Sunteți pe pagina 1din 3

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

24 ianuarie 1859
Contextul extern favorabil unirii
 Rãzboiul Crimeei( 1853-1854) a fost un rezultat al contradictiilor dintre Marile puteri si a avut importante
consecinte pe plan european; a fost o noua etapa a “Crizei orientale”;
 înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;
 problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã.
 Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele Române erau situate sub garantia
colectivã a Puterilor semnatare ale actului international.
 Franta sustinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin;
 pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;
 Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã.
 Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii
românesti.
 Ele au motivat impotrivirea prin existenta gruparii separatiste a marilor boieri conservatori.

Prevederile Congresului de pace de la Paris


 Mentinerea autonomiei Principatelor , sub suzeranitate otomana si garantia colectiva a celor 7 mari puteri;
 Consultarea romanilor in privinta unirii prin intermediul unor adunari reprezentative, Divanuri ad-hoc;
 Trimiterea unei comisii europene care sa puna bazele viitoarei lor organizari si sa propuna o noua
constitutie;
 Libertatea de navigatie pe Dunare si neutralitatea Marii Negre;
 Revenirea la Moldova a 3 judete din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail;

Adunarile ad – hoc (1857)


 Programul unionistilor a fost sprijinit de publicatiile:”Romania literara”, si “Steaua Dunarii” in Moldova,
“Timpul” si “Patria” in Tara Romaneasca;
 De organizarea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc s-au ocupat caimacamii T. Bals si N. Vogoride in
Moldova si Al. Ghica in Tara Romaneasca.
 N. Vogoride a falsificat alegerile din Moldova la indemnul turcilor si austriecilor, iesind o adunare
majoritar separatista.
 Sub presiunea internationala si datorita compromisului de la Osborne dintre Napoleon III si regina Victoria
(unire formala a Principatelor) , se refac alegerile si adunarea devine majoritar unionista ca si in Tara
Romaneasca;
 Rezolutiile celor doua Adunari din oct.1857, sunt aproape identice, solicitand
 Respectarea autonomiei Principatelor;
 Unirea Principatelor sub numele Romania;
 Print strain dintr-o dinastie europeana al carui mostenitori sa fie crescuti in religia ortodoxa;
 Adunare legislativa reprezentativa;
 Neutralitatea pamantului tarii.

Conferinta si Conventia de la Paris (1858)


 August 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman, Sardinia, Rusia) s-
au reunit la Paris pentru a analiza cererile romanilor si au hotarat sa accepte o unire formala a Tarilor
Romane, sub numele de “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”;
 Au elaborat o Conventie cu rol de constitutie care stabilea :
 Puterea executiva: doi domnitori si doua guverne ;
 Puterea legislativa: doua adunari legislative si cei doi domni, iar Comisia Centrala de la Focsani elabora
proiectele de legi;
 Puterea judecatoreasca ; Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani
 Domnii erau alesi pe viata prin vot cenzitar (cens foarte ridicat);
 Desfiintarea privilegiilor de clasa;
 Egalitatea in fata legilor;
 Drepturi politice pentru crestini;
 Libertate individuala;
 Armatele puteau fi reunite in caz de primejdie.
Infaptuirea unirii – ianuarie 1859
 In 1859, Adunările Elective ale Moldovei şi Valahiei, profitând de o lacună a actelor redactate de Marile
Puteri cu privire la ţarile române, au ales acelaşi domnitor - Alexandru Ioan Cuza, în ciuda opoziţiei acestor
Mari Puteri.
 Prin această dublă alegere (la 5 ian. şi 24 ian. 1859) a fost creat Principatul România.
 România da, dar o Românie fără Transilvania,Banatul si Bucovina care din 1867 au fost încorporate
regatului ungar de catre Imperiul Habsburgic, transformat pentru 51 de ani (până în 1918) în Imperiul
Austro-Ungar.
 Basarabia era provincie a Rusiei iar Dobrogea sub ocupatie otomana.
 De aceea, vorbim la 1859 de unire cea mica .

Semnificatia unirii Principatelor


 Votul de la 24 ianuarie 1859 a insemnat incununarea victorioasa a atator secole de lupte, a insemnat
exprimarea nazuintei intregii natiuni, biruinta progresului asupra regimului feudal, invechit, semnul
emanciparii sociale si politice, actul energic de nastere a Romaniei moderne.
 Unirea din 1859 inseamna acel pas inainte, care deschidea tarii largi perspective in progresul social,
economic, politic, cultural.
 Reformele ce au urmat unificarii nationale au contribuit la restrangerea relatiilor feudale, la dezvoltarea mai
larga a fortelor de productie, au insemnat un efort hotaritor in mersul ascendent al societatii romanesti.

