a


numit rege pe
M Mitridate VI Eupator
Mitridate a profitat

de ocazie pentru
Roma, fuzionând cu cultul de
stat Sol Invictus. Au fost ridicate
Mozaic înfiând cele apte etape
Arhelau care-i era loial, iar a ocupa Bosforul i Chersones, numeroase altare i temple închi-
ale consacrrii, Ostia Antica, a doua
jumtate a sec. III dup moartea acestuia, Tiberiu a precum i Crimeea i sudul Rusiei nate lui Mithra, dar ca urmare

pân în Armenia Mic. încercrile a rspândirii cretinismului.

lui Mitridate de a integra aceste

teritorii în regatul su au
declanat conflictul cu Roma.
în Primul Rzboi Mitridatic
(89-84 î.Hr.), Pontul a ocupat
toat Asia Mic i Grecia, dar a

trebuit s încheie un acord de


pace dup ce a fost învins de Sylla
în 84. Mitridate a cucerit Bitinia în

Î.Hr. i a declanat al Doilea


74-73
Rzboi Mitridatic. Dei a obinut
câteva victorii, „barbarul elenizat"

a fost înfrânt în cele din urm de


Pompei în 63. Succesorul su a
Mitridate din Pontus înjunghie pe regele Ariarate VII trecut de partea romanilor, care Mas ritual într-un templu al lui Mithra

89-84 î.Hr. Primul Rzboi Mitridatic 63 î.Hr. înfrângerea lui Mitridate VI de ctre Pompei Cea 300 d.Hr. Cretinarea Armeniei

74 î.Hr. Bitinia devine provincie roman 64 d.Hr. Pontul devine provincie roman
61
138 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Persia sub Pri i Sasanizi


238 Î.HR.-651 d.Hr.

Dinastia Prilor i apoi cea a Sasanizilor au fost timp de secole dumanii


cei mai redutabili de la grania de rsrit a Romei. Regii se considerau mo-

X tenitorii Imperiului vreme ce Prii au preluat elemente din


Ahemenid. în Cunun de mslin fcut
-6
o
cultura elenistic, Sasanizii doreau s reînvie tradiiile persane, precum din aur, artefact part sec. Î.Hr. III

zoroastrismul. Roma a suferit i ea influena persan, iar Imperiul Bizantin a fost inspirat de „dreptul
divin de a conduce" de origine oriental. Epuizat de conflictele cu Roma, Imperiul Sasanid a cedat în
faa invaziilor musulmanilor arabi în sec. VII.
stînga: Statuia de marmur a unui rege al Prilor, sec. II î.Hr.

Imperiul Prilor 250 î.Hr-224 d.Hr.


Succesori ai Imperiului Seleucid, Prii i-au extins graniele spre vest, intrând astfel în conflict
cu Imperiul Roman.

începând cu sec. IV î.Hr., principiul „divide et

parnii, un trib de nomazi, au impera", susinând mai


migrat de pe rmul de sud-est muli pretendeni la
al Mrii Caspice în munii tron. împratul Traian
Iranului. Au preluat numele a cucerit Mesopotamia
de pri O, ©, O dup ce au în 114, dar ulterior

cucerit provincia Paria în Adrian a pierdut-o

250 î.Hr. sub conducerea din nou (pag. 123).

primului lor rege, Arsakes I. La începutul sec. III

Acesta i succesorii si, Arsacizii, au urmat noi campanii


Templu ridicat de Pri în stil elenistic, Hâtra, Iraq
i-au alungat pe Seleucizi din romane împotriva
Iran, iar în timpul lui Mitridate I, fceau frecvent parte din dinastia Prilor, care au fost nevoii s
în sec. II î.Hr., i-au eliminat regal. încheie pace cu romanii în 218,
Osta part, litografie în culori
din Mesopotamia. Aceasta a Imperiul Prilor a atins întrucât imperiul lor era pe cale

devenit inima imperiului lor, cu dimensiunile sale maxime în de a se destrma din interior. a pus capt domniei Arsacizilor
capitala Ctesifon © aezat pe timpul lui Mitridate II „cel Mare", Ardair, care guvernase vechea în 224 i a înfiinat dinastia
fluviul Tigru. Prii au adoptat în sec. I î.Hr., întinzându-se provincie Fars (Persis), locul Sasanizilor care a durat

atât cultura elenistic €> a de la Eufrat pân la Ind. Au de origine al Ahemenizilor, pân în 651.
Seleucizilor (pag. 99), cât i existat conflicte cu Imperiul
structurile lor administrative. Roman pentru controlul asupra
Provinciile erau aproape Armeniei, dar niciuna dintre
autonome, fiind conduse de tabere nu a ieit învingtoare.
guvernatori independeni, care Prii l-au înfrânt pe consulul
roman Crassus (pag. 120)

în lupta de la Carrhae © în
53 î.Hr. în timpul domniei
lui Augustus, romanii
au profitat îns de
dorina de independen
a guvernatorilor pri
pentru provinciile lor

i de disputele dinastice
Crassus este învins la Carrhae pentru tron. Au aplicat Palatul regal din Ctesifon, capitala Prilor

Sec. II Î.Hr. înfrângerea Seleucizilor de ctre Mitridate I 53 î.Hr. Victoria asupra Romei în btlia de la Carrhae 21 8 Pacea cu Roma

Sec. I î.Hr. Imperiul Prilor la apogeu 1 14 d.Hr Cucerirea Mesopotamiei de ctre Traian
|

62
238 î.Hr.-65i d.Hr. Persia sub Pri i Sasanizi 139

Imperiul Sasanizilor 224-651 d.Hr.

Sasanizii se considerau succesorii Ahemenizilor i au cutat s le readuc la via civilizaia.


Conflictul cu romanii a slbit regatul i 1-a transformat într-o prad uoar pentru arabii invadatori.
Sasanidul Ardair I © i-a religioas. Imperiul Sasanid a

înlturat pe ultimii conductori atins apogeul în timpul domniei


Pri în 224. Sasanizii se bazau lui Chosroe I ©, care
pe vechile tradiii persane a învins Imperiul Heftalit

mult mai mult decât {pag. 148)

Arsacizii i au pân în 560


încercat s le i a cucerit
reînvie, mai ales sudul Arabiei
zoroastrismul
4P„% pân în 570.
{pag. 63), care a Ciocnirile cu Maniheismul
fost transformat bizantinii au în secolul III d.Hr., un gânditor
în religie de culminat când persan, Maniheus, a propov-
'

©
:

stat. Sasanizii Chosroe II O, duit o doctrin dualist care in-


au încercat s Vasul „Chosru" din aur a adus Imperiul cludea elemente din zoroastrism,
reduc autonomia i înfiându-l pe
cristal, Bizantin în pragul cretinism i budism, i creia i-a
Chosroe ezând pe tron
I

provinciilor, ceea prbuirii. împrumutat numele su. Mani-


ce va duce în cele din urm la A ocupat Siria i Egiptul, iar apoi Chosroe II i cretinul irin, ilustraie heus îl identifica pe Dumnezeu
dintr-un manuscris din sec. XV
cderea Imperiului Prilor. Ei au a cucerit Ierusalimul în anul 614 cu o împrie a luminii, care
cutat s centralizeze puterea. i a furat relicve sfinte. împratul Slbit în urma acestui conflict se opunea celei a întunericului.
Sasanizii au continuat conflictele bizantin Heracliu I a reuit în militar îndelungat, Persia nu a Propovduia de asemenea c
cu romanii i Imperiul Bizantin. final s opreasc mai putut face fa omul trebuie s lupte permanent
apur I i-a înfrânt cu uurin înaintarea presiunii arabilor împotriva întunericului care îl

pe romani la Edessa în 260 i perilor i care rspândeau amenin i c Dumnezeu tri-

1-a luat prizonier pe împratul i-a învins la islamismul. mite mântuitori în ajutorul su.
Valerian © {pag. 125). în sec. IV, Ninive în 627, Ultimul Maniheismul a lsat o amprent
sub succesorii lui apur, cretinii recucerind Siria, conductor puternic asupra gnosticismului
au fost privii cu suspiciune ca Palestina i Egiptul Ei Shapur I îl ia prizonier sasanid, i cretinismului. A fost perse-
susintori Romei fiind Chosroe pe împratul roman Valerian,
posibili ai II Yezdegerd III, cutat ca eretic i pân la
biciuit
gravur din sec. III

persecutai. Odat cu încheierea a fost detronat i dup ce a fost moarte în 276 d.Hr.
conflictului în sec. V, cretinilor ucis ©, iar succesorul su a fost înfrânt de arabi, s-a refugiat în
sus: Maniheus, sec. III

li s-a recunoscut libertatea nevoit s fac pace cu Heracliu. muni, unde a fost asasinat în
anul 651. Cu toate acestea,
limba i cultura rafinat a
perilor au fost integrate în
noua credin i au devenit
un semn distinctiv al elitei

arabe.

Ahura Mazda îi ofer inelul puterii regelui sasanid Ardair I, basorelief în stânc Chosroe este executat de fiul su dup Chosroe II i cretinul irin, ilustraie,
din Persepolis, sec. III înfrângere, gravur, sec. XV din sec. XV

224 începutul domniei Sasanizilor 567 Chosroe distruge I Imperiul Heftalit 627 Sasanizii sunt înfrâni de Heracliu la Ninive

260 Victoria lui apur | asupra romanilor la Edessa 614 Chosroe II cucerete Ierusalimul
63
140 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Celii, slavii i triburile


GERMANICE sec.viî.hr.-sec.viid.hr.

