Proiect

Noua Zeelanda

De
Grupa 16
An II
Capitolul 1. Elemente de cadru general
Denumire Oficila New Zealand (engleză)
Aotearoa (maori)
Noua Zeelanda (romana)

-Capitală: Wellington
-Coodonate GPS 41°17′S 174°47′E
-Oraş principal: Auckland
-Limba oficială: Engleza, Māori, NZSL
-Sistem politic: democraţie, monarhie constituţională
- Guvernatorul: General al Noii Zeelande
-Regina Elisabeta a II-a (suveran), Silvia Cartwright (guvernator general)
- Primul-ministru John Key
-Independenţă 1931
-Suprafaţă
- Total 268.680 km² (74)
- Apă (%) 2,1 %
-vecini :Oceanul Pacific
-Religie:
Anglicani 14,9%, Romano-catolici 12,4%, Presbiterieni 10,9%, Metodisti 2,9%,
Penticostali 1,7%, Baptisti 1,3%, Alti cresti 9,4%, Altele 3,3%, Nespecificati 17,2%, Fara
26%

-Populaţie
- 4.115.771. (120)
- Densitate 15 loc./km²
-Monedă Dolar neozeelandez
-Fus orar UTC + 12
-Domeniu Internet .nz
-Prefix telefonic +64
Vecini Oceanul Pacific

Drapel Stema
Capitolul 2. Istoria

Istoria Noii Zeelande incepe cu cel putin 700 de ani in urma, cand a fost
descoperita si ocupata de polinezieni, care au dezvoltat populatia si cultura Māori. Cea
mai noua si credibila dovada, arata ca ocuparea initiala a Noii Zeelande a avut loc in jurul
anului 1280.

Primul european care a a descoperit Noua Zeelanda a fost exploratorul olandez

Abel Janszoon Tasman, pe data de 13 decembrie 1642, sosind cu vasele Heemskerck si
Zeehaen. Tasman a numit noile tinuturi Staten Landt, dupa numele parlamentului
olandez, acest nume aparand pe primele harti ale tarii. Cartografii olandezi au schimbat
numele in Nova Zeelandia (in latina). Numele tarii a devenit New Zealand (Noua
Zeelanda) cand capitanul James Cook a vizitat insula cu peste 100 de ani mai tarziu de la
vizita lui Tasman, in 1769 - 1770.

De la sfarsitul secolului al XVIII-lea, tara a fost vizitata frecvent de exploratori,

marinari, misionari, comercianti si aventurieri britanici, francezi si americani. Cu mici
exceptii, majoritatea contactelor dintre Māori si europeni, au decurs fara incidente,
europenii facand schimburi comerciale care includeau arme si unelte metalice, pentru
hrana, apa, lemn si sex.

Incepand cu anii 1800, in Noua Zeelanda au inceput sa apara si se stabileasca

misionari. Acestia au incercat sa-i converteasca pe Māori la crestinism si sa controleze
vizitatorii europeni care nu respectau legile. Ca raspuns la plangerile despre marinarii si
aventurierii care nu respectau legile in Noua Zeelanda, guvernul britanic l-a numit pe
James Busby ca Rezident Oficial in 1832. In 1834, acesta a incurajat sefii Māori sa
proclame suveranitatea prin semnarea unei declaratii de independenta in 1835, aceste
actiuni ajungand sa fie cunoscute si de regele William al IV-lea. Busby nu a primit nici
autoritate legala nici suport militar si astfel nu a reusit sa controleze populatia europeana.

Multi europeni au cumparat terenuri de la Māori, dar avand conceptii diferite

despre folosirea acestor terenuri, s-a ajuns la conflicte. In 1839, compania New Zealand
Company care a fost infiintata la Londra in vederea promovarii colonizarii sistematice a
Noi Zeelande, a cumparat mari suprafete de teren si a stabilit colonii. Aceste actiuni au
alarmat misionarii, care au cerut sprijin britanic pentru a tine sub control imigrantii
europeni.
 In anul 1840, pe 6 februarie, s-a semnat Tratatul de la Waitangi (Treaty of
Waitangi), intre Marea Britanie si aproximativ 40 de sefi Māori, prin care Noua Zeelanda
era atasata Imperiului Britanic, iar bastinasii Māori au primit suveranitate asupra
pamanturilor lor si a altor posesii si drepturi egale cu cetatenii britanici. Mai multe copii
ale tratatului au fost purtate prin toata tara pentru a fi semnate si de alti sefi Māori. Un
numar semnificativ au refuzat sa semneze, sau nu au fost invitati sa semneze, dar pana la
urma un total de peste 500 de sefi Māori au semnat. Se spune ca varianta britanica a
tratatului ofera Coroanei Britanice suveranitatea asupra Noii Zeelande, dar varianta
Māori a tratatului sustine ca Marea Britanie primestekawanatanga, adica o putere redusa.
Disputa asupra adevarului in ceea ce priveste tratatul si intentia fiecarei parti, ramane o
problema nerezolvata inca.

Fiind administrata pana in 1840 cand tratatul a fost semnat ca o parte a coloniei
australiene New South Wales, Noua Zeelanda a devenit o colonie de sine statatoare pe
data de 3 mai 1841. A fost divizata in doua provincii care au fost reorganizate in 1846 si
in 1853, cand acestea si-au castigat propriile legislatii, apoi abolite in 1876. Tara si-a
castigat de asemeni dreptul de a avea propriul guvern, prin actul New Zealand
Constitution Act 1852, care stabilea un guvern colonial central.

Pana la sfarsitul secolului XIX-lea, au sosit pe insula multi europeni si asiatici.

Deja majoritara in 1859, populatia alba sau Pākehā (denumire generica a neo-
zeelandezilor albi care nu proveneau din Māori), a crescut rapid, ajungand la un milion in
1911. Impunerea unui sistem legal si economic european, a condus la situatia in care cea
mai mare parte a terenurilor sa treaca de la Māori la Pākehā. Cateva triburi au ramas
aproape fara pamant, iar altora le era frica sa nu-si piarda terenurile. Competitia pentru
pamant, a fost cauza primara a razboaielor din Noua Zeelanda (New Zealand Land Wars)
intre anii 1845 and 1872, in care regiunile Taranaki si Waikato au fost invadate de trupele
coloniale si s-au luat multe pamanturi de la Māori.

In timp ce Insula de Nord (North Island) era convulsionata de razboi, insula de

Sud (South Island), cu o populatie Māori redusa, a fost in general lipsita de conflicte. In
1861 s-a descoperit aur in Central Otago, declansandu-se o goana dupa aur. Orasul
Dunedin a devenit cel mai prosper oras din tara.

