Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii cu Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005.

Date despre autor:

Octavian Mândru], doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[” din
Arad, autor de manuale [colare (pentru clasele III-XII), atlase, culegeri de sinteze, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghi-
duri metodologice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare (dintre care amintim: Geografia regional\ a României,
Geografia mediului, Geografia Uniunii Europene, [.a., ap\rute la Editura „Vasile Goldi[” University Press, 2012). Dintre edi]iile
recente (2013) ale atlaselor, amintim: România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar,
ap\rute la Editura Corint.

Referen]i:
Profesor universitar doctor Gheorghe M\h\ra, Universitatea Oradea
Profesor gr. I doctor Adrian Nedelcu, Inspectoratul {colar Prahova

Redactor: Anca Eftime

Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol
Coperta: Walter Riess, Andreea Apostol
Cartografie: Petru]a {erban, Andreea Apostol
Consultant cartografic: prof. {tefan Popescu

Editura CORINT
Redac]ia [i administra]ia:
Str. Mihai Eminescu nr. 54 A,
sector 1, Bucure[ti
Tel./fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20

Difuzarea:
Calea Plevnei, nr. 145, sector 6,
cod po[tal 060012, Bucure[ti
Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443
Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MÂNDRU}, OCTAVIAN
Geografie: manual pentru clasa a X-a /
Octavian Mândru]. - Bucure[ti : Corint, 2008
ISBN 978-973-135-314-2

913(498)(075.35)

ISBN: 978-973-135-314-2
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
 CUVÂNT-~NAINTE
Manualul de fa]\ este destinat înv\]\rii geografiei în clasa a X-a, ciclul liceal
inferior a înv\]\mântului obligatoriu de zece ani. Acesta concretizeaz\
elementele de baz\ ale programei [colare pentru aceast\ clas\ (competen]e [i
con]inuturi) într-o form\ care îmbin\ domenii clasice ale geografiei umane
(geografia popula]iei [i a a[ez\rilor umane [i geografia economic\) împreun\
cu alte domenii de actualitate pentru societatea contemporan\ (geografie
politic\ [i ansamblurile economice [i politice ale lumii). În acest fel, dup\ ce în
anul [colar anterior a fost studiat\ geografia fizic\, în clasa a X-a se realizeaz\
o percep]ie complet\ de ansamblu a planetei noastre prin studierea
componentei sale umane. Îmbinarea celor dou\ domenii (geografia fizic\ [i
uman\) creeaz\ premisa în]elegerii leg\turii dintre societatea omeneasc\ [i
mediul ei de existen]\ [i de explicitare a sintagmei de Terra – planeta
oamenilor.
Prima parte – Geografia politic\ – v\ introduce, dragi elevi, în universul
actual al diversit\]ii politice a lumii contemporane, concretizat\ în evolu]ia
h\r]ii politice, situa]ia ei actual\, tipurile de state, rela]iile dintre ele, precum [i
alte aspecte legate de raportul dintre state ca entit\]i teritoriale [i anumite
probleme ale lumii.
Partea a II-a – Geografia popula]iei [i a a[ez\rilor umane – abordeaz\
diversitatea uman\ a lumii contemporane, concretizat\ în reparti]ia geografic\
a popula]iei mondiale, evolu]ia ei în timp, structura sa demografic\, a[ez\rile
omene[ti cu evolu]ia [i structura lor func]ional\ [i dimensiunile actuale ale
fenomenului de urbanizare, raportul dintre popula]ie [i mediul ei de existen]\,
precum [i alte probleme de un real interes pentru noi ca locuitori ai planetei.
Partea a III-a – Geografie economic\ – abordeaz\ resursele naturale,
activit\]ile industriale, agricole [i de servicii; un interes deosebit este acordat
unor probleme moderne de geografie economic\: taxonomia resurselor natu-
rale, tipurile de agricultur\, regiunile industriale, structura actual\ a serviciilor.
Partea a IV-a – Ansamblurile economice [i geopolitice ale lumii
contemporane – sintetizeaz\ elementele anterioare pe suportul lor teritorial [i
pe dinamica sistemelor de state. Acestea eviden]iaz\ dimensiunea geopolitic\ a
lumii contemporane în cadrul c\reia Uniunea European\ reprezin\ un exemplu
de coeziune asumat\. Este prezentat\ într-un mod succint [i dimensiunea
geografic\ a integr\rii României în Uniunea European\.
 SUMAR
CAPITOLUL 1. GEOGRAFIE POLITIC|
1. Statele [i grup\rile regionale de state . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Evolu]ia în timp a h\r]ii politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
3. Principalele probleme actuale de geografie politic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

CAPITOLUL 2. GEOGRAFIA POPULA}IEI {I A

A{EZ|RILOR UMANE
I. GEOGRAFIA POPULA}IEI
1. Dinamica popula]iei. Bilan]ul natural al popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2. Mobilitatea teritorial\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3. Bilan]ul total [i evolu]ia numeric\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4. Tipuri de medii de via]\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
5. R\spândirea geografic\ a popula]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6. Structuri demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
7. Popula]ia, protec]ia mediului înconjur\tor [i dezvoltarea durabil\ . . . . . . . . 38
Activit\]i complementare.
Utilizarea datelor demografice: calculul densit\]ii popula]iei . . . . . . . . . . . 40
Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

II. GEOGRAFIA A{EZ|RILOR UMANE

1. Habitatul uman: definire [i componente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
2. Urbanizarea, dinamica [i explozia urban\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3. Func]iile [i structura func]ional\ a a[ez\rilor omene[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
4. Forme de aglomerare uman\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
5. Metropole [i megalopolisuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6. Peisaje rurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
7. Organizarea spa]iului urban [i rural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
8. Planul ora[ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
9. Amenajarea local\ [i regional\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
4
CAPITOLUL 3. GEOGRAFIE ECONOMIC|
I. RESURSELE NATURALE
1. Clasificarea resurselor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
2. Resursele extraatmosferice [i ale atmosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3. Resursele litosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4. Resursele hidrosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
5. Resursele biosferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

II. AGRICULTURA
1. Evolu]ia în timp [i spa]iu a practicilor agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
2. Tipuri [i structuri teritoriale agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
3. Regiuni [i peisaje agricole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

III. INDUSTRIA
1. Evolu]ia activit\]ilor industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
2. Industria energiei electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
3. Regiunile industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

IV. SERVICIILE
1. Definire [i tipuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
2. C\ile de comunica]ie [i transporturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
3. Comer], turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Activit\]i complementare [i aplica]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

CAPITOLUL 4. ANSAMBLURILE ECONOMICE

{I GEOPOLITICE ALE LUMII

1. Marile ansambluri economice [i geopolitice ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

2. Uniunea European\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110
3. Un ansamblu extraeuropean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
Test secven]ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119
Test final . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120
5
 UTILIZAREA MANUALULUI

Subtitlu Text explicativ Dic]ionar cu Hart\ special\ (Principalele zone

al capitolului principalii termeni economice exclusive)
(lec]ia) noi care trebuie destinat\ analizei [i raport\rii
urm\ri]i o dat\ cu elementelor din text [i din
parcurgerea lec]iei documente