în Antichitate o mare parte a Europei a fost locuit de ctre celi ©, de slavi i de


vechile triburi germanice. Acetia erau considerai barbari necivilizai de ctre
populaiile mediteraneene, dei unii autori greci i romani au scris despre ei i
X
-6 de bine. Sursele antice, epopeile medievale i descoperirile arheologice ne ofer
c
puine informaii despre aceste popoare. Elemente din cultura i limba lor s-au
pstrat pân în zilele noastre.
Coif celtic de bronz, sec. I Î.Hr.

Migraia celilor
Celii i-au prsit inutul de origine pentru a se stabili în vestul Franei, în sudul
Germaniei, în vestul i sud-estul Europei. Au ptruns de asemenea în nordul
Italiei i în platoul central al Anatoliei.

Numele de celt dateaz din pân atunci de etrusci. Dou înspre sud din nordul

sec. VI î.Hr., când era folosit veacuri mai târziu, ei au început Spaniei în sec. V î. Hr.

de greci pentru a indica s organizeze raiduri în sud, Locuitorii Marii

membrii triburilor prdând Roma în jurul anului Britanii din perioada

care triau în jurul 390 î.Hr. în sec. III, celii au preroman au fost
Dunrii i Ronului. înaintat spre Europa de Sud considerai celi Cernunnos, zeul celt cu coarne, asociat cu natura i
Dovezile migraiei i Balcani, pân în Grecia, datorit culturii i fertilitatea, aezat între Apolo i Mercur, basorelief
de piatr din sec. d.Hr.
celilor© apar acolo jefuind Delphi. Gallii © limbii lor.
I

unde acetia s-au de origine celtic La începutul sec. I î.Hr., regiuni i au ptruns în Bretania
întâlnit cu etruscii, au ajuns în Asia triburile germanice au coborât în sec. V-VI. Limba i cultura

romanii i grecii, Mic în 278 î. Hr. din nord, alungându-i pe celii celt s-au pstrat în acele zone
în sec. VI, celii au ca mercenari ai lui stabilii în centrul Europei din pân în prezent sub numele
început s se aeze Nicomede I al Bitiniei. vile aflate la nord de Rin i de cultura La Tene.
pe câmpiile râului Au fost învini în Dunre, pân când au czut i ei
Pad, teritoriu Btlia elefanilor" © în cele din urm sub dominaie
controlat în 275-274 de ctre roman. O cultur independent
Antioh I al Siriei, galo-roman © a aprut în Galia
Bl Un celt îi omoar
aezat în celtic, sub influena romanilor.
care i-a
soia i se sinucide dup ce a
pierdut o lupt, statuie, sec. III î.Hr. centrul Anatoliei (Galatia), Celii din Marea Britanie, care
unde înc se mai gseau în nu au fcut niciodat parte
sec. Id.Hr.
4 *$
din Imperiul Roman, i-au
Ruinele unui complex ceremonial celtic
Nu exist dovezi ^^mt~ pstrat independena în
de piatr, alctuit dintr-o încpere
ale unei migrri în Irlanda ©, Scoia circular, dou galerii i un tunel,
mas a celilor în i ara Galilor. Cornwall, sud-vestul Marii Britanii

Peninsula Iberic Grupuri tribale

sau Marea Britanie care vorbeau

©, ci mai degrab limba celt,


populaiile locale dei fuseser
au preluat romanizate, s-au
elemente ale
^^^™ desprins din aceste

a
culturii celte.

Purtând numele de celtiberi,


U Rzboinic celt strivit
de un elefant, statuet de Ruinele unui fort celtic la Dun Aengus,
Rzboinic celt clare aceste populaii s-au extins teracot, sec. II Î.Hr. Irlanda, cea sec. I Î.Hr.

Cea 390 î.Hr. Prdarea Romei de ctre Brennus 275-274 î.Hr. Btlia elefanilor Cea sec. I î.Hr. |
Celii sunt alungai din Europa Central

Cea 278 î.Hr. Jefuirea Delphiului / Campania din Asia Mic începând cu 1 25 î.Hr. Prima cucerire roman a unor teritorii celte
64
sec. VI î.Hr.- sec. VII d.Hr. Celii, slavii i triburile germanice 141

Celii i romanii
între 200 î.Hr. i 100 d.Hr., romanii au cucerit aproape toate teritoriile celtice.

Primul conflict semnificativ între adesea aliane cu unele triburi romani,


romani i „gali", cum erau numii celtice. Cel mai perseverent i în anul 60,

celii O, Q s-a încheiat în 390 î.Hr redutabil dintre celi a fost prinul regina celt
cu jefuirea Romei de Vercingetorix ©, britanic
ctre celtul Senones, care a fost proclamat Boadicea
aflat sub conducerea rege în 52 î.Hr. de s-a rsculat

lui Brennus. Mituii mai multe triburi. A împotriva Rzboinici gali, sculptur în piatr
din sec. î.Hr.
de romani ca s
II

fost capturat în cele romanilor,


plece, celii s-au din urm i a devenit O
de mormânt
Piatr în ciuda unor
retras în nord i s-au prizonierul lui Cezar cu Umma în prime victorii,
aezat pe câmpia la Alesia. Dup ce veminte celte, revolta a fost
sec. I

râului Pad. Romanii a fost expus într-o înbuit


au ocupat regiunea parad la Roma i regina s-a sinucis.
între 225 i 190 î.Hr. în 46 î.Hr., Romanizarea Galiei a dat

Cucerirea teritoriilor Vercingetorix natere unei culturi mixte galo-


celtice de dincolo a fost executat. romane. Galii © au adoptat rapid
de Alpi a început în O Succesorii lui limba latin, dreptul roman i
125 î.Hr. i a avut mai Rzboinic gal tatuat Cezar au lrgit modelul de administraie roman,
(stânga) i cpetenia
multe etape. Triburile
Senone în armur,
graniele imperiului asimilând astfel civilizaia i
locale se aflau reconstituire pân la Rin i la cultura Romei. Nobilii
frecvent în conflict celi au preluat stilul

între ele i nu s-au roman de via, primind


putut unifica pentru cetenia roman i
a se apra. Uneori
chiar au cerut ajutorul
v-V chiar accesul în Senat,

dei au preferat s
Prdarea
Romei
romanilor împotriva triasc în continuare de ctre Brennus
unor dumani. la ar. Aezrile Istoricul roman Liviu a descris
IuliuCezara ^IMul ^'/ celtice, precum
jefuirea oraului de ctre Bren-
intervenit i ** L/Orabie transportând ulcioare Paris i Trier ©, s-au nus în lucrarea sa Istoria Ro-
el pentru acetia, atunci când cu vin, detaliu de pe mormântul unui transformat în orae galo-
negustor de vinuri, sec. II-III mei. Potrivit lui, Brennus nu a
i-a ajutat pe gali s resping romane înfloritoare. Galia a
putut cuceri Capitoliul pentru
atacul rzboinicului german Dunre, devenit una dintre cele mai
astfel încât tot teritoriul
c aprtorii si au fost aler-
Ariovistus în anul 58 î.Hr. celtic din centrul Europei a intrat importante provincii romane
tai de ggitul gâtelor sacre
Pân în 51 î.Hr., Cezar cucerise sub dominaie roman. Celii datorit veniturilor pe care le
de acolo. De la acest eveniment,
toat Galia (teritoriul de astzi din Peninsula Iberic i Marea realiza din exportul © de cereale, gâtele au fost onorate în mod
al Franei i Belgiei), încheind Britanie au fost i ei cucerii de vin i produse textile finite. special Brennus a fcut o îne-

legere, acceptând 1000 de livre

de aur în schimbul retragerii


sale. Când romanii s-au plâns
c msurile de pe cântar erau
prea grele, Brennus i-a arun-
cat spada pe taler spunând „Vae

victis!" („Vai de cei învini!").

sus: Brennus îi arunc spada pe


taler, gravur în metal, sec. XIX

Porta Nigra, Trier, Germania, sec. II Vercingetorix gravur în lemn, sec. XIX

52 î.Hr. Vercingetorix devine regele celilor 60 d.Hr. Regina Boadicea se rscoal împotriva romanilor

58-51 î.Hr. Cezar cucerete Galia 46 î.Hr. Executarea lui Vercingetorix la Roma Sec. V-VI Ptrunderea triburilor celte în Bretania
6s
142 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Civilizaia i societatea celilor

Civilizaia celilor se deosebete de alte civilizaii vechi prin absena scrisului. Din alte puncte
de vedere îns, a atins un nivel avansat pe planurile culturii materiale, ale economiei,
ale comerului i ale diferenierii sociale.

