STRATEGIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A

COMUNEI AFUMAȚI, JUDEȚUL ILFOV ÎN PERIOADA

2018-2022

Coman Mihaela, grupa 504

2019
 Cuprins

1. Prezentare generala a comunei Afumati

1.1. Date geografice
1.2. Repere urbanistice zonale
1.3. Clima
1.4. Resurse naturale
1.5. Biodiversitate
I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA
2. Mediul si infrastructura de mediu
2.1. Calitatea aerului
2.2. Calitatea solurilor
2.3. Gestiunea deseurilor
2.4. Spatii verzi
3. Infrastructura si echiparea teritoriului
3.1. Infrastructura de transport
3.2. Transportul local
3.3. Retele edilitare
4. Dezvoltare urbana
4.1. Evolutia fondului de locuinte
5. Economia comunei
5.1. Situatia economica
5.2. Resursele umane
5.3. Situatia demografica
5.4. Educatie si formare profesionala
6. Potentialul turistic si cultural
6.1. Turismul antropic
6.2. Turismul natural
6.3. Structuri turistice
6.4. Cultura si sport
7. Educatie si sanatate
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA
8. Context strategic
8.1. Context european
8.2. Context national
8.3. Context regional
8.4. Provocari si perspective
9. Coordonate de planificare
9.1. Criterii si cerinte de planificare
9.2. Oportunitati de finantare
9.3. Obiective strategice

2
 9.4. Domenii de interventie prioritare
10. Planul strategic
10.1. Viziunea si misiunea strategica
10.2. Etapele procesului de planificare
10.3. Portofoliul de proiecte

Bibliografie

3
 1. Prezentare generala a comunei Afumati
1.1.Date geografice

Comuna Afumati este localizata in partea nord-estica a judetului Ilfov, la 16 km de

Bucuresti, fiind traversata de raul Pasarea pe directia nord-vest – sud-est. (Fig 1)
Coordonatele geografice ale localitatii sunt 44
La sud-vest se invecineaza cu orasul Voluntari, in partea de vest cu satul Stefanestii
de Jos, in nord-vest cu localitatea Dascalu, in nord-nord-est, comuna Petrachioaia, in
est, comuna Ganeasa, iar la sud-est cu Dobroesti.

Fig. 1. Amplasarea comunei Afumati in cadrul judetului Ilfov

Sursa: Prelucrare QGis

4
 Relieful este neted, specific zonei de câmpie, fiind și factorul principal pentru
dezvoltarea așezărilor omenești din acest areal.
Comuna Afumați se află in partea centrală a Câmpiei Române, in Câmpia Vlăsiei,
de tip piemontan, la o altitudine de 70 de metri.
Unele dintre cele mai cunoscute forme de relief sunt terasele, care reprezintă un
spațiu propice dezvoltării activităților agricole și a așezărilor umane. Riscul producerii
unor fenomene de risc este redus datorită înclinării slabe a reliefului, care nu
favorizează alunecări de teren sau surpări. . În prezent se constată o antropizare a
reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi şi
amenajarea pădurilor.
Comuna se desfăşoară, asemeni Bucureştiului, pe mai multe coline, ce dau un aspect
deluros peisajului. Pe aceste coline se află, în principal, spaţii agricole. (Moisiu C. , 1970)

1.2.Repere urbanistice zonale

Comuna Afumati este o comuna formata dintr-un singur sat, Afumati, dezvoltat in
imediata apropiere a Capitalei. Fiind tranzitat de DN2, , in cea mai mare parte, inca de
la inceputuri, comuna s-a dezvoltat de-a lungul axei de circulatie, ulterior aparand si
strazi adiacente, extinzandu-se spre spatiul extravilan din imediata apropiere. Pe latura
sud-vestica se desfasoara si Linia de Centura a capitalei, dar si fosta magistrala
feroviara adiacenta, folosita in prezent numai pentru transportul de marfa.

Sistematizarea ce a avut loc pana in anul 1989 a condus si la modelarea urbanistica a

zonei. Industrializarea dorita la acea vreme propunea desfiintarea unor strazi precum
Oituz si Mircea Voda si mutarea locatarilor in blocuri ridicate pe axul central, pentru a
eficientizarea circulatiei catre comunele invecinate (Stefanesti respectiv Ganeasa). Astfel
se dorea si crearea unei comune-dormitor pentru muncitorii din fabricile Bucurestiului
(Fig. 2).

5
 Fig.2. Planul de sistematizare al centrului comunei Afumati
Sursa: Planul de sistematizare al comunei Afumati, 1971

1.3.Clima

Arealul comunei Afumaţi se încadrează în climatul temperat-continental, etajul

climatic de câmpie. Verile au caracter arid şi continental, cu temperaturi ridicate,
însoţite de umiditate prelungită şi relativă a aerului. Iernile sunt aspre, cu viscole
puternice şi temperaturi scăzute.
Temperaturile pentru Afumaţi, pe timpul iernii, sunt adesea sub 0ºC, foarte rar pot
ajunge sub -10ºC. Vara, temperatura medie este de aproximativ 23ºC, însă ea poate urca
şi până la 30º-35ºC în mijlocul verii. Deşi vara, media precipitaţiilor şi a umidităţii este
scăzută, pot apărea furtuni puternice, adesea violente. Primăvara şi toamna,
temperaturile variază între 18º-22ºC, iar precipitaţiile tind să fie mai ridicate decât vara.
Din anul 1951 şi până în prezent, temperatura aerului a crescut constant, cu mici
fluctuaţii, de la 10.7°C în intervalul 1951-1955, la 11.9°C, în 2011-2015. (Fig. 3)

12,0

11,5

11,0

10,5

10,0

9,5
1951-

1956-

1961-

1966-

1971-

1976-

1981-

1986-

1991-

1996-

2001-

2006-

2011-
10
55

60

65

70

75

80

85

90

95

00

05

15

Fig. 3. Temperatura medie anuala decadala la statia meteo Afumati

Sursa date: Statia meteorologica Afumati 6
 1.4.Biodiversitate

Flora. În trecut, comuna Afumați era înconjurată de pădurile ce formau Codrii

Vlăsiei. Astăzi, a rămas o singură parcelă de pădure, în continuă restrângere.
În anii 1840, pădurile din Afumați erau legate de pădurile Dascălu-Creața,
Moara-Săracă si Căldărușani.
În momentul de față, pădurea Afumați este discontinuă datorită defrișărilor
necontrolate și a faptului că aceasta a intrat în posesie privată.
Ca specii de arbori se disting stejarul (Querqus robur), carpenul (Carpinus betulus),
gârnița, cerul, jugastrul, plopul. Spre poalele păduri se mai întâlnesc mesteacănul (Rosa
canina) și zmeurul (Rubus idaeus).
Fauna este săracă. Se găsesc în special rozătoare (șoarece de câmp, iepure,
șobolan cenușiu etc.), dăunătoare agriculturii. Răspândite sunt și mamiferele
insectivore, cum ar fi ariciul și cârtița.
În ceea ce privește păsările, cele mai întâlnite sunt vrabia, rața sălbatică și
prepelițele, mai rare fiind rândunelele și sturzii.
Pădurea nu mai reprezintă un adăpost sigur pentru animalele sălbatice, pana in
anii 2000-2005 găsindu-se aici și căprioare.

I. Analiza socio-economica
2. Mediul si infrastructura de mediu
2.1.Calitatea aerului

Aerul reprezinta factorul de mediu cu cele mai multe implicatii in sanatatea omului.
Aerul poluat poate avea consecinte grave asupra sanatatii populatiei.

Calitatea aerului se poate determina prin compararea mai multor componente chimice,
avand ca unct de baza valorile standard. Astfe, pentru azot, valoarea este de 78,08%,
argon, 0,93%, bioxid de carbon 0,03%, iar oxigen 20,94%.

Viteza vantului, dar si directia lui de deplasare este principalul factor care contribuie la
aparitia poluarii, dar si modul in care aerul se stabileste la nivelul solului si al mediului
optim de inspirare.

In zona analizata, principalii factori care duc la un mediu poluat este drumul national 2,
care are un trafic de cca 617 masini pe ora la intrare (din orasul Voluntari) si 598 masini
pe ora la iesire (spre Urziceni), inregistrate intre orele 12-13, pe data de 17 martie 2018,

7
noxele emanate fiind nocive in special pentru locuitorii aflati in lungul axei de
circulatie.

2.2.Calitatea solurilor

Solul reprezinta o sursa neregenerabila, furnizand servicii vitale pentru activitatile

omenesti, dar si pentru sustinerea ecosistemelor. La nivel european, sunt vizate
practicile agricole neconforme, modurile inadecvate de exploatare a acestei resurse.

Degradarea solului, prin dezvoltarea urbana, dar si prin turismul excesiv, duc la o
degradare lenta, dar sigura, ce poate avea, in timp, efecte negative asupra intregii zone,
cum ar fi alunecarile de teren.

In zona comunei Afumati, degradarea terenurilor, dar si calitatea din ce in ce mai

josnica a acestora, este determinata de extinderea rezidentiala catre spatiul extravilan,
dar si prin exploatatii agricole de diverse tipuri, nefiind in conformitate cu
reglementarile Uniunii Europene.

De asemenea, depozitarea deseurilor in spatii ce ar putea fi exploatate pentru

agricultura, duc uneori la degradarea lor si la imposibilitatea de a fi utilizate in anii
imediat urmatori.

