RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL XIX

Stefan Ciaki
La inceputul secolului 19, odata cu incetarea razboaielor napoleoniene Europa trece printr-o
perioada importanta din punct de vedere al dezvoltarii relatiilor internationale. In 1815 este
convocat Congresul de la Viena, in scopul restabilirii echilibrului european. Pe aceasta baza, marii
lideri ai Europei se intalnesc cu dorinta de a restaura ordinea conservatoare de inainte de Revolutia
Franceza. Principalele hotarari ce au stat la baza congresului au fost conceptele de restauratie si
legitimism. Astfel Marile Puteri ale vremii (Anglia, Austria, Prusia si Rusia) realizeaza o intelegere
prin care se revine la idealurile feudale de absolutism, aceste mari puteri detinand controlul a ceea
ce se petrece pe „Batranul Continent”. Prin constrangerea Frantei, care este marea victima a
acestor intelegeri, aspectul hartii Europei cat si privilegiile fiecarei natiuni sunt hotarate pe deplin
in favoarea statelor ce au avut de suferit in urma razboaielor lui Napoleon Bonaparte. Astfel pe
parcursul convocarilor principalele hotarari sunt:

•Revenirea Frantei la Granitele din 1792

•Recunoasterea statutului de Mare Putere maritima si coloniala al Angliei
•Rusia primea o parte din Ducatul Varsoviei si i se recunostea stapanirea asupra Basarabiei si
Finlandei
•Austria ocupa o parte din Nordul Penisulei Italice
•Cele 39 de Principate Germane s-au reunit intr-o singura confederatie
•Belgia si Olanda au format Regatul Tarilor de Jos
Cea mai importanta consecinta a Congresului de la Viena este crearea, la 26 septembrie 1815,
coalitiei „Sfanta Alianta”, fomata din principalele monarhii absolute ale continentului reprezentate
de Austria, Prusia si Rusia. Sfanta Alianta se poate considera prima organizatie internationala a
securitatii si pacii Europene, alianta promova ideile crestine, insa dupa aceasta masca se ascunde
de fapt o adevarata dorinta a aliantei de a instaura o noua ordine mondiala. Pornit de la conceptul
de o ” Noua Europa” a cancelarului austriac Mitternich, Sfanta Alianta doreste prin mentinerea asa-
zisului echilibru, distrugerea oricarui gand de miscare revolutionara, fiind improtriva conceptelor ca
democratia sau miscarile liberale. Ideile de dicatura si dominatie a pacii sunt oarecum
desconspirate atunci cand Sfanta Alianta incearca sa se implice in politica Americii Latine, actiunile
sale fiind stopate de Regatul Unit al Marii Britanii si de pozitia politica a presedintelui american
James Monroe.

Situatia politica a Europei la inceputul anilor 70.