Celii nu au fost o naiune unit, importante ale nobililor. în sec.

x fiind împrii în numeroase II î.Hr., au fost ridicate orae


O triburi i clanuri care se aliau fortificate ©.
Reconstituirea zidurilor de aprare
sau se luptau unele cu altele Druizii ©, care alctuiau ale unei aezri celte

în funcie de împrejurri. La casta preoilor, se bucurau

început, triburile erau conduse de mult respect. Ei celebrau


de regi, care au fost ulterior ritualurile religioase, fceau
înlocuii de adunri ^^ profeii i acionau
ale nobililor ©. de asemenea
Prinii se ridicau ca judectori.

din rândul Erau venerate


nobilimii, zeiti ©
distingându-se i strmoi,
întâlnire a druizilor într-un cerc
prin bogia uneori cu de piatr, scen de film
i influena lor. aducerea
Ei conduceau de de sacrificii Legenda regelui Arthur

Nobil rzboinic celt, statuie de gresie, asemenea armatele umane, atât în


în epopeea regelui Arthur sunt
sec. V Î.Hr. în timp de rzboi. Iii Moned celtic de aur, temple ©,
istorisite conflictele dintre cel-
sec. II î.Hr.
Erau înmormântai cât i lâng izvoare, ii din Marea Britanie i anglo-
în încperi funerare © spaioase, râuri sau copaci ©. saxonii de origine germanic.
înconjurai de obiecte valoroase. Druizii îi transmiteau
Unele elemente sunt recurente
Ei dominau marea mas a cunotinele în întregime pe în mai multe dintre versiunile
celilor ©, având sclavi care îi cale oral, în acelai mod fiind literare ale legendei. Printre
slujeau. Extrem de important perpetuat i istoria celilor,
acestea se numr victoria re-
era sistemul strict de devoiuni prin poeme recitate de barzi, purtat de Arthur asupra an-
i loialiti personale. Prinii în acestea se împleteau
glo- saxonilor, celebra sa mas
Tumul celt din sudul Germaniei, deineau proprieti vaste,
sec. IX-V Î.Hr.
rotund i adulterul comis de
percepeau diverse soia sa Guinevere. Regele a
dri i îi bteau fost identificat cu mai multe
chiar propriile personaje istorice, cum ar fi ro-
monede©. manul Lucius Castus i regele
Agricultura celt Riothamus.
i creterea
animalelor stteau
la baza economiei
celte. Prelucrarea
metalelor© i producia
de ceramic s-au dezvoltat U Cazanul Gundestrup
remarcabil sub influena din argint, descoperit
în 1 891 într-o mlatin
considerabil a etruscilor, din Danemarca, sec. î.Hr. I

a romanilor i a grecilor.
Celii triau în ferme sau evenimentele istorice i
sate ©, iar unele aezri povestirile mitice, cum
Femeie celt i soul ei rzboinic,
au început s se dezvolte a fost i cazul legendei
desen în pastel, sec. XIX în jurul reedinelor mai regelui Arthur. Reconstituire a unui sat celt d

Cea sec. VIII— VII î.Hr. |


Primele triburi celtice Sec. II î.Hr. Primele aezri fortificate Cea 550 Slaviii asedieaz Constantinopolul

începând cu sec. VI î.Hr. Apariia ierarhizrii sociale începând cu sec. V d.Hr. Migraia slavilor spre vest i sud
66
sec.VIî.Hr.-sec.VIId.Hr. Celii, slavii i triburile germanice 143

Spturi arheologice la o fortificaie o


Zeul Cernunnos, detaliu de pe Cazanul
Sub jugul avar o
de la Gundestrup, sec. I î.Hr. slav, Mecklenburg, nordul Germaniei

„în fiecare an, avarii veneau printre slavi ca s petreac iarna, dormind X
Primii slavi cu soiile i cufiicele acestora. Slavii îndurau numeroase alte nedrepti,

pltind chiar i tribut avarilor. Generaia fiilor avarilor i ai femei-


înaintarea hunilor la sfâritul sec. IV d.Hr. i deplasarea triburilor nu a mai acceptat aceast oprimare brutal i a refuzat s se
lor slave
germanice declanat de venirea hunilor au dus la migrarea
supun avarilor."
slavilor. La început, acetia s-au stabilit în regiunile prsite
de germani, avansând apoi spre sud, în Peninsula Balcanic. Fragment din Cronicile
Iui Fredegarius

Slavii sunt probabil


sus: Avarii îi umilesc pe slavi, silindu-i s trag înhmai la care,

originari din zona ilustraie dintr-un manuscris, sec. XV


situat la nord de munii
Carpai, între râurile originari din stepele eurasiatice, Obiectele precum vasele de
Vistula i Nipru. în sec. V s-au aezat pe teritoriul de astzi but © i uneltele erau produse
d.Hr., în timpul Marii UI Vase slave, al Ungariei. Teritoriul colonizat doar pentru uz domestic.
sec. IX-X
migraii a popoarelor de slavi a fost împrit între Conductorii de clan s-au

{pag. 146), i-au prsit în cele din urm la porile slavii de vest, de est i de sud, care ridicat treptat, devenind o clas

teritoriul originar i au pornit pe Constantinopolului. Slavii au evoluat deosebit unii fa în sine doar acolo unde slavii nu
urmele triburilor germanice care au trecut în numr mare de ceilali. erau sub dominaie strin. în

se Au înaintat spre
retrgeau. Dunrea i s-au stabilit în Traiul comun al primilor sec. VII, au fost construite ceti
vest pân la râul Elba i Marea zona Balcanilor. Unii dintre slavi se baza pe clanuri, care se fortificate ©. Se cunosc puine

Baltic, iar înspre est pân scriitorii antici îi numesc uneau apoi pentru a forma un detalii despre religia primilor

în Kamceatka. în sud, slavii sarmai i scii. trib. în sursele scrise, ei sunt slavi, dar se tie c adorau zeiti
au fost oprii iniial la Dunre, Slavii de pe Dunre au fost descrii ca fiind un popor harnic ale naturii.Au fost cretinai în
la grania Imperiului Bizantin. dominai între sec. VI-VIII de pstori. în sec. VI predomina sec. IX de fraii Chirii i Metodiu,

Ei i-au continuat îns raidurile, de avari (pag. 149), un trib de înc agricultura de subzisten, primul împrumutându-i

ajungând pân la Ragusa i clrei. în sec. IX, maghiarii, iar meteugurile erau primitive. numele alfabetului chirilic.

Capul Arcona de pe Insula Rugen, loc sacru pentru slavi înaine de a fi cretinai Cerc celtic de piatr din Irlanda, cea 1 50 Î.Hr.

începând cu sec. VII Ascensiunea nobilimii slave Sec. IX înaintarea maghiarilor / Divizarea teritoriilor slave

începând cu 565 Invazia avarilor Cea 880 Primele surse scrise despre regele Arthur
67
144 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Civilizaia i societatea vechilor germani


Cronicarii romani îi descriu pe vechii germani ca fiind un popor extrem de rzboinic. Acetia,
dei nu erau unii sub un singur conductor nu s-au supus cuceririi romane i au devenit
un inamic de temut al Imperiul Roman.

în sec. I î.Hr., vechii germani, ale scindat în mai multe i simpl. Istoricul
-
cror origini sunt înc neclare, triburi, fiecare fiind roman Tacit a descris
o s-au rspândit din nord-est pe condus de nobili rzboi- exaltarea în care intrau
o
câmpiile Rinuluii pe malurile nici, care îi cptaser rzboinicii înainte de
Dunrii. Societatea german era putere din proprietile lupt, numind-o „mânie
lor i din alianele cu ali teutonic".
nobili. Regii erau alei în Rzboiul i
vreme de rzboi pentru btliile jucau un Adunare tribal, cunoscut drept thing,
la care participau toi oamenii liberi
a conduce armatele, rol semnificativ în

în perioada Marilor religia i mitologia ©


migraii, regii i-au germanilor, care era
permanentizat rolul. plin de descrieri

Populaia se ocupa de ale luptelor zeilor


Ilustraie la
agricultur O i cretea Amurgul zeilor, beligerani cu uriai i
U Doi rzboinici, unul purtând un coif
cu coarne i cellalt o masc de lup,
animale, fiind împrit basorelief în piatr,
secolul X
demoni. Zeul rzboiului
în nobili, oameni liberi i Wodan (Odin) ©, care
execut un dans al rzboiului pentru
Odin, sigiliu de bronz folosit pentru sclavi. Fceau comer intens domina panteonul germanic,
decorarea coifurilor, sec. VI
cu Imperiul Roman. Judectori îi primea pe lupttorii czui în Di
alei prezidau adunrile cetatea sa, Valhalla. Divinitile Sat tribal al germanilor

comunitii O i procesele. erau venerate în locuri sacre sau

Verdictele erau însoite în monumente naturale, iar


de jurminte fiind ritualurile includeau

considerate sacrificii de animale i


judecata zeilor. < chiar de oameni ©.
Vendetele
personale
plUg^ Lumea imaginar
este cunoscut
declanau în principal prin

Tacit despre religia frecvent ciocniri epopeile medievale

popoarelor germanice sângeroase. i prin mituri,


Dei s-au aflat l precum Edda,
„într-o zi anumit toate
în permanent lucrare bazat
seminiile care se trgeau din
acelai neam, îi trimiteau re-
conflict © cu pe poeme
romanii, dintre islandeze
prezentani la o adunare care
care Arminius compuse Zeii germanici Odin, Thor i Frei,
se fcea într-o pdure. Pe toi tapiserie din sec. XII

îi uneau sentimentul de venera-


a constituit

cea mai mare


U Gravur cu rune înfiând
i
anterior.