In 1870 si anii 1880, mai multe mii de chinezi au migrat in Noua Zeelanda pentru
a lucre la minele de aur din South Island. Desi primii imigranti chinezi au fost invitati de
guvernul provincial din Otago (reegiune in South Island), acestia au devenit rapid tinta
ostilitatilor din partea imigrantilor albi si legi specific au fost adoptate pentru a-i
descuraja sa vina in Noua Zeelanda.

In decada urmatoare anului 1890, au intervenit schimbari majore. Economia,

bazata pe lana si schimburi locale a trecut pe exportul de carne congelata si produse
lactate in Marea Britanie, aceasta schimbare fiind posibila datorita inventarii navelor
frigorifice, care au permis transportul hranei la mari distante. Vasele frigorifice au ramas
baza economiei neo-zeelandeze pana in anii 1970.
 Parlamentul Noii Zeelande a adoptat in anii 1890 un numar de initiative cum ar fi
dreptul femeilor la vot si pensii pentru batrani. Cultura Māori a cunoscut o renastere, iar
din anii 1950 Māori au inceput sa mute la orase in numar mare, militand pentru a
recunoastere mai accentuata a Tratatului de la Waitangi (Treaty of Waitangi).

Noua Zeelanda a votat impotriva aderarii Confederatiei Australiei

(Commonwealth of Australia) in 1901, in schimb trecand de la statutul de colonie, la cel
de dominion separat in 1907, cu statut egal cu cel al Australiei si Canadei.

Tara a ramas un membru entuziast al Imperiului Britanic, si multi neo-zeelandezi

au luptat in Primul Razboi Mondial. Fortele Noii Zeelande au luat Samoa de Vest de la
Germania, in stagiile incipiente ale razboiului, si au administrat-o pana la
independenta tarii din 1962.

Ca cele mai multe tari din lume, Noua Zeelanda a fost lovita puternic de Marea
Criza a anilor ’30 (Great Depression), care a afectat tara prin prisma exporturilor. Tara a
fost cel mai afectata in anii 1930-1932, cand media castigurilor fermierilor a cazut sub
zero si rata somajului a ajuns la varf. In acea perioada, nu existau beneficii pentru someri,
acestora oferindu-li-se niste munci temporare si neproductive cum ar fi munca la
drumuri, partial datorita faptului ca dimensiunea problemei a fost intalnita pana atunci. In
1935 conditiile s-au imbunatatit oarecum si noul guvern a introdus beneficii complexe,
care includeau asistenta medicala si educatie gratuite si asistenta pentru batrani, infirmi si
someri.

Cand Al Doilea Razboi Mondial a izbucnit, Noua Zeelanda a contribuit cu trupe

in numar de aproximativ 120.000. Acestia au luptat in mare parte in Europa, bazandu-se
pe Marea Britanie si Statele Unite sa protejeze Noua Zeelanda impotriva fortelor
japoneze, care oricum nu au atacat tara. Cooperarea cu Statele Unite a condus ulterior la
o politic ace a rezultat in crearea Tratatului ANZUS, intre Noua Zeelanda, Statele Unite si
Australia, in 1951.

Multi Māori au luptat in al Doilea Razboi Mondial si multi altii s-au mutat din
locuintele lor rurale catre orase, pentru a primi slujbele ramase vacante de la Pākehā care
erau pe front. Migrarea acestora catre orase s-a datorat si cresterii natalitatii acestora la
inceputul secolului XX si dificultatile legate de oferta de locuri de munca in fermele
Māori. Cultura Māori a cunoscut o renastere, multumita si politicianului Apirana Ngata.
In perioada razboiului, a inceput o migrare in masa a populatiei Māori si in anii ’80, 80%
din populatia acestora locuia in orase, in comparatie cu 20% inainte de razboi. Aceasta
migrare a condus la plati mai bune, standarde de viata si educatie mai bune pentru
majoritatea Māori, dar de asemeni a expus problemele de rasism si discriminare.

Din anii 1890, economia Noii Zeelande a fost bazata aproape exclusiv pe carne
congelata si produse lactate catre Marea Britanie, iar in 1961 volumul acestor exporturi
era de aproximativ 51% , plus inca 15% catre alte tari europene. Aderarea Marii britanii
la Comunitatea Economica Europeana (CEE) in 1973, a inrautatit ireparabil exporturile
Noii Zeelande, fortand-o nu doar sa gaseasca noi piete, dar si sa-si re-examineze
identitatea nationala si locul sau in lume.
 Robert Muldoon, care a fost Prim-Ministru in perioada 1975-1984 si guvernul
sau, au raspuns crizei din anii ’70 incercand sa “conserve” tara asa cum a fost in anii ’50,
dar stilul sau conservator si antagonic a dus la crearea unei atmospere de conflict in Noua
Zeelanda, culminand cu miscarea “1981 Springbok Tour”.

In 1984, Al Patrulea Guvern Laburist (Fourth Labour government) a fost ales.

Noul guvern a ales o politica de restructurare, incluzand reducerea cheltuielilor
guvernamentale, reducerea majoritatii taxelor si introducerea taxelor pentru servicii, sau
GST (Good and Services Tax), precum si inlaturarea subventiilor in industrie. Desi multe
din aceste schimbari au imbunatatit economia, deasemeni au dus la cresterea somajului,
care a devenit mai ridicat decat la caderea mondiala a bursei in 1987. Acest guvern a
revolutionat de asemeni si politica externa, transformand Noua Zeelanda intr-o tara
denuclearizata si efectiv parasind alianta ANZUS. Politica de emigrare s-a liberalizat,
permitand afluxul de imigranti din Asia.

Nemultumiti cu rezultatele lente ale acestor reforme, electoratul a votat Guvernul

National (National government) in 1990, condus de Jim Bolger. Noul guvern, a continuat
reformele guvernului precedent laburist. Din nou nemultumiti, neo-zeelandezii au votat
pentru schimbarea sistemului electoral.

In 1999, a fost ales Al Cincilea Guvern Laburist (Fifth Labour government)

condus de Helen Clark. Acesta a mentinut majoritatea reformelor guvernelor precedente,
restrictionand interventia guvernului in economie, punand mai mult accent pe politica
sociala. Legea muncii a fost modificata pentru a oferi mai multa protectie angajatilor, si
imprumuturile pentru studenti au fost modificate pentru a fi fara dobanda pentru
rezidentii din Noua Zeelanda. Guvernul laburist al lui Helen Clark a ramas la putere
pentru noua ani, inainte de a fi inlocuit in 2008 de catre Al Cincilea Guvern National
(Fifth National Government) condus de John Key.