2.3.Gestiunea deseurilor

In zilele noastre, gestiunea deseurilor reprezinta un punct important, nerespectarea

regulamentelor in vigoare fiind sanctionate.

Pe de alta parte, colectarea deseurilor din judetul Ilfov si comuna Afumati este una
centralizata, insa modul in care acestea sunt depozitate, pana la capat, lasa de dorit,
fiind deversate in groapa de la Glina, un subiect intens dezbatut si pus sub semnul
intrebarii. In timp ce in alte tari europene exista sisteme de colectare selectiva a
deseurilor, urmat de reciclarea acestora, in Romania si in judetul Ilfov, deseurile sunt
colectate „la garamada”, apoi deversate intr-un singur loc, ducant la disconfortul
locuitorilor din apropierea gropii de gunoi.

Si in Afumati exista doua gropi de gunoi, de dimensiuni mult mai mici, dar care,
neinchise la in timp, continua sa se extinda spre zona de locuinte.

8
 2.4.Spatii verzi

Comuna Afumati dispune de trei paduri intinse ca dimensiune, dar si de patru

parcuri, dotate atat cu zona de relaxare cat si cu spatii de joaca pentru copii.
Cele trei paduri, Strava, Afumati si Golasei reprezinta adevarate oaze de liniste si
relaxare atat pentru afumateni, cat si pentru pasionatii plimbarilor de week-end din
capitala sau alte localitati invecinate.
Totodata, aceste spatii verzi contribuie la oxigenarea zonei, dar sunt considerate si
fantani nesecate te legende si povesti cu animale ale locului. Se spune ca in padurea
Strava exista un ochi de pasune in care caprioarele se intalnesc in fiecare noapte, la ora
fixa.
De asemenea, toate cele trei paduri pastreaza inca specii de animale cum ar fi porci
mistreti, caprioare sau bursuci.

3. Infrastructura si echiparea teritoriului

3.1.Infrastructura de transport

„Strategia de transport intermodal in Romania 2020” este un document emis de

Ministerul Transporturilor prin care se urmareste reorientarea dezvoltarii infrastructurii
nationale de transport. Astfel, se definesc principalele coordonate de transport si
preconizarile pana in anul 2020.
Dezvoltarea sistemului de transport este direct proportionala cu dezvoltarea
economica mondiala, fiind si in Romania, un etalon al dezvoltarii economice nationale.
Pornind de la metodele clasice ale transportului si pana la mijloacele „verzi” de
deplasare, prietenoase cu mediul, transportul national a evoluat atat din punct de
vedere aerian, feroviar, dar si auto, prin consolidarea aeropoartelor, dar si prin
construirea unora noi, prin revizuirea sistemelor feroviare si imbunatatirea timpului de
deplasare (Bucuresti-Constanta) si prin construirea a noi tronsoane de autostrada care
sa faca legatura cu vestul Europei.
La nivelul comunei Afumati, acest fapt a fost reprezentat de fluidizarea partiala a
traficului pe Drumul National 2 prin amplasarea unor separatoare de sensuri intre
kilometri 11+900 si 13+300, ce au dus la reducerea numarului de accidente pe aceasta
portiune de drum cunoscuta pentru frecventele tamponari si accidente grave ce aveau
loc.
Odata cu acest fapt, a fost reabilitat si covorul asfaltic pe drumurile judetene 200A si
100 ce leaga comuna Afumati de comunele Petrachioaia, respectiv Stefanesti.
La limita cu orasul Voluntari, pe latura de sud-vest, comuna Afumati se invecineaza
cu linia ferata, folosita in prezent pentru transportul de marfa, datand din jurul anului
1890.

9
 3.2.Transportul local

Din anul 2012, comuna este legata de Municipiul Bucuresti de linia STB 409, fiind
inlocuita in luna ianuarie a anului 2019 cu linia 413. Aceasta deserveste, in momentul
prezent, comuna in cauza, dar si orasul Volunatri si comuna Sindrilita.
Odata cu introducerea liniei preorasenesti, in anul 2014 a fost introdus si o linie de
transport local, un microbuz, ce face legatura cu fostul capat al autobuzului, „curba” si
zonele Ograda Stefanesti si Moara.
Odata cu introducerea liniei 413, au fost create mai multe statii pe raza orasului
Voluntari (opt), iar pe raza comunei au fost suplimentate sase statii noi.
Transportul local si reteaua edilitara reprezinta un interes dezvoltat pentru
autoritatile locale, in prezent, din cele 98 de strazi ale comunei, numai 14 fiind
neasfaltate. In anul precedent au fost asfaltate integral sase strazi, cu lungimi medii de
600 de metri lungime.
Astfel, reteaua rutiera din comuna Afumati totalizeaza aproximativ 36 de kilometri,
incluzand si sapte kilometri din DN 2.

3.3.Retelele edilitare
a) Alimentarea cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa este asigurata din anii 2000, prin intermediul S.C. Alimentare cu
apa si canal S.R.L. si acopera 90% din spatiul locuit al comunei Afumati, exceptie facand
cea mai mare parte a zonei comerciale Doraly, dar si noile zone comerciale aflate pe
Soseaua Moara Domneasca (Strada nr. 1, Strada nr. 2, Strada nr. 3, Strada nr. 4), iar
retaua de canalizare acopera circa 75%, exceptie facand intreaga zona Deal.
In prezent se afla in licitatie proiectul pentru construirea unei statii de epurare in
zona Deal si racordarea integrala a locuitorilor la retelele de apa potabila si canalizare,
proiect avand ca termen anul 2021.

b) Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a patruns in comuna Afumati in anul 2004, fiind

semnat un contract pe o durata de 50 de ani cu firma bucureasteana S.C. Megaconstruct
S.A.
Pana in momentul de fata, mai bine de jumatate din populatie este racordata la
sistemul de alimentare cu gaze naturale, insa tarifele de racordare au crescut simtitor,
dublandu-se in a doua jumatate a anului 2018, fata de inceputul acestuia. Daca in luna
martie 2018, pentru un metru liniar se achita o taxa de racordare de 1.500 RON, in
prezent se achia 3.100 RON.

10
 c) Iluminatul public

Iluminatul public acopera 95% din localitate, singurele zone private de acest lux
fiind zonele noi, I.C.I.L. si P.I.U.A.
Este o retea de aproximativ 30 de kilometri de iluminat public, acoperit integral din
fonduri proprii si administrat de catre S.C. LAN Electric S.R.L.
Iluminatul public se asigura pentru:
- Iluminatul public stradal
- Iluminatul rutier
- Iluminatul peisagistic
- Iluminatul arhitectural

Acest serviciu este destinat satisfacerii unor nevoi necesare de ordine si conduita
publica, pentru cresterea gradului de securitate in randul cetatenilor, punerea in valoare
a principalelor obiective de interes local, dar si pentru ridicare nivelului de civilizatie si
calitate a vietii cetatenilor.

d) Energia electrica

La nivel global, cerinta de consum al energiei electrice a crescut considerabil odata

cu evolutia tehnologiei. Din pacate, rezervele actuale de gaze naturale pot asigura un
consum, la nivelul actual, pana in anul 2017, air cele de petrol, numai pana in anul 2040.
Se estimeaza, totusi, ca cererea de energie electrica se va dubla fata de inceputul anilor
2000.
La nivelul comunei Afumati, cererea de consum pentru energie electrica a aparut
dupa anul 2000, atunci cand penele de curent erau din ce in ce mai frecvente tocmai din
cauza invechirii sisteului de alimentare si al punctelor de transformare depasite de
cerere.
In zona Doraly, pe Soseaua Moara Domneasca, a fost construit un nou punct de
transformare, modern, care este capabil sa suporte nevoile tuturor locuitorilor.
Totodata, acest punct de transformare deserveste si firmele din zona, dar si din localitati
invecinate, precum Stefanestii de Jos.

4. Dezvoltarea urbana
4.1.Evolutia fondului de locuinte

Începând din anul 1508, atunci cănd comuna Afumați a fost atestată documentar
pentru prima dată, zona construită a localității a început să se extindă în special pe
direcția NE-SV.

