Sunteți pe pagina 1din 10

SOCIOLOGIA VIOLENTEI (INTRA) FAMILIALE

VIOLENTA FAMILIALA- O PROBLEMA SOCIALA ACUTA CU CARE SE


CONFRUNTA SOCIETATILE CONTEMPORAME IN GENERAL, ROMANIA IN
SPECIAL

• Amploarea violentei familiale constituie in prezent una dintre cele mai grave
probleme familiale cu care se confrunta societatile contemporane, inclusiv Romania.
Cuprinzand toate formele de agresiune care se exercita in cadrul caminului (
maltratarea partenerei sau a partenerului de cuplu, abuzul contra copiilor, parintilor,
batranilor sau altor rude, incestul, violul marital etc.) aceasta forma larga de violenta
se adauga valului de agresiuni exercitate in afara familiei contribuind, astfel la
generalizarea unui climat social 454b12e dominat de teama, anxietate si conflict.

FAMILIA

• Familia constituie cea mai consistenta si functionala forma de comunitate umana


care prin functiile sale extrem de importante, contribuie la intarirea spiritului de
solidaritate sociala a membrilor oricarei societati.

Considerata spatiul celor mai profunde relatii afective, refugiul din calea adversitatilor,
familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca, in familie,
fiecare isi poate dezveli adevarata fata a personalitatii sale.

VIOLENTA FAMILIALA

Asa cum se stie, violenta familiala sau (intra)familiala s-a manifestat de multa vreme, dar
constientizarea ei ca problema sociala a avut loc abia in ultimele patru decenii.

Astfel, in cursul deceniilor 6 si 7, abuzul comis contra copiilor si agresarea sotiilor au


devenit, pentru prima data, obiecte de dezbateri publice, in mai multe tari.

Ulterior, in deceniile 8 si 9, abuzul contra batranilor a ajuns in centrul atentiei, devenind o


problema sociala complementara cu cea a agresarii copiilor si sotiilor.

In regimul comunist, violenta exercitata in cadrul familiei nici nu era recunoscuta oficial ca
problema sociala, iar in tarile socialiste familia, in calitatea ei de “celula de baza a
societatii”, a trebuit sa sufere toate consecintele unui regim autoritar.

• Violenta care se exercita in cadrul familiei continua sa ramana o problema sociala in


marea majoritate a societatilor contemporane, inclusiv in Romania.

• Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie precisa intre utilizarea


legitima a fortei in familie si actele ilegitime de violenta care se manifesta in cadrul
familiei.
• Astfel , pentru multe persoane, inclusiv parinti sau educatori, palma data unui copil
ca sanctiune nu este un act de violenta ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar
necesar.

• In esenta ei, violenta (intra) familiala constituie “orice forma de agresiune, abuz sau
intimidare, dirijata impotriva unui membru al caminului familial,unei rude de sange
sau contra altor persoane din mediul familial”.

• Printre persoanele din familie cele mai frecvent agresate se numara minorii sau
adolescentii, varstnicii si, nu in ultimul timp partenerele dar si partenerii de cuplu.

• Violenta in cadrul familiei nu include doar violenta fizica(omor, vatamare, lovire), ci


si cea sexuala ( violul marital), psihologica (santaj, denigrare, umilire, ignorare,
abandon,izolare), violenta verbala (insulta, amenintare) si cea economica (privarea
femeii de mijloace si bunuri vitale).

• Violenta , in sens generic, semnifica utilizarea fortei si a constrangerii de catre un


individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora.

• Din punct de vedere juridic, violenta inseamna folosirea fortei fizice sau a altor
mijloace persuasive pentru a a aduce prejudicii unor bunuri sau vatamarea integritatii
unei persoane.

• In context psihologic, violenta desemneaza comportamentul agresiv manifestat, cel


mai adesea ca urmare a unor frustrari care nu pot fi defulate pe cai dezirabile social.

Exista doua tipuri de violenta si doua categorii de agresori:

• A) violenta expresiva – care defineste pe acei agresori care tind sa “explodeze” in


situatiile conflictuale, neavand resursele necesare pentru a se controla.

Un agresor expresiv seamana cu un “ isteric inghesuit intr-un colt “ al carei violenta este
o expresie a panicii care il domina.

• B) violenta instrumentala - care caracterizeaza pe acei agresori carora nu le lipsesc


capacitatile intelectuale si sociale pentru a se controla si a caror acte de violenta nu
au un caracter impulsiv. Asemenea tip de violenta este rationalizata, controlata si
dirijata in mod constient asupra unei anumite victime, pentru a atinge un anumit
rezultat, si anume, coercitia si controlul victimei respective.