Primele
ie fa de strmoi i respectul ameninare,
venirea unui rzboinic
legenda fierarului
în

Wolund,
Valhalla
calcar, documente
pentru superstiii, motenit de sec. VIII-IX
începând cu sec. I conin profeii,
demult. Acolo aduceau jertfe
omeneti i începeau ritualuri-
d.Hr., germanii au intrat în numr formule magice i blesteme,
tot mai mare în armata roman scrise în alfabetul runic i
le îngrozitoare ale adorrii lor

barbare."
ca mercenari, ajungând chiar s dateaz din sec. II. Texte mai
o domine. Romanii îi admirau pe lungi cu litere rune cioplite în

germani atât pentru complecia piatr sau crestate în lemn s-au


sus: Stâncile uriae din Pdurea
lor fizic, fora i curajul în lupt, gsit doar în Scandinavia, mai
Teutoburg, loc ritualic pgân Capul unui brbat sugrumat i sacrificat,
cât i pentru viaa lor auster ales pe lespezi de mormânt ©. gsit într-o mlatin din Danemarca

101 î.Hr. Marius îi învinge pe cimbri i pe teutoni 1 2 î.Hr. Romanii cuceresc teritoriul pân la Elba

Sec. II î.Hr. Migraia cimbrilor i teutonilor spre sud 58 î.Hr. Victoria lui Cezar asupra lui Ariovistu
68
sec.VIÎ.Hr.-sec.VIId.Hr. Celii, slavii i triburile germanice 145

Vechii germani i romanii


începând cu sec. I î.Hr., triburile germanice i Imperiul Roman au fost în conflict permanent
de-a lungul Rinului i Dunrii.
cpetenia rzboinic Ariovistu,
când celii au cerut din nou
ajutorul romanilor. Cezar i-a

respins pe germani în 58 î.Hr. ia


cucerit toat Galia, transformând
Rinul i Dunrea în graniele
Imperiului Roman. Germanii au
continuat cu toate acestea s fac
incursiuni armate pe teritoriul

roman. începând cu anul 12 î.Hr.,

romanii au încercat s elimine


ameninarea permanent care
Arminius al cheruscilor
venea din partea germanilor
Prinul cherusc Arminius, nume
ocupând întreg teritoriul pân
Femeie cimbr luptând împotriva romanilor, gravur, sec. XIX germanizat apoi i transformat
la Elba. S-au vzut îns nevoii
în „Hermann", a fost la început
înc din sec. I î.Hr., triburile (pag. 146) care a început în s abandoneze planurile de
dup înfrângerea un aliat al Romei. A câtigat
germanice au intrat în cofruntare sec. III d.Hr., romanii s-au cucerire
experien în armata roman,
direct cu romanii pe Rin i ciocnit cu germanii nomazi, guvernatorului roman Varus în
era cetean roman i a luptat
Dunre. Chiar i înainte de precum cimbrii i teutonii, care Pdurea Teutoburg
9 d.Hr. în
alturi de romani împotriva al-
Marea migraie a popoarelor se deplasaser spre sud în sec. ©. La nord de Rin i de Dunre,
tor triburi germanice. Când gu-
II î. Hr. înfrângerea suferit de doar Agri Decumates, aflat
vernatorul Varus a încercat îns
mai multe trupe romane trimise între cele dou râuri, a rmas în
în ajutorul unor triburi de celi a mâinile romanilor, fiind protejat
s introduc sistemul de taxe i
dreptul roman în Germania, el
stârnit panic la Roma în 113 î.Hr. de ograni fortificat (limes) ©,
s-a rsculat i a înfrânt trupe-
Locuitorii se temeau de înc o prevzut cu palisade, tranee
precum cea suferit sub i turnuri de paz. le romane. A fost ucis în jurul
jefuire
anului 21 de rudele sale, care se
celii lui Brennus. în timpul lui în pofida incursiunilor

Marius, armata roman a reuit regulate ale germanilor,


temeau c va acapara puterea
absolut. în sec. XIX, ignorân-
s îi înving îns pe cimbri i romanii i-au meninut sub
du-se complet faptele istorice,
pe teutoni O, €> în jurul anilor control pân în a doua jumtate
el a fost aclamat ca „aprtorul
102-101 î.Hr. Urmtoarea a sec. II, când triburi mai mari,
Un captureaz o
legionar roman germanilor".
provocare s-a produs odat precum alemanii i francii,
german ce încearc fug, mulajs
dup un basorelief din sec. II invadarea Galiei de ctre au început s se rscoale. sus: Statuia colosal a lui
Arminius (Hermann) al cheruscilor,
Marc Aureliu a reuit dup un
Pdurea Teutoburg, sec. XIX
considerabil efort s resping
invazia marcomanilor i cvazilor,
care s-au aezat între Elba i
Dunre în jurul anului 170. în
timpul rzboaielor marcomanice
(166-180) împratul ai murit.
Declinul Imperiului Roman de
Apus a fost prefigurat de ctre
ocuparea zonei Agri Decumates
de ctre alemani i suebi în 260,

precum i de stabilirea francilor


Saalburg, fort roman aflat la Dunre
Btlia din Pdurea Teutoburg, pictur din sec. XIX pe teritoriul roman. pe frontiera fortificat

66-180 Rzboiul romanilor împotriva marcomanilor i cvazilor 260 Alemanii se stabilesc în Agri Decumates

9 d.Hr. Arminius iese învingtor în btlia din Pdurea Teutoburg Sec. II Primele scrieri runice
69
146 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Marea migraie a popoarelor 375568

Apariia unor mari triburi pe Rin i Dunre în sec. III a supus Imperiul Roman unei presiuni
enorme. Romanii au putut face fa germanilor © la început, integrându-i în Imperiu ca
soldai când era necesar. Sosirea hunilor în 375 a rsturnat îns situaia, întrucât acetia
au declanat o migraie masiv creia Imperiul Roman, scindat oficial în cele dou pri
X de Apus i de Rsrit în 395, nu i-a mai putut rezista. Romanii au fost nevoii s acepte
o înfiinarea unui regat germanic pe propriul teritoriu, iar în anul 476, ultimul împrat al

Imperiului Roman de Apus a fost detronat de germani. Doar Imperiul de Rsrit, cunoscut
mai târziu cu numele de Bizan, a fcut fa impactului produs de migraia popoarelor.
Coif de rzboinic, sec. VII

Migraia popoarelor germanice


Hunii au ieit din stepele eurasiatice în anul 375, alungându-i pe ostrogoi i pe vizigoi
de pe teritoriile lor de la nord de Dunre i de Marea Neagr. Unele triburi germanice
i-au prsit i ele inuturile.

de cursul inferior al Rinului în pe goi din inutul lor în 375.

anul 350 i au trebuit s încheie Goii, care proveneau probabil


o înelegere. Francii au devenit din Scandinavia, s-au stabilit la

aliaii Romei i li s-au oferit sud de Marea Baltic pe cursul


KJ Gravur franc în piatr, sec. VII
sume de bani. Unii conductorii râului Vistula în primeledou
au ajuns în armata roman, veacuri d.Hr., ajungând pân la
câtigându-i independena în Marea Neagr i Dunre în sec. III vizigoii au avansat în anul 418,
Galia dup cderea imperiului. Ei au fcut incursiuni în Grecia împratul le-a oferit sudul Franei.
O parte dintre conductorii i Asia Mic. în a doua jumtate Ei au format un regat care se va
germani au devenit chiar generali a sec. III, goii s-au împrit în extinde ulterior pân în Spania.
în armata roman, comandani ostrogoi i vizigoi. MM
Generalul Stilicho alturi de soie
i de fiul su, relief în filde, cea 400
supremi i au susinut împrai Dup venirea hunilor J^ g^
mediocri, precum Stilicho ©, în anul 375, numeroi
Chiar înainte de invazia hunilor în timpul împririi Imperiului vizigoi s-au refugiat
din anul 375, romanii au fost Roman în 395. Generalul german la sud de Dunre,
nevoii s cedeze triburilor Odoacru 1-a detronat pe ultimul învingându-i pe romani
germanice pri din teritoriul lor. împrat roman în 476. © la Adrianopol în
De asemenea, ei nu au putut opri Migraia popoarelor © s-a anul 378 i încheind
incursiunile francilor © dincolo declanat când hunii i-au alungat o alian cu acetia.
Dup scindarea Cucerirea Romei de ctre vizigoii condui
Imperiului Roman de Alaric, gravur în lemn, sec. XIX

în anul 395, vizigoii

au profitat din plin


de rivalitatea dintre
Rsrit i Apus. Regele
vizigot Alaric a luptat
-
$ .1

de multe ori împotriva


generalului roman
Stilicho, invadând
'• ;

--k1f •*-»^»?n . ^* Jf :

Peninsula Italic în anul

401 i jefuind Roma © 3l^sJEkm£&


Convoi german, gravur în lemn din sec. XIX în anul 410. Când Romanii se lupt cu goii, gravur în lemn, sec. XIX

începând cu sec. III Migraia goilor în regiunea Mrii Negre începând cu 350 Invazia francilor în Imperiul Roman

7
începând cu 269 Scindarea goilor în vizigoi i ostrogoi 375 Victoria hunilor asupra ostrogoilor / Vizigoii trec Dunrea
375-568 Marea migraie a popoarelor 147

pe celii britanici s se retrag în


Scoia, ara Galilor i Cornwall.
Saxonii, care au rmas pe

continent, i-au evitat pe franci,

iar cretinismul s-a rspândit


printre ei abia la sfâritul ->

sec. VIII. r:
4
Ultimul trib germanic ;
important care a migrat a '.-
fost cel al longobarzilor, care

locuise din Antichitate în Ulfila

bazinul inferior al fluviilor Elba


Ulfila (sau Wulfila) a fost un
i Dunre. Alungai de clreii mare conductor al germani-
El m>».. avari nomazi, longobarzii i-au
Nicasius, episcopul de Reims, îngenuncheaz în faa vandalilor, sec. XIII
lor care s-a fcut remarcat în
prsit inutul de origine sub
timpul Marii migraii a po-
Majoritatea ostrogoilor © conducerea regelui Alboin <D,
poarelor. In anul 341, el a fost
s-a aliat iniial cu hunii. Dup ocupând în anul 568 o regiune
uns „episcop al goilor"i în
moartea regelui hun Attila, din nordul Italiei i punând
jurul anului 370 a tradus Bi-
acetia s-au stabilit pe bazele unui regat cu capitala la
blia în limba gotic. întrucât
teritoriul Imperiului Roman Pavia. Acesta este momentul
care a marcat sfâritul Marii
a fost un adept al arianismu-
de Rsrit, ca aliai ai

acestuia. Regele ostrogot migraii. lui, goii i marea majoritate

Teodoric O, crescut la Micrile ample a triburilor germanice au fost

Constantinopol, a ptruns de populaii au dus la considerate ariane. Acest fapt

în Italia în anul 488 în numele destrmarea Imperiului a dus la conflicte cu romanii în

