Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2014

Proba E. c)
Istorie
Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a societății românești dintre Carpați și Dunăre
[...] o deosebită importanță o prezintă Diploma prin care regele Ungariei Bela al IV-lea dăruia în
1247 Cavalerilor Ioaniți Țara Severinului. [...] Din Diplomă [...] reiese că principalele ramuri ale
economiei erau: agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Pentru agricultură și stadiul ei de
dezvoltare un indiciu îl constituie mențiunea în diplomă a semănăturilor și morilor. Numărul
acestora va fi fost destul de mare și, prin urmare, agricultura destul de dezvoltată ca să merite o
mențiune specială în diplomă. Datorită condițiilor naturale optime, creșterea vitelor și oilor ocupa
un loc important în economia vremii [...].
Se menționează existența de cnezate și voievodate românești, care, deși dependente de
regatul maghiar, se bucurau de o oarecare autonomie în cadrul ierarhiei lui administrative. [...] Din
Diplomă rezultă că formațiunile politice de la sud de Carpați existau cu mult înainte de 1247. Cât
privește voievodatul lui Litovoi în Țara Severinului și al lui Seneslau, în «Cumania» (Muntenia), se
preciza că ei vor stăpâni în acele locuri, așa cum au stăpânit și mai înainte. [...] Diploma din 1247
reflectă un stadiu avansat de organizare a formațiunilor statale românești. [...] Pe lângă mențiunea
unor episcopate și arhiepiscopate [...], găsim date despre existența unor cete militare, care
constituiau aparatul războinic al cnezilor români.” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
B. „Ioaniții primeau de la regele Ungariei «întreaga Țară a Severinului, împreună cu cnezatele
lui Ioan și Farcaș până la râul Olt cu excepția țării cnezatului voievodului Litovoi». Numită și țara Lytua,
această ultimă formațiune politică rămânea, pe mai departe, pe seama românilor «așa cum au
stăpânit-o aceștia și până acum» [...]. Principalele condiții ale contractului încheiat între cavaleri și rege
erau stabilite în felul următor: suveranul urma să primească jumătate din foloasele, veniturile și slujbele
din Țara Severinului și din cele două cnezate menționate, ale lui Ioan și Farcaș, cealaltă jumătate
urmând să revină cavalerilor ioaniți [...]. Voievodului din «țara Lytua» îi erau impuse obligații militare în
folosul cavalerilor; reciproc, aceștia din urmă se îndatorau, pe cât le va fi stat în putință, să îi ajute pe
români. [...] În condiții similare celor stabilite pentru «Țara Severinului» și «țara Lytua» cavalerilor ioaniți
le era concedată «toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei..., în afară de țara lui Seneslau,
voievodul românilor, pe care am lăsat-o acelora, așa cum au stăpânit-o și până acum.»”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi, din sursa B, un spațiu istoric primit de cavalerii ioaniți. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menţionaţi doi conducători ai formațiunilor locale din spațiul românesc la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii au îndatoriri
militare față de ioaniți. 3 puncte
5. Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al XIV-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea.
4 puncte

Probă scrisă la istorie Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„La Cernăuți, se constituie un comitet revoluționar, alcătuit din revoluționarii ce trecuseră
Carpații, care întreține o strânsă legătură cu comitetul constituit la Iași, din care făceau parte
membrii cei mai marcanți ai opoziției. [...] Deși grija de a evita intervenția armată impunea, în
continuare, moderație în desfășurarea acțiunilor și în formularea cererilor, pe măsură ce revoluția a
cuprins întreg teritoriul românesc, latura națională devine dominantă. [...] Vasile Alecsandri și
Costache Negri îi comunică lui N. Bălcescu «dorința» lor [...] care este «Unirea cu Valahia sub un
singur guvern și sub aceeași constituție» [...].Gh. Ghica îl anunța pe C. Negri că oamenii din Iași se
ocupă de redactarea constituției și [...] îi comunică opinia cu privire la unirea celor două Principate.
[...] P. Mavrogheni, comunicându-i tot lui C. Negri dorința de a face pentru Moldova o constituție
similară cu acea pe care o vor proclama cei din Țara Românească, sublinia ca nicio diversiune nu-i
va putea distrage de la înfăptuirea țelului suprem al Unirii.
În acest spirit [...], în august 1848, este redactat de către M. Kogălniceanu, documentul
intitulat Dorințele partidei naționale în Moldova, expresia dezideratelor programatice formulate în
Principate. Neavând un caracter oficial, programul a putut include acele cerințe care, din rațiuni
tactice, nu au putut fi formulate nici în Petiția proclamație și nici în Proclamația din Țara
Românească. [...]
Pronunțându-se pentru unirea Moldovei cu Țara Românească - act apreciat drept «cheia
bolții fără de care întreg edificiul național s-ar prăbuși», programul formulează principiile în
conformitate cu care urma să se constituie statul român modern: autonomia deplină, egalitatea
drepturilor civile și a celor politice, adunare obștească alcătuită din reprezentanți ai tuturor stărilor
societății - din rândul cărora va fi desemnat și domnul - responsabilitate ministerială, libertatea
tiparului, libertatea individuală [...], secularizarea averilor mănăstirești, desființarea rangurilor și a
privilegiilor, eliberarea și împroprietărirea țăranilor prin despăgubire.”
(Gh. Platon, Istoria modernă a României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric în care a fost adoptată Proclamația, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a comitetului revoluționar din Cernăuți.
2 puncte
3. Menţionaţi programul revoluționar elaborat în august 1848 și pe autorul acestuia, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la legea fundamentală. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principiile propuse pentru viitorul
stat român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia proiecte politice din secolul
al XVIII-lea au contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii și practici politice în secolul
al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două caracteristici ale democrației din Europa în prima jumătate a secolului
al XX-lea;
- menționarea a două ideologii totalitare europene și precizarea unei asemănări între
acestea;
- prezentarea unei practici politice utilizate de regimul totalitar în România;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul practicilor politice democratice în evoluţia
României în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument
istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Probă scrisă la istorie Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Pagina 2 din 2