11
 Legendele spun că primele urme ale locuirii în acest areal au apărut în jurul anului
1400, atunci cănd mai multe tabere de refugiați s-au stabilit pe valea râului Pasărea,
continuând cu apariția cetății lui Radu cel Bătrân, în jurul anului 1450.
Urme sigure ale locuirii și ale construcțiilor au început să apară odată cu anul 1522,
urmele cetății lui Radu de la Afumați fiind vizibile și astăzi.
Bulgarii s-au așezat în arealul comunei după anul 1960, iar de atunci evoluția a fost
constantă.
În anul 1696, familia Cantacuzino, prin Stolnicul Constantin Cantacuzino, a construit
la Afumați un conac și o biserică ce se păstrează și în perioada contemporană. Există o
serie de controverse la adresa acestei construcții și la aparținătorii de drept ai
proprietății, de la familia Cantacuzino și pănă la familia Dumba care, potrivit istoricilor,
ar fi reconstruit de fapt conacul în jurul anilor 1900.
Printre alte construcții ce se păstrează încă din secolul al IXX-lea se numără si Fortul
VI Afumați și bateria 6-7 Afumați, ce fac parte din Centura de fortificații a Municipiului
București. Construite între anii 1894 și 1903, forturile ce înconjoară capitala României nu
au fost utilizate niciodată în scopul inițial, acela de a proteja Bucureștiul de atacuri în
cazul unui război.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, fortul VI Afumați a intrat în
posesia Primăriei Afumați, fiind trecut ulterior în administrarea Primăriei Orașului
Voluntari. În ziua de astăzi se află pe un teren viran, fără a fi revendicat de o instituție
sau o persoană fizică.
Conform hărților vechi, disponibile în arhiva Primăriei Afumați, în jurul anilor 1900,
se regăseau circa 400 de construcții în arealul destinat localității. Toate construcțiile
aveau regimul de înaltime parter și o suprafață medie de 50 de metri pătrați.
Acestea erau construite inițial din paiantă, după anii 1920 apărând cele din cărămidă.
În această perioadă s-au răspândit construcțiile pe un singur nivel, ajungându-se
la aproximativ 1500 de locuințe la finele anilor 1950. Printre fenomenele ce au dus la
acest număr impresionant se pot număra și deportările din Basarabia și Banat, refugiații
căutând un spațiu sigur pentru trăi. De asemenea, traiul tot mai bun și posibilitățile de
intreținere pe cont propriu au determinat tot mai mulți locuitori din sate îndepărtate să
iși mute reședința în scop agricol și industrial, Afumați aflându-se în imediata apropiere
a cartierelor Obor și Colentina, adevărate centre industriale din acea perioadă.

Intravilanul comunei Afumati este impartit in opt zone functionale, conform

Planului Urbanistic General aprobat cu Hotarearea de Consiliului Local nr.68 din anul
2000 si Hotararea de Consiliului Local pentru prelungire P.U.G. nr. 148 din anul 2015.
Exista zone destinate locuintelor, serviciilor si institutiilor publice, unitati agricole,
unitati industriale, zona spatiilor verzi, dar si zona pentru caile de comunicatie (Fig. 4).

12
In functie de fiecare zona in parte, dar si de amplasarea lotului in cadrul localitatii,
Regulamentul General de Urbanism, anexat P.U.G.-ului, impune anumite restrictii si
reguli pentru construire sau pentru efectuarea oricarei operatiuni ilegale.

Fig. 4. Zonificarea functionala a comunei Afumati

Sursa: prelucrare ArcGis

Astfel, conform P.U.G., se poate observa zona pentru locuinte, care difera in functie
de zona sau de suprafata fiecarei gospodarii in parte. Spre exemplu, pe un lot de 300
mp, procentul de ocupare a teritoriului (P.O.T.) poate fi:
• 1,2% pentru cladiri P+4 etaje
• 0,9% pentru cladiri P+2 etaje
• 0,6% pentru cladiri P+etaje
• 0,3% pentru cladiri Parter.

Pentru loturi de 500 mp:

• 0,65% pentru cladiri P+4 etaje
• 0,48% pentru cladiri P+2 etaje

13
 • 0,36% pentru cladiri P+1 etaje
• 0,18% pentru cladiri Parter.

Constructiile au si conditii, cum ar fi amplasarea unor cladiri la cca. „50 m pe malul

apei, in afara zonei de protectie stabilita prin lege, constructiile de orice fel se vor executa
respectandu-se normele de protectie a mediului si in special a celor privind evacuarea apelor
uzate, deseuri menajere si dejectii animale”. (P.U.G-ul Comunei Afumati, Cap 4.2, Art. 5, an
2000, p 14)

In ceea ce priveste zona de institutii publice si servicii, aceasta este amplasata, in

principal, in zona de sud-vest a comunei, in imediata apropiere a limitei cu orasul
Voluntari, dar si in zona de nord-est a limitei de intravilan, la iesire spre satul Sindrilita.
La amplasarea constructiilor se iau in consideratie mai multe puncte, cum ar fi:
• Asigurarea insoririi
• Asigurarea iluminatului natural
• Asigurarea unor cerinte specifice legale de functionare a cladirii la alegerea
amplasamentului si stabilirea conditiilor de construire (retrageri, orientare
pentru lacasele de cult, terenuri de sport, constructii pentru invatamant si
sanatate).

Zona unitatilor agricole se imparte in doua subzone functionale pe teritoriul

intravilan al comunei:
• Subzone unitati agricole existente, nepoluante
• Subzone unitati agricole propuse, nepoluante

Functiunea dominanta a zonei este de unitati agricole nepolunate. Zona este

compusa din unitatile cu profil agricol ramase pe terenurile si sediile fostelor CAP si
SMA.

Zona unitatilor industriale cuprinde la randul ei inca doua subzone:

• Subzona unitati industriale nepoluante existente
• Subzona unitati industriale nepoluante propuse

14
 Functiunea dominanta a zonei este de unitati industriale nepoluante, fiind compusa
din subzone existente si are se vor crea, solicitate in cadrul documentatiilor de urbanism
aprobate si in zonele propuse prin P.U.G.
Functiile complementare admise in zona sunt:
• Unitati de depozitare
• Servicii
• Accese pietonale si carosabile
• Perdele de protectie
• Retele tehnico-edilitare

Zona de parcuri, complexe sportive, turism-recreere, perdele de protectie cuprinde

mai multe tipuri de subzone functionale:
• Subzone parc sportiv
• Subzone agrement, turism, sport
• Subzone unitati spatii verzi de protectie

Zona este compusa din urmatoarele subzone:

• Unitati turism si agrement propuse
• Unitati sportive propuse
• Subzone destinate perdelelor de protectie propuse pe malul apei
• Subzone de protectie sanitara in jurul cimitirelor

Utilizarile permise in aceasta zona sunt

• Amenajarea de spatii verzi si functiuni complementare acestora
• Amenajare pentru sport, recreere, turism, inclusiv dotari aferente
• Perdele de protectie intre zonele functionale incompatibile
• Mentinerea, intretinerea si amenajarea spatiilor verzi naturale existente in
intravilan si in interiorul administrativ al comunei Afumati

Zona pentru cai de comunicatie este compusa din terenuri pentru cai de
comunicatie rutiera.
Din utilizarile permise in aceasta categorie fac parte spatiile de stationare,
platformele/alveolele carosabile pentru transport in comun, trotuare, refugii si treceri

15
pentru pietoni, zone verzi laterale, lucrari si lucrari sau zone de protectie impotriva
poluarii vizuale, fonice, olfactive.

Exista si noi zone de intravilan, realizate prin Planuri Urbanistice Zonale si aprobate
cu Hotarari de Consiliu Local, cum ar fi noul cartier din zona PIUA, aprobat in anul
1999 (Fig. 5)

Fig. 5. Unitate de referinta - cartier PIUA

Sursa: PUG comuna Afumati, anul 2000

De asemenea, se intalnesc si zone mixte in care pot exista atat functii de locuit cat si
de comert si servicii. Este si cazul zonei deal care s-a dezvoltat substantial in special
dupa anul 2007, inmultindu-se considerabil numarul halelor, depozitelor si al micilor
fabrici. Aici exista reglementari speciale, mai permisive decat cele din zonele aflate strict
in zona destinata locuintelor (Fig. 6)

16
 Fig. 6. Unitate teritoriala de referinta - Zona mixta intersectandu-se cu zona de locuinte si a
spatiilor verzi protejate
Sursa: PUG comuna Afumati, anul 2000

5. Economia comunei
5.1.Situatia economica

Partea economica este reprezentata de aportul adus la bugetul local de multitudinea

intreprinderilor aflate in aria localitatii. Cea mai mare intreprindere este SC EXPO
MARKET DORALY, care se afla in plina ascensiune, atat prin rata de cautare a acestuia,
cat si prin continua sa dezvoltare. La bugetul local vin anual sume de pana la un milion
de lei, insemnand taxele si impozitele locale, dar si autorizatiile de functionare si de
construire.
Pe locul secund se afla SC MARATHON DISTRIBUTIONS SA (Olympia), care, la
finalul anului 2018, a inaugurat si receptionat o cladire de 5.000 de metri patrati. In acest
caz, numai impozitul pe un an este egal cu peste 10.000 de lei.
Pe locul al treilea se afla fabrica de dulciuri ROMEGA, care contribuie anual cu circa
8.000 de lei.
PE langa sumele incasate din impozite si taxe locale, se numara si sponsorizarile
oferite pentru sustinerea diverselor evenimente, suma care a ajuns in anul 2018 la
aproape 1.800.000 lei.
Pe langa acestea, exista alte aproape 500 de firme mici si mijlocii, iar numarul lor
creste constant, comuna Afumati devenind astfel un important centru de servicii si
comert din jurul Bucurestiului.
Dupa cum se poate observa din graficul urmator ( Fig. 7), in anul 1996, la nivelul
judetului Ilfov, populatia ocupata activa cel mai frecvent in agricultura, silvicultura si

17
vanatoare, avand o pondere de 45%. Pe cel de-al doilea loc se clasa industria
prelucratoare, cu 29%. Aceste procente sunt oarecum logice, avand in vedere zona
analizata, fiind una de campie, situata in Campia Vlasiei, cunoscuta pentru recoltele
agricole.
Cei mai putini activau in intermedieri financiare, industria extractiva si sanatate si
asistenta sociala. Aceste ramuri erau la inceputul dezvoltarii in Romania, urmand o
crestere in special in domeniul sanatatii si al finantelor.