împratului roman de rsrit Roman i la stabilirea teritoriile cucerite de germani


Zeno, 1-a înfrânt pe regentul germanilori apoi a slavilor i a împiedicat convieuirea

roman de apus Odoacru în în teritorii situate spre vest. celor dou popoare. Conver-
anul 493 i i-a înfiinat El Teodoric cel Mare, regele Cultura european de la tirea la catolicism a francilor
ostrogoilor, eligie pe o moned,
propriul regat. cea 500 începutul Evului Mediu i mai târziu a vizigoilor ia
La începutul sec. V, un a luat natere prin fuziunea lombarzilor afacilitat accepta-
nou val de popoare germanice condui de regele Gaiseric au dintre cultura antic târzie
rea lor de ctre localnici i le-a
i-aprsit teritoriile din ajuns în nordul Africii în anul i tradiia germanic din
consolidat imperiul.
Europa Central i de Est, 429. Acolo au înfiinat un cultura vizigoilor, francilor,
sus: Ulfila explic Evanghelia
îndreptându-se spre vest. imperiu cu capitala la Cartagina, anglilor, saxonilor i goilor, gravur din 1 890
în anii 406-407, lipsind astfel Roma longobarzilor.

vandalii i burgunzii de terenuri valoroase


au traversat Rinul, pentru cultivarea
ptrunzând în cerealelor. De pe
Galia. Vandalii © coasta Mrii Baltice,

au trecut Pirineii, grupuri de angli,


stabilindu-se în saxoni i iui, aflai
Spania în 409, în sub conducerea lui

vreme ce burgunzii Hengist ©i ai lui

i-au format un Horsa, au pornit la

regat pe Rin. Sub jumtatea sec. V spre


presiunea atacurilor Britania, care fusese

vizigote încurajate prsit de romani


de împratul roman El Fibul ostrogot în
în jurul anului 400.
Hengist i Horsa ajung pe rmul Regele Alboin ptrunde în Pavia,
de apus, vandalii form de vultur, cea 500 Germanii i-au silit Britaniei, gravur în lemn din sec. XIX gravur în lemn din sec. XIX

378 Lupta de la Adrianopol 410 Jefuirea Romei de ctre Alaric 493 Teodoric
|
îl învinge pe Odoacru

406-407 Vandalii se stabilesc dincolo de Rin 429 Vandalii trec în nordul Africii 568 Longobarzii ocup o parte din Italia
71
148 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Imperiile nomazilor din stepele


EURASIATICE sec. iii î.hr.- sec. vii d.hr.

la est de Marea Neagr pân în vest la Marea Galben din


Stepele eurasiatice, care se întind
China, au fost întotdeauna locuite de nomazi. Istoria vechilor imperii ale perilor, grecilor
sau indienilor a fost influenat de ciocnirile cu sciii, sarmaii sau saka din stepe, care nu
X
îns niciodat ca o singur naiune. Unul dintre cele mai vechi grupuri a fost
s-au unificat
O
Xiongnu, care a înfiinat un mare imperiu nomad la sfâritul sec. III î.Hr. la grania nordic
a Chinei. înfrângerea i alungarea lor de ctre dinastia Han a declanat un val de micri
migratoare, care s-a fcut simit pân în vest în sec. IV d.Hr. când hunii © au fost împini pe
teritoriul goilor, declanând astfel Marea migraie a popoarelor, care a schimbat întreaga
fa a Europei.
Hunii în Europa, gravur în metal din sec. XIX

Xiongnu, Kushana i heftaliii

înainte de ascensiunea hunilor, mari imperii nomade au luat natere prin formarea
unor confederaii de triburi.

Imperiile clreilor nomazi © Federaia de triburi Xiongnu, înfrâni i alungai


Xiongnu, huni i turci, precum care a aprut la sfâritul spre vest. Probabil c
i Imperiul Mongol €> al lui sec. III î.Hr., a reprezentat Xiongnu, în retragerea
Genghis-Han din sec. XIII, au o ameninare extrem de sa a silit alte popoare
Doi clrei, figurine de lut, sec. î.Hr.
avut la baz coaliii realizate serioas pentru dinastia Han i triburi care triau
Il-I

între diferite triburi i popoare. din China. Aceasta a fcut mai la vest, precum în sec. V, puternicii Sasanizi
Dat fiind faptul c fondatorii toate eforturile posibile, de la Kushana, s-i prseasc din Persia au intrat în conflict cu
imperiilor nu puneau accent construirea Marelui Zid pân teritoriile i s invadeze Asia imperiulnomad al Heftaliilor,
pe etnicitate, orice grup care la atacuri militare, pentru a-i Central i India. în prezent, cunoscui i sub numele de
avea aceleai interese cu elimina rivalul. în sec. II— III, nu se mai consider c ar fi „hunii albi". Dup ce heftaliii
imperiul, chiar i foti dumani, chinezii au reuit s scindeze existat o relaie între huni, s-au îndreptat spre sud pentru
era acceptat. Aceast politic i s îndeprteze treptat care au aprut în sec. IV, a distruge rmiele marelui
de confederaie formal a Federaia de triburi Xiongnu. i Xiongnu, dei este posibil imperiu Gupta din nordul Indiei,
triburilor a adus rapid la Unii membri ai confederaiei au ca o parte a fostei confederaii au fost la rândul lor spulberai
fragmentarea i prbuirea devenit dependeni de chinezi Xiongnu s fi fuzionat cu în anul 567 de sasanizii condui
imperiilor nomade. i au fost asimilai, alii au fost cea a hunilor. de ctre Chosroe I.

Iurte ale nomazilor din Deertul Gobi, Mongolia de astzi Hunii condui de Atila invadeaz Europa, gravur în lemn din sec. XIX

începând cu sec. III î.Hr.


|
Confederaia tribal Xiongnu 375 d.Hr. |
Hunii îi înving pe goi 451 Atila este înfrânt pe Câmpiile Catalaunice
|

Sec. II î.Hr.-sec. III d.Hr. Alungarea confederaiei Xiongnu din China 445 Atila devine unicul conductor al hunilor
72
sec.IIIî.Hr.-sec.VIId.Hr. Imperiile nomazilor din stepele eurasiatice 149

M Hunii
Incursiunile militare ale hunilor, în special sub conducerea regelui Atila, „biciul lui Dumnezeu",
au fost atât de devastatoare, încât muli europeni au crezut c venise sfâritul lumii.

Hunii i-au învins pe conducerea comandantului


ostrogoi i pe vizigoi imperial Aetius au reuit s
în 375, distrugând opreasc înaintarea hunilor.
totul în calea lor. Btlia de pe Câmpiile c
o
Datorit obiceiului Catalaunice O, lâng Chalons- Atila moare în noaptea nunii sale,
gravur în lemn din sec. XIX X
de a aplatiza nasurile sur-Marne, a durat mai multe i-t
'1

copiilor lor pentru a zile, în timpul crora au czut turc au preluat motenirea o
o
le lrgi faa, ei au fost aproximativ 90 000 de lupttori. hunilor, înfiinând în secolele D-
descrii de cronicari Hunii i aliaii lor au fost VI-VII un mare imperiu nomad X
Hunii înainteaz din stepele aflate la nord de Marea drept „creaturi cu chip nevoii s se retrag spre care se întindea din China pân
Caspic, gravur în lemn din sec. XIX
de animal", sporind Europa de Est, dar Atila nu la Marea Caspic.
astfel groaza pe care fusese complet învins. în anul

o stârneau. Hunii nu 452, el a invadat nordul Italiei,

i-au eliminat complet ameninând Roma. Papa


pe germani, întrucât Leon I ©a reuit s conving
îi

aveau nevoie de acetia pe hunii suferind de foame i


în armata lor. de boli s se întoarc din drum.
Imperiul Roman Atila © a murit pe neateptate
de Rsrit a încercat în 453, imediat dup petrecerea
s îi apere graniele sa de nunt. Hunii s-au scindat
oferindu-le hunilor în luptele ce au urmat, fiind
Jefuirea unei vile galo-romane de ctre huni, chiar i 1500 de livre definitiv învini i alungai
gravur în lemn din sec. XIX
de aur pe an. Cu toate aproape la fel de repede precum înfiarea
acestea, hunii O îi cuceriser teritoriile. hunilor
condui de Atila, Ali clrei nomazi au
„Prin trsturile lor îngrozi-
care îi ucisese fratele venit dinspre rsrit pe urmele
toare stârneau mult team în
co-regent Bleda în anul hunilor în Europa, printre care
cei pe care poate c nu i-arfxpu-
445, au ptruns adânc s-au numrat i avarii © i tut învinge în lupt... Pielea lor
în teritoriul Imperiului maghiarii. Avarii au adus scrile
oache era înspimânttoare
Roman de Rsrit, de a în Europa, care constituiau i aveau... ochii cât gmlia
au devastat ©, O un ajutor considerabil pentru
unui ac. Curajul lor reieea din
provinciile balcanice lupttorii clare. în Asia
înfiarea lor amenintoare i
i au cerut tributuri Central, popoarele de origine
erau cruzi cu copiii lor chiar din
i mai mari. Atila ziua în care acetia se nteau,
Lupta de pe Câmpiile Catalaunice, s-a îndreptat apoi
stamp în culori, sec. XX crestând obrajii bieilor cu
spre vest în fruntea
sabia, astfel încât ei s îndu-
unei armate uriae i re durerile provocate de rni
mereu în cretere prin
chiar înainte de a suge laptele
adugarea hunilor i a
mamei."
triburilor germanice.
Jordanes, Getica
Multe orae prin care
(Istoria goilor, capitolul
au trecut au fost arse
XXIII) 551 d.Hr.
din temelii, precum
Trier i Metz. în iunie sus: Craniu deformat
Pereche de scri de a, invenie adus artificial al unei nobile,
451, francii, vizigoii
întâlnirea dintre Leon cel Mare i Atila, în Europa de clreii nomazi, în special sec. V.
fresc de Rafael, sec. XVI i romanii aflai sub de ctre avari

