UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA ȘI GESTIUNEA PRODUCȚIILOR ANIMALIERE

Programul de studii: ANTEPRENORIAT ÎN PRODUCȚIILE ANIMALIERE

PROIECTAREA SI DEZVOLTAREA FERMELOR DE BOVINE

STUDENT: Popescu Daria Florentina

2018
 Introducere

Pentru o ferma care creste vaci cu o productie marede lapte, furajul trebuie înteles ca o materie
primacare se tansforma în lapte. De sortimentul de furaje,si mai ales de calitatea acestora, depinde în
ceamai mare masura atât nivelul productiei de lapte câtsi starea de sanatate a vacilor. În aceeasi
ordine deidei, trebuie spus ca nu poate fi conceputa o fermade vaci rentabila, fara asigurarea unor
furaje debuna calitate si în cantitati suficiente. În prezent, prin lucrarile de ameliorare s-a ajuns
înstadiul cînd, la foarte multe vaci, productia de laptepoate fi oricât de mare cu conditia ca vaca sa
poataingera atatea substante nutritive câte sunt necesarepentru a se produce laptele. Dar nu numai
atât, lavacile cu productie foarte mare, daca nu se asiguraprin furaje substantele nutritive necesare
sustineriilactatiei , se consuma rezervele corporale (daca acestea exista) si pot aparea tulburari
metabolice(în special cetoze) urmate de o reducere brusca aproductiei de lapte si a procentului de
grasime sichiar pierderea animalelor.

Nu este suficient sa producem multe furaje, dacaacestea nu sunt de calitate. Practic

vorbind,animalele pot sa “moara de foame“chiar daca au înpermanenta ieslea plina, însa cu furaje de
slabacalitate, pe care animalele nu le consuma.

Când apreciem calitatea unor furaje, pe lânga valoarea lor nutritiva data de continutul în nutrienti
(substantenutritive), esential este si consumabilitateaacestora. Cercetarile din ultimele decenii au
fostaxate în mare masura pe acest aspect. În unelesisteme moderne de normare a hranirii, cum estede
exemplu sistemul INRA elaborat în Franta, ca dealtfel si sitemul elaborat în tara noastra si care este în
curs de a fi introdus în marea productie, se tineseama de acest aspect. Pe lânga calculareacapacitatii
de ingerare a animalelor s-a determinatsi consumabilitatea pentru foarte multe furaje devolum,
elaborându-se chiar si o unitate de masura,numita “unitate de satietate” sau de “încarcaredigestiva”.
Toate acestea pentru a realiza unconsum cât mai mare de furaje de volum, cu caresa fie sustinuta o
productie de lapte care la rândulei sa poata fi cât mai mare.

Scop si obiective

⦁ Îmbunătăţirea calităţii mediului prin aplicarea unui management al gunoiului de bovine şi folosirea
acestuia ca îngrăşământ organic pentru culturile furajere.

⦁ Sporirea numerică şi îmbunătăţirea însuşirilor productive (lapte, carne).

⦁ Sporirea productiei si calitatii pasunilor si faneturilor.

⦁ Implemantarea unui sistem de rotatie a suprafetelor de pasunat.

Descrierea zonei si fermei
Pozitia geografica

Proiectarea si dezvoltarea fermelor de bovine

Cresterea bovinelor pentru lapte si este o oportunitate de afacere pentru fermierii romani, o
perspectiva de viitor in continua crestere datorita unui deficit pe piata.

Popescu Daria I.F si-a propus infiintarea unei ferme de vaci de lapte din rasa Bruna.

Sistemul de crestere utilizat in ferma va fi stabulatie libera, asigurandu-se neceserul de bunastare pe

cap de animal , necesar de 10 mp/cap.

Zonele de odihna pentru vacile de lapte si tineret sunt prevazute cu asternut de paie.

Ferma prezinta un grad de automatizare mai redus , datorita efectivului mic de bovine. O data cu
cresterea numarului de animale exploatate , parte din profitul obtinut se va reinvesti in modernizarea
fermei.

Intretinerea vacilor in sistem liber se face in conditii cat mai apropiate de factorii naturali de mediu iar
furajarea zilnica este facuta la discretie pe asternut permanent. In adapost exista doua zone: zona de
odihna si zona de miscare si se asigura accesul animalelor la iesle si padoc.