Noua Zeelanda mentine legaturi puternice cu Marea Britanie, avand multi neo-
zeelandezi tineri care calatoresc in Marea Britanie pentru “OE” (overseas experience),
adica o experienta internationala, care a devenit traditionala in Australia si Noua
Zeelanda si datorita vizelor de munca favorabile cu Marea Britanie. Cu toate ca imigrarea
in Noua Zeelanda a fost liberalizata in 1980, britanicii inca reprezinta cel mai mare grup
de imigranti, in parte datorita privilegiilor acordate celor care vorbesc fluent limba
engleza.

Politica externa a fost independent de la mijlocul anilor ’80. Noua Zeelanda a

contribuit cu trupe in Razboiul diin Afganistan, dar nu si la cel din Irak, unde au trimis
totusi unitati medicale si ingineri.

Pentru o tara dezvoltata, Noua Zeelanda inca este dependent de agricultura. La

exporturile traditionale de carne, lana si lactate, s-au adaugat intre timp fructele, vinul,
cheresteaua si alte produse. Turismul reprezinta de asemeni o latura semnificativa a
economiei Noii Zeelande.
Capitolul 3. Situatia Economica
PIB-ul USD 135.723 miliarde dolari (estimare 2010) [1]
Creşterea -1,3% (2009 estimare)
PIB-ului
PIB-ul pe 31.067 dolari (2010 estimare)
cap de
locuitor
PIB-ul de agricultură (4,5%), industria (25,8%), servicii (69,7%) (2009 estimare)
sector
Inflaţiei ( IP 1,8% (2009 estimare)
C)
Populaţie n/a
sub pragul
de sărăcie
Indicele Gini 36.2 (1997)
Forţa de 2.29 milioane (2009 estimare)
muncă
Forţa de agricultură (7%), industrie (19%), servicii (74%) (2006 estimare)
muncă
de ocupaţie
Şomajului 7,3% (2009 estimare)
Principalele De prelucrare a
industrii alimentelor , textile , utilajesi transport echipamente , finanţe , turism (la
NZ) , minerit (în NZ)
Uşurinţa de Treia [2]
a face afaceri
Rank
Extern
Exporturile 26.25 miliarde dolari (2009 estimare)
Export lactate produse , carne , lemn şi lemnproduse , peşte , maşini
bunuri
Principale de Australia (23,2%), Statele Unite ale
export Americii (10,1%), Japonia (8,4%), China(5,9%) (2008)
parteneri
Importurile 24.29 miliarde dolari (2009 estimare)
Mărfurile de maşini şi echipamente , vehicule şiavioane , petrol , electronice , textile ,m
import ateriale plastice
Principal de Australia (18,1%), China (13,2%), Statele Unite ale
import Americii (9,5%), Japonia (8,3%),Singapore (4,7%), Malaezia (4,4%),Ger
parteneri mania (4,3%) (2008)
Finanţelor publice
Datoriei 29,3% din PIB (2009 estimare)
 publice
Venituri 46.54 miliarde dolari (2009 estimare)
Cheltuieli 53.56 miliarde dolari (2009 estimare)
Ajutor d onator: 99.7 milioane dolari (FY99/00)
economic

Rata de creşterea producţiei industriale: 5,9% (2004) / 1,5% (2007)

De uz casnic de venituri sau consumul de cota procentuală:

 Cel mai mic de 10%: 0,3% (1991)

 Cele mai mari 10%: 29,8% (1991)

Agricultură - Produse: grâu, orz, cartofi, leguminoase, fructe, legume, lână, carne de vită,
produse lactate, peşte

Exporturi - mărfuri: produse, carne, lemn şi produse lactate, peşte, maşini

Importuri - mărfuri: maşini şi echipamente, vehicule şi avioane, petrol, electronice, textile,

materiale plastice

Electricitate:

 Electricitate - consum: 34.88 TWh (2001) / 37.39 TWh (2006)

 Electricitate - productie: 38.39 TWh (2004) / 42.06 TWh (2006)
 Electricitate - export: 0 kWh (2006)
 Electricitate - import: 0 kWh (2006)

[24]
Electricitate - productie de sursa:

 Hidro: 55,6% (2010)

 Geotermale: 9,9% (2010)
 Vânt: 2,9% (2010)
 Bază de combustibili fosili: 28.2% (2010)
 Nucleare: 0% (2010)
 Alte: 3,4% (2010)
Ulei:

 Ulei - de producţie: 42160 baril / zi (6703 m³ / d) 2001 / 25880 baril / zi (6703 m³ / d)

2006
 Ulei - consum: 132700 baril / zi (21100 m³ / d) 2001 / 156000 baril / zi (21100 m³ / d)
2006
 Ulei - exporturi: 30220 baril / zi (4800 m³ / d) 2001 / 15720 baril / zi (4800 m³ / d) 2004
 Ulei - importuri: 119700 baril / zi (19000 m³ / d) 2001 / 140900 baril / zi (19000 m³ / d)
2004
 Oil - dovedit rezerve: 89620000 baril (14250000 m³) ianuarie 2002

Ratele de schimb :
Noua Dolari Zeelandă (NZ $) pentru fiecare US $ 1 la 1.3869 (2005), 1.5248 (2004), 1.9071
(2003), 2.1622 (2002), 2.3788 (2001), 2.2012 (2000), 1.8886 (1999), 1.8632 (1998) , 1.5083
(1997), 1.4543 (1996), 1.5235 (1995)

Capitolul 4 Populatia si demografia

Populatia estimativa
4.115.771
Densitatea populatiei
15 persoane/km²

Distributia populatiei
Urban: 86%, Rural: 14%

Rata nasterilor
13,61 la 1000 de locuitori

Rata deceselor
7,54 la 1000 de locuitori

Varsta medie
34,2 ani

Rata Educatiei
99% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca (mai mari de 15 ani)

Rata somajului
3,8%

Grupuri etnice
Europeni 69,8%, Maori 7,9%, Asiatici 5,7%, Locuitori ai insulelor din Pacific 4,4%, Altii
0,5%, Amestecati 7,8%, Nespecificati 3,8%

Emigranti
3,43 persoane/1000 de locuitori

Limba
Engleza, Maori, Limbajul semnelor

Capitolul 5 Mediul Politic

 Noua Zeelandă este o monarhie constituţională , cu o democraţie
parlamentară , [ 54 ] , deşi constituţia sa este nu codificată . Regina Elisabeta a
II- este Regina Noii Zeelande şi şeful statului . Regina este reprezentată deGuvernatorul-
general , pe care ea numeste pe consiliere din partea primului-ministru . Guvernatorul
General poate exercita Coroanei puterile prerogativă (cum ar fi revizuirea cazurile de
nedreptate şi de a face numiri de miniştri,ambasadori şi alte autorităţi publice funcţionari
cheie) şi în situaţii rare, competenţele rezerva (puterea de a demite un prim-ministru, să
dizolve Parlamentul sau refuza Royal aviz conform unui proiect de lege în
lege). Competenţele Regina şi guvernatorul general sunt limitate de constrângerile
constituţionale şi nu pot fi exercitat în mod normal, fără avizul de Cabinet .

