Proiect la Noțiuni avansate de comunicații și

rețele de calculatoare

Sistem automat de parcare folosind internet of

thinghs

Coordonator științific:
Potorac Alin-Dan
Realizat de: Titiene-Rîpan Samuel
Cuprins
1.Scurt istoric........................................................................................................................................... 3
2.Introducere............................................................................................................................................ 4
3.Implementarea ...................................................................................................................................... 4
3.1.Componentele................................................................................................................................ 4
3.2.Implementarea propriu-zisă ........................................................................................................... 5
4.Concluzii .............................................................................................................................................. 8
Bibliografie .............................................................................................................................................. 8
1.Scurt istoric
Definiția internetului lucrului a evoluat datorită convergenței mai multor
tehnologii, analizelor în timp real, învățării automate, senzorilor de mărfuri și
sistemelor integrate. Domeniile tradiționale de sisteme integrate, rețelele de
senzori fără fir, sistemele de control, automatizarea (inclusiv acasă și clădire
automatizarea) și alții contribuie la facilitarea accesului la Internet al lucrurilor.

Conceptul de rețea de dispozitive inteligente a fost discutat încă din 1982, cu o

mașină de schimb cu Coke modificată la Universitatea Carnegie Mellon devenind
primul aparat conectat la Internet, capabil să raporteze inventarul său și dacă
băuturile nou-încărcate erau reci sau nu. Cartea lui Weiser din 1991 despre
computerele omniprezente, "The Computer of the 21st Century", precum și spații
academice precum UbiComp și PerCom au produs viziunea contemporană a IoT.
În 1994, Reza Raji a descris conceptul în IEEE Spectrum ca " pachete mici de
date într-un set mare de noduri, astfel încât să integreze și să automatizeze totul,
de la electrocasnice la fabrici întregi ". Între 1993 și 1997, mai multe companii au
propus soluții cum ar fi Microsoft la locul de muncă sau NEST Novell. Câmpul a
câștigat impuls atunci când Bill Joy a conceput comunicarea Device to Device
(D2D), ca parte a cadrului "Six Webs", prezentat la Forumul Economic Mondial
de la Davos în 1999.

Termenul "Internetul lucrurilor" a fost probabil inventat de Kevin Ashton de la

Procter & Gamble, ulterior MIT's Auto-ID Center, în 1999, deși preferă sintagma
"Internet pentru lucruri". În acel moment, a văzut identificarea radiofrecvenței
RFID) ca fiind esențială pentru Internet de lucruri, ceea ce ar permite
computerelor să gestioneze toate lucrurile individuale.

Un articol de cercetare care menționează Internetul obiectelor a fost prezentat la

conferința pentru cercetătorii nordici din Norvegia în iunie 2002, precedată de un
articol publicat în finlandeză în ianuarie 2002. Implementarea descrisă acolo a
fost dezvoltată de Kary Främling și echipa sa de la Helsinki Universitatea
Tehnologică și se apropie mai strâns de cel modern, adică o infrastructură de
sistem informatic pentru implementarea obiectelor inteligente, conectate.

3
Definind Internetul lucrurilor ca "pur și simplu momentul în care mai multe"
lucruri sau obiecte "au fost conectate la Internet decât la oameni", Cisco Systems
a estimat că IoT sa "născut" între 2008 și 2009, raportul lucru / de la 0,08 în 2003
la 1,84 în 2010.

2.Introducere
Internetul lucrurilor (IoT) este rețeaua de dispozitive, cum ar fi vehiculele și
aparatele electrocasnice care conțin electronice, software, senzori, actuatori și
conectivitate, care permit acestor lucruri să se conecteze, să interacționeze și să
facă schimb de date.
IoT implică extinderea conectivității la Internet dincolo de dispozitivele standard,
cum ar fi desktopurile, laptopurile, smartphone-urile și tabletele, la orice gamă de
dispozitive fizice și obiecte de zi cu zi, în mod tradițional prost sau fără internet.
Embedded cu tehnologie, aceste dispozitive pot comunica și interacționa pe
Internet și pot fi monitorizate și controlate de la distanță.
Internetul lucrurilor (IOT) joacă un rol esențial în conectarea lucrurilor din mediul
înconjurător la rețea și facilitează accesul la aceste lucruri de pe internet din orice
locație îndepărtată.
Este inevitabil ca oamenii să se actualizeze cu tehnologia în creștere de aceea
tenologia este o parte din viața noastră.
În general oamenii au probleme cu locurile de parcare din orașe.
În acest studiu, proiectăm un sistem de parcare inteligentă (SPS), care permite
utilizatorului să găsească cea mai apropiată zonă de parcare și oferă
disponibilitatea locurilor de parcare în acea zonă de parcare respectivă. Și se
concentrează în principal pe reducerea timpului în găsirea zonei de parcare.
Se concentrează în principal pe reducerea timpului de găsire a locurilor de parcare
și evită, de asemenea, călătoriile inutile prin locuri de parcare pline într-o zonă de
parcare. Astfel, reduce consumul de combustibil, care la rândul său reduce
dioxidul de carbon din atmosferă.