Ferma va fi construita conform normelor europene, se va construi rampa pentru deseuri solide si bazin
de colectare pentru deseurile lichide.

Oportunitatea investitiei
 Am ales sa fac aceasta investitie deoarece piata produselor lactate este in continua crestere. In
regiunea unde ferma va fi infiintata se gasesc exploatatii agricole de mari dimensiuni , dar si alte ferme
de bovine .

De asemenea exista o asociatie care asigura COP-ul si care poate furniza informatii privind accesarea
noilor programe europene cat si date despre legislatie in vigoare.

Un alt punct forte il reprezinta rasa care va fi exploatata , Bruna, rasa care este adaptata conditiilor de
mediu si care are un potential productiv ridicat.

Rasa Bruna se distinge fata de celelalte rase de taurine prin calitatile sale morfoproductive foarte bune
si anume prin compozitia chimica a laptelui, avand un raport bine echilibrat intre k-caseina de tip BB
si numarul de celule somatice din lapte. De aceea, laptele obtinut de la vacile din rasa Bruna este
folosit cu precadere la producerea de branzeturi.

Rasa Bruna este raspandita in intreaga lume si anume: Europa, America, Australia si Africa, existand
intr-un numar de aproximativ 10.000.000 de capete.
In Europa, se gaseste cu precadere in Elvetia, Austria, Germania, Italia, unde are si leaganul de

formare. Dar are o prezenta semnificativa si in alte tari ca: Spania, Portugalia, Slovacia, Romania,
Bulgaria, Croatia, Polonia si in Rusia.

In Franta, o tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea de branzeturi, rasa Bruna ocupa in
controlul oficial al productiei de lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei
Montbéliarde. In contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in functie de anumite criterii
foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii laptele provenit de la ferme crescatoare de
rasa Bruna este cu 15-16% mai scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.
In SUA si in Canada, rasa Bruna s-a folosit la incrucisarea cu rasele locale, formand cateva linii de
sange, dar s-a crescut si ca rasa curata. De asemenea, rasa se diferentiaza fata de celelalte rase prin
longevitate, productivitate, usurinta la fatare, docilitate. Este recunoscuta si pentru rezistenta la boli si
adaptabilitate foarte buna la mediu.

Performantele obtinute la vacile brune pe viata productiva sunt la fel de mari ca la vacile specializate
pentru productia de lapte. Bineinteles, productia este corelata cu numarul de lactatii pe viata
productiva, care difera foarte mult si de managementul fermei.
Lactatia este mai uniforma, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si acidozele sa fie mult mai
rare decat la alte rase. Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva
remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului,
care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca
acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni.

Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este mai buna, avand o valoare adaugata datorita
continutului mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asemenea, calitatea proteinei
este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in
special k-caseina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si
fosfor, mai multa lactoza (zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie
mai gustos.
Aceste standarde calitative ale laptelui folosit in productia de branzeturi, asociate cu volumul de lapte,
fac rasa productiva , cu performante remarcabile si cu adevarat fara rival, dau o combinatie care nu
poate fi gasita la nicio alta rasa de lapte din lume.
Cercetarile au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor ugerului (mamite), prin urmare si
numarul de celule somatice este mai scazut cu aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.

Rasa Bruna este cunoscuta pentru capacitatea ei de a-si adapta productia in raport cu hrana
disponibila. Aceasta rasa isi poate adapta si optimiza sinteza si mobilizarea rezervelor de grasime in
raport cu hrana disponibila. In conditiile cresterii in sistem intensiv, aceasta rasa poate da productii
mai mari de 10.000 kg.

Rasa Bruna se distinge fata de celelalte rase de taurine prin calitatile sale morfoproductive foarte bune
si anume prin compozitia chimica a laptelui, avand un raport bine echilibrat intre k-caseina de tip BB
si numarul de celule somatice din lapte. De aceea, laptele obtinut de la vacile din rasa Bruna este folosit
cu precadere la producerea de branzeturi.
Rasa Bruna este raspandita in intreaga lume si anume: Europa, America, Australia si Africa, existand
intr-un numar de aproximativ 10.000.000 de capete.
In Europa, se gaseste cu precadere in Elvetia, Austria, Germania, Italia, unde are si leaganul de formare.
Dar are o prezenta semnificativa si in alte tari ca: Spania, Portugalia, Slovacia, Romania, Bulgaria,
Croatia, Polonia si in Rusia.