Parlamentul Noii Zeelande deţine puterea legislativă şi constă din suveranitate

(reprezentată de guvernatorul general) şi Camera Reprezentanţilor . supremaţia Casei
peste Sovereign a fost stabilit în Anglia de către Bill of Rights 1689 şi a a fost ratificat ca
legea în Noua Zeelandă. Camera Reprezentanţilor este ales în mod democratic şi un
Guvern este format din partid sau coaliţie cu majoritate de locuri. În cazul în care o
majoritate este format un guvern minoritar poate fi format în cazul în care sprijinul de la
alte părţi este obţinută prin voturile de încredere. General Guvernatorul numeşte miniştri
sub consiliere din partea primului-ministru, care este, prin convenţie, liderul
parlamentar al partidului de guvernământ sau de coaliţie. Cabinet, format din miniştrii şi
condus de primul ministru, este cel mai mare organism de elaborare a politicilor în
guvernului şi responsabil pentru a decide guvern acţiuni semnificative. Prin convenţie ,
membrii cabinetului sunt obligate prin responsabilitatea colectivă a deciziilor luate de
cabinet.
Judecătorii şi ofiţerii judiciari sunt numiţi non-politic şi în conformitate cu reguli stricte
în ceea ce priveşte posesiune a ajuta la menţinerea independenţei constituţionale de la
guvern. Acest lucru permite, teoretic, sistemul judiciar să interpreteze legea bazează doar
pe legile adoptate de Parlament, fără alte influenţe asupra deciziilor lor . The Consiliului
de Coroană din Londra a fost ţării final instanţa de apel până în anul 2004, când a fost
înlocuit cu nou înfiinţat Curtea Supremă de Noua Zeelandă . Sistemul judiciar, condusă
de şef Justiţie , include Curtea de Apel , Înalta Curte , şi instanţele subordonate.

Noua Zeelandă guvern " Beehive "şi clădirilor Parlamentului European , în

Wellington
Aproape toate general alegerile parlamentare între 1853 şi 1996 au fost organizate
sub trecut primul postsistemului de vot. În cadrul acestui sistem, alegerile din 1930 au
fost dominat de două partide politice ,naţionale şi Muncii. Începând cu 1996, un formă
de reprezentare proporţională numit mixte membre proporţional (MMP) a fost folosit. În
cadrul sistemului de MMP fiecare persoană are două voturi, unul este pentru 65 de locuri
electorale (inclusiv şapte rezervat pentru Māori), iar celălalt este pentru o
petrecere .Restul de 55 de locuri sunt alocate astfel încât reprezentare în parlament
reflectă vot de partid, deşi o parte trebuie să câştige un loc electoral sau 5 la sută din
voturi partidului total înainte de a fi eligibil pentru aceste locuri. Între martie 2005 şi
august 2006 Noua Zeelandă a devenit singura ţară din lume în care toate birourile cea mai
mare din tara (şeful statului, Guvernatorul General, prim-ministru, preşedintele şi Chief
Justice) au fost ocupate simultan de către femei.

Capitolul 6 Mediul Cultural

Sărbători legale
ziua 2007 2009
New Year's Day Luni 1 Ianuarie Joi 1 ianuarie
New Year
Marti 2 Ianuarie Vineri 2 ianuarie
Holiday
Waitangi Day Marţi 6 Februarie Vineri 6 Februarie
Good Friday Vineri 6 Aprilie Vineri 10 Aprilie
Easter Monday Luni 9 Aprilie Luni 13 Aprilie
ANZAC Day Miercuri 25 Aprilie Sâmbătă 25 Aprilie
*Queen's
Luni 4 Iunie Luni 1 Iunie
Birthday
Labour Day Luni 22 Octombrie Luni 26 Octombrie
Christmans Day Marţi 25 Decembrie Vineri 25 Decembrie
Miercuri 26 Sâmbătă 26 Decembrie (se comută pe Luni 28
Boxing Day
Decembrie Decembrie)

Zilele de Aniversare Provinciale

ziua 2007 2009
Auckland & Northland Anniversary Day Luni 29 Ianuarie Luni 26 Ianuarie
Canterbury Anniversary Day Vineri 16 Noiembrie Vineri 13 Noiembrie
Chatham Anniversary Day Luni 3 Decembrie Luni 30 Noiembrie
Hawke's Bay Anniversary Day Vineri 19 Octombrie Vineri 23 Octombrie
Malborough Anniversary Day Luni 29 Octombrie Luni 2 Octombrie
Nelson & Buller Anniversary Day Luni 29 Ianuarie Luni 2 Februarie
Otago Anniversary Day Luni 26 Martie Luni 23 Martie
South Canterbury Anniversary Day Luni 24 Septembrie Luni 28 Septembrie
Southland Luni 15 Ianuarie Luni 19 Ianuarie
Taranaki Anniversary Day Luni 12 Martie Luni 9 Martie
Wellington Anniversary Day Luni 22 Ianuarie Luni 19 Ianuarie

 Zilele Aniversare Provinciale - comemorează crearea provinciei sau un/o altă zi

stabilită.

Sub legislaţia curentă, cei care lucrează într-o zi de sărbătoare publică, trebuie să
primească echivalentul în zile libere şi plătit o dată şi jumătate.

Menţiuni

Pentru Christmas Day, Boxing Day, New Year's Day & 2 January Holiday când
această sărbătoare cade în zilele sfârşitului de săptămână

- aceaste zile se vor comuta pe următoarele zile de Luni şi Marţi.

 - pentru unităţile cu foc continuu (servicii medicale, poliţie, etc.) angajatorul o va
acorda ca atare (în zilele în care cade)
Zilele de aniversare provincială - se vor ţine în cea mai apropiată zi de Luni
Taranaki Anniversary Day - se mută în a doua lună din Martie pentru a evita
Paştele
Hawkes Bay Anniversary Day - se mută Vinerea înainte de Labour Day
Marlborough Anniversary Day - prima Luni după Labour Day
Canterbury Anniversary -
Westland -Otago & Southland Anniversary Days -
Easter

Festivaluri:
Festivalul tunderii oilor, Masterton, Noua Zeelanda - inceputul lui martie.