DIC}IONAR

Diviziuni Imagine asupra Document pen- Aplica]ii Imagine

interioare unui element tru aprofundarea destinate pentru ilustrare
ale lec]iei reprezentativ, textului [i ana- complet\rii [i analiz\
numerotat (Fig. 1) liz\ (nu este des- cerin]elor de
[i cu trimitere în text tinat memor\rii) concretizare
a înv\]\rii
 CAPITOLUL
1
GEOGRAFIE POLITIC|
Geografia politic\ se ocup\ cu raporturile care se stabilesc între ac]iunea
politic\ a societ\]ii omene[ti [i substratul ei teritorial, geografic. Se consider\ c\
cea mai concret\ preocupare a geografiei politice o reprezint\ geografia
statelor. Domeniile de analiz\ [i reflexie ale geografiei politice ocup\ un spec-
tru mult mai larg; acesta se refer\ la stat, grani]ele statelor, na]iuni, na]ionalit\]i,
minorit\]i, comportament electoral, conflicte (interne [i interna]ionale), organi-
zarea interioar\ a statelor, influen]a statelor asupra domeniilor oceanice, a teri- ~n urma parcurgerii acestui
toriilor nelocuite permanent, precum [i alte aspecte conexe. Totodat\, o aten]ie capitol ve]i dobândi anumite
major\ este acordat\ `n ultimul timp grup\rilor regionale de state. competen]e, care v\ vor permite:
Lumea contemporan\ se afl\ într-o evolu]ie rapid\ [i într-un proces de glo-
balizare. Dezvoltarea comunica]iilor [i a schimburilor economice presupune  utilizarea unei terminologii
realizarea unei solidarit\]i planetare pentru ra]ionalizarea existen]ei omene[ti [tiin]ifice noi, din domeniul geo-
[i a raporturilor dintre om [i mediul lui de existen]\. grafiei politice;
Procesul de globalizare se realizeaz\, în condi]iile unei societ\]i fragmentate,
 utilizarea [i interpretarea
în diferite feluri: state, religii, na]iuni, culturi, limbi, mentalit\]i, bog\]ii. Pentru a
unor h\r]i politice;
tr\i ra]ional într-o asemenea societate fragmentat\, opiniile [i deciziile impor-
tante trebuie s\ urmeze calea negocierilor. Când acestea se refer\ la anumite  perceperea diversit\]ii lu-
entit\]i teritoriale, denumite state, care au prin defini]ie o pregnant\ component\ mii contemporane;
spa]ial\, geografic\, ne afl\m în sfera de interes a geografiei politice.
Geografia politic\ este, în acest fel, o component\ principal\ a vie]ii noastre  utilizarea dimensiunilor
cotidiene, lucru confirmat de abunden]a surselor din mass-media cu aceast\ spa]iale [i temporale ale fenome-
tematic\. nelor ce caracterizeaz\ lumea
Pentru a gândi [i pentru a ac]iona ra]ional, trebuie s\ percepem corect ima- contemporan\;
ginea real\ a lumii contemporane. Acest lucru îmbin\ procesul de constituire a  utilizarea unor informa]ii
unor ansambluri teritoriale coerente (pân\ la dimensiunile globale ale planetei) din diferite surse;
cu inten]ia de afirmare [i conservare a identit\]ilor regionale, na]ionale [i locale.
Geografia politic\ are o dimensiune nou\ în condi]iile în care exist\ o  abordarea constructiv\ a
tendin]\ accentuat\ în ultima perioad\ istoric\ de asociere a statelor în structuri diversit\]ii umane;
teritoriale [i func]ionale cu o anmit\ coeren]\ interioar\. Interesul deosebit al
României pentru integrarea european\, [i al Uniunii Europene pentru ]ara  formarea unui sistem de re-
noastr\ pune într-o perspectiv\ nou\ voca]ia acestui spa]iu geografic în ansam- ferin]\ coerent asupra lumii con-
blul lumii contemporane. temporane.
 STATELE ªI GRUP|RILE
1 REGIONALE DE STATE
A. STATELE LUMII
CONTEMPORANE
Lumea contemporan\ este împ\r]it\ în
unit\]i teritoriale separate prin frontiere, de-
numite state. Acestea difer\ între ele prin întin-
dere (suprafa]\), popula]ie, pozi]ie geografic\,
importan]\ economic\, mod de organizare, for-
m\ de guvernare [.a. Elementul comun pentru
toate statele este suveranitatea asupra propriu-
lui teritoriu manifestat\ prin: forma de organi-
zare intern\, politica de ap\rare, utilizarea
resurselor financiare (inclusiv tipul de moned\
folosit), politica extern\, elemente de natur\
social\, legislativ\ [i o capital\ proprie.
Statele sunt delimitate prin grani]e. ~n
anumite situa]ii, acestea sunt m\rginite de
întinderile maritime înconjur\toare pe care nu
sunt trasate frontiere ca atare.
~n sensul modern al accep]iunii de stat,
elementul central este dat de exercitarea
suveranit\]ii pe întregul s\u teritoriu, delimi-
tat de grani]e bine definite spa]ial [i recunos-
cute interna]ional.
Dup\ 1990, harta politic\ a lumii a suferit
o serie de modific\ri care au dus la apari]ia
unor state noi, astfel:
– prin dezmembrarea unor state ini]iale
(URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia) rezultând
alte 22 state;
– prin unirea a dou\ state (Germania);
– prin dobândirea independen]ei unor te-
ritorii (Namibia, Timorul de Est etc).
Reprezentarea elementelor spa]iale defini-
torii ale statelor (pozi]ie, limite, form\, m\-
rime, capital\) este realizat\ cu ajutorul unui
tip specific de hart\, denumit\ hart\ politic\.
Pornind de la exemplul h\r]ii politice a Eu-
ropei (Fig. 1) avem probabilitatea de a identi-
fica [i interpreta anumite elemente reprezen-
tate pe aceasta.
~n prezent, exist\ 194 state [i peste 70 de
teritorii dependente (Fig. 2 – pag. 10).
Teritoriile dependente se afl\ sub diferite
forme de dependen]\ fa]\ de o autoritate sta-
tal\ exterioar\ (de obicei, sub form\ de tutel\).
8
B. TIPURI DE STATE
 Dup\ modul de organizare intern\,
exist\ dou\ categorii fundamentale de state:
– state cu tradi]ie centralizat\ (unitare),
caracterizate prin aceea c\ puterea central\
exercit\ o influen]\ predominant\ asupra te-
ritoriului; în acest sens, exemplul cel mai
cunoscut este al Fran]ei, dar alte ]\ri au acest
model (România, Ungaria, Bulgaria, [.a.).
– state federale, caracterizate printr-o di-
viziune a puterii între guvernul central [i sta-
tele componente (cum ar fi: SUA, Brazilia,
Mexic, Germania, Australia, Federa]ia Rus\,
Canada, India, Elve]ia). Când dou\ comu-
nit\]i din cadrul aceluia[i stat sunt relativ
comparabile între ele [i ocup\ teritorii bine
individualizate se poate vorbi de o confe-
dera]ie (de exemplu Canada, Belgia).
Exist\, de asemenea, state care au o anu-
mit\ autonomie a regiunilor componente (f\r\
a fi federa]ii), cum ar fi Spania, Italia etc.
 Dup\ forma de guvern\mânt exist\:
– republici (160 de state din totalul de 194);
– monarhii, în care regele (monarhul) este
[eful statului, într-un mod simbolic (Regatul
Unit, Olanda, Japonia, Spania, Danemarca etc.)
sau efectiv (Maroc, Arabia Saudit\ etc.)
 Dup\ întindere pot exista:
– state continentale (cu peste 6 mil. km2),
DOC 1;
– state foarte mari (1,2–6 mil. km2);
– state mari (0,5–1,2 mil. km2);
– state mijlocii (0,2–0,5 mil. km2);
– state mici [i foarte mici (sub 0,2 mil. km2).
 Dup\ m\rimea demografic\ pot exista:
– state gigant (cu 1 mld. locuitori [i peste,
cum ar fi China [i India), DOC 2;
– state foarte mari (100 mil. – 300 mil. loc.);
– state mari (50 mil. – 100 mil. loc.);
– state mijlocii (20 mil. – 50 mil. loc.);
– state mici [i foarte mici (sub 20 mil. loc.).
Exist\ [i alte criterii dup\ care se pot
grupa sau clasifica statele, cum ar fi: ie[irea la
mare, forma geometric\ a statului, raportul
dintre stat [i na]iune (unde acestea coincid
vorbim de state na]ionale).
DIC}IONAR
Capital\ – ora[ care concen-
treaz\ activitatea politic\, adminis-
trativ\ [i decizional\ a unui stat;
aceast\ activitate se poate referi [i
la teritorii, provincii sau state care
fac parte din statele federale.
Frontier\ – spa]iul de separa]ie
`ntre dou\ ]\ri, situat `n lungul liniei
de demarca]ie denumit\ grani]\.
Geografia politic\ – ramur\ a
geografiei care se ocup\ cu studiul
statului (ca unitate teritorial\) a
rela]iilor teritoriale dintre state,
precum [i cu raporturile dintre
state [i comunit\]ile umane.
Stat – unitate teritorial\ cu anu-
mite caracteristici proprii (întin-
dere, grani]e, form\), bine definite
spa]ial [i recunoscute interna]ional,
în care autoritatea politic\ intern\
î[i exercit\ suveranitatea asupra
propriului teritoriu.
Stat federal – stat format din
mai multe unit\]i teritoriale compo-
nente („state“ sau provincii) cu o
anumit\ autonomie decizional\
fa]\ de autoritatea central\ (guver-
nul federal).
Stat na]ional – stat indepen-
dent în care majoritatea locuitorilor
apar]in unei anumite na]iuni. Când
se consider\ c\ exist\ o singur\
na]iune, statul poate lua titulatura
de stat na]ional unitar.
Tutel\ – activitate de coor-
donare a func]iilor principale ale
unui teritoriu de c\tre un alt stat
fa]\ de care acel teritoriu are o
rela]ie de subordonare.
DOC 1 Statele continentale
Statul Suprafa]a
Federa]ia Rus\ 17,1 mil. km2
Canada 9,9 mil. km2
China 9,5 mil. km2
SUA 9,3 mil. km2
Brazilia 8,5 mil. km2
Australia 7,7 mil. km2
 Ce 10° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
20° rcu 0° M. Barents Vorkuta
l po
lar a
°
60 Reykjavik rctic
Murmansk
ISLANDA
Marea
Norvegiei M. Alb\