In Franta, o tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea de branzeturi, rasa Bruna ocupa in
controlul oficial al productiei de lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei
Montbéliarde. In contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in functie de anumite criterii
foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii laptele provenit de la ferme crescatoare de
rasa Bruna este cu 15-16% mai scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.
In SUA si in Canada, rasa Bruna s-a folosit la incrucisarea cu rasele locale, formand cateva linii de
sange, dar s-a crescut si ca rasa curata. De asemenea, rasa se diferentiaza fata de celelalte rase prin
longevitate, productivitate, usurinta la fatare, docilitate. Este recunoscuta si pentru rezistenta la boli si
adaptabilitate foarte buna la mediu.

Performantele obtinute la vacile brune pe viata productiva sunt la fel de mari ca la vacile specializate
pentru productia de lapte. Bineinteles, productia este corelata cu numarul de lactatii pe viata productiva,
care difera foarte mult si de managementul fermei.
Lactatia este mai uniforma, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si acidozele sa fie mult mai rare
decat la alte rase. Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva
remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului,
care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca
acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni.

Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este mai buna, avand o valoare adaugata datorita continutului
mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asemenea, calitatea proteinei este una foarte
buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in special k-caseina.
Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza
(zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos.
Aceste standarde calitative ale laptelui folosit in productia de branzeturi, asociate cu volumul de lapte,
fac rasa productiva , cu performante remarcabile si cu adevarat fara rival, dau o combinatie care nu
poate fi gasita la nicio alta rasa de lapte din lume.
Cercetarile au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor ugerului (mamite), prin urmare si
numarul de celule somatice este mai scazut cu aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.
Rasa Bruna este cunoscuta pentru capacitatea ei de a-si adapta productia in raport cu hrana disponibila.
Aceasta rasa isi poate adapta si optimiza sinteza si mobilizarea rezervelor de grasime in raport cu hrana
disponibila. In conditiile cresterii in sistem intensiv, aceasta rasa poate da productii mai mari de 10.000
kg.
Rasa Bruna se distinge fata de celelalte rase de taurine prin calitatile sale morfoproductive foarte bune
si anume prin compozitia chimica a laptelui, avand un raport bine echilibrat intre k-caseina de tip BB
si numarul de celule somatice din lapte. De aceea, laptele obtinut de la vacile din rasa Bruna este folosit
cu precadere la producerea de branzeturi.

Rasa Bruna este raspandita in intreaga lume si anume: Europa, America, Australia si Africa, existand
intr-un numar de aproximativ 10.000.000 de capete.
In Europa, se gaseste cu precadere in Elvetia, Austria, Germania, Italia, unde are si leaganul de formare.
Dar are o prezenta semnificativa si in alte tari ca: Spania, Portugalia, Slovacia, Romania, Bulgaria,
Croatia, Polonia si in Rusia.
In Franta, o tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea de branzeturi, rasa Bruna ocupa in
controlul oficial al productiei de lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei
Montbéliarde. In contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in functie de anumite criterii
foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii laptele provenit de la ferme crescatoare de
rasa Bruna este cu 15-16% mai scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.

In SUA si in Canada, rasa Bruna s-a folosit la incrucisarea cu rasele locale, formand cateva linii de
sange, dar s-a crescut si ca rasa curata. De asemenea, rasa se diferentiaza fata de celelalte rase prin
longevitate, productivitate, usurinta la fatare, docilitate. Este recunoscuta si pentru rezistenta la boli si
adaptabilitate foarte buna la mediu.

Performantele obtinute la vacile brune pe viata productiva sunt la fel de mari ca la vacile specializate
pentru productia de lapte. Bineinteles, productia este corelata cu numarul de lactatii pe viata productiva,
care difera foarte mult si de managementul fermei.
Lactatia este mai uniforma, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si acidozele sa fie mult mai rare
decat la alte rase. Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva
remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului,
care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca
acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni.

Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este mai buna, avand o valoare adaugata datorita continutului
mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asemenea, calitatea proteinei este una foarte
buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in special k-caseina.
Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza
(zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos.
Aceste standarde calitative ale laptelui folosit in productia de branzeturi, asociate cu volumul de lapte,
fac rasa productiva , cu performante remarcabile si cu adevarat fara rival, dau o combinatie care nu
poate fi gasita la nicio alta rasa de lapte din lume.
Cercetarile au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor ugerului (mamite), prin urmare si
numarul de celule somatice este mai scazut cu aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.
Rasa Bruna este cunoscuta pentru capacitatea ei de a-si adapta productia in raport cu hrana disponibila.
Aceasta rasa isi poate adapta si optimiza sinteza si mobilizarea rezervelor de grasime in raport cu hrana
disponibila. In conditiile cresterii in sistem intensiv, aceasta rasa poate da productii mai mari de 10.000
kg
 Proiectare tehnologiei de crestere

In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a
taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea
principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (50-100 capete).
Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor
tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla.
Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o
constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.
Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate
superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale
animalului.
Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de
vedere sanitar-veterinar.
Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea
calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al
exploatatiei pentru lapte.
I. Etapele Furajarii
Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori
esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si
usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada
repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur
de 305 zile.
In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce
priveste furajarea, astfel:
1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar
2. Hranirea vacilor dupa fatare
3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte
4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta:
• 0-3 luni
• 3-6 luni
• 6-12 luni
• 12-18 luni
• peste 18 luni (juninci)
1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar
Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i
caracteristice urmatoarele:
• vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere
• vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a
inainte de fatare
• apetitul scade, devenind cel mai redus
• vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei
• furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza
osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare

Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface
rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul
are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate
si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)
Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba
temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.
Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate
mai mare, in special grosiere sau fin.
2. Hranirea vacilor dupa fatare
Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o
deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de
lapte.
Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca
sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50
grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat
urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin
si concentrate care stimuleaza productia de lapte.
3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte
Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de
concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea
unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .
Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte
obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza
aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste
pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din
hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va
mulge o canitate mai mica de lapte.
Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia
finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.
4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta
• 0-3 luni
Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si
cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 – 35
de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut
de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la
discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.
• 3-6 luni
In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala
sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la
discretie.

• 6-12 luni, 12-18 luni

In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 –2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza
de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.
• peste 18 luni (juninci)
Cand vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia
este ca la vacile gestante.

Structura amestecului de ferma pentru ratia de vara

Furaj kg Su Un Pd Ca P Caroten
Porumb 50 43000 60 3300 10 115 100
Orz 15 12900 16.5 1260 27 57 0
Srot floarea 25 22750 19.75 8250 75 250 0
soarelui
Zoofort 4 0 0 0 0 0 0
Fosfat dicalcic 5 4550 0 0 1200 925 0
Sare 1 0 0 0 0 0 0
Total 100 83200 96.25 12810 1312 1347 100

Structura amestecului de ferma pentru ratia de iarna

Furaj kg Su Un Pd Ca P Caroten
Tarate porumb 52 45240 44.2 3120 10.4 192.4 0
Ovaz 35 30450 35 3220 45.5 105 0
Vreji mazare 8 6960 2.64 304 100.8 11.2 1.6
Zoofort 3 0 0 0 0 0 0
Fosfat 1 910 0 0 240 185 0
Sare 1 0 0 0 0 0 0
Total 100 83560 81.84 6544 396.7 493.6 1.6
 Tehnologia de intretinere