3.Implementarea
3.1.Componentele
Sistemul de parcare inteligent este proiectat prin utilizarea unor componente
hardware suportabile IOT, cum ar fi rawsbery pi, auridino etc etc aici ne
concentrăm pe consumul de energie mai puțin și mai mult dispozitiv de
performanță, astfel zmeura pi este microcontrolerul potrivit pentru punerea în
4
aplicare. Programul de instalare NOOBS este încărcat în dispozitivul de stocare
al microcontrolerului.
NOOBS este proiectat pentru a facilita selectarea și instalarea sistemelor de
operare pentru Raspberry Pi fără să vă faceți griji în ceea ce privește imagistica
manuală a cardului SD.
Acest instalator, care constă în diverse sisteme de operare hardware suportabile,
cum ar fi mac os, tiny os, openelec, os raspbian etc., unde aceste sisteme de
operare consumă în principiu mai puțină putere.

3.2.Implementarea propriu-zisă
Sistemul de parcare este proiectat astfel încât să se aplice parcărilor acoperite,
parcărilor deschise și parcării din stradă. Figura 1 prezintă arhitectura IOT bazată
pe nor pentru un sistem inteligent de parcare care conține un furnizor de servicii
cloud care oferă spațiu de stocare în cloud pentru a stoca informații despre starea
locurilor de parcare într-o zonă de parcare și altele.

Server-ul
centralizat

Intrare
securizată

Internet

Intrare furnizor de servicii cloud

securizată

SPS(Sistemul Cloud
automat de parcare)

Figura 1.Arhitectura sistemului propus.

SPS, care încorporează caracteristicile raspberry pi 2 și care este atașat cu camera
pi. În cazul în care aparatul foto pi este montat pe partea superioară a stâlpilor de
iluminare stradală sau la tavanul parcurilor interioare. Astfel, camera este capabilă
5
să efectueze în mod continuu sondaj asupra fiecărui loc de parcare în locurile de
parcare pentru a verifica dacă locul special este umplut sau gol. Figura 2 prezintă
structura sistemului inteligent de parcare și conține câteva puncte de control pe
fiecare spațiu de parcare care va fi utilizat ca puncte de referință pentru cameră.
Serverul central prezintă informații despre mai multe locuri într-o singură zonă de
parcare și mai multe zone de parcare într-un singur oraș și este accesat prin
intermediul unor protocoale precum HTTP, CoAP etc. din orice browser, prin care
site-ul este construit cu interfață JSON de bază.

Figura 2.Structura sistemului de parcare smart

Când se schimbă disponibilitatea locurilor de parcare, informațiile se actualizează

imediat la serverul central. Apoi, utilizatorul poate accesa această informație
stocată folosind internetul din orice locație.
Și aceste informații sunt utilizate de operatorii de parcare pentru a determina
zonele de parcare gratuite, iar statisticile pot fi măsurate la momente diferite într-
o zi pe fiecare loc de parcare. Figura 3 prezintă comunicarea dintre doi sau mai
mulți clienți și SPS cu server. Astfel, un singur client poate accesa informațiile
din mai multe zone de parcare din oraș. Prin urmare, observând disponibilitatea
locurilor de parcare, utilizatorul poate alege zona de parcare convenabilă.

6
 Figura 3.Comunicația dintre SPS,client și server.

Interfața de utilizator suficientă este furnizată clientului, astfel încât clientul să

poată avea acces la informații clare despre sistem. Administratorul este capabil să
creeze noi spații de parcare furnizând descrierea sau informații despre zona de
parcare și reușește, de asemenea, să adauge numărul de locurilor de parcare în
orice zonă de parcare și să elimine chiar și locului de parcare existente într-o zonă
de parcare. Calendarul actualizat al fiecărui loc de parcare este afișat împreună cu
un număr unic. Și, mai important, această interfață cu utilizatorul furnizează
navigația la destinație.

Pașii care trebuiesc implementați în setarea sistemului de parcare intelient:

 Montarea corespunzătoare a camerelor astfel încât locurile de parcare să

fie vizibile
 Locurie de parcare sunt marcate de un administrator
 Punctele de control sunt desenate în funcție de locurile de parcare
 Setările sunt înregistrate pe un server care într-un final va rula sistemul

7
 4.Concluzii

 Acest sistem de parcare inteligent automat, care este simplu, economic și

oferă o soluție eficientă pentru reducerea amprentelor de carbon din
atmosferă.

 Este bine să accesați și să verificați starea locurilor de parcare de la orice

locație la distanță prin intermediul browserului web.

 Astfel, reduce riscul de a nu găsi locurile de parcare în orice zonă de parcare

și de asemenea, elimină călătoriile inutile ale vehiculelor de-a lungul
locurilor de parcare umplute într-un oraș.

 Reduce timpul și costul.

Bibliografie
Alam, M. K. (2019, 02 10). create.arduino.cc. Retrieved from Smart Parking System:
https://create.arduino.cc/projecthub/taifur/smart-parking-system-
b3f5a0?ref=search&ref_id=park&offset=2

Alin-Dan, P. (2019, 01 20). http://www.alin.usv.ro/. Retrieved from Undergraduate courses:

http://www.alin.usv.ro/courses.htm

Doru-Gabriel, B. (2019, 01 20). NACRC. Retrieved from Noțiuni avansate de comunicații și rețele de
calculatoare: http://www.stud.usv.ro/NACRC/NACRC/

Wikipedia. (2019, 02 12). Retrieved from Internet of things:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet_of_Things

8
9