453 Moartea lui Atila Sec. VI-VII |


Imperiile nomade ale popoarelor de origine turc din Asia

452 Sfâritul supremaiei hunilor în Europa de Sud-est Sec. VI Exterminarea „hunilor albi"
73
150 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

India antica 3 2iî.hr.-cca 5 ood.hr.

India a intrat în contact cu cultura elenistic înc de pe vremea lui Alexandru cel Mare, în
special suveranii Imperiului Maurya pstrând legtura cu Apusul. Cel mai important dintre
acetia a fost Aoka, care a susinut i budismul. Dup cderea imperiului, dinastiile locale
au luptat în permanen pentru a opri înaintarea invadatorilor nomazi venii din stepele
X Asiei Centrale. Imperiul Gupta a fost cel care a reuit s redea coeziunea unor mari regiuni
-o
o
o din India. în aceeai perioad, hinduismul a cunoscut un reviriment i a eliminat budismul
de pe subcontinent.

Hpentru
Capitelul cu
emblema de
lei al coloanei lui Aoka, care a servit ca model
stat a Indiei, sec. III Î.Hr.

Dinastia Maurya cea 321-1 85 î.Hr.

Dup 321 î.Hr., dinastia Maurya a preluat puterea în India. împratul Aoka a transformat budismul
în religie de stat i a încurajat activitatea misionar i de propovduire a acestei religii.
Alexandru cel Mare a ptruns subcontinent indian, ajungând
în fruntea armatei sale în Valea pân pe teritoriul Afghanista-
Indului în 327 î.Hr. i a reuit s nului de astzi. Experienele
înving rezistena acerb a tri- trite în timpul unei campanii
burilor din regiunea deluroas. militare sângeroase l-au
Cu 2 000 de elefani de lupt, el a fcut pe rege s treac la I
cucerit majoritatea cetilor aces- budism O, O. Relatrile i
tora i i-a înfrânt pe regele Poros edictele de pe stâlpii O,
i pe ali câiva conductori locali. O i pereii stâncoi sunt
Succesorii lui Alexandru în est, mrturilor a elurilor
Seleucizii, au intrat în conflict cu i realizrile lui Aoka. Buddha, statuie veche indian
Imperiul Maurya, marea putere Dei tolera alte religii,
de pe subcontinentul indian, care a încurajat rspândirea Fragment dintr-un edict
fusese înfiinat în jurul anului 321 budismului, trimiând al lui Aoka
de ctre Chandragupta Maurya, chiar misionari dincolo „Toi oamenii sunt copiii mei. Ceea ce le

în regiunea Magadha de pe fluviul de graniele imperiului, doresc propriilor mei copii, bunstare i fe-
Gange. Chandragupta 1-a învins în jurul anului 250, a ricire, atât în aceast, cât i în cealalt lume,
pe Seleucus, dar a încheiat în cele convocat un consiliu le doresc tuturor oamenilor...
din urm un acord cu Seleucizii în budist în capitala,
privina granielor comune. Atât Pataliputra, pentru a

stabili textele canonice


ale budismului timpu-
Spiritului feminin al pmântului, Yakshi,
simbol al fertilitii la hindui, buditi i riu. Dup convertirea
jainiti, statuie de gresie, sec. III î.Hr.
sa, regele nu a mai
el, cât i urmaii si au pstrat le- purtat niciodat rz-
gturi strânse cu grecii, asigurând A cutat s îm-
boaie.
astfel influena continu a culturii bunteasc ajutorul
elenistice în India. social în imperiu. La

Aoka, nepotul lui Chandra- puin timp dup moar-


gupta, a domnit între 273 i 265 tea sa în cea 232 î.Hr.,

î.Hr. i este considerat cel mai im- dinastia Maurya a intrat

JK& - tei portant conductor al Imperiului în declin, iar ultimul Fragment dintr-un edict al împratului Aoka
a Maurya i al Indiei antice. Impe- su conductor a fost inscripionat pe o
budist, sec. III î.Hr.
coloan dintr-un templu

Coloana lui Aoka, sec. I î.Hr. riul cuprindea aproape întregul asasinat în 185 î.Hr.

Cea 321 î.Hr. |


înfiinarea Imperiului Maurya Cea 250 î.Hr. Consiliul budist din Pataliputra Sec. I î.Hr. Poporul saka cucerete India

^4 Cea 268 î.Hr. Aoka devine rege Cea 232 î.Hr. Moartea lui Aoka 1 84 î.Hr. Sfâritul dinastiei Maurya
32i î.Hr.-cca 500 d.Hr. India antic 151

Dinastia Gupta cea 320-550

Invadatori i triburi strine veneau mereu pe subcontinentul indian dinspre nord-vest.


Acetia i-au format propriile regate, care au fost îns relativ efemere. Ultimul mare
Imperiu Indian antic a fost Gupta.

Dup cderea dinastiei Maurya Chandragupta II,

în 184 î.Hr., în nord-vestul care s-a fcut


subcontinentului au aprut mai remarcat ca arhitect
multe state independente diferite, €>, imperiul a atins
care aveau puternice trsturi apogeul, acoperind tot Ruinele oraului Bactra, Balkh
din Afghanistanul de astzi, vechea
elenistice. Ele se întindeau din nordul Indiei. La scurt capital a Bactriei
Bactria (Afghanistan) © pân în timp dup aceasta,
Punjab, a crui regiune vestic a a fost îns distrus
fcut parte temporar din imperiul de invadatorii huni F?,
Prilor. Regatele au fost cotropite Mnstiri i temple budiste, sec. II Î.Hr- sec. VI d.Hr
heftalii [pag. 148). 'jyM
în sec. I d.Hr. de ctre poporul Ultimii conductori
jfefj^W j t <

nomad saka, venit din Asia din dinastia Gupta


fc^_ •
Central. Acetia au înfiinat la au domnit în sec. VI
rândul lor mai multe regate care doar în Magadha, în
au supravieuit pân în sec. II, vreme ce în nord-
^P^Ws***
sub dominaia Prilor (pag. 138) vestul Indiei au
i a poporului aprut mai multe
Kushana (pag. 148). puteri ostile. Printre
*âSi t
^*% Â
Imperiul Kushana acestea s-a distins doar
din nord-vestul puternica dinastie ET
Indiei s-a destrmat în Ilustraie din Ramayana, povestea vieii lui Rama, hindus Gurjara- Zeul Vishnu îi arat bunvoina fa
miniatur din sec. XVIII de lumea animal, sec. V
sec. III, sub presiunea Pratihara ©, care a
Sasanizilor (pag. 139). statele din India. îns prinii au rezistat o perioad presiunii situat în inima subcontinentului.
Ordinele de susinut ulterior vechile culte invadatorilor islamici, ce au Tamilii au reuit s-i pstreze
clugri buditi indiene i castele de preoi, ca atacat mereu India începând independena i trsturile aparte
© au fost foarte o contrapondere, prilejuind un cu sec. VIII. ale culturii lor sud-indiene în vasta

influente la început reviriment al hinduismului ©. în centrul i sudul Indiei au luat câmpie a Ceylonului de nord i cea
în multe dintre Marile epopei eroice indiene fiin, mai multe state, printre Carnatic chiar i sub Imperiile

3 Bhagavad Gita, parte a


Mahabharata © i Ramayana ©, care, în primele dou secole s-a Maurya i Gupta, continuând-o
Mahabharatei, fragment de manuscris care ilustreaz evenimentele numrat i cel numit Andhra, pân în zilele noastre.
politice ale timpului, au fost

scrise în aceast perioad. Pe


parcursul vremii, hinduismul
a devenit tot mai puternic i a

eliminat budismul din India.


în sec. IV, în regiunea Magadha
s-au pus bazele unui mare
imperiu. Din dinastia Gupta
(320-500 ), care a marcat apogeul
civilizaiei hinduse, au fcut
parte i prinul Chandragupta II
i fiul su Samudragupta, care
au supus destul de repede

Shiva - Nataraja, zeul dansului, statuie


statele vecine. La începutul
de gresie din Pratihara, sec. IX sec. V, în timpul domniei lui Templul lui Vishnu din Deogarh, sec. V

Sec. III d.Hr. Sasanizii distrug Imperiul Kushana Cea 380-414 Domnia
|
lui Chandragupta II 750-cca 1000 |
Dinastia hindus Gurjara-Pratiharashara

320-500 d.Hr. Dinastia Gupta din nordul Indiei Cea 500 Heftaliii distrug Imperiul Gupta
75
152 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Primii împrai chinezi din dinastiile


Qin i Han 221 ihr.- 22od.hr.