Vacile de lapte pot fi întreţinute în grajduri, dispuse liniar, unul în continuarea celuilalt, legate între ele
de un culoar, care duce la sala de muls. De regulă, adăpostul este compartimentat pe trei zone, respectiv
zona de odihnă, zona de circulaţie a animalelor şi de evacuare a dejecţiilor şi zona de furajare.
Zona de odihnă este împărţită în cuşete individuale, cu pardosea din beton, acoperită cu aşternut de
paie, asigurându-se între 3-6 kg paie/vacă/zi iarna şi între 2-3 kg paie/vacă/zi vara. Dimensiunile unei
cuşete sunt: lungime 1,3 m, lăţime 1,2 m şi înălţime 1 m. La partea dinspre perete, cuşeta este prevăzută
cu o bară metalică (opritori de grebăn), care împiedică animalul să defece în zona de odihnă atunci când
acesta se ridică. Cuşetele sunt ridicate cu 15-25 cm deasupra zonei de circulaţie pentru a reduce aportul
de dejecţii printre ongloanele animalelor.
Zona de circulaţie, are lăţimea de 3 m. Această zonă permite circularea a două animale din sensuri
opuse, fără a fi deranjate cele care se află deja la iesle. Aleea de circulaţie este totodată şi zonă de
defecaţie, evacuarea dejecţiilor făcându-se cu lama într-un batal situat la capătul adăpostului.
Zona de furajare, este betonată, are o lăţime de 2,5 m şi permite administrarea hranei cu ajutorul unei
remorci tehnologice. Aceasta zonă este prevăzută cu iesle betonată care are o înălţime de 30 cm de la
sol, şi cu sistem de blocare la alee (grilaje de individualizare care divizează frontul de furajare în lăţimi
de 0,7 m, permiţând furajarea simultană a întregului efectiv şi înlătură totodată risipa de furaje din iesle).
Grilajele sunt fixate pe bordura ieslei.
Adăparea se face din adăpători cu nivel constant, prevăzute cu încălzire electrică care asigură o
temperatură optimă a apei pe timpul iernii de 8-12º C. Se asigură 60-100 l apă/cap/zi din cele două
adăpători situate la capetele adăpostului.
Microclimatul se asigură prin existenţa unor fante de admisie a aerului curat, situate la înălţimea de 80
cm de la sol şi a gurilor de evacuare a aerului viciat, amplasate în tavan din 5 în 5 metri. Iluminatul este
asigurat de becuri incandescente (din 5 în 5 metri). Temperatura în adăpost este asigurată iarna de
căldura biologică.
Din adăpost animalele au acces liber în padoc, betonat, prevăzut cu iesle tip masă betonată, cu umbrar
şi cu o adăpătoare cu nivel constant. Împrejmuirea padocului este făcută cu bare metalice. Se asigură o
suprafaţă de 7m2/cap.
Un astfel de adăpost are o lungime de 80 m şi o lăţime de 10 m. Lăţimea padocului este de 6 m.
Tehnologie de muls si tartare a laptelui
Mulsul manual necesita multa forta de munca, fiind in acelasi timp foarte obositor. De aceea,
odata cu mecanizarea complexa a fermelor zootehnice, mulsul mecanic se va extinde din ce in ce mai
mult si in tara noastra. In conditiile folosiri tehnologiilor moderne in cresterea vacilor pentru lapte,
mulsul mecanic este obligatoriu. Acesta prezinta o serie de avantaje incontestabile, dar aplicarea lui
necesita o serie de masuri tehnico-organizatoricefara de care reusita este incerta.
 Printre avantajele mulsului mecanic mentionam: reducerea necesarului de forta de munca la jumatate
si chiar mai putin, cresterea productivitatii muncii, reducerea efortului fizic al mulgatorului, obtinerea
unui lapte mai igienic, obtinerea unei productii chiar mai mari de lapte datorita faptului ca viteza mai
mare a mulsului duce la evacuarea completa a ugerului.

Pentru reusita mulsului mecanic se cer urmatoarele conditii: existenta unor aparate de muls cu
caracteristici functionale care sa corespunda particularitatilor morfo-functionale ale ugerului, sa nu
dauneze acestuia, sa fie usor de manevrat de curatat si dezinfectat si existenta unui personal calificat.