Intr-o tara care are trei oi pe cap de locuitor, nu este de mirare ca exista un festival cu
criterii lanoase. Este un eveniment ce dureaza patru zile, in care maestri in tuns si tesalat lana
se vor intrece la diferse concursuri pentru a obtine un titlu de onoare in ochii acestei natii.

In Noua Zeelanda, acest eveniment este locul ideal unde se pot remarca cei insetati de
faima si avere. Din 1961 cand a inceput, festivalul a devenit atat de mare incat si armata este
implicata pentru a controla multimea.

SpringFEst
Evenimentul va avea o scena principala, cu spectacole de mai multe trupe în fiecare zi, de
divertisment multicultural, dans şi alte performanţe şi o serată de jazz final complet, cu
un bar de gheaţă. Nu va fi, de asemenea, activitati pentru copii şi concursuri, împreună cu
titularii de stand care oferă alimente / băuturi răcoritoare, arte şi meserii, demonstraţii de
gătit, şi o implicare puternică din Marae Waikawa. Un stup de activitate pe plajă!
Organizatorii de evenimente Marlborough 4 Fun au un istoric lung şi bine cunoscut
pentru furnizarea de evenimente profesionale, plăcută pentru regiune.
Program:
Sâmbătă 17 septembrie 2011
divertisment continuă pe tot parcursul zilei, inclusiv:
- Piaţa tarabe
- Zona de Copii "- carnaval mini, golf, Merry-go-round, Pom Pom Clown, bărci
navighează etc
- Display Viticultura
- Exemplu de Marlborough - demonstraţii de bucătari locale - care încorporează produse
Marlborough, fructe de mare influenţă, fabricarea brânzeturilor, piata mini-grădină,
instituit prin cultivatorii - copiii pot alege propriile lor produce şi gătească folosind
ingrediente. Probele pentru a încerca, etc
- Activităţi culturale - Marae (ziua deschis la marae cu hangi & tour) - TBC, Poi-a face,
împletirea, in meserii, bastoane, etc pe plajă
- Arts & Crafts traseu
- Concursuri Rugby-legate de / abilităţi de rugby
- Muzeu
- Marina meander - mers pe jos de la 4 km de Picton pentru a Waikawa Marina Bay, unul
dintre cele mai mari porturi NZ lui.
- Ora 10: Scena principala pentru a porni cu Kapa Haka - Waikawa Marae. Urmat de
divertisment local live
- 13: Mai multe FM - prezentarea Noua Zeelandă artişti.
Waka afişa pe plajă
- 1.30-14: demonstraţii de gătit
- 2-15: Live locale muzică
Hidroavion - drop premiu
- 3-15:30: demonstraţii de gătit
Picton Yacht Club mini regată
- 3.30-17: Sound Machine Batucada -
Vag tradus, "batucada" înseamnă blocaj de samba percutant, care rezumă aptly rădăcinile
muzicale BSM lui! O banda de 12 de bucăţi, amestec lor gustoase de ritmuri cubaneze
braziliene, şi afro-beat a fost dat un front de hip-hop, în 2006 curtoazie de MC Hazaduz,
(de Che-Fu şi faima Krates) a căror solide rime peste masiv samba-reggae percuţie
adăuga la trupei bogat suflet Pacific, reggae şi arome funk!
Duminica 18 septembrie 2011
Toate activităţile de zi continua
- 10-ora 11: Cooking Demonstrarea
- Ora 11: Live Local muzică
- 13: Peste Race
Demonstraţie de gătit
- 2-15: Live locale de performanţă
Aerial afişaj
- 15:00: MAI MULTE FM
- 4.30-17:30: Live locale muzică
- 18: Soiree Jazz Începe
Exemplu Marlborough marquee-
Gheaţă de operare bar, placa eşantion de Marlborough produce / fructe de mare,
semnătura bea Springfest.muzica jazz live, inclusiv LA Mitchell - Cu spectaculos ei,
puternic voce LA Mitchell a deschis pentru ca de Stevie Wonder, Dave Dobbyn, Bic
Runga, Guy Sebastien, Dane Rumble, şi Stan Walker.

Rugby World Cup 2011

IRB Rugby World Cup (RWC) este unul dintre cele mai mari evenimente sportive din
lume. A avut loc la fiecare patru ani, turneul inaugural a avut loc în Noua Zeelandă şi
Australia în 1987 şi se întoarce în Noua Zeelandă în 2011.

Ochii lumii vor fi pe Noua Zeelanda ca gazdă a Cupei Mondiale de Rugby 2011, oferind
ţării o oportunitate de a creşte profilul său pe scena mondială, ca o destinaţie de vacanţă
şi de eveniment. Aproximativ 85,000 fani internaţionale de rugby şi mass-media
internaţionale sunt aşteptate în Noua Zeelandă pentru turneu.

Precum şi ca spectacol al turneului Cupei Mondiale de Rugby, 2011 va vedea un

festival naţional unde localnici şi vizitatori deopotrivă pot experimenta ce are mai bun
Noua Zeelandă de oferit.

Capitolul 7. Mediul Natural

RELIEF – Arhipelagul este situat pe un întins soclu submarin. Între Insula de

Nord şi Insula de Sud se află stâmtoarea Cook, considerată un accident tectonic, formată
prin scufundarea unui sector muntos. În cuprinsul Insulei de Nord se întâlneşte un relief
montan, accidentat în partea centrală, un relief vulcanic cu podişuri şi vulcani activi în
partea central-nordică, apoi un relief montan, colinar şi de podişuri cu altitudini de peste
500m, cu forme carstice şi, în sfârşit, câmpii litorale spre margini. În Insula de Sud se
găsesc regiuni muntoase (peste 2000m altitudine), cu relief alpin, regiuni colinare şi
podişuri, în general sub 1000m, şi câmpii fluvio-marine.
CLIMA arhipelagului este temperat-moderată, caracterizată prin diferenţe reduse
de temperatură între anotimpurile extreme. Astfel, la Auckland în Insula de Nord, media
temperaturii de vară este de cca 19oC, iar a celei de iarnă de 11oC; diferenţa de numai 8o
amplitudine este caracteristică climatului oceanic.
PRECIPITAŢIILE, în general, sunt abundente, ca urmare a influenţei oceanului
şi reliefului. În Insula de Nord cad anual în medie 1000mm precipitaţii; în Insula de Sud,
pe coasta vestică, cad cca 5000mm.
APELE Noii Zeelande – râurile, lacurile, mlaştinile etc. – sunt destul de
numeroase şi au multiple utilizări în economie. Multe din râuri îşi au originea în lacurile
glaciare din regiunea Alpilor Sudici ca şi în Podişul Vulcanic din Insula de Nord.
În ceea ce priveşte VEGETAŢIA, acesta prezintă o accentuată originalitate,
speciile australiene neexintând aici. Arhipelagul se caracterizează, din acest punct de
vedere prin elemente ale pădurilor temperate, dar şi subtropicale, cca 400 de specii de
ferigi, din care cea mai atractivă este feriga argintie de culoare alb-strălucitor. Pădurile ce
acopereau altădată suprafeţe întinse, au fost distruse în mare parte de indigeni. Resturile
de pădure sunt formate din pinul Kauri, un arbore magnific, care poate atinge 40m
înălţime şi a cărui răşină este foarte căutată. Aceste păduri s-au păstrat mai bine în Insula
de Nord. În Insula de Sud predomină pădurile formate din Totara, Rimau sau pinul roşu.
Tot aici, la altitudini reduse, se întâlnesc pădurile subantarctice de fag. În general se poate
afirma că pădurile neozeelandeze sunt într-o mare varietate.
FAUNA prezintă de asemenea un accentuat caracter endemic. A fost şi este în că
locul de baştină a numeroase păsări Kiwi, Moas, al unor animale aclimatizate :
marsupiale, mamifere (mistreţul. hermelina), păstrăvi