FINL
i c
Arhanghelsk
I-le Faerøe

i c

AN D
(Dan.)

t n
Trondheim

IA
n t

Perm

ED
FEDERA}IA

B o

A
SU
I-le Shetland

IA
RUS|

G.
Tampere

EG
(UK) Ekaterinburg
l a

RV
d
bri Bergen Oslo Turku Helsinki
He

NO
I-le Orkney Sankt Petersburg
e
I-l
A t

Espoo Iaroslavl Kazan

Stockholm Tallinn Ufa
Glasgow
REGATUL UNIT ESTONIA Nijni
..
Belfast AL MARII Goteborg LETONIA Novgorod Samara
l

BRITANII Marea Riga

50° IRLANDA {I IRLANDEI DE DANEMARCA Moscova
n u

.. Marea
Dublin NORD Nordului Malmo LITUANIA
Liverpool Copenhaga Baltic\ Vilnius
Manchester 5 Saratov
Gdansk
e a

Birmingham OLANDA Hamburg Minsk

Amsterdam P O L O N I A Voronej
Londra BELARUS
Poznan Var[ovia KAZAHSTAN
Haga GERMANIA
O c

Marea Mânecii BELGIA .. Berlin Volgograd

Koln Wroclaw Lodz
^ Kiev
Le Hâvre Bruxelles Harkov
1 Frankfurt Cracovia
Nantes Luxembourg Praga UCRAINA Done]k
Paris CEHIA Astrahan

Marea Caspic\
Munchen
.. SLOVACIA Lvov Rostov pe Don
Viena Bratislava Rep. Dnepropetrovsk
FRAN}A
Golful Berna 3 AUSTRIA
Budapesta MOLDOVA
Azo
v
Biscaya Bordeaux ELVE}IA Cluj-Napoca Ia[i Odessa M.
La Coruna
# Krasnodar Groznâi
Oviedo Milano SLOVENIA UNGARIA ROMÂNIA Chi[in\u
Toulouse Lyon Zagreb
40°
Porto Liublijana Timi[oara Sevastopol
Bilbao Marsilia CROA}IA Bucure[ti Constan]a
Torino BOSNIA {I
Zaragoza 2 HER}EGOVINA M a r e a N e a g r \
Lisabona Madrid ANDORRA Monaco 4 Belgrad
M
A

Varna
are

I. Corsica Sarajevo
ALI

ITALIA Sofia
Barcelona
aA

(Fr.) 8 BULGARIA
TUG

Roma
dr

SPANIA
iat

re (Span.) Skopje
ic\

VATICAN
ALBANIA

6
POR

alea
are

Sevilla Valencia B Tirana MACEDONIA

aT

Napoli Salonic Istanbul

I-le

ire
nia

Malaga I. Sardinia
n\

GRECIA Marea A S I A
7
M a r e a Palermo Marea
Ionic\
Egee
Atena
A F R I C A I. Sicilia
M MALTA
0 200 400 600 800 1000 km
e d i
I. Creta (Gr.) Iraklion
t e r n \
a
n Fig. 1 - Harta politic\ a Europei
Cifrele reprezint\: 5. Teritoriu apar]inând Federa]iei Ruse 5-15 mil. loc.
1. Luxemburg Paris - capital\
6. Partea european\ a Turciei 1-5 mil. loc.
2. Monaco 7. Gibraltar (teritoriu dependent de 500 000 - 1 mil. loc.
3. Liechtenstein Marea Britanie) 100 000 - 500 000 loc.
4. San Marino 8. Serbia [i Muntenegru
APLICAÞII:
DOC 2 Statele cu o popula]ie mai mare de 60 mil. loc. (`n 2016*) 1. Pe aceast\ hart\ politic\ a Europei pot
Statul Popula]ia (mil. loc.) Statul Popula]ia (mil. loc.) fi identificate o serie de elemente spa]iale ale
Filipine 101,0 statelor: pozi]ia geografic\, numele, capitala,
China 1.367,8
Vietnam 90,7 vecinii, felul grani]ei, forma statelor [.a.
India 1.295,3
SUA 321,4 Etiopia 90,1 2. Urm\rind aceast\ hart\ [i tabelul
Indonezia 255,5 Egipt 87,9 al\turat (DOC2), localiza]i:
Brazilia 204,4 Congo (R.D.) 86,0 – cele mai întinse state europene;
Pakistan 185,0 Germania 81,3 – cele mai populate cinci state europene.
Nigeria 177,5 Turcia 78,7
3. Urm\rind harta politic\ a lumii con-
Bangladesh 157,0 Iran 78,1
temporane (Fig. 2 – pag. 10) [i tabelul al\turat
Federa]ia Rus\ 146,3 Thailanda 67,5
(DOC 2), localiza]i:
Japonia 127,1 Regatul Unit 65,1
– cele mai întinse state;
Mexic 119,9 Fran]a 64,3
– cele mai populate state (cu peste
*Calendario – Atlante de Agostini, 2017 60 mil. loc.).
9
  Fig. 2 - Harta politic\ a lumii

M. Beaufort O c e a n u l
SUA
(ALASKA) GROENLANDA
G.
Baffin (Dan.) I-le Svalbard (Norv.)

G. Alaska
B

A
CANADA G. Hudson
Reykjavik ISLANDA GI IA
D FINLANDA

E
RV

E
SU
NO
Helsinki
REGATUL UNIT Stockholm Tallinn
AL MARII BRITANII Oslo Riga 12 Moscova
{I IRLANDEI 1 11
Vilnius 10
DE NORD Minsk
Dublin Amsterdam Copenhaga Var[ovia
P
Ottawa IRLANDA Londra Haga 2 Berlin OLO BELARUS
Bruxelles3 NI Kiev
4
9
Praga 13 14
A
Paris UCRAINA
Bratislava
STATELE UNITE Berna 5 8 15 Viena 17 24
16 Budapesta
FRAN}A IT ROMÂNIA
AL 26 18 19 Belgrad Bucure[ti
7
ALE AMERICII Washington 6 IA
2120 BULGARIA
I-le Azore
PORTUGALIA Madrid Roma 27 Tirana 23
Sofia M. Neagr\
(Port.)
22 Ankara
Lisabona SPANIA GRECIA E
Tunis TURCIA

O
Atena
25
1 SIRIA

TUNISIA
Alger M.
Rabat Med iteran\

OC
Beirut
G. Damasc 2
Mexic R Tripoli Ierusalim 3 4
A
BAHAMAS

c
Tropicul de nor I-le Canare
d (Span.) M Cairo Amman
) ALGERIA
MEXIC Havana
N|

UA VIS A LIBIA
(S EGIPT A
ICA

NE UD

e
O 8
CUBA IC S {I BARB
IN

Ciudad de R
O ITT {I
OM

T A
Mexico ER T K GU
P. D

Belmopan JAMAICA HAITI PUSAIN NTI INICA

O c

RE

A OM
a MAURITANIA
D A LUCIA
ER CIAD
1 Kingston T MALI
Ciudad de Guatemala 2 SAN ADOS CAPUL VERDE Nouakchott
Tegucigalpa
3 BARB
ENT {I GR
ENADINE
N IG SUDAN
4 5 SAINT VINC SENEGAL
Dakar 4
n
San Salvador Managua GR ENA DA Banjul Bamako Niamey Khartoum
1 N’Djamena
TRINIDAD- Bissau Ouagadougou
Caracas As
e a

San Jose 6 Panama TOBAGO GUINEEA BISSAU G UI N

EE 2 Abuja

BENIN
Conakry

TOGO
A

GHANA
u

PANAMA VENEZUELA Freetown CÔTE

NIGERIA . |
Addis

N
SIERRA LEONE D’IVOIRE REPRICAN 9
Abeba ET

RU
Georgetown Paramaribo F

Yamoussoukro
Bogota Monrovia Porto TRA

ME
Cayenne Novo CEN Bangui

Lome
LIBERIA
GUYANA

Accra
SURINAM

COLUMBIA

CA
GUYANA
n

Yaounde UGANDA

A
FRANCEZ| Bata 3

NY
I-le Galapagos (Ecuad.)
Ecuator SÃO TOME {I PRINCIPE Libreville REP. DEM. Kampala