în „perioada statelor rzboinice", China s-a scindat în apte state distincte, care au fost în cele
din urm absorbite de ctre Imperiul Qin. „Primul împrat suveran" al Chinei, Qin Shi Huang
x Di, a unificat din i cultural ara. Dinastia Han care i-a urmat a continuat
punct de vedere politic
efortul su, i-a extins sfera de influen i s-a aprat cu succes împotriva triburilor nomade din
o
nord. De asemenea, în aceeai perioad confucianismul a devenit ideologie de stat. în timpul
acestor dou dinastii au fost iniiate reforme care vor afecta istoria Chinei pentru mai bine de
dou milenii.

HA ur, statuie de lut din sec. III Î.Hr.

Dinastia Qin 221-206T.Hr.

Primul împrat al Chinei a reuit s unifice statul în câiva ani i i-a îndreptat apoi
atenia spre consolidarea extern a imperiului su. A fost un monarh sever, care
a guvernat conform filozofiei statale legaliste.

Unificarea Chinei a fost realizat baza filozofiei legali-

în sec. III î.Hr. în jurul statului Qin tilor, care considerau

din vestul rii, care a i împrumu- c legile centrale erau


tat numele su imperiului astfel mai presus de orice i
format. Poziionarea sa la grania propuneau reglemen- Mormântul lui Qin Shi Huangdi, cu 6 000 de statui de
lupttori i cai în mrime natural, sec. III î.Hr.
cu Tibetul i cu inuturile locuite tarea tuturor aspectelor

de clreii nomazi a fcut necesa- vieii prin legi i taxe dure. Dup Marelui Zid chinezesc ©. Dup
r crearea unei armate puternice doar câiva ani, limba, unitile moartea sa în 210 î.Hr., împratul
i a unei administraii severe. de msur i de greutate i valuta a fost aezat într-un complex
Teritoriile cucerite nu au fost ce- fuseser uniformizate în tot im- funerar alturi de mii de statui
date nobililor vasali, ci au rmas periul. Pân i osiile i lungimea de teracot O, © individualizate.
sub administrarea direct a îm- cruelor au fost standardizate Descoperirea © acestuia în 1974
pratului, împiedicându-se astfel pentru a se potrivi oriunde în re- a constituit un eveniment arheo-
Qin Shi Huang Di, Zheng, regele
dinastiei Qin, gravur cea 1 640 apariia unei opoziii a nobilimii. eaua de drumuri. Populaia a fost logic. Dinastia Qin a luat sfârit

Pornind de la acest principal stat nevoit s ridice ziduri de aprare în 206 î.Hr., dup ce, în urma
consolidat, regele Zheng © din împotriva clreilor nomazi, unei rscoale populare, a venit
dinastia Qin a cucerit înc apte construind astfel prima parte a la putere dinastia Han.
state feudale pân în anul 221 î.Hr.
Astfel s-a încheiat „perioada

statelor rzboinice" i a aprut


un stat unificat cu un conductor
divin (Shi Huang Di: primul mare
împrat).
Regii ce au urmat au aplicat sis-

temul administrativ centralizat al

dinastiei Qin pe tot teritoriul Chi-


nei. Imperiul a fost reorganizat în
provincii i districte conduse de
administratorii imperiali, fr a
Arheologii scot la lumin statuile de lut
se mai lua în considerare vechile Ti
ale dinastiei Qin granie. Guvernarea se fcea pe Marele Zid Chinezesc pe dealurile de lâng Beijing

221 î.Hr. Regele Zheng devine primul împrat unificator al Chinei 206 Î.Hr. începutul dinastiei Han 1 74 î.Hr. Confucianismul devine religie de stat

21 î.Hr. Aezarea statuilor de teracot în morminte începând cu sec. II î.Hr. Este deschis Drumul Mtsii spre vest
76
221 î.Hr.- 220 d.Hr. Primii împrai chinezi din dinastiile Qin i Han 153

Dinastia Han 206 î.Hr-220 d.Hr.

în vidul de putere cauzat de cderea dinastiei Qin sa remarcat un conductor rebel al ranilor,
Liu Bang, care a preluat tronul în 206 î.Hr., sub numele de împratul Gaozu.

Cea mai important sarcin a pri- sub influena familiei soiei


mului împrat din dinastia Han, acestuia. între anii 9-25, dinastia

Kao Ti (206 Î.Hr.), a fost aprarea Han a fost temporar înlocuit de


statului împotriva clreilor no- nepotul unei împrtese, pân
mazi ©, în special a poporului Xi- la venirea unei rude îndeprtate
de teracot reprezentând
ongnu. împratul Han Wu Ti ©, a dinastiei Han, care a preluat Statui cai
i clrei, sec. Il-I î.Hr.
cel mai cunoscut din dinastia sa, tronul ca împratul Guang Wu
a trecut la ofensiv i a stabilit Di. El i-a mutat capitala de la

primele contacte cu vestul, Xi'an la Luoyang în est, i de aceea


cutând aliai. Poporul Xiongnu dinastia sa se numete „Han de
a fost înfrânt i împins spre vest, Rsrit", pentru a o deosebi de
unde a dizlocat la rândul su cea anterioar, numit „Han de
popoarele din stepele eurasiatice, H Generali
perioada Han
în armur, statui de lut din Apus". Imperiul a fost consolidat
declanând în cele din urm Marea i s-a extins pân în sec. I.

migraie a popoarelor (pag. 146) termen lung. A cutat s elimine


înspre Europa în sec. IV-V. Chine- urmrile barbariei educaionale
zii au cucerit estul Turkistanului, a lui Shi-Hwang-ti. A fost de ase-
ajungând pân la graniele menea primul care a organizat
Statuia lui Confucius din templul su
Afghanistanului de astzi, unde administraia central în minis- din Chu Fu
s-a dezvoltat o nou rut comer- tere i departamente. A elaborat
cial ctre vest, Drumul Mtsii ©. pregtirea funcionarilor © prin Inventarea hârtiei

Pe plan intern, Han Wu Ti a ini- educare i examinri, sistem folo- Tumul coninând mormântul împratului
Una dintre cele mai importante
Han Wu Ti, sec. I Î.Hr.
iat mai multe reforme cu efect pe sit pân în sec. XX. Fundamentul descoperiri ale umanitii, hâr-
acesei educaii 1-a con- Clanul împrtesei a început tia, afostfcut în China în tim-
stituit o sintez dintre îns s îi recâtige influena, iar pul perioadei Han. Fibrele din
legalism, confucianism, intrigilor de palat li s-a adugat plante erau zdrobite i transfor-
care acorda o mare intervenia eunucilor. Generalii © mate în past prin înmuiere i
importan relaiei reprezentau a treia putere în stat, fierbere. Pasta era întins apoi
dintre tat i fiu © astfel încât perioada a fost numit în matrie i uscat într-un strat
i filozofia natural „a celor trei regate". în anul 184, subire i bine legat. în sec. XIII,

yin-yang. Venerarea a izbucnit rscoala „Turbanelor hârtia a ajuns i în Europa, tre-


lui Confucius printr-un galbene", care a avut un caracter când prin Arabia.
cult de stat a început religios. Generalii implicai
în timpul dinastiei Han. în înbuirea acesteia
Templu budist de pe Drumul Mtsii,
din vestul Chinei în 174 î.Hr., împratul au câtigat putere, dar
Han Wu Ti a adus ambiia i-a împins s
jertfe la mormântul lupte unul împotriva

filozofului din Chu celuilalt, provocând un


Fu O, care a rezistat rzboi civil. Ultimul
pân în prezent. împrat din dinastia
Perioada Han a fost Han a fost silit s abdice
una dintre cele mai în 220. China a rmas
importante epoci de pân în sec. VI scindat
aur ale Chinei. în mai multe regate
Fabricarea hârtiei în China,
Succesorul lui rivale.
co împletit,
Fiimodel, pictur lcuit pe un
perioada Han Han Wu Di a czut H Statuia unui curtean sec. II Î.Hr.
desen în tu, sec. XVIII

1 41 -87 î.Hr. Domnia împratului Han Wu Ti 25 începutul dinastiei Han de Rsrit 220 Sfâritul dinastiei Han

9 d.Hr. Rscoala lui Wang Mang 1 84 Rscoala rneasc a „Turbanelor galbene" 7


154 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea antic

Primele regate din nordul


I NORD-ESTUL AFRICII ccaioooîhr sec.viiid.hr.

Aflate aproape la marginea lumii mediteraneene, regatele berberilor ©, nubienilor i ethio-


pienilor au aprut în nordul i nord-estul Africii înc de la începutul mileniului I î.Hr. Dei
X marginalizate din punct de vedere geografic, aceste state i popoare au jucat un rol impor-
tant în istoria egiptenilor, cartaginezilor i romanilor. Relaiile comerciale bogate au generat
c
c un intens schimb cultural. Aceste regiuni au venit în contact cu cretinismul, dar i-au dez-
voltat i pstrat propriile forme de credin, aa cum este cazul Ethiopiei.
a *£***- Satul berber fortificat Ksour i cetatea de la Tansikht, Maroc

Africa de Nord
Dei fenicienii i grecii au colonizat coastele din nordul Africii, interiorul
era stpânit de berberi.