Wellington (neoficial, Te Whanganui-a-Tara ori Poneke în limba Māori) este

capitala Noii Zeelande, cea de-a doua zonă urbană a ţării şi capitala cu cea mai mare
populaţie din Oceania. Se găseşte în regiunea Wellington în partea sudică a Insulei de
Nord, în apropierea centrului geografic al ţării.
Precum multe alte oraşe, aria urbană a capitalei Wellington se extinde mult peste limitele
unei singure autorităţi administrative. Prin Greater Wellington sau Regiunea
Wellington se înţelege întreaga zonă urbană, plus zonele rurale ale altor oraşe de pe coasta
Kapiti, respectiv peste lanţul muntos Rimutaka până la Wairarapa.

Capitoul 8 Resurse naturale antropice

Orase de interes turistic:

Auckland este cel mai mare oraş din Noua Zeelandă. Cu peste 1.2 milioane de
locuitori, Zona Metropolitană a oraşului conţine peste un sfert din populaţia ţării, şi
continue să crească mai repede decât creşterea medie a populaţiei ţării. In limba Māori,
numele oraşului este Tāmaki-makau-rau, sau transcrierea literară (al cuvântului
"Auckland"), Ākarana.]
 Auckland este situat pe Insula de Nord, între Golful Hauraki pe Oceanul Pacific la
est, Munţii Huna la sud-est, Portul Manukau la sud-vest, şi Munţii Waikatere la vest şi la
nord-vest. Partea centrală a oraşului stă pe un istm subţire între portul Manukau pe Marea
Tasmană şi portul Waitemata pe Oceanul Pacific. Este unul dintre puţinele oraşe din lume
cu porturi pe două corpuri de apă separate

Christchurch sau Ōtautahi (numele maori), este cel mai mare dintre
oraşele Insulei de Sud a Noii Zeelande, precum şi cel de-al treilea ca mărime din această
ţară. Este situat în mijlocul insulei de sud, pe coasta de est, în nordul peninsulei Banks.

Oraşul şi-a căpătat denumirea după celebra catedrală a oraşului, care se numeşte Christ
Church (Biserica lui Cristos). Iniţial, numele oraşului a fost scris în mod similar (Christ
Church), dar în timp s-a adoptat forma contrasă Christchurch. Numele maori este o
versiune scurtă derivată din Te Whenua o Te Potiki-Tautahi. Christchurch poate fi
considerat ca şi capitala provinciei Canterbury.

Rang Numele oraşului Regiune Pop Rang

1 Auckland Regiunea Auckland 1,354,900 7
2 Christchurch Canterbury Regiunea 390,300 8
3 Wellington Regiunea Wellington 389,700 9
4 Hamilton Urbanistic Zonal Waikato Regiunea 203,400 10
5 Napier-Hastings mediul urban Hawke's Bay regiunea 124,400 11
6 Tauranga Bay of Plenty Regiunea 120,000 12

Atractii Turistice:

HARURU
Haruru inseamna "zgomot mare". Cascada in forma de potcoava este spectaculoasa,
legenda maori spunand ca in laguna de dedesubt locuieste un monstru.
 STONE STORE

Aflata in Kerikeri, acest "depozit" este cea mai veche cladire din piatra din Noua Zeelanda.

PADUREA PUKETI
Impreuna cu padurea Omahuta, Puketi formeaza cel mai mare taram continuu acoperit cu
paduri native.

Capitolul 9 Baza Tehnico

Materiala Turistica
unitati de cazare: Clasificarea unitatilor de cazare este asemanatoare celei romanesti. Cu
toate acestea foarte multe unitati de cazare sunt clasificate superior pentru dotarile sau
caracteristicile generale ale hotelului (piscina, sali de conferinte, amplasare, etc) si mai
putin pentru confortul camerelor. Incadrarea unei unitati de cazare intr-o anumita
clasificare revine in mod exclusiv autoritatilor tarii respective.

In Noua Zeelanda functioneaza urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de

cazare turistica, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
 3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta
destinatie de 3, 2, 1 stele;

Hoteluri de 3 stele:

HOTEL IBIS CHRISTCHURCH 3*

Christchurch, Noua Zeelanda

Locatie: Hotelul Ibis se afla pozitionat intr-o locatie superba, chiar in centrul orasului Christchurch,
langa Piata Catedralei, in apropierea restaurantelor, cafenelelor, muzeelor si a altor numeroase
puncte de atractie.
Cazare: Hotelul, cel mai nou din oras, punde la dispozitia turistilor 155 camere, toate dotate cu
aer conditionat, acces la internet, inchidere electronica, filtru de cafea, radio, TV-satelit, izolare
fonica, voice mail, serviciu wake-up automatic, uscator de par, fier si masa de calcat, minibar,
seif, senzori de fum, paturi twin.
Facilitati: restaurant, bar, sala de conferinte, acces la internet, inchiriere masini si biciclete,
casino.
PACIFIC HARBOUR LODGE 3*
Tairua, Noua Zeelanda

Locatie: Hotelul se afla in superbul port Tairua, la nu mai mult de 2-3 ore distanta de Auckland,
Hamilton sau Rotorua, si la doar 20 de minute de doua dintre principalele atractii turistice ale
zonei, Hot Water Beach si Catedrala.
Cazare: Toate camerele dispun de aer conditonat, acces la internet Wi-Fi, Sky TV, telefon,
uscator de par, fier si masa de calcat, filtru de cafea, balcon, bucatarie complet echipata, pat king
size sau queen size.
Facilitati: restaurant, bar, spalatorie, sala de conferinte, acces la internet gratuit, casa de schimb
valutar, etaje pentru nefumatori, magazine, inchiriere biciclete, shuttle bus.