A Agricultura, vanatoare
si silvicultura
C Industria extractiva

D Industria prelucratoare
6%
E Energie electrica si
7% termica, gaze si apa
F Constructii
7%
G Comert
45%
4%
H Hoteluri si restaurante

I Transport, depozitare si
comunicatii
J Intermedieri financiare
29%
K Tranzactii imobiliare si
alte servicii
L Administratie publica si
aparare
M Invatamant

N Sanatate si asistenta
sociala

Fig. 7: Populatia ocupata, pe domenii de activitate, in anul 1996

Sursa date: INSSE

In anul 2008 , agricultura si industria prelucratoare au ramas printre domeniile

cele mai frecvente in care activau locuitorii judetului Ilfov, dar comertul s-a dezvoltat
foarte mult, ajungand la o pondere de 21%. In comuna Afumati exista unul dintre cele
mai mari depozite, Expo Market Doraly, ce se ocupa de comercializarea maselor
plastice, a fructelor, legumelor, hainelor si produselor pentru casa si gradina,
aprovizionand magazine din toata zona de sud-est a tarii.

18
 Pe de alta parte, cele mai mici ponderi le au sectoare precum Industria Extractiva
si Energia Electrica si termica, gaze si apa (Fig. 8.).

A Agricultura, vanatoare si silvicultura

C Industria extractiva

D Industria prelucratoare

E Energie electrica si termica, gaze si

3% apa
3%
F Constructii

9% 22%
G Comert

H Hoteluri si restaurante

8% I Transport, depozitare si comunicatii

3% J Intermedieri financiare

K Tranzactii imobiliare si alte servicii

23%
L Administratie publica si aparare
21%
M Invatamant

5%
N Sanatate si asistenta sociala

Fig. 8. Populatia ocupata, pe domenii de activitate, in anul 2008

Sursa date: INSSE

19
 70
60
50
40
30
20
10
0
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Fig. 9. Numarul de someri inregistrati – 2010-2017
Sursa date: insse.ro – TEMPO Online

Numarul de someri (Fig. 9) este in scadere in ultimii sapte ani. Daca in anul 2010
se inregistrau 64 de someri, in primele trei trimestre ale anului in curs se inregistreaza
25 de someri. Acest numar este intr-o usoara crestere, comparativ cu anul 2016, cand au
fost raportati 20 de someri.
Acest lucru are ca factor principal cresterea numarului de locuri de munca, atat
in domeniul constructiilor, dar si a comertului. Pe de alta parte, in ultimii ani, mai multi
locuitori au plecat in afara tarii pentru a munci, motivate de salariile mai mari.
Cu toate acestea, cresterea cu 5 unitati a numarului de someri are ca si cauza
cresterea numarului de locuitori din acest ani, nu toti reusind sa isi gaseasca in scurt
timp un serviciu stabil.

5.1.1. Nivelul de instruire al populatiei

In Romania anului 1996, in mediul rural, majoritatea populatiei avea absolvit ciclul
gimnazial (31%), iar 24% absolvisera scoala primara. Foarte putini (2%) terminasera o
universitate sau o scoala de maistri (Fig. 10).

20
 Superior

2% 2%
Postliceal de specialitate sau
3% tehnic de maistri

13%
Liceal

24%

Profesional, complementar sau de

ucenici
17%
Treapta I liceala

Gimnazial
8%
31%
Primar (clasele 1 - 4)

Fara scoala absolvita

Fig. 10. Populatia ocupata, dupa nivelul de instruire, in anul 1996

Sursa date: INSSE

In anul 2015, 33% din populatia din mediul rural declara ca a absolvit ciclul
gimnazial, iar 32% pe cel liceal. Spre deosebire de anul de analiza anterior, in 2015, un
procent de 6% erau absolventi de invatamant superior (Fig. 11).
Diferentele intre conditiile de trai si de educatie din anii ’90 si zille noastre se
observa cu ochiul liber, reflectandu-se si in nivelul de instruire al populatiei.

21
 Superior

Postliceal de specialitate
1% sau tehnic de maistri
1%
6% 6%
Liceal

Profesional, complementar
33% sau de ucenici
32%

Treapta I liceala

Gimnazial

21%

Primar (clasele 1 - 4)

Fara scoala absolvita

Fig. 11. Populatia ocupata, dupa nivelul de instruire, in anul 2015

Sursa date: INSSE

5.2.Situatia demografica

Populaţia comunei a evoluat constant, de la atestarea documentară şi până în

prezent. În anul 1810, localitatea avea 280 de locuitori, dintre care 141 de sex masculin,
iar 139 de sex feminin. (Condica de Manuscripte nr 1457, pag 145, Academia Română)
După 80 de ani, în 1890, comuna Afumaţi era formată din satele Afumaţi şi Boltaşi,
având o populaţie de 1442 de locuitori, cantonaţi în 281 de case. (Marele Dicţionar
Geografic al României, 1898)
Recensămintele ultimilor ani, arată că populaţia a crescut considerabil. Astfel, la
recensământul din anul 2002 au fost înregistraţi 6613 locuitori, în 2011, 7919 locuitori,
iar la începutul anului 2016, au fost aproximaţi 7908 locuitori.

22
 În privinţa numărului de locuitori, la începutul anului 2015, comuna Afumaţi se află
pe locul al XX-lea în cadrul judeţului Ilfov şi al Municipiului Bucureşti, cu 7764
locuitori.
În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă a populaţiei din anul 2016, cea mai
mare pondere o are populaţia tânără, între 35 şi 49 de ani (2061 persoane), ceea ce indică
o populaţie tânără şi o resursă importantă de forţă de muncă pentru comunitate. De
asemenea, un alt segment semnificativ este cel de 25-29 de ani (603 persoane).
Populaţia vârstnică este redusă, în special cea de peste 65 de ani (1117 persoane sunt
incluse în această categorie). Din totalul de 7908 de locuitori, 3895 sunt de sex masculin,
iar 4013 sunt de sex feminin.

5.2.1. Miscarea naturala

Din studiile efectuate, evolutia numarului nascutilor (Fig 12) vii se pastreaza relativ
constant, osciland foarte putin de la an la an. Din analiza realizata pe ultimii 26 de ani
s-a constatat faptul ca in anul 2003 s-a inregistrat cel mai mic numar al nascutilor vii, 41,
crescand continuu pana in 2010, cand s-a inregistrat un numar de 106 nascutii vii.
Oscilatiile din anii precedenti, dar si cresterea continua de dupa anul 2006 au fost
cauzate de schimbarile politice de la nivel local, dar si de evolutia teritoriala si
economica a comunei. In acest sens, odata cu observarea cresterii numarului de nascuti
vii, a fost infiintata o noua gradinita (cu program prelungit) in zona I.C.I.L. (Sos.
Bucuresti-Urziceni, km 16+700 m), a fost modernizata scoala cu, clasele I-VIII, zona
Centru, iar pentru viitorul apropiat se propune infiintarea unei crese in noul cartier de
tineret (Zona Deal).

120

100

80

60

40

20

Fig 12. Evolutia numarului nascutilor vii anual in comuna Afumati

Sursa date: insse.ro – Tempo Online

23
 La polul opus se afla decesele (Fig 13). Acestea se afla intr-o relativa balanta cu
numarul nascutilor vii. Numarul total al celor decedati in perioada 1990-2016 a fost de
1916, in timp cel al nascutilor vii, in aceeasi perioada, de 2216.
Cele mai multe decese au fost inregistrate in anul 2007 (108 decese), in timp ce,
cele mai putine, in anul 2005 (65 decese). Evolutia acestora este relative, avand fluctuatii
de la an la an. La fel ca in restul Romaniei, se observa o usoara imbatranire demografica,
astfel incat numarul deceselor este in mod direct mai ridicat. De asemenea, numarul
deceselor nu reliefeaza in tocmai situatia comunei. Dupa cum este cunoscut, comuna
Afumati este localitatea de pe DN2 cu cel mai ridicat grad al accidentelor rutiere soldate
cu pierderi de vieti omenesti. Spre exemplu, in luna septembrie a anului 2013 (an in care
s-au inregistrat 96 de decese, fiind anul cu cel mai ridicat grad din 2008 pana in 2016), in
mai putin de o saptamana s-au inregistrat patru decese cauzate de accidente rutiere. De
asemenea, pe raza comunei se afla si patru camine de batrani, aici inregistrandu-se, in
medie, cate sase decese pe luna.

120

100

80

60

40

20

Fig 13.Dinamica numarului de decese anuale in comuna Afumati – 1990-2016

Sursa date: insse.ro – TEMPO online

24
 5.2.2. Miscarea migratorie

Numarul maxim al emigrarilor definitive din comuna Afumati (153) se inregistra

la inceputul anilor 1990. Dupa schimbarea regimului politic, acestea au inceput sa scada
pe tot parcursul acelui an, astfel, pana in 1994 s-a ajuns la un prim minim al primilor
patru ani de analiza. Fluctuatiile au inceput sa apara dupa anul 1995, un nou maxim al
emigrarilor aparand in anul 2001, cand au avut loc 60 de emigrari definitive. Acest lucru
s-a datorat schimbarilor produse in primii zece ani de Capitalism, afumatenii plecand
catre orase mai mari sau chiar in afara tarii pentru un serviciu mai bine platit, dar si
pentru a-si continua studiile (Fig 14).
Minimul celor 26 de ani analizati a avut loc in 2003, atunci cand numai 9
persoane au emigrat definitiv.
In ultimii ani nu exista o tendinta clara, insa intre anii 2015 si 2016 se observa o
scadere a numarului de emigrari.