KE
ECUADOR
u

BO

NG
CONGO 5

GA

CO
Quito Nairobi
6
Brazaville
l

Kinshasa
P O L I N E Z I A

TANZANIA
BRAZILIA Luanda
Dodoma
t

Lima
P

Lilongwe
PERU ZAMBIA MALAWI
l

Brasilia ANGOLA Lusaka

a

BIC
Harare
F R A N C

La Paz
ZIMBABWE

AM
c

BOLIVIA Windhoek

OZ
BOTSWANA

M
i
E Z |

Pretoria Maputo
n

PARAGUAY NAMIBIA Gaborone

f

SWAZILAND
(Fr

Asunción
t

I-le Pitcairn (UK)

CHILE REPUBLICA LESOTHO
.)

i c

Tropicul de sud AFRICA DE SUD

i

I. Pa[telui (Chile)
URUGUAY
Buenos Aires Montevideo
c

Santiago
ARGENTINA

0 3000 km I-le Falkland (Malvine) (UK)

I-le Georgia de Sud (UK)

AMERICA EUROPA 7. MONACO llan 14. SLOVACIA 21. MUNTENEGRU

age
1. BELIZE 1. DANEMARCA tr. M
S8. LIECHTENSTEIN 15. AUSTRIA 22. ALBANIA
2. GUATEMALA 2. OLANDA 9. GERMANIA Str. Drake 16. SLOVENIA 23. MACEDONIA
3. HONDURAS 3. BELGIA 10. LITUANIA 17. UNGARIA 24. REP. MOLDOVA
4. EL SALVADOR 4. LUXEMBURG 11. LETONIA 18. CROA}IA 25. MALTA
5. NICARAGUA 5. ELVE}IA 12. ESTONIA 19. BOSNIA {I HER}EGOVINA 26. SAN MARINO
6. COSTA RICA 6. ANDORRA 13. CEHIA 20. SERBIA 27. VATICAN

10
 A r c t i c
CANADA
Marea Laptev Marea Siberiei de Est SUA
(ALASKA)
ara
ea K
Marea Mar
Barents

M. Bering

ne
F E D E R A } I A R U S |

ti
M. Ohotsk u
le
A
a I -le

Astana
Ulan Bator
A

i
KAZAHSTAN

nie
MONGOLIA

M. Japo
UZB
M.

O
Tbilisi EKI 20
r\ TU STA Ta[kent 12
Ca s

9 Bi[kek Phenyang
RK N
ra 10
11 ME Seul JAPONIA
pic\

Erevan Baku NIS 13 Beijing

c
Du[anbe
A A[habad TAN 21 Tokyo
C H I N A
AN

IA Kabul
Teheran
IST

e a
AK

AN

Bagdad Islamabad I-le Midway (SUA)

IR

GH

4 IRAN M. Chinei
5 AN
AF

Timphu
IST de Est
an NEPAL
Al Kuwait 14
K
PA New Delhi Katmandu

n u
MYANMAR

ARABIA 6
7
Abu Dhabi 15 Taipei (SUA) HAWAII
Ar Riyadh 8
Mascat Hanoi
TAIWAN
SAUDIT| Dacca 16
INDIA
N

Vientiane
A

OM Marea G. Bengal M. Chinei I-le Mariane (SUA)

l
VI

Sanaa Arabiei de Sud

FI

N Rangoon Bangkok
ET

4 E
EM
LI
NAM

Y 17 Manilla REP. INSULELOR

PPI
THAILANDA

Asmara
7 Phnom Penh MARSHALL
AU
NE

is SRI LANKA
PAL
A

ba ETIOPIA M I C R O N E Z I A
Colombo AL AYSIA
LI

REP. MALDIV| 18
Kuala Lumpur M
A

M Bandar Seri Begawan

S O Mogadiscio
A

P a c i f
Malé 19
NY

Singapore
ES S NAURU
KIRIBATI
bi
E LL I N D O N E Z I A O
L
IA
YCH PAPUA-NOUA O
a SE I-le Chagos (UK)
Jakarta GUINEE
M
O
TIMORUL DE EST
REP. COMORE N TUVALU
. Arafu
M Port Moresby 2
ra
MA

WI 4
O c e a n u l
UR

M.
BIC

MADAGASCAR VANUATU

I. C
ITI

1 SAMOA
Co
US

DE VEST
i c

o ok
Antananarivo
ralilor

(N.
FIJI
o
I n d i a n
Ze el.
D Noua Caledonie
AUSTRALIA TONGA

)
(Fr.) 3

I. Norfolk (Austral.)

Canberra

M. Tasmaniei Wellington
I. Tasmania
I-le Kerguelen (Fr.)
NOUA ZEELAND|

AFRICA 8. SAHARA DE VEST 6. BAHREIN 13. TADJIKISTAN 21. REP. COREEA

1. GAMBIA 9. SUDANUL DE SUD 7. QATAR 14. BHUTAN OCEANIA
2. BURKINA FASO ASIA 8. EMIRATELE ARABE 15. BANGLADESH 1. I-LE WALLIS {I FUTUNA (FR.)
3. GUINEEA ECUATORIAL| 1. CIPRU UNITE 16. LAOS 2. I-LE TOKELAU (N. ZEEL.)
4. ERITREEA 2. LIBAN 9. GEORGIA 17. CAMBODGIA 3. NIUE (N. ZEEL.)
5. RWANDA 3. ISRAEL 10. ARMENIA 18. BRUNEI 4. SAMOA AMERICAN|
6. BURUNDI 4. IORDANIA 11. AZERBAIDJAN 19. SINGAPORE
7. DJIBOUTI 5. KUWAIT 12. KIRGHISTAN 20. R.P.D. COREEAN|