Violenta intra familiala este un produs al modului in care este distribuita stuctura de putere
in familie :

1. Majoritatea agresorilor sunt barbati, care, folosesc forta fizica impotriva partenerelor de cuplu, a copiilor sau a
parintilor varstnici;

1. Femeile agresoare, cel mai adesea, comit acte de violenta contra partenerilor, mai ales din motive de
razbunare, dar si impotriva copiilor sau parintilor varstnici pe care ii simt ca o “povara” in plus, care se
adauga celorlalte servitutii familiale;

1. Desii violenta (intra) familiala are loc, indiferent de nivelul veniturilor sau gradului de instructie, ea este mai
prelevata in familiile cu niveluri de venituri mai joase si cu grade de instructie scazute.
AGRESIVITATEA

Spre deosebire de violenta, agresiunea este, in general, orice act de atac asupra unei
persoane, care este neprovocat de aceasta.

O situatie de agresiune, considera prihologii este determinata de doua variabile principale:

• A) intensitatea senzatiilor de furie ale unei persoane, determinate de o anumita


frustrare

• B) tendinta de a exprima, in mod deschis, aceste senzatii , in functie de ceea ce a


invatat persoana respectiva despre rolul agresivitatii si in raport de natura situatiei
concrete in care s-a produs agresiunea.

Comportamentul abuziv poate lua mai multe forme dintre cele mai frecvente sunt
urmatoarele:

• Abuzul fizic - constand in ghionturi, imbranceli, palme, pumni, lovituri cu


picioarele, alungarea din camin, abandon si crima;

• Neglijarea – care vizeaza special copii sau batranii dependenti si care consta in
refuzul satisfacerii trebuintelor fundamentale ale acestora – de ex: privarea de hrana,
adapost, curatenie, protectie, ingrijirea sanatatii si instructie;

• Abuzul emotional- concretizat in refuzul afectiunii, injosire, reducerea la tacere,


critici si insulte constante, terorizare, gelozie, respingere, negarea dreptului victimei
la emotii, umilirea acesteia;

• Abuzul psihic – manifestat prin ridicularizarea, intimidarea, luarea in batjocura a


sistemului de convingeri ( culturale sau religioase) ale victimei, santaj, amenintarea
ca ii va lua copii, ca o va interna , sau o va ucide.

• Abuzul sexual – obligarea fortata la gesturi nedorite sau la raporturi sexuale,


cererea ca victima ( de obicei partenera de cuplu) sa imbrace haine mai mult sau
dimpotriva, mai putin provocatoare, obligarea acesteia sa faca sex cu obiectele,
animalele sau prietenii, de a pune in aplicare fantezii pornografice.

• Abuzul economic – refuzul ca victima sa-si aiba banii proprii sau surse de castig,
controlul strict exercitat asupra bugetului familial, furtul acestuia, preluarea
controlului asupra altor sume de bani sau proprietati prin frauda, inselatorie sau
deturnare de fonduri.

VIOLENTA FAMILIALA SI CICLUL DE VIATA

• Prostitutia, suicidul, depresia sau abuzul de droguri, de exemplu pot fi efecte


secundare ale unui abuz sexual, maltratari sau oricare act de agresiune experimentat
la varste fragede.
Astfel, cu cat violenta (in special cu caracter sexual) apare mai devreme in viata unei femei,
transformand-o in victima, cu atat efectele acestei violente vor fi mai profunde si mai
devastatoare ulterior.

Punand in corelatie structura premorbida a personalitatii cu consumul de alcool, N. Shainess


identifica trei categorii principale de tipuri de personalitate inclinate spre violenta:
Cateva dintre trasaturile sociale dezirabile pentru barbati:

Actioneaza ca un lider Are capacitati de conducere

Agresiv Independent

Impunator Viril

Atletic Personalitate puternica

Dominant Capabil sa se impotriveasca

Capabil sa riste Analitic

Cateva dintre trasaturile sociale dezirabile pentru femei:

Afectuoasa Iubeste copii


Prietenoasa Miloasa

Copilaroasa Credincioasa

Timida Sensibila la nevoile altora

Amabila Intelegatoare

Trasaturi neutre:

Adaptabil Schimbator

Vanitos Demn de incredere

Discret Constiincios

Sincer Gelos

Fericit Franc

Atragator Nemetodic

Atasamentul victimei fata de agresor

In numeroase cazuri de violenta (intra)familiala, victimele (mai ales sotiile si copii)


nu depun plangeri la autoritati ca au fost agresate si continua sa suporte si in viitor acelasi
tratament violent din partea agresorului.

Violenta conjugala si efectele ei asupra femeilor victime:

Alaturi de violenta comisa de parinti contra propriilor lor copii, violenta conjugala constituie
una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta, in prezent, familiile, in societatile
contemporane, parte componenta a unei probleme sociale mai largi, care implica toate
formele de violenta existente in cadrul familiei ( maltratarea partenerului, a copiilor, incestul,
violul marita s.a).

Diverse cercetari, intreprinse in mai multe tari, indica ca maltratarea sau abuzul exercitat
asupra partenerei de cuplu reprez cea mai larga proportie din intraga pondere a violentei
(intra)familiale, ajungand pana la circa 75-76 %.