Hoteluri de 4 stele:
HOTEL HYATT REGENCY AUCKLAND 4*
Auckland, Noua Zeelanda

Locatie: Hotelul se afla chiar in centrul orasului Auckland, in apropierea celor mai importante
atractii turistice din zona, la doar 40 de minute de aeroport, oferindu-va o panorama superba a
portului si a parcurilor luxuriante ce il inconjoara.
Cazare: Cele 380 camere sunt dotate cu aer conditionat, TV-satelit, pay TV, telefon, baie cu dus,
acces la internet de mare viteza, balcon, toate cu vedere la port sau spre oras.
Facilitati: restaurant, lobby bar, bar in gradina, piscina interioara, SPA, masaj, sala de fitness, 5
sali de conferinta, parcare, inchiere telefoane mobile, transfer aeroport cu limuzina.
MERCURE GRAND HOTEL ST. MORITZ 4*
Queenstown, Noua Zeelanda

Locatie: Superbul hotel se afla la doar cateva minute de mers pe jos de centrul orasului
Queenstown, oferind o superba panorama a muntilor si lacului Wakatipu, arhitectura si designul
interior fiind in deplina armonie cu peisajul alpin in care se afla pozitionat.
Cazare: Cele 144 de camere dispun de aer conditionat, TV-satelit, telefon, minibar, radio,
detector de fum, acces la internet Wi-Fi, bucatarie complet echipata, baie cu cada si dus.
Facilitati: restaurant cu specific international, bar, 2 sali de conferinta cu capacitate de 40
persoane, parcare publica exterioara, parcare privata interioara, servicii de secretariat, spalatorie,
inchiriere masini, seif, casa de schimb valutar, internet, supraveghere video, detector de fum.

Hoteluri de 5 stele:
HILTON AUCKLAND 5*
Auckland, Noua Zeelanda

Locatie: Luxosul hotel se afla in orasul Auckland, construit pe o platforma, la 330 yarzi in largul
marii, in apropierea unor faimoase atractii turistice, cum ar fi Sky City Tower sau Viaduct Harbour,
la doar 5 minute de mers pe jos de centrul de afaceri al orasului. O amintire de neuitat va va fi
oferita de superbul peisaj subacvatic pe are il veti putea admira facand o baie in piscina
exterioara cu perete transparent.
Cazare: Toate camerele dispun de aer conditionat, balcon, baie, halat de baie, ceas cu alarma,
radio, termostat, TV-cablu, pay TV, birou cu veioza, filtru de cafea, uscator de par, frigider, acces
la internet, fier si masa de calcat, acces la internet, minibar, modem, telefon cu voicemail,
dataport, speaker, telefon in baie, inchidere electronica automata, seif, detector de fum.
Facilitati: restaurant, bar, piscina, sala de fitness, inchiriere echipament audio/video, inchiriere
telefoane mobile, servicii de secretariat, notar, sala de conferinta, facilitati pentru videoconferinta,
babysitting, spalatorie, casa de schimb valutar, seif, jogging track, organizare tururi oras.
SOFITEL QUEENSTOWN 5*
Queenstown, Noua Zeelanda

Locatie: Hotelul se afla chiar in centrul orasului Queenstown, la intersectia strazilor Brecon si
Duke.
Cazare: Cele 82 de camere sunt dotate cu aer conditionat, seif, minibat, detector de fum, radio,
televizor, acces la internet Wi-Fi, telefon, baie cu uscator depar, radio, dus, telefon, oglinda.
Facilitati: restaurant, bar, acces la internet, inchiriere masini, spalatorie, seif, casa de schimb
valutar, babysitting, parcare exterioara pazita, florarie, supraveghere video la intrare si pe holuri,
sala de conferinte cu capacitate de 32 de persoane, servicii de secretariat, centru de fitness,
masaj, piscina exterioara, piscina interioara, solar.
Capitolul 10 Activitatea turistica
Chiar dacă Australia este lideră la numărul de turişti străini, Noua Zeelandă este o
destinaţie tot mai apreciată, iar, pentru acest stat, turismul este aproape vital. O campanie
de promovare derulată în anul 2000, focalizată pe Marea Britanie, a dus la o creştere
record a britanicilor care vizitează statul din Pacificul de Sud. Astfel, media anuală a
vizitatorilor din ultimii nouă ani este cu 61% mai mare decât cea a anilor '90, potrivit
Biroului de Turism al Noii Zeelande.

Întrucât campania de promovare în China este în plină desfăşurare, autorităţile se

aşteaptă ca, în 2014, numărul turiştilor să crească la 3,4 milioane.

Indigenii Maori numesc ţara Aotearoa, care se traduce prin "Tărâmul lungului nor
alb". Bile albe şi pentru ţara de acum, recunoscută pentru nivelul de trai, speranţa de
viaţă, corupţia scăzută şi libertatea presei.

Atracţii:

Queenstown - Oraşul este un renumit centru sportiv, iar relieful muntos împletit
cu cel marin ajută din plin. Astfel, aici se întâlnesc schiori şi surferi, ciclişti montani şi
pasionaţi de yachting. Râurile repezi de munte sunt un paradis pentru pescari. Cele mai
multe dintre imaginile folosite de producătorii trilogiei Lord of the Rings au fost filmate
în munţii din apropiere de oraş.

Peşterile Waitomo - Peste 400.000 de turişti vizitează an de an aceste peşteri.

Interesul lor este dublat de implicarea specialiştilor, care îi asistă pe turişti atât în peşterile
greu accesibile, cât şi în cele cu grad de dificultate foarte ridicat.

Milford Sound - Fiordul este clasat printre cele mai dorite destinaţii turistice, dar,
din cauza izolării Noii Zeelande, nu este şi printre cele mai vizitate. Rudyard Kipling s-a
aventurat chiar să îl declare "a opta minune a lumii". 550.000 de oameni vin aici în
fiecare an, mulţi bucurându-se de plimbările cu barca. Un observator subacvatic permite
turiştilor să admire celebrii corali negre, care, de obicei, pot fi admiraţi în ape mult mai
adânci.

Turism în Noua Zeelandă Noua Zeelandă este cea mai mare industrie de export,
cu 2,4 milioane de turiştivizitează pe an. (Septembrie 2009) Noua Zeelandă este
comercializat ca un loc curat, verde "loc de joacă", cu destinatii tipic fiind domenii, cum
ar fi natura Milford Sound , Abel Tasman National Park sauTongariro Crossing alpine , în
timp ce activităţi cum ar fi bungee jumping sau balena vizionarea exemplifica atracţii
turistice tipice, adesea comercializate în primul rând pentru a-şi mici-grup călătorilor
individuali.