11
 C. GRUPÃRILE REGIONALE
DE STATE
Statele lumii au posibilitatea de a se asocia
în anumite grup\ri regionale. Exist\ mai
multe criterii de grupare, cum ar fi: acordurile
economice multilaterale care se stabilesc între
state, acordurile comerciale, asem\n\rile
lingvistice, etnice, culturale, religioase, acor-
durile militare, precum [i pozi]ia geografic\
reciproc\ a mai multor ]\ri în cadrul unui
anumit continent.
Problematica legat\ de grup\rile regionale
de state (asociate `n ansambluri teritoriale ma-
jore ale lumii contemporane) va putea fi sesi-
zat\ doar dup\ o analiz\ a caracteristicilor eco-
nomice principale ale lumii, precum [i a unor
aspecte de natur\ cultural\, etnic\ [i lingvistic\.
De aceea, în acest moment, utilizând harta
politic\ a lumii sau a Europei, ne putem face
doar o imagine general\ asupra modului în
care se poate realiza o anumit\ grupare mai
mult pozi]ional\ [i regional\ a statelor.
 ~n Europa, aceast\ grupare pozi]ional\
de state permite identificarea mai multor
regiuni ale continentului, astfel: Europa
Nordic\ (incluzând aici [i ]\rile baltice),
Europa de Est (cuprinzând Belarus, Ucraina [i
Federa]ia Rus\, a c\rei parte asiatic\ formeaz\
regiunea Asia de Nord), Europa Sudic\
(Mediteranean\), Europa Vestic\ (Atlantic\) [i
Europa Central\ (Fig. 1).
Aceast\ grupare reflect\ mai mult apro-
pierea spa]ial\ reciproc\ dintre statele compo-
nente fiec\rei regiuni [i pozi]ia lor în Europa.
Analizând `ns\ [i leg\turile economice, poli-
tice sau de alt\ natur\ dintre ]\rile europene se
observ\ c\ exist\ o structur\ foarte bine orga-
nizat\ în vest [i centru – Uniunea European\ [i
o grupare individualizat\, în partea de est, for-
mat\ din Belarus [i Federa]ia Rus\.
 ~n Asia se pot identifica, de asemenea,
mai multe regiuni: o parte central\ – Asia
Central\, spre nord – Asia de Nord (care este
partea asiatic\ a Federa]iei Ruse), spre est
– Asia de Est, spre sud-est – Asia de Sud-Est,
spre sud – Asia de Sud [i spre vest – Asia de
Vest [i de Sud-Vest.
~n Asia, spre deosebire de Europa, aceast\
grupare regional\ de state are totodat\ [i o
12
semnifica]ie mai larg\ (economic\, religioas\,
lingvistic\, etnic\ sau istoric\).
 ~n Africa se pot identifica mai multe
grup\ri de state, dup\ pozi]ia lor geografic\:
în nord, în centru, în est [i în sud. Limitele [i
întinderea fiec\rei regiuni pot fi modificate
dac\ lu\m în considera]ie [i alte criterii.
Sub raportul unor criterii mai largi (cul-
turale, istorice, etnice, lingvistice) se distinge,
în nord, un teritoriu cu o popula]ie preponde-
rent arab\ (Africa de Nord) [i, în partea cen-
tral\ [i sudic\ (la sud de Sahara), un teritoriu
cu o popula]ie predominant negroid\ (Africa
Subsaharian\).
 Continentul american (America de
Nord, Central\ [i de Sud) poate fi privit, sub
raportul grup\rilor de state, în mai multe feluri:
– pe cele dou\ mari fragmente continen-
tale (America de Nord, respectiv America de
Sud, desp\r]ite de zona istmului Panama);
– pe cele dou\ mari arii lingvistice:
America de Nord (pân\ la grani]a dintre SUA
[i Mexic) denumit\ „America Anglo-Saxon\“
(de limb\ englez\) [i America Latin\;
– `n America de Sud cuprinde ]\ri care au,
pe teritoriul lor, por]iuni ale lan]ului Mun]ilor
Anzi (]\ri andine) [i ]\ri care au ie[ire spre
Oceanul Atlantic (]\ri atlantice);
– economic, cea mai important\ grupare
de state cuprinde Canada, SUA [i Mexic, for-
mând o asocia]ie comercial\ de liber schimb
(denumit\ ALENA sau NAFTA).
Grup\rile regionale de state urm\resc uti-
lizarea unor avantaje economice rezultate din
pozi]ia lor geografic\.
}\rile cele mai dezvoltate economic sunt
reunite în „Grupul celor 8“ (G8), DOC 1.
Cea mai larg\ grupare, care cuprinde
aproape toate statele lumii, este Organiza]ia
Na]iunilor Unite (ONU), DOC 2.
D. GRUPÃRI DE STATE DUPÃ
TIPUL DE DEZVOLTARE
Un criteriu cu o obiectivitate mai mare
îl constituie tipul [i nivelul de dezvoltare
general\ a statelor. Astfel se pot distinge
mai multe categorii de ]\ri cu o anumit\
recunoa[tere tipologic\, utilizat\ ca atare în
practica rela]iilor interna]ionale; aceste ca-
tegorii sunt redate în Fig. 2.
DIC}IONAR
Grup\ri regionale – asocierea
teritorial\ a unor ]\ri dup\ o anu-
mit\ caracteristic\ sau dup\ un
grup de caracteristici.
Regiuni geografice – teritorii
ale continentelor sau ale ]\rilor care
au o anumit\ omogenitate a carac-
teristicilor geografice.
}\ri cu economie dirijat\ – ]\ri
în care procesele economice au fost [i
sunt dirijate (centralizate) de stat,
cum este cazul fostelor ]\ri socialiste.
Uniunea European\ (UE) –
ansamblu de ]\ri europene care se
afl\ `ntr-un proces avansat de coor-
donare a activit\]ilor economice, co-
merciale, sociale [i legislative cu
scopul realiz\rii, `n timp, a unei inte-
gr\ri [i unific\ri politice; din anul
1999 s-a trecut la utilizarea unei mo-
nede unice denumit\ „euro“. UE este
format\ `n prezent din 25 ]\ri.
DOC 1 G8 (Grupul celor 8)
Cele mai industrializate ]\ri ale
lumii formeaz\ „Grupul celor 8“
(din care fac parte SUA, Japonia,
Germania, Fran]a, Regatul Unit,
Italia, Canada [i Federa]ia Rus\) cu
scopul de a se discuta periodic
principalele probleme economice
ale lumii contemporane.
Una dintre principalele pro-
bleme ale G8 este lansarea unui
dialog economic „Nord-Sud“. În
prezent (2005) G8 [i-a propus
s\ ajute ]\rile cele mai s\race
prin diminuarea datoriilor
acestora [i prin acordarea unor
noi finan]\ri suplimentare.
APLICAÞII:
Utilizând harta politic\ a lu-
mii (pag. 10 – 11) [i h\r]ile al\-
turate, preciza]i:
1. }\rile care fac parte din fieca-
re grupare teritorial\ din Europa.
2. Câte dou\ sau trei ]\ri
reprezentative din fiecare nivel de
dezvoltare.
 20° Cerc
Oceanul Arctic
10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60
ul p
olar DOC 2 ONU
° a rctic
Organiza]ia Na]iunilor Unite este cea
mai larg\ [i cea mai reprezentativ\ organi-
c za]ie a statelor lumii. ~n prezent, num\r\
i 185 state. Nu fac parte din ONU câteva state
t
Europa
n
mici din Oceania (Kiribati, Nauru, Tonga,
Nordic\
a

Tuvalu etc.), Vatican [i Elve]ia.

t l

Sediul ONU este la New York [i acti-

A

Marea vit\]ile organiza]iei sunt finan]ate propor-

50°
Nordului
Europa de Est ]ional cu puterea economic\, de c\tre fie-
l
n u

Europa care ]ar\ component\. Câteva organisme

legate de ONU ocup\ un rol important în
e a

Vestic\ Europa economia mondial\:

Central\  Fondul Monetar Interna]ional (FMI);
O c

(Atlantic\)  Banca Mondial\ (BM) [i, în cadrul ei,

îndeosebi Banca Interna]ional\ pentru
40°

agr\
Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BIRD);
Marea Ne  Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului
Europa Sudic\ (Mediteranean\) (OMC).
Asia De asemenea, ONU are organisme pro-
M a r e a prii cum ar fi PNUD: (Programul Na]iuni-
Africa
M

lor Unite pentru Dezvoltare), FAO (Orga-

e
0 200 400 600 800 1000 km d i t e r a n \ niza]ia Na]iunilor Unite pentru Agri-
 Fig. 1 - Europa – grup\ri regionale de state cultur\ [i Alimenta]ie).

O c e a n u l A r c t i c }\ri industrializate
}\ri `n dezvoltare
}\ri `n tranzi]ie
}\ri exportatoare de petrol
}\ri subdezvoltate
Alte ]\ri din sud
O