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

Fig 14: Numarul emigrarilor definitive din comuna Afumati – 1990-2016

Sursa date: insse.ro – TEMPO online

De cealalta parte, stabilirile de domiciliu (Fig 15) sunt intr-o crestere continua in
ultimii doi ani, in restul perioadei avand oscilatii. Numarul acestora a inceput sa creasca
constant inca din anul 2007, cand s-au inregistrat 37 de stabiliri noi de resedinta, cel mai
ridicat numar din 1998 si pana atunci. In anul 2016 s-a atins maximul, 128 de noi
stabiliri noi de resedinta, precedata de o crestere continua inca din anul 2010.
Acest lucru se poate datora si faptului ca Afumati a devenit o “localitate
dormitor” pentru cei ce lucreaza in Bucuresti. Multi bucuresteni au ales sa locuiasca in

25
zona rurala si datorita linistei, dar si a taxelor si costurilor mici de intretinere. In
conformitate cu noile stabiliri de resedinta din 2016, in acelasi an s-au eliberat circa 200
de autorizatii noi de construire pentru locuinte si s-au efectuat aproape 60 de receptii
(conditia pentru a-ti putea face buletin in cadrul unei localitati, daca nu esti luat in
spatiu, este aceea de a avea cel putin o receptie partiala pentru locuinta proaspat
construita, adica conditii minime de trai).

140

120

100

80

60

40

20

Fig 15. Numarul stabilirilor de domiciliu in comuna Afumati – 1990-2016

Sursa date: insse.ro

5.2.3. Structura pe grupe de varsta si sexe

Asa cum s-a putut observa si din analiza generala a populatiei comunei Afumati,
intre anii 1992 si 2016 s-a constatat o crestere vizibila a numarului de locuitori si pe sexe.
Astfel, daca in primul an de referinta se observa o egalitate intre populatia
masculina si cea feminina, in urmatorii trei ani, pana in 1995, se inregistreaza o pondere
mai mare a populatiei masculine. Dupa 1995, numarul locuitorilor de sex feminin creste
vizibil, intrecand populatia de sex masculine din anul 1996 pana in ultimul an de
referinta, 2016 (Fig 16).

26
 4100
3900
3700
3500
3300
3100
2900
2700

Masculin Feminin

Fig 16. Evolutia populatiei pe sexe, intre anii 1992 si 2016

Surse date: INSSE

In ceea ce priveste structura pe grupe de varsta si sexe, in anul 1992 (Fig 17) ,
predomina populatia tanara, cu varste intre 20 si 24 de ani (345 de barbati si 227 de
femei), urmata de cea intre 15 si 19 ani (292 de barbati si 183 de femei) si 10-14 ani (238
barbati si 178 femei).
Cea mai mica pondere era a persoanelor varstnice, peste 85 de ani.

85 ANI SI PESTE
80-84 ANI
75-79 ANI
70-74 ANI
65-69 ANI
Grupe de varsta

60-64 ANI
55-59 ANI
50-54 ANI
45-49 ANI
40-44 ANI
35-39 ANI
30-34 ANI
25-29 ANI
20-24 ANI
15-19 ANI
10-14 ANI
5- 9 ANI
0- 4 ANI
-400 -200 0 200 400

Feminin Masculin

Fig 17: Piramida varstelor in comuna Afumati (anul 1992)

Sursa date: insse.ro – TEMPO online

27
 85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Feminin Masculin

Fig 18: Piramida varstelor in comuna Afumati (anul 2005)

Sursa date: insse.ro – TEMPO online

In anul 2005 (Fig 18), predomina populatia tanara ,cu varste intre 30 si 34 de ani. Cea
mai numeroasa categorie era a persoanelor feminine, cu varste intre 30 si 34 de ani (273
persoane), dar si categoria 25 - 29 de ani (271 de femei si 263 de barbati).
De cealalta parte, populatia cea mai putin scazuta era cea de peste 85 de ani (25
barbati si 27 femei).
Fata de anul de referinta anterior, in 2017 (Fig 19) se observa diferente in ceea ce
priveste intervalul de varsta al populatiei preponderente. Acesta a crescut, cea mai mare
masa a locuitorilor inadrandu-se intre 40 si 44 de ani. Si populatia varstnica este in
crestere, fata de anii anteriori, persoanele de sex masculine, de 85 de ani si peste, fiind in
numar aproape dublu fata de anul 2005 (64 in 2017, fata de 25 in 2005). Desigur,
populatia comunei a crescut substantial imediat dupa anul 2007, in prezent fiind
diferente vizibile intre observatiile realizate in urma cu 12 ani si cele din zilele noastre.

28
 85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-400 -200 0 200 400 600

Feminin Masculin

Fig 19: Piramida varstelor in comuna Afumati (2017)

Sursa date: insse.ro – TEMPO online

6. Potentialul turistic si cultural

6.1.Potential turistic antropic
Comuna Afumati are o istorie incarcata, maracata de prezenta domnitorului Radu
de la Afumati, dar si de trecerea prin viata a stolnicului Constantin Cantacuzino.
Acestia au lasta in urma o importanta lectie de istorie, monumente si povesti ce sunt
relatate si in zilele noastre.
Radu de la Afumati, domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1522 si 1529, a lasat
vestigii, precum zidurile de cetatii, ce salasnuiesc inca pe valea raului Pasarea.
Dintre monumentele istorice si culturale se pot enumera zidurile cetatii lui Radu de
la Afumati, conacul stolnicului Cantacuzino, zidurile de incinta, biserica Adormirea
Maicii Domnului si fortul VI Afumati.
Atât conacul cat și biserica au fost construite în anul 1696, de către boierul
Constantin Cantacuzino. Acestea au fost în proprietatea familiei de boieri până în anul
1781, atunci când au fost preluate de Alexandru Vodă Ipsilanti, domnitor al Țării
Românești și al Moldovei între anii 1774-1782, respectiv 1796-1797). Acesta a ctitorit o
mănăstire de maici, a construit clopotnița (care este folosită și în prezent), a construit
zeci de chilii pentru măicuțe și a ridicat ziduri înalte.

29
 Din anul 1799 și până în anul 1821, domeniul a aparținut lui Alexandru Ipsilanti,
conducator al revoluționarilor eteriști, însă a fost atacat și ruinat de armata turcă.
În 1834, Alecu Schina a moștenit Curtea Domnească, timp în care a donat vase sfinte
și un chivot de argint, existente încă.
Negustorul cuțovlah, Sterie Dumba din Viena, a cumpărat domeniul în anul 1845, a
delimitat biserica cu două ziduri înalte, apoi a donat-o comunei, restul “curții”
rămânând în posesia sa. În 1900, nepotul acestuia, Nicolae Dumba, a început lucrări
ample de consolidare și restaurare a moșiei, rămânând în istoria acestui loc drept cel
care a “revigorat” situația domeniului domnesc.
Conacul Cantacuzino (Fig. 20) este amplasat pe Șoseaua Ștefanesti. Construit în
jurul anului 1696, acesta s-a păstrat intact, cu mici consolidări la finalul secolului al XIX-
lea. La etaj se aflau camerele proprietarilor, dar și camere mai retrase în care boierii
purtau discutii de afaceri, în timpul balurilor și întâlnirilor. Toate oglinzile și tablourile
au modele vegetale deosebite, specifice vremii.

Fig. 20. Conacul Cantacuzino în anul 2017

Sursa: Primăria comunei Afumați

La parter și în mansardă se aflau camerele personalului, bucătăria și cămările. La

subsol se află o cramă, ascunsă de ochii curioșilor, în care se spune că se ascundea
Constantin Cantacuzino în 1688, după ce a fost ales domnitor, pentru a tăinui planuri
alături de oamenii de încredere și aliați.

30
 Se zice că din camera de la parter, aflată în dreapta intrării, Contsantin Cantacuzino
scria mesaje către marii cărturari ai vremii, cerceta hrisoave în gracă sau latină. Tot la
această masă a stat și Nicolae Iorga, în vizitele sale la Afumați de la mijlocul secolului
trecut.
În perioada în care a locuit la Afumați, stolnicul Cantacuzino a continuat să iși
achiziționeze volume importante, care, conform catalogului rămas martor în aces loc,
conținea literatură religioasă, epopeile homerice, opere clasice grecești și latine, scrieri
filozofice ale lui Aristotel ș.a.
Nicolae Iorga afirma în anul 1935, dupa o vizită la Afumați, faptul că, conacul a
preluat părți și structuri din Curtea Domnească a voievodului Radu, iar beciurile au
analogii cu cele de la Curtea Veche din București.
Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (Fig. 21) se află în imediata apropiere a
conacului. Aceasta este construită în formă de navă, având absida semicirculară la altar
(Fig. 5). Specificul brâncovenesc se poate observa, în special, prin ornamentele florale
aflate la geamuri. Încadramentele ușilor și geamurilor sunt din piatră, iar ușa originală
de la intrare, era din lemn de stejar, sculptată și decorată cu chenar înflorat. Iconostasul
din lemn are trei registre de icoane ce domină spațiul interior al bisericii, alături de
două sfeștnice din piatră, donate chiar de către ctitor.