Desi violenta se poate manifesta in multe cupluri, indifferent de varsta pe care o au


partenerii, ea pare legata, in mod specific, de dificultatile, crizele si frustrarile care
caracterizeaza varsta mijlocie.

Agresiunea intreprinsa de catre sot este mult mai grava si mai periculoasa deoarece:

a) Puterea fizica a barbatului poate determina rani si traume mai serioase;

b) Actul de violenta comis de barbat se poate repeta;


c) Cea mai mare parte din agresiunile intreprinse de catre femeie sunt acte de legitima
aparare;

d) O pondere importanta din actele de maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in


care femeia este insarcinata;

e) Spre deosebire de barbati, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic
si au mai putine sanse de a recurge la violenta.

O ancheta pe un esantion national reprezentativ, efectual un Statele Unite, constata, de


exemplu, ca:

• 7% din soti au declarat ca si-au amenintat cu un obiect sotiile loc, in anul anterior;

• 16% au raportat ca acest lucru s-a petrecut cel putin o data, in timpul casatoriei;

• 7% au recunoscut ca si-au palmuit sotiile, in anul precedent;

• 18% au declarat ca acest lucru s-a petrecut cel putin o data de cand s-au casatorit;

• 13% si-au imbrancit sau au amenintat cu lovirea sotiile , in cursul anului anterior;

• 24% au aratat ca acest lucru s-a intamplat cel putin o data in timpul casatoriei;

• 1,5% si-au batut efectiv partenera in anul dinaintea efectuarii investigatiei;

• 5% si-au batut efectiv partenera in timpul casatoriei;

• 0,5% au recunoscut ca a utilizat un cutit sau arma de foc impotriva sotiei;

• 4% au declarat ca acest lucru s-a intamplat cel putin o data in timpul anilor de
casatorie.
alte rude (aprox. 33%)- ( Institutul pt Cercetare si Prevenirea criminalitatii, 2000).

Cauzele generale si specifice ale violentei conjugale

Desi fiecare caz de violenta conjugala se desfasoare in conditii specifice si are cauze
particulare, exista, totusi, o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele
fenomenului la nivelul intregii societati.

Acesti factori vizeaza in primul rand, atitudinile si stereotipurile sociale cu privire la


rolul “ dominant” al femeii si cel “subordonant” al acesteia, inegalitatile dintre sexe, pe
scurt, ceea ce se poate denumii organizarea patriarhala a familiei si a societatii in functie
de pozitia de autoritate si putere a barbatului.

O asemenea organizare este bazata pe idea ca “barbatul trebuie sa exercite obligatoriu


puterea si autoritatea asupra femeii, ca intregul camin apartine barbatului si ca femeia
este obligate sa suporte orice abuz sau orice pedeapsa pe care i-o aplica sotul”.

Dintre factorii mai importanti care favorizeaza violenta conjugala, pot fi mentionati
urmatorii :

1. Conflictele legate de modul de administrare a bugetului familial;

O mare parte din conflictele care apar in familie intre soti sau concubine se datoreaza
modului in care este administrat si cheltuit bugetul familial de catre unui sau altul dintre
parteneri.

In general, desi pot exista si numeroase exceptii, responsabilitatea administrarii bugetului


revine sotului, care decide de cele mai multe ori singur natura cheltuielilor gospodariei.
Atunci cand partenera de cuplu “ deturneaza” o parte din aceste cheltuieli in scopul
cumpararii unor produse de uz personal, pot aparea situatii acute de conflict care pot
degenera usor in acte de violenta.

Violenta intrafamiliara este mai raspandita in acele familii caracterizate prin saracie si
inegalitatea intre membrii unde se manifesta cu duritate pozitia dominatoare si autoritara
a partenerului de cuplu.

2. Consumul de alcool si alcoolismul, in general;

Consumul de alcool in general, alcoolismul in special, conduc la violenta, nefiind insa cauze
ci factori agravanti sau favorizanti ai violentei conjugale.

3. Gelozia;

Gelozia constituie un alt factor important care determina violenta conjugala, mai ales
atunci cand sotul in concordanta cu prejudecatile sexiste experimenteaza un profound
sentiment de posesivitate asupra femeii, solicitandu-i o fidelidate absoluta.
4. Problemele sexuale ale cuplului;

5. Certurile cu privire la copii rezultati din convietuirea comuna sau cu alt partener;

in acte de violenta indreptate contra sotiei si a copiilor.

6. Dorinta sotiei de a devenii independenta economic.

O serie de acte violente apar in acele familii in care sotul se considera lider instrumental si
unicul cap de familie, refuzand ca sotia sa lucreze sau sa se instruiasca in afara caminului.

Modalitati de rezolvare a conflictelor:


Maltratarea varstnicilor de catre copii si sustinatorii lor legali

O forma aparte de violenta in cadrul familiei il constituie cea indreptata contra


varstnicilor, constand in neglijarea, abuzul sau maltretarea din partea propriilor copii sau
rude apropiate.