Recunoasterea dublei alegeri a lui Cuza.


Masurile de unificare administrative
 Poarta si Austria au denuntat ca ilegala dubla alegere a lui Cuza.
 La Conferinta de la Paris au recunoscut dubla alegere in aprilie 1859, Franta, Anglia, Rusia, Prusia si
Sardinia;
 Turcia si Austria au recunoscut dubla alegere abia in septembrie 1859.
 Intre 1859-1862 Al.I. Cuza a realizat:
 Unificarea serviciilor de vama;
 Stabilirea cursului monetar unic;
 Decretarea zilei de 24 ianuarie ca zi nationala;
 Realizarea unei steme comune(zimbrul si vulturul)
 Unificarea armatei;
 Stabilirea capitalei la Bucuresti;
 Introducerea denumirii de Romania in actele oficiale interne.

Marile reforme
 In 1863 Alexandru Ioan Cuza formează un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Noul guvern
realizează proiectul legii privind secularizarea averilor mânăstireşti, lege prin care s-a trecut in proprietetea
statului 25% din terenul arabil al tarii (dec. 1863).
 La 2 mai 1864 dizolva Adunarea Legislativa conservatoare si se supune poporului, spre aprobare prin
plebiscit, o nouă constituţie “Statutul lui Cuza”si o nouă lege electorală cu cens scazut si alegatori directi si
primari (care votau prin delegati).
 Statutul lui Cuza instaura regimul autoritar:
 Se extindeau atributiile domnitorului ;
 Parlament bicameral : Senatul cu senatori de drept si numiti de domn;
 Consiliul de Stat elabora proiectele de legi ce erau aprobate de parlament.
Modernizarea invatamantului
 In principalele centre ale tarii s-au creat institutii de invatamant mediu, de cultura generala si s-au infiintat
primele universitati, la Iasi (Universitatea Al.I.Cuza, 1860) si la Bucuresti (1864).
 Printr-un decret, domnitorul Cuza dispune reorganizarea Muzeului national de antichitati si a Arhivelor
Statului.
 Tot la Iasi, in 1860, se infiinteaza Conservatorul de muzica, iar 4 ani mai tarziu, la Bucuresti, se creeaza
Scoala de arte frumoase, la conducerea careia se afla Theodor Aman, si o Scoala de medicina veterinara.
 Se intocmeste un Proiect de lege organica pentru instructia publica in Principatele Unite, in care se
prevede obligativitatea invatamantului primar la sate si orase, iar in bugetul anului 1860, se prevede o reala
crestere a numarului scolilor satesti.

Politica externa
 In acesti ani s-au incheiat conventii si relatii diplomatice cu diferite state:
 in 1860 se infiinteaza la Paris o agentie diplomatica a Principatelor Unite condusa de V. Alecsandri;
 se incheie o conventie telegrafica cu Rusia, "cea dintii conventie internationala a Principatelor";
 in 1862 se stabilesc intelegeri telegrafice cu Austria .

“Monstruoasa coalitie” si abdicarea lui Cuza


 Nu exista domeniu de activitate economica, social-politica, culturala, administrativa, militara din tara, in
care Cuza sa nu fi adus imbunatatiri si innoiri organizatorice pe baza noilor cerinte ale epocii moderne.
 Valul, revolutionar pentru acea vreme, al reformelor a apropiat burghezia de mosierime, nemultumite de
realizarile sale, intr-o coalitie care l-a silit pe Cuza sa abdice la 11 februarie 1866.
 Dar Al.I.Cuza niciodata n-a abdicat de la ideile sale patriotice.

Sfarsitul Domnului Unirii


 Plecat in lungul sau exil prin Europa, Alexandru loan Cuza se stinge din viata la Heidelberg, in Germania,
la 15 mai 1873, departe de patria si poporul sau, caruia isi inchinase viata.
 Trupul sau este adus in tara si inmormantat la mosia de la Ruginoasa de catre Elena Doamna.
 In timpul celui de al doilea razboi mondial, osemintele sale au fost asezate in biserica Trei Ierarhi din Iasi.
 Luptator neobosit pentru infaptuirea Romaniei moderne, Alexandru loan Cuza se inscrie in randul marilor
figuri istorice cinstite si respectate de poporul nostru.