Fig. 21. Biserica ”Adormirea Maicii Domnului, în anul 2010

Sursa: Primăria comunei Afumați

31
 Asemenea conacului, biserica a fost construită tot în anul 1696. În anul 1781,
Alexandru Ipsilanti a preluat moșia, întemeind o mânăstire de maici. În acest timp, a
îmbunătățit teritoriul, construind zece chili pentru maici, a construit clopotnița și câțiva
stâlpi groși de susținere pentru exteriorul bisericiii. De asemenea, a îngrădit curtea
bisericii cu ziduri înalte de 3,5-4 metri. Soția acestuia, Ecaterina, a construit și zece
locuințe pentru fetele sărace și două ziduri mărețe la intrările din părțile de sud și nord.
În anul 1797, Alexandru Ipsilanti a donat mănăstirii și un clopot, ce este folosit și astăzi.
În timpul reformei lui Alexandru Ioan Cuza, Sterie Dumba a cedat dreptul de
proprietate asupra bisericii către comuna Afumați, inzestrand de altfel biserica cu un
cimitir, un loc de casă parohială și pământ arabil. În același timp, Dumba a creat un
culoar de 2 metri lățime, îngrădit cu ziduri groase, pentru accesul către biserică,
delimitând astfel proprietatea bisericii, de a sa.
Deși cimitirul fusese făcut inițial vis-à-vis de biserică, pe actualul loc al blocului
I.A.S. , acesta a fost mutat în 1892 de către primarul Marin Tudor sub pretextul că
bocetele femeilor ce vin duminica la cimitir deranjează zona în extindere.
În prezent, conacul aparține firmei Agroindaf Afumați, cea mai mare asociație
Agricolă din zonă. Odată cu alegerea in funcție a noului primar, Gabriel Dumănică, în
anul 2008, obiectivele au intrat într-un amplu proces de restaurare și conservare. Având
rangul de monumente istorice categoria A, atât conacul cât și biserica au beneficiat de
lucrari ample de renovare, în limita în care legea a permis-o.
Conacul a fost tencuit, iar în interior s-a recurs la restaurarea mobilierului vechi și
marcat de trecerea timpului. Pereții au fost zugrăviți, parchetul recondiționat, iar în
locurile în care nu s-a putut interveni, componentele au fost înlocuite cu replici identice.
Pe lângă sediul firmei, conacul găzduiește tururi ghidate, începând cu anul 2011, iar
cei ce îi trec pragul se pot bucura chiar de o degustare de vinuri în fosta cramă a
stolnicului Cantacuzino.
În ceea ce privește biserica, lucrările de modernizare au fost constante. După ce s-a
renunțat la sobele din teracotă și s-a trecut la încălzirea centralizată, pe gaz, a fost
reparat și acoperișul, înlocuindu-se tabla. În interior a fost refacută pictura, au fost
montate gamuri din termopan și s-a reabilitat podeaua.
În anul 2017, pe 15 august, când a fost praznuită Adormirea Maicii Domnului,
hramul bisericii, a fost inaugurată și noua clopotniță, construită pe latura de acces
nordică, spre Șoseaua Ștefanesti.
Fortul VI Afumati face parte din centura de fortificatii a Municipiului Bucuresti (Fig
22) , construita intre anii 1884 si 1903, in scopul de aparare a capitalei. Simultan au fost
construite si Centura Bucuresti si calea ferata adiacenta. Dintre cele 36 de fortificatii (18
forturi si 18 baterii), s-au pastrat 17 forturi intregi si 14 baterii intermediare complete.

32
 Fig. 22. Forturile ce formeaza centura de fortificatii
Sursa: prelucrare QGis

Dintre cele inca existente, un singur fort este electrificat si valorificat, in privat, in
scop turistic. Cele mai multe, insa, au fost abandonate, unele explodand din neatentie si
lasate in paragina, altele uitate de catre autoritatile competente.
Primele construite au fost forturile Otopeni, Jilava, Mogosoaia si Chitila. Mogosoaia
si Chitila nu au fost construite ca cele din nordul Bucurestiului datorita reducerilor
bugetare din acei ani. In fond, importanta era functia de aparare, ci nu cea estetica.
Initial se estima ca lucrarea avea sa coste circa 85 milioane lei, insa in final a costat 111
milioane lei. Sume foarte mari s-au platit pentru expropierea terenurilor pe care s-au
construit aceste forturi.
Forturile sunt unite intre ele prin tuneluri.
In anul 1916, atunci cand Romania a intrat in Primul Razboi mondial, acestea
erau golite de armament, in loc intrand circa 100 de soldati, avand acces la tunuri. Din
pacate, in momentul in care armata germana a intrat in Bucuresti, asteptandu-se sa fie o
operatiune grea, nemtii s-au convins ca, de fapt, era una extrem de simpla, fortificatia
nefacandu-si prezenta.
In anul 2004, la initiativa Ministerului Culturii, s-a propus clasificarea acestor
fortificatii. In anul 2011 s-a intocmit instiintarea de clasare a cladirilor, acestora
conferindu-si-le stattul de monument istoric pe o perioada de un an. Dupa acest timp,
numai Fortul Jilava, care este si amenajat, a ramas la acest statut.

33
 Fortul Afumati (Fig 23) reprezinta una dintre cele mai complexe lucrari. Este un tip
unic (5), o adaptare a tipului 2, caruia i-a fost exclus reduitul1. Fiind proiectat inaintea
aparitiei obuzului mina, planurile au fost modificate pe parcurs, iar constructia a fost
una aparte.
Fortul Afumati are 9 turele2, fata de fortul de tip 2, care avea 8 turele, tipul 3 cu 7
turele, tipul 1 cu 6 turele, tipurile 3 si 4 cu 5 turele si tipul mixt cu 3 turele. Prin urmare,
Fortul Afumati avea si cele mai multe galerii.
Acestui fort i s-a construit si o poterna3, pe capitalul4 lui, legand localele de
caponiera5. Din aceasta poterna pleaca galeriile si poternele ce duc la locale, cupole si
semicaponiere.
In ceea ce priveste armamentul, fortul Afumati, acesta detine 3 cupole a cate 2 tunuri
de 150 mm, instalate astfel: una pe capital fortului si cate una la dreapta si la stanga
capitalei; doua cupole pentru cate un obuzier de 210 mm, asezate pe frontal posterior,
aproximativ in locul in care trebuia amplasat reduitul.
De asemenea, pentru lupta apropiata si flancarea santurilor existau si 4 turele,
destinate cate unui tun de 75 mm. Camerele garnizoanei au fost modificate prin
construirea de bazinete, semn al utilizarii lui ca depozit.
In comparatie cu Fortul VI Afumati, Fortul I Chitila are reduitul prezent in partea
centrala, componenta la care s-a renuntat in construirea fortului de la Afumati. De
asemenea, Fortul Chitila are numai 5 turele, pe cand Fortul Afumati are 9.

Fig. 23. Structura Fortului VI Afumati

Sursa: Istoricul lucrarilor de fortificatie a Cetatii Bucuresti, 1900

1 Reduit = Incapere sub forma de cupola, in care soldatii se puteau ascunde in timpul unei invazii, raid aerian
etc.
2 Turela= Cupole cu ochiuri prin care tancurile sau infanteristii puteau ataca in siguranta
3 Poterna= Galerie secreta din cadrul unei cateti sau a unui fort, cu iesire spre santul de aparare
4 Capital= Galeria principala ce face legatura inte galeriile fortului
5 Caponiera= O mica cazemata situate intr-un sant de aparare, fiind destinata impiedicarii atacantilor

patrunsi in sant de a se stabili in acel loc. Ei sunt luati prin surprindere de soldati. Acestea sunt amplasate
sub nivelul solului si sunt acoperite cu pamant.

34
 6.2.Potential turistic natural
Lacurile de pe valea raului Pasarea nu sunt amenajate, insa constituie o atractie
pentru pasionatii de pescuit, dar si pentru relaxare in aer liber.
Cele cinci lacuri formate pe raza comunei ofera un peisaj propice pentru petrecerea
timpului liber in natura, pentru relaxare si practicarea unor sporturi relaxante.

Fig. 24. Balta numarul 3 Fig. 25. Balta numarul 3

Sursa: Arhiva personala Sursa: Arhiva personala

De asemnenea, padurile Golasei, Strava si Afumati constituie inca puncte de atractie

de week-end, pentru bucuresteni si nu numai.