}ar\ `n dezvoltare [i `n
c

tranzi]ie
O
e

c e

Tropicul de Nord
a

a n
n
u

u
O c

l
l

Ecuator
P
e a

a c
A
n

i f
t
u

O c e a n u l
l

Tropicul de Sud
i c
a
P

I n d i a n
n
a

t
c
i

i
f

c
i
c

0 2000 km

 Fig. 2 - Categorii de state dup\ nivelul de dezvoltare

13

2 EVOLUÞIA ÎN TIMP A HÃRÞII POLITICE
Harta politic\ actual\ a lumii este rezulta-
tul unei evolu]ii `ndelungate.
 ~mp\r]irea lumii în state [i imperii î[i
are originea în Antichitate. Primele forma-
]iuni statale au ap\rut în Orientul Mijlociu [i
Apropiat (în spa]iul Mesopotamiei [i al
Persiei), nordul Africii (Egiptul antic), pe
Valea Indului [i în Asia de Est (China).
~n Grecia antic\ erau cunoscute ora[e-
le-stat (polis), iar bazinul M\rii Mediterane a
fost colonizat de fenicieni care au întemeiat,
de asemenea, ora[e-stat (Cartagina).
Primul „stat“ de mari dimensiuni, cu o
mare stabilitate în timp [i cu o organizare in-
terioar\ exemplar\, a fost Imperiul roman. El
a inclus în teritoriul s\u, succesiv, alte forma-
]iuni teritoriale de tipul statelor (Gallia, Hispa-
nia, Dacia), sau chiar state mai vechi (Egipt,
Grecia, Iudeea). Principalele elemente carac-
teristice ale acestui imperiu sunt: grani]e sta-
bile [i bine delimitate (ap\rate prin garnizoa-
ne militare), o organizare intern\ bazat\ pe
institu]ii [i reguli precise, o capital\ cu func]ii
centralizatoare (Roma), o organizare pe „pro-
vincii“ (similar\ unui sistem federal), [i un sis-
tem economic, financiar [i administrativ unitar.
La sfâr[itul sec. IV, Imperiul roman se împarte
în Imperiul roman de apus (cu capitala la
Roma), care va forma nucleul lumii catolice [i
Imperiul bizantin (cu capitala la Constantino-
pole), care va sta la originea lumii ortodoxe.
 ~n Evul Mediu, Europa a avut o puter-
nic\ fragmentare politic\, reunit\ uneori în
„imperii“ (Imperiul carolingian, Imperiul ro-
mano-german), dar adesea împ\r]it\ în regate.
~n Africa medieval\, în afara p\r]ii de nord
(arab\), existau diferite forma]iuni statale (mai
numeroase în zona Ghana–Nigeria).
America precolumbian\ cuprindea for-
ma]iuni statale suprapuse civiliza]iilor ma-
ya[\, inca[\ [i aztec\.
Descoperirile geografice au permis cunoa[-
terea [i colonizarea unor teritorii noi (America,
Asia de Sud, Australia) [i formarea unor „im-
perii coloniale“ (în sec. XVI–XIX); acest proces ar
putea fi denumit „europenizarea” planetei.
14
 Epoca modern\ a cunoscut dezvoltarea
unor imperii (Imperiul otoman, Imperiul habs-
burgic, Imperiul rus) [i a diferitelor state mai mici
în Europa, Asia, America Central\ [i de Sud.
Pe continentul nord-american principalul
element de geografie politic\ îl reprezint\ for-
marea Statelor Unite ale Americii, printr-o
unificare teritorial\ [i politic\ de la est spre vest.
 ~n perioada contemporan\ (de la
mijlocul sec. XIX pân\ ast\zi) asist\m la for-
marea unor state na]ionale prin unificarea mai
multor entit\]i teritoriale mai mici (unificarea
Germaniei, a Italiei), la consolidarea unor
state întinse, la men]inerea imperiilor colo-
niale (Fran]a, Spania, Anglia, Olanda - Fig. 1,
2) [i, pe alocuri, modificarea acestora, la extin-
derea succesiv\ a Imperiului rus, apoi a URSS,
la apari]ia unor state noi în America Latin\ [i
Asia (Fig. 3) [.a. Germania a fost ocupat\, dup\
Al Doilea R\zboi Mondial, de for]ele aliate, iar
pe teritoriul ei s-au format (în 1949) dou\ state:
în vest, Republica Federal\ Germania (capitala
la Bonn) [i în est, Republica Democratic\ Ger-
man\ (cu capitala la Berlin), care s-au reunificat
în 1990.
Dup\ Al Doilea R\zboi Mondial are loc
un proces de decolonizare [i de apari]ie a noi
state în Africa, Asia, America Central\ [i de
Sud, Oceania (în total, aproape 90) – DOC 1.
Dup\ anul 1990 au ap\rut state noi prin:
desfiin]area URSS, dezmembrarea Iugoslaviei
[i divizarea Cehoslovaciei.
Desfiin]area URSS a dus la apari]ia a 15
noi state, situate pe continentul european [i
asiatic, Federa]ia Rus\ fiind succesoarea sa
„principal\“ (DOC 2).
Dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia a dus la
apari]ia altor 5 state noi (DOC 3). Serbia [i
Muntenegru se consider\ principala succe-
soare a fostului stat.
Divizarea Cehoslovaciei a fost un proces
pa[nic, în urma c\ruia au ap\rut dou\ state
noi (DOC 4).
~n prezent, exist\ un num\r de peste 70 de ter-
itorii sub tutel\ sau dependente. Exceptând
Groenlanda, majoritatea sunt de mici dimensiuni.
Cronologia decoloniz\rii
DOC 1
(1946–1990)
Perioada 1946–1950
Iordania, Filippine, Pakistan,
India, Myanmar (fost\ Birmania),
Sri Lanka (fost Ceylon), Israel,
Rep. Coreea, R.P.D. Coreean\,
Vietnam, Laos, Kampuchea, Indo-
nezia.
Perioada 1950–1960:
Libia, Sudan, Maroc, Tunisia,
Ghana, Malaysia, Guineea, Came-
run, Togo, Madagascar, Zair (fost
Congo Belgian, actuala R. D.
Congo), Somalia, Benin (fost
Dahomey), Niger, Burkina Faso
(fost\ Volta Superioar\), Cote
d’Ivoire, Ciad, Africa Central\,
Congo (fost Congo Francez), Ci-
pru, Gabon, Senegal, Mali, Nige-
ria, Mauritania.
Perioada 1961–1970:
Sierra Leone, Kuwait, Tanza-
nia (fost\ Tanganyka), Samoa de
Vest, Burundi, Rwanda, Algeria,
Jamaica, Trinidad-Tobago, Ugan-
da, Kenya, Malawi, Malta, Zam-
bia, Gambia, Maldive, Singapo-
re, Guyana (britanic\), Botswana,
Lesotho, Barbados, Yemen (fost
Aden), Nauru, Mauritius, Swa-
ziland, Guineea Ecuatorial\, Ton-
ga, Fiji.
Perioada 1970–1980:
Bahrein, Qatar, Emiratele Ara-
be Unite, Bangladesh, Bahamas,
Grenada, Guineea Bissau, Mo-
zambic, Capul Verde, São Tome [i
Principe, Papua-Noua Guinee,
Angola, Surinam (fost\ Guyana
Olandez\), Comore, Seychelles,
Djibouti (fost\ Somalia Francez\),
Solomon, Tuvalu, Santa Lucia,
Kiribati, St. Vincent [i Grenadine.
Perioada 1981–1990:
Zimbabwe (fost\ Rhodesia),
Vanuatu, Belize, Antigua [i Bar-
buda, St. Kitts [i Nevis, Brunei,
Namibia.
 O c e a n u l A r c t i c Imperiul colonial  Fig. 1 - Principalele posesiuni coloniale
britanic din prima parte a secolului XX
Imperiul colonial
francez
posesiuni temporare
ale Germaniei
posesiuni olandeze

O c e a
posesiuni ale Italiei
Tropicul de nor
d posesiuni ale
Portugaliei
posesiuni ale Belgiei
n u

Oceanul posesiuni ale Spaniei

Ecuator
l
A

O c e a n u l O c e a n u l
Pacific
t
l

Tropicul de sud
a

I n d i a n
P a c i f i c
n
t i c

0 3000 km  Fig. 3 - Coloni[ti europeni `n Africa (1920)

O c e a n u l A r c t i c state suverane  Fig. 2 - Evolu]ia h\r]ii politice a lumii

`nainte de 1945 `n secolul XX
state ap\rute
`ntre 1945-1990
state ap\rute
dup\ 1990
principalele
O c e a

teritorii sub Statele formate dup\ dezmem-

tutel\ DOC 3
Tropicul de nor
brarea R.S.F. Iugoslavia
d
Statele Suprafa]\ Popula]ie
n u