Africa de Nord a fost locuit înc chiar câiva faraoni de origine Un alt aliat al Romei,
de timpuriu de triburile berbere, libiana. Pe coastele nord-africane Mauritania, a profitat
care erau parial sedentare, parial au aprut colonii feniciene în de înlturarea
nomade O. Libienii © din est sec. IX i greceti ©, dou secole Numidiei. Dup
au început s invadeze Egiptul mai târziu, care vor fi dominate ce ultimul rege Lupt între un clre roman i unul numidian,
gravur în metal din sec. XVIII
în mai multe valuri în sec. XIII ulterior fie de Cartagina, din dinastia
î.Hr., îns unii dintre ei au intrat fie de Egipt. conductoare a murit îmbogit prin agricultur i
în slujba Egiptului ca mercenari. Numidienii 0, în 25 î.Hr., împratul comerul din Sahara. Apogeul a
La începutul sec. X au existat aliai ai Romei, Augustus fost atins sub împratul Septimius
au profitat de 1-a întronat Severus, care provenea din acea
înfrângerea pe prinul zon i care a susinut dezvoltarea
Cartaginei numidian Juba II. oraelor. Cretinismul a aprut
în Rzboaiele Mauritania a rmas devreme în aceast regiune,
Punice pentru a-i independent pân Augustin, episcop de Hippo
înfiina un regat pe în 40 d.Hr., când Regius (nord-estul Algeriei de
teritoriul de astzi U
diei,
Regele Iugurta
moned, cea
al Numi- Caligula a ordonat astzi) i mare printe al Bisericii,
1 1 Î.Hr.
al Algeriei i al asasinarea regelui trebuie s fi fost martor la invazia
Tunisiei. Când a început Ptolemeu, nepotul lui Antoniu vandalilor în jurul anului 430.
lupta pentru succesiune în i al Cleopatrei. în sec. VII, arabii musulmani au
118 î.Hr., regele Iugurta ©a în timpul dominaiei romane, cucerit nordul Africii i au adus
obinut prin mituire sprijinul nordul Africii a prosperat i s-a un suflu nou în zon.
senatorilor romani, provocând

un scandal enorm la Roma. în


Pstori, pictur rupestr din Sahara,
sec. II î.Hr.
anul 112, el a trecut la violen
i i-a eliminat toi rivalii, silind
Roma s intervin. Rzboaiele
Iugurtine s-au încheiat în

105 î-Hr., iar regele a fost executat

în anul urmtor. Iuliu Cezar a fost

îns cel care a reuit în anul 46


î.Hr. s îl înlture pe ultimul rege
numidian, care fusese de partea
Un libian i un sirian sunt luai
lui Pompei în timpul rzboiului
prizonieri de ctre faraonul Ramses II,

basorelief din sec. XII î.Hr. civil. Templul lui Zeus din Cirene, Libia, sec. VI î.Hr.

Sec. VIII-VII î.Hr. Apogeul domniei kuiilor 1 1 5-1 05 î.Hr. |


Rzboaiele Iugurtine

146 î.Hr. Distrugerea Cartaginei 112 î.Hr. Masacrarea romanilor la Cista


78
cea 1000 î.Hr.- secolul VIII d.Hr. Primele regate din nordul i nord-estul Africii 155

Africa de Nord-Est
De la bun început, Nubia s-a aflat sub influena puternic a Egiptului. Originile Regatului
luiAksum din Ethiopia in îns de domeniul legendei.
influena egiptenilor, încât kuiii Solomon i al reginei
au ridicat i ei temple i complexe din Saba, iar teritoriul
funerare în form de piramid, lor de origine este
preluând chiar i titlul de faraon, Yemenul de astzi.
în jurul anului S30 Î.Hr., capitala Se crede c Menelik Nubienii pltesc tribut faraonului Tutankhamon,
fresc 340 î.Hr.
din Teba, cea 1
a fost mutat de la Napata ar fi adus Chivotul
înspre sud la Meroe ©, care a Legmântului în Ethiopia, care
Biserica ethiopian
devenit portul principal ar fi rmas pân în prezent
Biserica ethiopian s-a nscut
Colonada faraonului kuit Taharka de unde se realiza exportul în oraul Aksum.
în templul Amon de Karnak, prin eforturile misionare ale
lui la
metalelor preioase. în sec. IV, în sec. IV, regele Ezana
Teba de est, sec. VII Î.Hr.
frailor Frumentius i Aedesius
cretinismul a ptruns în Egipt Meroe, care se urcase pe tron
din Alexandria, de la începutul
Faraonii egipteni au început prin Nubia, dar Regatul Kuit când înc era minor, a distrus

de timpuriu s fac incursiuni intrase deja în declin. capitala kuiilor i a impus


sec. IV. Preceptele acestora di-

înspre sud în Nubia (Sudanul Au existat îns mici cretinismul ca fereau îns de cele ale Bisericii
regate religie de stat.
Catolice, în special în ceea ce o
de astzi), regiune bogat în Pentru a-i proteja pe cretinii din o
aur. Teritoriul a fost cucerit © sudul Arabiei, Aksum a cucerit privete cristologia i canonul
X
biblic. Capul Bisericii a fost
i colonizat în sec. XV Î.Hr., Yemenul în sec. VI, aducând "l

patriarhul copt de Alexandria o


devenind astfel viceregatul astfel regatul la dimensiunile sale o
K.u. Acesta i-a recâtigat maxime. Odat cu rspândirea pân în 1959, iar dup acest an
s-a creat o patriarhie ethiopian
independena în 1070 î.Hr., islamismului în zon în sec. VII
la Addis Abeba, care a devenit
fiind apoi condus de prini i cu pierderea ieirii la ocean,
în 1896 capitala rii.
locali, cu reedina Aksum a fost izolat
la Napata. Kuiii au din punct de vedere
profitat de declinul culturali economic
intern al Egiptului i i-a pierdut influena
din sec. VIII-V1I Î.Hr. dup sec. VIIL Atenia
i s-au instalat acolo H Faraonul Taharka îngenuncheaz Ethiopiei s-a mutat
în faa zeului oim Hemen,
considerându-se a XXV-a dinastie sec. VII Î.Hr.
mai la sud, unde se aflau

de faraoni. Legturile strânse platourile protejate. Ca ora


dintre cele dou regate au fcut cretine în Nubia, pân în sfânt, Aksum <D a rmas
ca civilizaia egiptean ©s lase o sec. XVI. totui locul de încoronare Patimile lui Hristos, fresc dintr-o
biseric ethiopian copt, din
amprent puternic asupra celei Ethiopienii susin c se trag a împrailor ethiopieni
sec. XVIII
nubiene. Atât de marcant a fost din Menelik, fiul regelui biblic pân în sec. XIX.

Jj A*
Piramidele de la Meroe, litografie cea 1 800 Biserica din Aksum, gravur în metal din sec. XIX

40 Asasinarea regelui Ptolemeu al Mauritaniei începând cu sec. IV I Cretinismul ptrunde în Ethiopia i Egipt

Sec. IV Declinul Imperiului Kuit începând cu sec. VII Rspândirea islamismului în Ethiopia
79
;

ST;-
• _

.
^^rgg^awfc*
>5-=^3B
Calul troian printre ruinele oraului învins
Cuprins
(vezi pag. 9)

; Lumea antic
cea 2500 î.Hr.-900 d.Hr.

4 Introducere - Civilizaiile greac i roman 54 De la Constantin I cel Mare la ascensiunea


6 Creta i Micene - începuturile civilizaiei greceti Imperiului Bizantin
io Grecia clasic: de la o civilizaie a polisului Armenia i Asia Mic: de la diadohi la romani
pân la pierderea independenei 62 Persia sub Pri i Sasanizi
22 Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale: 64 Celii, slavii i triburile germanice
de la Macedonia la diadohi 70 Marea migraie a popoarelor
30 Iudeea i Arabia înainte de invazia romanilor Imperiile nomazilor din stepele eurasiatice

54 Cartagina: putere mondial i rival a Romei 74 India antic

36 Etruscii: de la Lig la dominaia roman Primii împrai chinezi din dinastiile

38 Roma: Republica - de la origine la declin Qin i Han


42 Studiu de caz - Imperiul Roman 78 Primele regate din nordul i nord-estul
46 Sfâritul Republicii Romane. Epoca Romei imperiale Africii

Copyright © 2005 Peter Delius Verlag, Berlin Editor: Vidracu i fiii

Coperta: Vladimir Zmeev


Tehnoredactare i prepress: Vlad Panfilov

Traducere i adaptare din limba englez:


LIBERA Brândua Ciugudean
Redactori: Mariana Bdescu, Cristina Marin,
Editura „Litera Internaional"
Anatol Vidracu
O. P. 53; CP. 212, sector 4,
„Masca lui Agamemnon", sec. XVI Î.Hr. Bucureti, România Descrierea CIPa Bibliotecii Naionale
(vezi pag. 8)
tel./fax (021) 3196390; a României
e-mail: comenzi@litera.ro
Marea istorie ilustrat a lumii. -

Copyright © 2008, Litera Internaional Bucureti Litera Internaional, 2008


:

pentru versiunea în limba român 7 voi.


Toate drepturile rezervate ISBN 978-973-675-470-8
Voi. 2. - ISBN 978-973-675-509-5
Ne putei vizita pe

94(ioo)(o84)
A: www.litera.ro Tiprit la G Canale, Bucureti
MAREA
* i

LUMII IN 7 VOLUME
JV,

PREISTORIA • PRIMELE IMPERII

EVUL MEDIU

ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE l PERIOADA INTERBELIC

LUMEA CONTEMPORAN

Financiarul