Fig. 25. Padurea Afumati

Sursa: Arhiva personala

35
 6.3.Structuri turistice

In ultimii ani, comuna Afumati s-a dezvoltat si din punct de vedere al spatiilor
turistice, in prezent totalizand un numar de 39 de spatii de cazare, de la hoteluri pana la
pensiuni agroturistice.
Astfel, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, in comuna
Afumati exista:

Hoteluri 11
Hosteluri 4
Moteluri 3
Vile turistice 4
Pensiuni turistice 8
Pensiuni agroturistice 2
Bungalouri 7

Hoteluri Hosteluri
Moteluri Vile turistice
Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice
Bungalouri

Fig. 26. Tipuri de structuri de primire turistica

Sursa date: insse.ro

6.4.Cultura si sport

Comuna Afumati dispune de o serie de evenimente culturale pe tot parcursul

anului. Primul eveniment important il reprezinta Olelia, numita si ”Focurile de la
Afumati”, o traditie care se transmite din generatie in generatie, avand loc de Lasatul
Secului. Lasata Secului reprezinta ultima zi cand se mai poate manca "de dulce", inainte
de a incepe unul din cele patru mari posturi randuite in Biserica Ortodoxa (Postul
Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si
Postul Adormirii Maicii Domnului). Postul cel Mare sau Postul Sfintelor Pasti este
singurul care are doua Lasata Secului, unul pentru carne, celalalt pentru lactate, oua si
peste.
In lumea satului, Lasata Secului de Pasti pastreaza acte rituale specifice unui inceput
de An Agrar celebrat la echinoctiul de primavara. In acest sens, prof. dr. Ion Ghinoiu
afirma: “prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele
mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la
Lasatul Secului si la Rusalii”.

36
 Sarbatorile traditionale desfasurate pe parcursul acestor doua saptamani sunt
despartite simetric de sarbatoarea nocturna a Lasatului de Sec, cunoscuta sub diferite
denumiri zonale: Strigatul peste sat, Priveghiul cel Mare, Alimori, Hodaite, Animolile,
Moroleuca etc. si pastreaza anumite elemente care sunt specifice noptii dintre ani. In
comuna Afumati aceasta sarbatoare nocturna se numeste” Olelie”, nume intalnit in
putine localitati si a carui origine nu este foarte bine cunoscuta.
Urmele cauciucurilor arse la Olelie se vad in comuna mult timp dupa eveniment, la
colturile strazilor unde au au avut loc astfel de manifestari ramanand un praf negru,
greu de indepartat. Incercand sa raspunda la intrebarea daca folclorul va disparea, Ovid
Densusianu afirma in 1909: „Nu poate fi deci vorba de o disparitie completa a
folclorului vechi, ci numai de o reducere ori de o modificare a lui. Grija culegatorului a
fost si este prin urmare exagerata (…) Intr-adevar, prin culegerea de material nou,
folcloristii vor gasi totdeauna drum deschis pentru studiile lor si niciodata nu le vor
lipsi fapte noi, actuale, asupra carora sa-si indrepte atentiunea: fiecare epoca e
caracterizata prin manifestatiuni proprii de viata si urmand aceste manifestatiuni asa
cum ele se reflecta in sufletul contemporanilor, folcloristii vor avea intotdeauna un
camp intins de cercetare”.
Un alt eveniment important il reprezinta zilele comunei, ce au loc in primul week-
end al lunii septembrie. In fiecare an, pe terenul din curtea scolii cu clasele V-VIII se
strang circa 3 mii de persoane care urmaresc un spectacol de aproape 6 ore, urmat de un
foc de artificii.
Comuna Afumati este dotata si cu un stadion de circa 500 de locuri in tribune, pe
care se antreneaza echipa locala, CS Afumati, in prezent evoluand in liga a treia.

7. Educatie si sanatate

Pe raza comunei Afumati exista doua gradinite, trei scoli cu clasele I-IV si o scoala
cu clasele V-VIII, dotate modern. Scoala gimnaziala dispune si de o sala de informatica,
cu mai multe calculatoare. Elevii afumateni se pot lauda cu reusite in mediul acadamic,
multi absolventi ai claselor a opta ajungand la licee de elita din Bucuresti.
Pana in anii 1980, in localitate a functionat si un liceu, ce a fuzionat ulterior cu fostul
Liceu Agricol din Branesti.
Din pacate, numarul de absolventi (Fig. 27), dar si de cursanti, a inceput sa scada in
ultimii ani, principalele cauze fiind apropierea de capitala, dar si accesul tot mai simplu
la servicii de educatie din Bucuresti.

37
 80
70
60
50
40
Numar persoane
30
20
10
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 27. Numarul de absolventi in perioada 2010-2016
Sursa date: insse.ro

In ceea ce priveste sanatatea, in localitate exista un dispensar uman, cu trei medici

de familie, trei cabinete stomatologice si patru cabinete veterinare.
Dispensarul uman functioneaza intr-o cladire din anii 1900, renovata si utilata cu
toate cele necesare medicinei de familie. Aici sunt arondati circa 5 mii de persoane,
dintre cei 9 mii de localnici.
Cabinetul stomatologic, care isi desfasoara activitatea in cladirea dispensarului, este
si ultimul deschis, in anul 2018, dispunand de utilari moderne, cu doi medici specialisti.
Sanatatea populatiei este influentata si de lipsa unui spital sau a unei clinici in zona,
cele mai apropiate fiind la Voluntari sau Stefanesti.

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA

11. Context strategic
11.1. Context european

Principalul element de initiere a strategiilor de elaborare pentru perioada urmatoare

in cadrul tarilor Uniunii Europene este Strategia Europa 2020, document adoptat la 17
iunie 2010, reprezentand o agenda comuna a Uniunii Europene pentru urmatorul
deceniu.
Aceasta se axeaza pe cresterea inteligenta, durabila si favorabila a unei economii
durabile, de piata.
Domeniile cheie ale strategiei sunt exprimate sub forma a cinci obiective principale
la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, Strategia Europa 2020 isi propune sa asigure o crestere economica:

38
 - Inteligenta – prin investitii mai eficiente in educatie, cercetare si inovare
- Durabila – prin orientarea decisiva catre o economice cu emisii scazute de carbon
si o industrie competitiva
- Favorabila incluziunii – prin punerea accentului pe crearea de locuri de munca si
pe reducerea saraciei

Cele cinci obiective vizeaza:

- Ocuparea fortei de munca – rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul
populatiei cu varste intre 20 si 64 de ani
- Cercetarea si dezvoltarea – alocarea a 3% din PIB-ul UE catre cercetare si
dezvoltare
- Educatia – reducerea sub 10% a ratei de parasire timpurie a scolii si cresterea cu
peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei de
30-40 de ani.
- Schimbarile climatice si utilizarea durabila a energiei – reducerea cu 20% a
emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea cu 20% a eficientei energetice

Ca si recomandari ale Uniunii Europene catre Romania, in anul 2013, se pot enumera:
- Punerea in aplicare a unui program preventiv
- Finantele publice si un sistem de impozite sustenabile
- Reformarea sectorului sanitar
- Piata muncii, somajul in randul tinerilor si saracia
- Reforma invatamantului

11.2. Context regional

Programul National de Reforma (PNR) se poate traduce prin obligatia fiecarui stat
membru UE de a translata la nivel national obiectivele cuprinse in documentul Europa
2020. Pentru Romania, PNR reprezinta platforma-cadru pentru definirea si aplicarea
politicilor de dezvoltare economica, in concordanta cu politicile Uniunii Europene, care
permite concentrarea demersurilor nationale pentru modernizarea economiei si a
societatii romanesti si sustine convergenta economico-sociala ce celelalte state membre.
Prin intermediul PNR au fost fixate tinte nationale concrete pentru toate domeniile
majore, respectiv ocuparea fortei de munca, cercetarea, dezvoltarea, inovarea, energia si
schimbari climatice, educatia, combaterea saraciei si promovarea incluziunii sociale.
In cadrul Strategiei de dezvoltare a judetului Ilfov, Orizont 2020, obiectivele fixate
prin Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala sunt:

39
- Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin
investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îm bunătățirea
infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială; includ:
- Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidențial pentru a contribui
la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, în conformitate cu Strategia Europa 2020;
- Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității
regionale și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și
inclusivă;
- Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și
cercetării și stimularea competitivității IMM-urilor;

Judetul Ilfov reprezinta, in mare masura, un ”dormitor” pentru bucuresteni, in

special zonele de sud si de nord a capitalei, unde s-au construit, in ultimii ani, cartiere
rezidentiale cu zeci de blocuri si case.
Judetul este preferabil pentru locuit intrucat ofera si o paleta larga a
posibilitatilor de munca, fiind in imediata apropiere a multor centre economice
importante, dar si a unor cladiri noi, de birouri.