Marea majoritate a sosirilor de turişti în Noua Zeelandă veni prin Auckland Airport care
se ocupa de peste unsprezece milioane de pasageri în 2004. destinaţii populare
includ Kaikoura , Rotorua , Peşteri Waitomo ,Milford Sound şi Queenstown . Multi turisti
parcurga distante mari prin ţară în timpul şederii lor, utilizând în mod tipic linii de
transport cu autocarul sau închiriere maşini.

Turismul Intern:

Campanii periodice sunt îndreptate, de asemenea, la neo-zeelandezi, îndemnându-

i să călătorească în Noua Zeelandă în loc de peste mări, din cauza la o percepţie de
industria turismului că prea multe neozeelandezi sunt călătoresc în Australia sau în alte
ţări în loc de pe piaţa internă. [8] Poate că cel mai bun cunoscut slogan este "Nu lăsaţi oraş
până le-aţi văzut ţară". Cu toate acestea, din cauza lipsei de concurenţă, tarife pentru
unele zboruri interne pot fi mai mari decât cele pentru zboruri spre, de exemplu,
Australia. [ necesită citare ]

turismul intern a fost în valoare de NZ 7.6 miliarde dolari (inclusiv costurile de transport)
în anul încheiat în martie 2007, o creştere de 9,1 la suta pe an înainte. turismul intern în
sine a fost în creştere de la 1 la 1,5 la sută pe an în ultimii ani, aşa cum sa menţionat de
către Ministerul Turismului.
Capitloul 11 Organizarea activitatii de turism

Ministerul Turismului din Noua Zeelandă este instituţia naţionala însărcinata

cu promovarea Noii Zeelandăe ca un turism destinaţie pe plan internaţional. Acesta este
numele de comercializare a Noii Zeelande Consiliul de Turism, [1], o entitate
Crown stabilite în conformitate cu Noua Zeelandă Turismului Consiliul Act 1991 . Acesta
este agentie de marketing pentru Noua Zeelandă, în timp ce Noua Zeelandă Ministerul
Turismului este departamentul guvernamental însărcinat cu politica şi de cercetare.

Noua Zeelandă a fost prima ţară care a dedicat un departament guvernamental de

turism, atunci când în 1901, Departamentul de Turism şi Statiuni de Sanatate a luat
fiinţă. După reorganizarea şi vânzarea de active la sfârşitul anilor 1980, organizaţia,
precum turismul Noua Zeelandă , acum se concentrează pe comercializarea de Noua
Zeelandă.

Instrumentul de marketing principal este premiat "100% Pure New Zealand" Campania,
care a avut aniversarea a zece ani în 2009. Campania de publicitate foloseste evenimente,
internetul şi mass-media pentru a obţine un mesaj de 100% Pure New Zeeland.

Pentru a realiza cel mai bun randament, de la resursele limitate, campania este în
principal este orientată către călătorii care se vor bucura de experienţa Noii Zeelande,
care sunt cel mai probabil sa se "bucure autenticitatea experienţei Noua Zeelandă" şi sunt
dispuşi să plătească pentru experienţe de calitate .

Activităţi recente (2007) au inclus o NZ 7 milioane dolari de campanie în China ,

concentrându-se pe Shanghai , au cooperat pentru a produce un nou turism strat
Zeelandă pentru Google Earth , prima ţară de a primi un astfel de tratament , şi plasarea
unui Giant Rugby Ball loc de întâlnire în faţa Turnului Eiffel din Paris.
Rugby Ball-ul, ulterior, a fost amplasat în Londra si a fost vizitat si de Regina.

Turism Noua Zeelandă, de asemenea, a preluat YouTube pagina in 2007, pentru a

lansa cele mai recente repetare a acestuia de 100% Pure Noua Zeelandă campanie,
oferind tema de Noua Zeelandă fiind "cea mai tânără ţară" din lume - major suprafaţa
locuibilă ultima sa fie descoperite.

Capitolul 12 Relatiile Noii Zeelande cu Romania

Reprezentarea diplomatică
 România gestionează relaţiile cu Noua Zeelandă prin
Ambasada de la Canberra.
 Noua Zeelandă gestionează relaţiile cu România prin ambasada de la Bruxelles.
 Consulatul Onorific al României la Wellington

Aspectele legate de imigraţie privind cetăţenii români se rezolvă prin intermediul

Ambasadei Noii Zeelande la Londra.
Interesele României în Noua Zeelandă au fost reprezentate, din anul 1970, de Consulatul
General al României la Wellington, transformat, în anul 1981, în ambasadă. Ambasada
României de la Wellington a fost închisă în februarie 1989.
Relaţiile politico-diplomatice
România şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la 13 octombrie 1969.
Prim - miniştrii Noii Zeelande au vizitat România în 1975, 1979 şi în 2008 (cu prilejul
Summit-ului NATO).
La cea de-a 94-a Conferinţă a Uniunii Interparlamentare (Bucureşti, 9–14 octombrie
1995), din partea Parlamentului Noii Zeelande au participat domnii William Robson
Storey, Maxwell Robert Bradford şi Martin Owen Gallagher.
În octombrie 2001, au avut loc la Wellington consultări bilaterale româno-neo-
zeelandeze.
În iulie 2003, în marja “Progressive Governance Summit and Conference”, desfăşurată la
Londra, primii miniştri României şi Noii-Zeelande au avut o întrevedere bilaterală.
Relaţiile economice
Relaţiile economice şi comerciale sunt relativ reduse, produsele principale la
import fiind: peşte (congelat şi proaspăt), lână, zaharuri (lactoză, maltoză, glucoză şi
fructoză, miere artificială, caramel), brânzeturi, substanţe minerale, piei prelucrate, lămpi
şi alte produse de iluminat, iar la export: echipamente de transmisie, încălţăminte, jucării,
produse textile din in, îmbrăcăminte, cauciucuri, mobilă, fier şi oţel.
În perioada 1990 - 31 august 2007, volumul investiţiilor neo-zeelandeze
însumează 12 milioane dolari SUA, fiind constituite 18 firme cu participare
neozeelandeză de capital (locul 47).

Schimburile comerciale (în milioane de dolari SUA)

 2004 2005 2006 2007 2008 apr.

Total 1,9 4,24 5,94 3,32 1,2

Export 0,9 0,74 0,36 1,03 0,1

Import 1,0 3,57 5,57 2,29 1,1

Cadrul juridic
 Acord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi
 Convenţia de evitare a dublei impuneri.