Mulsul mecanic se poate efectua la stand sau in sali speciale de muls. Mulsul la stand se utilizeaza
in fermele de vaci obisnuite, iar mulgerea in sali speciale se aplica in complexe industriale pentru
cresterea vacilor de lapte, cu stabulatie libera. Mulsul mecanic la stand prezinta 3 variante de aplicare,
si anume: mulgerea cu caruciorul mobil, mulgerea la bidon si mulgerea ''Pipe-line''. In cazul mulgerii
mecanice la bidon, la un capat al adapostului exista o camera speciala pentru pompa de vid si conducte
de vid de-a lungul standului; laptele se mulge de la fiecare vaca in bidon. Mulgerea cu caruciorul mobil
presupune existenta instalatiei de muls si de vacuum montata pe carucioare, pe care se aseaza bidoanele.
Se utilizeaza numai in fermele mici. Mulgerea ''Pipe-line'' este un sistem mai avansat, presupune
colectarea si transportul pe conducta al laptelui, de la ugerul vacii la bazinul de colectare.

Mulsul mecanic in sali de muls are o productivitate mult mai mare. Toate vacile sunt mulse
intr-o sala speciala, de unde laptele este condus in sala de racire si pastrare din imediata apropiere. Se
cunosc urmatoarele tipuri de sali de muls: tip "coasta de peste", tip "tandem" si tipul "rotativ".

Practica a aratat totusi ca prin introducerea mulsului mecanic, frecventa aparitie bolilor
ugerului este mai mare. Daca in cazul mulsului manual frecventa nu depaseste 7%, in conditiile mulsului
mecanic frecventa diferitelor boli ale ugerului este de 24-25%. Mulsul mecanic devine un factor
favorizant al apartiei bolilor ugerului numai in cazul nerespectarii cu strictete a regulilor tehnice si
igienice ale acestui sistem de muls. De exemplu mulgerea ''in gol''este una din cauzele frecvente ale
imbolnavirii ugerului, intrucat duce la hiperemia mucoasei cisternelor si la aparitia edemului mamar,
cu un mediu propice pentru dezvoltarea germenilor patogeni.
Indiferent de sistemul de muls folosit, ca sa se poata obtine cantitati mari de lapte si grasime trebuie
respectate urmatoarele reguli:
Mulgerea sa se faca la ore fixe (prin mulgerea la aceeasi ora, se creeaza anumite reflexe conditionate,
care favorizeaza evacuarea completa a laptelui).
Inainte de muls este obligatorie pregatirea vacilor si a mulgatorilor - mulsul trebuie sa fie precedat in
mod obligatoriu de masaj.
Mulgerea incompleta duce la scaderea productiei de lapte si chiar la intarcare.
Inainte de muls este obligatoriu aerisirea adapostului.
In prima luna dupa fatare este indicata mulgerea de 3 ori pe zi; in continuare se vor mulge de 3 ori
numai vacile care dau peste 15 l lapte. Se vor mulge de 3 ori pe zi si o perioada mai lunga de timp (2-3
luni) primiparele, chiar daca nu dau productii mari, pentru a stimula dezvoltarea ugerului.
Intervalele dintre mulsori trebuie sa fie, pe cat posibil, egal.