O c e a n u l Capitala
Oceanul succesoare (km2) (mil. loc.)
l

Ecuator P a c i f i c Serbia 77.460 7,1 Belgrad

A

O c e a n u l
Muntenegru 13.810 0,6 Podgorica
t
l

Pacific Croa]ia 56.590 4,3 Zagreb

a

I n d i a n Bosnia [i
n

Tropicul de sud
t i c

Her]egovina 51.200 3,9 Sarajevo

Macedonia 25.720 2,0 Skopje
Slovenia 20.273 2,1 Ljiubljana
0 3000 km

DOC 2 Statele formate dup\ desfiin]area URSS Statele formate dup\

DOC 4
Statele succesoare Suprafa]\ (km ) 2
Popula]ie (mil. loc.) Capitala divizarea Cehoslovaciei
Federa]ia Rus\ 17.075.400 142,8 Moscova Statele Suprafa]\ Popula]ie
Capitala
Ucraina 603.700 45,6 Kiev succesoare (km2) (mil. loc.)
Belarus 207.600 9,5 Minsk Slovacia 49.010 5,4 Bratislava
Republica Moldova 34.480 4,1 Chi[in\u Cehia 78.860 10,6 Praga
Estonia 45.200 1,3 Tallinn
Letonia 64.600 2,1 Riga
Lituania 65.300 3,1 Vilnius APLICAÞII:
Armenia 29.800 3,3 Erevan 1. Preciza]i ce `n]elege]i prin „euro-
Georgia (Gruzia) 69.870 4,7 Tbilisi penizarea planetei”.
Azerbaidjan 86.600 9,1 Baku 2. Reda]i pe scurt principalele elemente
Turkmenistan 491.200 5,1 Ashabad ale evolu]iei h\r]ii politice a lumii din
Uzbekistan 444.400 29,1 Ta[kent ultimele dou\ decenii.
Tadjikistan 143.100 7,6 Du[anbe 3. Localiza]i pe harta politic\ a lumii
Kazahstan 2.724.900 16,7 Astana (pag. 10-11) statele cuprinse `n fiecare etap\
Kirghistan 199.900 5,4 Bi[kek din „cronologia decoloniz\rii“ (DOC 1).
15
 PRINCIPALELE PROBLEME ACTUALE DIC}IONAR
3 DE GEOGRAFIE POLITICÃ Conflicte externe – conflicte
care opun diferite ]\ri.
Lumea contemporan\ este confruntat\ cu o serie de probleme politice care ]in de rela]iile Conflicte interne – conflicte
dintre state; acestea au o important\ component\ teritorial\, spa]ial\, deoarece se desf\[oar\ în care au loc `n interiorul ]\rilor,
cadrul concret al actualei h\r]i politice a lumii [i se refer\ la o gam\ variat\ de aspecte opunând grupuri de oameni ai ace-
cuprinzând: conflictele interne [i externe, utilizarea apelor [i resurselor marine, interesul pen- lea[i ]\ri.
tru regiunile polare, transporturile maritime prin strâmtori [i canale, p\strarea [i cultivarea Etnie – grup uman cu o anu-
identit\]ii proprii a statelor în condi]iile globaliz\rii, colaborarea interna]ional\ pentru abor- mit\ omogenitate a caracteristicilor
darea în comun a unor probleme ale lumii contemporane, trasarea frontierelor (DOC 1). culturale [i de civiliza]ie (limb\,
religie, mod de via]\, comporta-
A. CONFLICTE INTERNE ªI EXTERNE  Conflictele externe (Fig. 3) opun, de ment), ca rezultat al unei istorii
~n prezent, se accept\ c\ singura posibilitate regul\, câte dou\ state [i au ca obiect regiunea comune.
de rezolvare a problemelor politice dintre state comun\ de frontier\ (DOC 1). Cauzele sunt nu- Minoritate – grup uman care
este calea dialogului [i a negocierilor. meroase; ele pot fi etnice, religioase sau econo- este mai redus din punct de vedere
 Conflictele interne au o serie de cauze mice [i au o important\ component\ istoric\ numeric decât unul sau mai multe
multiple, dintre care le men]ion\m pe cele de (cu originea în timp [i cu perpetuare pân\ `n alte grupuri umane cu care con-
natur\ etnic\, religioas\, lingvistic\, de dife- zilele noastre). vie]uie[te pe un anumit teritoriu
ren]iere economic\ a anumitor regiuni, com- Astfel, conflictul dintre India [i Pakistan î[i determinat; exist\ mai multe
portamentul conduc\torilor, interese de grup, are originea `n momentul decoloniz\rii (1947), accep]iuni ale termenului: mino-
ritate etnic\, lingvistic\, religioas\.
regimul politic instaurat (totalitar, uneori). când fosta colonie britanic\ a fost împ\r]it\ în
Regiuni transfrontaliere –
Câteva exemple: dou\ dominioane pe criterii religioase: Uniunea
regiuni situate de o parte [i de alta
– `n Sudan, conflictul dintre mili]iile Indian\ (cu o popula]ie preponderent hindus\) a frontierei dintre dou\ state; une-
arabe proguvernamentale [i localnicii (po- [i Pakistan (cu o popula]ie musulman\), for- ori pot fi regiuni generatoare de
pula]ii negroide) din vestul statului, re- mat\ la rândul s\u din dou\ p\r]i, în vest, tensiuni `ntre state, dar au `nceput
giunea Darfur (Fig.1, 2). Pakistanul Vest [i în est, Pakistanul de Est. s\ devin\, mai ales `n Europa,
– în Sri Lanka, o popula]ie minoritar\ (ta- ~ntre aceste ]\ri s-au succedat mai multe r\z- regiuni de colaborare, cooperare [i
milii) î[i revendic\ prin lupt\ armat\ o nou\ boaie. ~n urma r\zboiului de acum aproape 4 dezvoltare `n interes reciproc.
identitate; decenii, Pakistanul de Est [i-a dobândit inde-
– în Filippine, exist\ un conflict de natur\ penden]a, luând numele de Bangladesh. ~n pre-
religioas\ între popula]ia majoritar catolic\ [i zent, conflictul are ca obiect zona Kashmir re-
minoritatea musulman\; vendicat\ atât de Pakistan, cât [i de India (Fig. 4).
– `n Peru [i Mexic, conflictele interne opun Problema este mai complex\ în prezent,
p\turile cele mai s\race ale popula]iei (îndeo- `ntrucât cele dou\ ]\ri posed\ bomba atomic\.
sebi ]\ranii aborigeni) puterii statale centrale; O categorie nou\ de conflicte este generat\,
– în Etiopia [i Somalia, conflictele între `n ultimii ani, de ceea ce poart\ denumirea de
diferitele grupuri umane sunt generate de „terorism interna]ional”, fenomen cu care s-a
nivelul de trai foarte sc\zut [i de imposibili- confruntat SUA, diferite ]\ri vest europene,
tatea unei redres\ri economice reale a ]\rilor Arabia Saudit\, Federa]ia Rus\ [.a. La origine,  Fig. 1 - Sate distruse `n regiunea
respective; terorismul interna]ional are un pronun]at ca- Darfur (2005)
– în Iran, conflictele interne opun grupurile racter religios, cultural [i ideologic, dep\[ind
reformatoare fundamentali[tilor islamici [i sensibil cadrul unor revendic\ri minimale.
chiar cele dou\ ramuri ale islamismului ([ii]i, Terorismul `n sine nu este o problem\ de geo-
majoritari, fa]\ de suni]i, minoritari); grafie politic\, dar `n m\sura `n care afecteaz\
– în Columbia, exist\ conflicte între autori- integritatea teritorial\ a statelor poate fi consi-
tatea central\ [i grupurile de interese care se derat un domeniu al politicii mondiale `n com-
ocup\ de producerea, transportul [i dis- ponenta sa teritorial\. De asemenea, dez-
tribuirea drogurilor; voltarea tehnologiilor nucleare de ]\ri cu o
– în Angola, diferitele grup\ri armate î[i democra]ie limitat\ creaz\ premisele unor
disput\ de peste un deceniu administrarea posibile instabilit\]i regionale, care pot afecta  Fig. 2 - Localnici nevoi]i s\-[i p\r\-
]\rii. O situa]ie similar\ este în Afganistan. integritatea teritorial\ a statelor. seasc\ localit\]ile distruse
16
 O c e a n u l A r c t i c

Irlanda de Nord

Bosnia-Her]egovina
Cecenia Peninsula Coreea
Kosovo URSS-Afghanistan (Coreea de Nord -
Cipru Liban

O c e a
Afghanistan Coreea de Sud)
Mexic Israel- Irak-Iran Kashmir
Tropicul de nor Maroc- ]\rile arabe (India-

O
d Cuba Algeria Taiwan-China
Pakistan) India-China

c
Libia- Sudan
O

Ciad SUA-Vietnam

e a
Sierra Etiopia-
c e

Salvador Leone Kampuchea

n u

Columbia Liberia Eritreea Etiopia Filippine

Nigeria Etiopia- Sri Lanka

n u
Somalia Ins. Moluce (Indonezia)
a n

Ecuator
l

Rwanda
Ecuador-Peru

l
Timor
u l

Zair-Angola
A

Peru
Angola O c e a n u l Noua Caledonie
t

P a c i
Fiji
Peru-Chile
l

Zimbabwe
Tropicul de sud
P a

I n d i a n
a
n t
c

f i
i

i c
f

c Argentina-Regatul Unit
i

c
(Falkland)
Chile-Argentina
0 3000 km (Str. Magellan) conflicte interne
conflicte externe