Razboiul franco-prusian din 1870-1871, in care Franta a suferit infrangere, a deschis o noua
pagina in istoria relatiilor internationale. Pe harta politica a Europei, in locul micilor statulete
feudale, a aparut puternicul Imperiu German, care, avand un mare potential industrial in crestere,
chiar din momentul aparitiei s-a manifestat ca un stat cu intentii agresive. Impunandu-i Frantei
conditii grele de pace, cercurile diriguitoare ale Germaniei urzeau planuri de a o supune. Conditiile
umilitoare ale pacii de la Francfurt au pregatit in Franta terenul pentru revansa. Anexarea de catre
Germania Alsaciei si Lorenei a transformat pacea intr-un simplu armistitiu pana la momentul, cand
Franta, intarindu-se, va putea cere teritoriile pierdute inapoi.
Un alt rezultat al acestui razboi a fost incheierea unificarii Italiei, care a devenit rivala Frantei in
bazinul mediteranean.
Razboiul franco-prusian s-a rasfrant si asupra relatiilor Germaniei cu Austro-Ungaria. Cercurile
guvernante ale acestei tari s-au dezis de ideea revansei si iau cursul spre apropiere de Germania,
decizie influentata si de contradictiile austro-ruse cu privire la Balcani.
Forta economica a Germaniei creste intens, ea extinzandu-si sfera de influenta asupra altor tari,
ceea ce a dus la agravarea contradictiilor anglo-germane. Dominand pietele internationale, englezii
nu puteau admite sa fie stramtorati de Germania.
Dupa razboiul franco-prusian si crearea Imperiului German, fortele in Europa s-au regrupat si a
avut la incordarea situatiei internationale, intelegand ca Franta va adera la orice bloc antigerman,
Bismarck si-a pus drept scop izolarea ei pe arena internationala, pentru a o zdrobi definitiv. Ca s-o
lipseasca de aliatii potentiali, el a sustinut ideea solidaritatii monarhice: in anul 1873 a fost creata
Alianta celor trei imparati (german, rus si austro-ungar). insa, in realitate, aceasta nu era o alianta.
Rusia a continuat sa sustina Franta, pentru ca, in caz contrar, putea sa se pomeneasca de una
singura in fata Germaniei si Austro-Ungariei. Anglia, promovand politica «echilibrului european de
forte», a fost contra stabilirii hegemoniei unei puteri (Germaniei) in Europa de Vest. Cand
Germania, in 1875, a incercat sa distruga a doua oara Franta, Anglia si Rusia au intervenit si
Bismarck este nevoit sa se retraga.
Problema orientala si rezolvarea ei.
O data cu rascoala popoarelor slave din Balcani (1875), au aparut contradictii intre marile puteri
(Anglia -Rusia, Austria -Rusia), care aveau interese in aceasta regiune. Bismarck a facut tot
posibilul pentru a atrage Rusia in razboi contra Turciei.
Succesele coalitiei antiturcesti au schimbat situatia pe Peninsula Balcanica: a aparut un nou stat -
Bulgaria; Romania si Serbia si-au obtinut independenta, insa in apararea Turciei s-au ridicat Anglia
si Austro-Ungaria, sustinute de Germania.
Congresul de la Berlin (1878) a demonstrat netemeinicia Aliantei celor trei imparati si a indepartat
Rusia de Germania si Austro-Ungaria. in schimb, folosindu-se de contradictiile austro-ruse,
Bismarck a atras definitiv Austro-Ungaria de partea sa.
Crearea blocurilor militaro-politice in Europa.
«Cancelarul de fier», cum era numit Bismarck, privea la Austria ca la un stat, care ii va deschide
calea spre Orientul Apropiat, Pentru constituirea unei aliante Bismarck pleaca la Viena, unde, in
1879, a semnat un tratat secret austro-german indreptat contra Rusiei. Bismarck dorea ca tratatul
sa aiba o orientare antifranceza, dar austriecii n-au acceptat aceasta.
Datorita eforturilor lui Bismarck, a fost creata Tripla Alianta, in 1882, acceptand pretentiile Italiei
fata de Tunis si, totodata, instigand Franta sa-i ocupe, el a atras Italia in tabara sa. Noua coalitie
era indreptata impotriva Frantei si Rusiei.
S-a produs o apropiere intre Franta si Rusia, intre aceste doua tari, in principiu, nu existau
contradictii, securitatea lor fiind amenintata de acelasi inamic - Germania, imbunatatirea relatiilor
franco-ruse se datoreaza si inaspririi raporturilor intre Anglia si Rusia, Anglia si Franta din cauza
coloniilor.
Intre Germania si Rusia s-a inceput un razboi economic. Deoarece Germania a refuzat sa acorde
Rusiei credite, aceasta s-a adresat dupa ajutor Frantei.
In anii 1891-1893 Rusia si Franta au incheiat o alianta militaro-politica.
Anglia deocamdata nu aderase la nici un bloc. Germania tot mai mult stramtara Anglia pe pietele
internationale si isi construia o puternica flota militara, indeosebi s-au acutizat contradictiile anglo-
germane in Orientul Apropiat si in Africa de Sud. Toate acestea au dus la schimbarea cursului
politicii externe a Angliei. Pierzand intaietatea industriala, Anglia nu mai putea prelungi politica sa
de izolare, care punea in pericol interesele ei imperiale. Cercurile conducatoare engleze s-au
convins ca pentru asigurarea intereselor lor majore, care erau amenintate de Germania, era nevoie
de a gasi aliati pe continent.
In 1904 a fost semnata intelegerea anglo-franceza ('Antanta cordiala'), iar in 1907 – anglo-rusa.
Astfel a fost creat al doilea bloc - Antanta.
Razboaiele balcanice.
Concurenta intre cele doua blocuri antagoniste si-a gasit reflectare si in cele doua razboaie
balcanice din 1912-1913. Primul razboi a inceput in octombrie 1912. Trupele sarbe, bulgare,
grecesti si ale Muntenegrului au zdrobit armata turca si au eliberat teritoriile lor nationale.
Dupa terminarea razboiului, s-au acutizat relatiile sarbo-bulgare din cauza Macedoniei. Astfel
incepe, la 30 iunie 1913, al doilea razboi balcanic, prin navalirea Bulgariei asupra Serbiei. Contra
Bulgariei au intrat in lupta Romania, Turcia, Grecia. Bulgaria a suferit o infrangere totala si a
pierdut o mare parte din teritoriu. Aceasta a determinat aderarea definitiva a Bulgariei la alianta
austro-germana.
Situatia internationala din ajunul primului razboi mondial.
La inceputul anului 1914 goana inarmarilor in ambele tabere a atins apogeul. Rolul de lider ii
revenea Germaniei. Depasind dupa ritmul de dezvoltare economica alte mari puteri europene, ea
s-a pregatit mai bine de razboi, intelegand ca coraportul de forte creat in 1914 era in favoarea sa,
Germania cauta motivul pentru declansarea razboiului.
La 28 iunie in orasul Sarajevo a fost asasinat mostenitorul tronului austro-ungar Franz Ferdinand.
La 28 iulie Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, in apararea ei s-a pronuntat Rusia, anuntand la
31 iulie mobilizarea totala. Cerand ultimativ ca ea sa fie oprita, la l august 1914 Germania i-a
declarat razboi Rusiei, iar la 3 august -Frantei. Totodata, nemtii au incalcat suveranitatea Belgiei si
la 4 august Anglia i-a declarat razboi Germaniei.
Razboiul mondial pentru reimpartirea lumii a inceput.