Prelucrarea laptelui
Laptele, imediat după mulgere, este supus unui tratament special. Scopul acestuitratament este de a
menţine toate proprietăţile lui de lapte proaspăt până la recepţionare deîntreprinderile de
industrializare.în gospodăriile epizootice scopul principal al tratamentului laptelui în condiţiilelăptăriei
de fermă constă în inactivarea agenţilor patogeni.Pentru menţinerea condiţiilor igienice corespunzătoare
în cursul tratamentului,acesta se efectuează într-o încăpere special amenajată cu utilajul necesar numită
lăptăriade fermă.
Ea reprezintă o anexă funcţională absolut necesară în toate fermele de producţiea laptelui, fiind o verigă
de legătură între întreprinderile producătoare de lapte şi cele deindustrializare a acestuia.Tehnologia
tratamentului primar în condiţiile lăptăriei de fermă include următoareleoperaţiuni tehnologice:
- recepţia cantitativă şi calitativă, curăţarea de impurităţi mecanice,răcirea, depozitarea şi păstrarea la
rece până la transportarea la unităţile de industrializare.
Evidenţa producţiei recepţionate se face prin mai multe metode: volumetrică,gravimetrică sau, în cazul
mulsului mecanic al vacilor în conducta de lapte, cu ajutorulunor contoare montate în linia
tehnologică.Este interzisă recepţionarea laptelui direct în grajd, deoarece în acest caz în lapte pote să
apară defecte de gust şi miros.
Filtrarea este cea mai răspândită metodă de înlăturare aimpurităţilor mecanice din lapte. Pentru aceasta
sunt folosite diferite materiale:
pânză detifon, rondele de vată sau site metalice.
Cele mai preferate materiale pentru filtrarea laptelui sunt cele din fibre sintetice,deoarece ele asigură o
filtrare rapidă şi calitativă şi sunt mai igienice.Pentru ca filtrarea să contribuie la igienizarea laptelui
trebuie să se respecteurmătoarele condiţii:
• să se asigure înlăturarea tuturor impurităţilor într-un timp cât mai scurt;
•materialul folosit pentru filtrare trebuie să fie simplu şi cât mai uşor de manipulat şi de dezinfectat;
•folosirea filtrelor curate, dezinfectate.Dacă nu se respectă cele menţionate, în loc de ameliorarea
calităţii laptelui, seobţine o îmbogăţire a laptelui cu bacterii, filtrarea devenind o sursă suplimentară
desporire a încărcăturii bacteriene a acestuia.Filtrarea, oricât de minuţios s-ar efectua, ea nu înlătură
toate impurităţile din lapte,mai cu seamă în cazul folosirii pânzei de tifon, care permite trecerea
particulelor mici.
 Proiectarea construcţiilor şi a necesarului de utilaje
în fermă

CONSTRUCTII ANEXE
- pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia, racirea si depozitarea laptelui.
- pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls, sala de asteptare, sala de muls, salade
regrupare a loturilor dupa muls.
Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentruurmatoarele functiuni: camera masinilor
pentru instalatia de vid si de frig, racirea si depozitarealaptelui, depozitarea rezervei de furaje pentru
alimentarea posturilor de muls, intretinereaaparaturii de muls, dependinte social-sanitare pentru
mulgatori, standuri pentru insamantari sitratamente.- constructii auxiliare: pentru conditionarea si
depozitarea furajelor (fanare, silozuri pentru furajemurate, depozite pentru radacinoase, depozite pentru
concentrate), sisteme pentru alimentarea cuapa, pentru gospodarirea dejectiilor, constructii sanitar-
veterinare, pentru sacrificari denecesitate, pentru valorificarea, distrugerea sau neutralizarea cadavrelor
si a deseurilor animale,constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor.

Necesarul de forta de munca

Ferma are nevoie de 2-3 oameni care sa se ocupe de hranirea si ingrijirea vacilor si a fermei, un contabil,
un sef de ferma si un medic veterinar.

Proiectarea cheltuielilor şi a veniturilor în fermă

Proiectarea cheltuielilor
Investitie propusă:
Construirea :

 unui adăpost cu o capacitate de 100 vaci

 unei camere pentru tancul de răcire a laptelui;
 unui spaţiu tehnic pentru activităţile fermei;
 unei magazii de furaje concentrate;
 platformei de siloz;
 platformei de dejecţii solide;
 bazinului îngropat pentru dejecţii lichide;
 puţ forat;
 instalaţie de alimentare cu apă;
 fosă septică ecologică.
Achiziţii:

 5 aparat de muls cu 2 posturi;

 5 tanc de răcire a laptelui;
 100 adăpători cu clapetă pentru vaci
 hidrofor;
 pompă submersibilă;
 boiler electric capacitate 500 litri;
 1 radiator electric pentru spaţiul tehnic.
Valoarea estimativă a investiției: 60.000 euro

Proiectarea veniturilor

Veniturile fermei sunt aduse doar din vanzarea laptelui. O vaca aduce annual o medie de 9500 de litri
de lapte, pretul pe litru fiind de 1,2 lei.
La 100 de capete, venitul annual este de 1140000 lei.

Sursele de finantare pentru infiintarea fermei sunt prin fonduri europene, acest proiect costand peste
100000 de euro, pentru o ferma de 100 de capete si facuta la standard europene.
 Bibliografie

1. http://www.finantare.ro
2. http://www.baniifermierului.ro
3. https://ecoportal.md
4. www.gazetadeagricultura.info
5. www.scribd.com
6. Biblioteca.regielive.ro