 Fig. 3 - Principalele zone de conflict de pe Glob, `n ultimele decenii

DOC 1 Marii creatori de frontiere

«Au existat momente [i state creatoare de frontiere: China, Imperiile otoman, britanic,
francez, portughez [i spaniol, german [i rus, ca [i papalitatea [i conferin]ele interna]ionale.
Practicile au fost ele identice? Puterile preexistente au fost consultate `n luarea deciziilor
sau au avut [i un rol decizional. Au existat frontiere premoderne [i practici frontaliere
vechi? Care au fost urmele l\sate de marii creatori de frontiere? Care a fost aici rolul
geografilor [i al cartografilor?
Astfel, `n lumea a treia, 17,2% din frontierele actuale au fost trasate de francezi. Ei
urmeaz\ pe locul al doilea, dup\ britanici (21,5%), campioni la toate categoriile. Aceast\
concuren]\ pare destul de neobi[nuit\ când se rememoreaz\ circumstan]ele invent\rii
frontierelor franceze. Not\m absen]a relativ\ a Statelor Unite ale Americii [i, faptul c\, `n
 Fig. 4 - Soldat din trupele indiene de
cazul Tratatului de la Versailles, unde diploma]ii americani au fost foarte implica]i,
gr\niceri ]inând sub observa]ie o intersec]ie a
Congresul a refuzat ratificarea. ora[ului Srinagar din zona de conflict Kashmir
De ce se traseaz\ frontierele [i conform c\ror concep]ii? ~n cancelarii, `n principal pen-
APLICAÞII:
tru a concesiona teritorii evitând r\zboiul, dar [i pentru consolidarea cuceririlor, ca urmare
Citi]i textul al\turat [i r\spunde]i la
a conflictelor, [i din motive de administrare [i men]inere a ordinii. Britanicii pun `n acela[i
urm\toarele `ntreb\ri:
timp accentul, `n Asia, pe probleme strategice - a face din teren aliatul t\u - `n timp ce 1. Enumera]i câteva dintre motivele posi-
francezii ra]ioneaz\ mai mult `n func]ie de comodit\]ile de administrare. bile pentru care sunt create frontiere.
Pe scurt, diferite concep]ii au dominat trasarea frontierelor.» 2. Explica]i de ce Fran]a [i Marea Britanie
M. Foucher, Fronts et frontières, Fayard, 1991 au trasat aproape 40% din lungimea fron-
tierelor „lumii a treia”.
17
 B. UTILIZAREA APELOR ªI
RESURSELOR MARINE
O privire atent\ asupra unui planiglob ne
arat\ c\ întinderile marine predomin\ asupra
uscatului continental. De asemenea, se observ\
c\ multe ]\ri, prin accesul direct la mare, par a
avea o pozi]ie privilegiat\ fa]\ de ]\rile f\r\
acces sau pentru care acesta este dificil.
Resursele din zona litoral\ (Fig. 1, 3), pre-
cum [i cele situate în largul m\rilor [i al ocea-
nelor, au trezit un interes sporit din partea
]\rilor situate în apropiere.
 Delimit\ri ale apelor marine
~n urma unor negocieri s-au stabilit
urm\toarele delimit\ri ale apelor marine:
– marea teritorial\ (pân\ la 12 mile marine
dep\rtare de ]\rm, circa 22 km), care intr\ `n
domeniul suveranit\]ii statului respectiv;
– zona contigu\ (de la 12 la 24 mile mari-
ne), unde statele nu î[i exercit\ o suveranitate
deplin\, dar pot realiza un anumit control;
– zona economic\ exclusiv\ (pân\ la o dis-
tan]\ de 200 mile marine de la linia ]\rmului),
`n care statul are dreptul de exploatare eco-
nomic\ a resurselor naturale (Fig. 2);
– zona m\rilor adânci (situat\ dincolo de
200 mile marine), care constituie un bun
comun al întregii omeniri; este denumit\ [i
„zon\ economic\ liber\“ sau „marea liber\“.
 Zonele economice exclusive
O consecin]\ a stabilirii zonelor economice
exclusive (ZEE) este reducerea cu 1/3 a
suprafe]elor totale ale oceanelor [i m\rilor
care reprezint\ patrimoniul comun al uma-
nit\]ii. Mai mult de jum\tate din suprafa]a
zonelor economice exclusive apar]in unor
state cu larg\ ie[ire la mare (SUA, Australia,
Federa]ia Rus\, Brazilia, Japonia, Indonezia,
Canada, Chile, Noua Zeeland\, Mexic).
De avantajele oferite de zonele economice
exclusive beneficiaz\ multe ]\ri insulare mai
mari (Japonia, Filippine, Republica Madagas-
car, Indonezia, Noua Zeeland\) sau foarte
mici (Mauritius, Fiji, Maldive).
Geografia politic\ a ]\rilor se modific\
sensibil dac\ lu\m `n considera]ie raportul
dintre suprafa]a continental\ a unui stat [i
zonele economice exclusive, din jurul sau din
apropierea acestuia (analiza]i DOC 1).
18
 Grani]ele [i platforma continental\
O problem\ care creeaz\ uneori dispute
teritoriale o reprezint\ delimitarea platformei
continentale a unor ]\ri suverane [i trasarea, pe
aceasta, a grani]elor maritime dintre state. Un
exemplu în acest sens îl reprezint\ trasarea
grani]elor maritime în zona Golfului Persic
(Fig. 6, pag. 21) unde, pe lâng\ elementele
legate de aspectul grani]elor continentale, a ]\r-
murilor [i a zonelor maritime stabilite (mare
teritorial\, zon\ economic\ exclusiv\) exist\ un
interes suplimentar pentru z\c\mintele sub-
marine de petrol (z\c\minte off-shore).
 Apele interna]ionale [i valorificarea
resurselor marine
O important\ problem\ de geografie
politic\ este aceea a accesului, cel pu]in teore-
tic, al tuturor ]\rilor la suprafe]ele acvatice ale
apelor interna]ionale [i la resursele naturale
situate `n apele [i pe fundul Oceanului Pla-
netar, în spa]iul acestor ape interna]ionale.
Utilizarea „m\rii libere“ se refer\ la mai
multe aspecte, cum ar fi: extragerea nodulilor
polimetalici; utilizarea resurselor energetice
(curen]ii oceanici, mareele); exploatarea sub-
stan]elor dizolvate `n apa m\rii; valorificarea
resurselor biotice [.a.
Aceste probleme noi se pun `ntr-o alt\ pers-
pectiv\ dac\ avem `n vedere c\, `ntr-un viitor
apropiat, anumite tehnologii vor putea s\
duc\ la utilizarea resurselor Oceanului Plane-
tar `ntr-un mod mai complet.
~n prezent, statele sunt preocupate mai
mult de a-[i organiza o prezen]\ activ\ `n
zonele economice libere, pentru ca, `n viitor,
s\ poat\ utiliza direct aceste teritorii.
Totodat\, aceste spa]ii au [i un rol strate-
gic `n cre[tere, datorit\ posibilit\]ilor de
deplasare a navelor civile [i militare, a sub-
marinelor, precum [i a navelor pentru
cercet\ri [tiin]ifice privind problematica
oceanului.
Deocamdat\ nu exist\ un tratat negociat [i
acceptat, deoarece ]\rile care au posibilit\]i de
a „controla“, cel pu]in teoretic, aceste spa]ii nu
sunt interesate de noi reglement\ri.
DIC}IONAR
Mare – `ntindere acvatic\ de
dimensiuni mai mici decât oceanul,
fiind, de regul\, parte marginal\ a
acestuia.
Nodul polimetalic – concen-
trare de minerale utile prezente `n
cantit\]i mari pe fundul oceanelor;
reprezint\ o surs\ poten]ial\ de
mangan, fier, nichel, cupru etc.
Ocean – cea mai `ntins\ subdi-
viziune a hidrosferei care cuprinde
`ntinderile acvatice mari dintre con-
tinente; oceanele de pe Glob sunt:
Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific,
Oceanul Indian [i Oceanul Arctic.
Platform\ continental\ – su-
prafa]\ cu o `nclinare redus\,
situat\ la marginea m\rilor [i
oceanelor, care face leg\tura `ntre
uscat [i povârni[ul continental;
apele platformei continentale au
adâncimi mici (0-200 m).
}\ri insulare – ]\ri compuse
din mai multe insule sau, `n anu-
mite cazuri, dintr-o singur\ insul\.
Z\c\minte off-shore – z\c\-
minte de petrol `n zona platformei
continentale a m\rii, la adâncimi
relativ reduse, care se extrag cu aju-
torul unor sonde sau platforme de
foraj marin.
 Fig. 1 - Exploatarea z\c\mintelor
off-shore - platform\ petrolier\ `n
Marea Nordului
 O c e a n u l A r c t i c

O
O c e a
Tropicul de nor

c
d

e a
O

n u
c e

n u

Ecuator

l
a n

P a
u l

O c e a n u l
t

c
Tropicul de sud I n d i a n
l

i
P a

f i
n t
c

c
i

i c
f

c
i

0 3000 km

 Fig. 2- Principalele zone economice exclusive

zone economice exclusive state a c\ror zon\ economic\ exclusiv\ este mai
DOC 1 Principalele zone economice exclusive ape interna]ionale mare decât suprafa]a teritoriului continental
limita zonelor economice exclusive state a c\ror zon\ economic\ exclusiv\ este mai
Statul Suprafa]a Suprafa]a zonei eco- mic\ decât suprafa]a teritoriului continental
continental\ nomice exclusive
(mil. km2) (mil. km2)
SUA 9,3 7,6
Australia 7,7 7,0
Indonezia 1,9 5,4
Noua Zeeland\ 0,3 4,8
Canada 9,9 4,7
Federa]ia Rus\ 17,1 4,3
Japonia 0,4 3,9
Brazilia 8,5 3,2
Mexic 1,9 2,9
Chile 0,7 2,3
Norvegia 0,3 2,0
India 3,3 2,0
Filippine 0,3 1,9
Portugalia* 0,1 1,7
Rep. Madagascar 0,6 1,3
Mauritius 0,002 1,1
Argentina 2,8 1,1
Ecuador 0,3 1,1
Spania* 0,5 1,1
Fiji 0,02 1,1  Fig. 3 - Exploat\ri de z\c\minte off-shore cu sonde de foraj marin `n Golful Mexic
Rep. Africa de Sud 1,2 1,0
China 9,6 0,9** APLICAÞII:
Maldive 0,003 0,9 Urm\rind DOC 1 [i Fig. 2:
Regatul Unit 0,2 0,9 1. Localiza]i pe harta politic\ a lumii principalele state cu zone economice exclusive.
* inclusiv insulele din Oceanul Atlantic 2. Analiza]i raportul dintre suprafa]a uscatului statelor respective [i cea a zonei lor eco-
** China consider\ Marea Chinei de Sud ca mare nomice exclusive.
teritorial\ [i zona economic\ mai extins\
3. Explica]i ordinea statelor din tabel.
19