8. Coordonate de planificare
8.1.Criterii si cerinte de planificare

Pentru realizarea Strategiei de dezvoltare durabila a comunei Afumati, perioada

2018-2022, s-au luat in vedere mai multe criterii, printer care:
- Definirea elementelor de fundamentare pe baza informatiilor cuprinse in analiza
socio-economica;
- Reducerea decalajelor de dezvoltare existente intre zona urbana si cea rurala;
- Maximizarea atragerii de fonduri europene si optimizarea rezultatelor socio-
economice ale investitiilor planificate;
- Respectarea contextului de dezvoltare definit prin Strategia Europa 2020, precum
si prin alte documente strategice la nivel European si regional;

Prioritatile de dezvoltare au fost stabilite printr-o consultare a tuturor partilor

interesate, pornind de la nevoile majore de dezvoltare ale comunei Afumati, aferente
urmatoarelor domenii: resurse umane, dezvoltare teritoriala si infrastructura.
Programele de dezvoltare au fost definite ca o interfata de conexare a obiectivelor si
politicilor strategice cu oportunitatile oferite de tipurile de investitii care vor fi
finantate prin viitoarele programe operationale, pornind de la obiective tematice si
ajungand la actiunile cheie prevazute de regulamentele pentru alocarea fondurilor
europene in perioada urmatoare.
Investitiile propuse trebuie sa raspunde anumitor cerinte si anume:

40
 - Sunt generatoare de crestere economica si de locuri de munca
- Contribuie la atingerea tintelor nationale pentru strategia Europa 2020
- Fructifica potentialul economic, social si geografic la comunei
- Sunt programate intr-un mod integrat si complementar
- Raspund prioritatilor de dezvoltare teritoriala

Comia Europeana a propus in anul 2011 consolidarea procesului de programare

strategice prin concentrarea fondurilor europene pe 11 obiective tematice:

1. Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii

2. Imbunatatirea accesului si a utilizarii si cresterea calitatii tehnologiilor
informatiilor si comunicarii
3. Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului
agricol si a sectorului pescuitului si acvaculturii
4. Sprijiniraea tranzitiei catre o economie cu consum scazut de dioxid de carbon in
toate sectoarele
5. Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, a prevenirii si a gestionarii
riscurilor
6. Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurii retelelor majore
8. Promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca
9. Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei
10. Investitiile in educatie, competente si invatare pe tot parcursul vietii
11. Consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta

8.2.Oportunitati de finantare

Obiectivele tematice sunt transpuse in prioritati de investitii specific pentru fiecare

fond in parte. La nivel European, orientarea strategica privind utilizarea fondurilor
europene este data de Cadrul Strategic Comun, care acopera cinci mari fonduri
europene:
- Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR)
- Fondul Social European (FSE)
- Fondul de Coeziune (FC)
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)
- Fondul European Maritim si pentru Pescuit (FEMP)

Fondurile europene vor reprezenta in continuare unul dintre cele mai importante
instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparitatilor regionale, precum si

41
promovarea cresterii economice la nivel regional si local, consolidarea competitivitatii si
cresterea ocuparii fortei de munca, obiective de referinta la nivelul Uniunii Europene.
Alocarile financiare pot fi diferentiate in functie de tipul de regiune:
- Regiuni mai putin dezvoltate – care au PIB sub 75% din media UE27
- Regiuni de tranzitie – care au PIB intre 75 si 90% din media UE27
- Regiuni mai dezvoltate – care au PIB peste 90% din media UE27

8.3.Obiective strategice

Obiectivele strategice prin care se urmareste realizarea viziunii generale la orizontul

anilor 2020 au fost formulate in concordanta cu cele 11 obiective tematice ale Strategiei
Europa 2020.
Scopul a fost de a asigura flexibilitate marita pe intreaga perioada de derulare a
ciclului de programare/implementare a proiectelor de investitii diferite la nivelul
comunei Afumati. Creste si capacitatea de reactie la modificarile effectuate de
structurile responsabile la nivel European si regional.
Strategia pentru dezvoltare durabila a comunei Afumati, in perioada 2018-2022 se
bazeaza pe indeplinirea mai multor obiective strategice:
a. Dezvoltarea unei economii mederne, baza pe industrie si servicii, dar si pe
noile tehnologii
b. Dezvoltarea urbanistica in mod ecologic
c. Realizarea unui portofoliu integrat de servicii de sustinere eficienta si
oportuna a capabilitatilor economice, operationale, utilitare si sociale ale
comunei Afumati
d. Modernizarea managementului si a administratiei publice locale, la nivelul
standardelor europene
e. Optimizarea calitatii factorilor de mediu si a eficientei energetice prin
cresterea sustenabila, promovarea energiilor regenerabile si managementul
proactive al situatiilor de risc

8.4.Domenii de interventie prioritare

Portofoliul de proiecte a fost realizat prin respectarea mai multor cerinte:

- Sa deserveasca atingerii scopului afferent viziunii strategice a comunei Afumati
- Sa utilizeze, la potential maxim, facilitatile de investitii eficiente identificate
- Sa produca efecte durabile in timp
- Sa produca efecte reale da maximizare sau minimizare a setului de criterii
cantitativi
- Sa vizeze un spectru ai mare de beneficiari ai rezultatelor

42
 Obiectivele strategice si domeniile de interventie prioritare astfel definite faciliteaza
structura portofoliului de proiecte cu respectarea cerintelor aferente urmatoarelor
concept vizate de proiectele alocate prin planul strategic:
- Economie durabila moderna
- Smart city
- Regenerare urbana
- Transport public intelligent intermodal
- Servicii sociale echitabile si dezvoltarea capitalului uman
- Viata cotidiana active si echilibrata

9. Planul strategic
9.1.Viziunea si misiunea strategica

Pentru intocmirea unei viziuni de dezvoltare s-a luat in calcul proiectia dezvoltarii
viitoare a localitatii prin prisma asteptarilor avute de beneficiari sau cu un impact direct
asupra directiei si intensitatii de dezvoltare a ansamblului resurselor umane si
facilitatilor operationale prin care se consolideaza potentialul de crestere a calitatii vietii
in comuna Afumati.
Calitatea vietii se poate defini ca un ansamblu al elementelor care se refera la
conditiile fizice, starea economica, sociala, culturala, politica, de sanitate etc. in care
traiesc oamenii, continutul si natura activitatilor pe care acestia le desfasoara,
caracteristicile relatiilor si procesele sociale la care participa, bunurile si serviciile la care
au acces, modelele de consum adaptate, stilurile de viata, evaluarea imprejurarilor si
rezultatele activitatilor desfasurate, starile subiective de satisfactie/instatisfactie, fericire,
frustrare etc.
Populatia este principalul beneficiar si actionar la Strategiei pentru dezvoltare
durabila a comunei Afumati in perioada 2018-2022, atat datorita numeroaselor domenii
in care vor avea beneficia in urma acestei strategii, cat si datorita capacitatii de a
influenta o serie de resurse esentiale pentru implementarea acesteia.
Si mediul de afaceri joaca un rol important in implementarea Strategiei pentru
dezvoltare durabila a comunei Afumati in perioada 2018-2022 si datorita capacitatii de a
mobiliza anumite resurse financiare pentru implementarea planurilor de actiune
propuse de comun acord.

9.2.Etapele procesului de planificare

Strategia de dezvoltare, pe termen mediu, finala contine valente multiple, precum:

- Reprezinta un mijloc de coeziune al institutiilor si intreprinderilor locale, dar si a
antreprenorilor si a fortei de munca

43
 - Este un document de cercetare privind contextul si potentialul de dezvoltare
calitativa a sistemului complex al localitatii
- Reprezinta un ghid de orientare unitara a liderilor administratiei publice locale, a
comunitatii de afaceri, investitorilor, dar si a comunitatii civile in ansamblu

Oferirea unui raspuns adecvat acestui demers complex, cu actori care apartin unor
categorii multiple si animati de interese diverse, este posibila numai in conditiile
definirii si transpunerii unui process complex, care presupune parcugerea mai multor
etape:
- Analiza socio-economica
- Definirea coordonatelor de context strategic
- Stabilirea portofoliului de proiecte
- Consultarea publica

9.3.Portofoliul de proiecte

Consistenta portofoliului de proiecte definit a fost asigurata prin compararea cu

analiza socio-economica, in conditiile satisfacerii setului de cerinte si criterii de
planificare, precum si ale folosirii tuturor oportunitatilor de finantare preconizate in
cadrul programelor operationale pentru perioada de planificare.

Nr. Actiuni specifice

Crt.
1 Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii intreprinzatori
2 Organizarea unor targuri tematice cu atragere a expozantilor din spatial
comunitar
3 Dezvoltarea de noi infrastructure de afaceri specializate
4 Oferirea unor stimulente de natura financiara pentru localizarea firmelor
5 Curatarea suprafetelor site-urilor industrial poluante si neutralizate si
imbunatatirea terenurilor
6 Extinderea si modernizarea infrastructurii de unitati publice (cu electricitate, gaze
naturale, retea de canalizare etc)
7 Crearea unor noi drumuri de acces
8 Implementarea unei infrastructure de acces public la internet
9 Crearea unor spatii sportive pentru copii si adulti
10 Portal informatic de promovare turistica si informare meteo
11 Virtualizarea statiilor de lucru din cadrul Primariei
12 Crearea unui sistem informatic pentru accesarea eficienta a solicitarilor depuse in
cadrul Primariei

44
13 Sistem informatic geografic complex
14 Dezvoltarea si implementarea Registrului Agricol si portalului informatic de
interactiune cu cetatenii
15 Amplasarea mai multor ATM-uri in centrul comunei
16 Scanarea si arhivarea electronica a documentelor Primariei
17 Asfaltarea integrala a retelei rutiere din comuna
18 Extinderea cu retele de apa si canalizare in zona Deal
19 Realizarea unor noi treceri de pietoni
20 Actualizarea Planului Urbanistic General
21 Realizarea Registrului spatiilor verzi
22 Realizarea Planului de mobilitate urbana
23 Modernizarea sistemului de iluminat public
24 Reabilitare piata agroalimentara

45
Bibliografie

1. Strategia pentru dezvoltare durabila a municipiului Deva, in perioada 2014-2020, Deva,

2016 (http://www.primariadeva.ro/birou-investitori-deva-business/strategia-
pentru-dezvoltare-durabila-a-municipiului-deva-2014-2020-2016-12-06-13-47 )
2. Coman M., Centura de fortificatii a Municipiului Bucuresti, Branesti, 2018
3. Coman M., Dezvoltarea rezidentiala din comuna Afumati, Bucuresti, 2018
4. Primaria Afumati

46