CAPITOLUL III

SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR

ŞI CHELTUIELILOR

3.1. Modelarea conceptuală a datelor

MODELAREA CONCEPTUALĂ A DATELOR este etapa prin care sunt precizate

următoarele aspecte:
1. intrările sistemului informatic
2. ieşirile sistemului informatic(rapoarte, indicatori sintetici, grafice, ieşiri către alte sisteme)
3. modelul conceptual de date.

Intrările şi ieşirile sistemului

În conceperea şi realizarea sistemului informatic, o pondere deosebită o deţine atat

proiectarea generală cat şi proiectarea de detaliu, deoarece acestea definesc atat structura şi
funcţionalitatea noului sistem în raport de obiectivele solicitate,cat şi realizarea tehnică a
componentelor sistemului în vederea implementării.
Etapa de proiectare generală are ca obiectiv definirea sistemului informatic din punct de
vedere structural şi funcţional, adică elaborarea concepţiei logice a sistemului informatic. În acest
scop voi stabili componentele sistemului informatic, legăturile dintre ele şi funcţionalitatea
structurii sale în aşa fel încat întregul sistem să acţioneze ca un tot unitar.
Sistemul informatic va realiza prin funcţiile sale procese de prelucrare omogene, care
asigura transformarea intrărilor in ieşiri.
Structura generală de principiu a unui sistem informatic cuprinde un ansamblu de intrări,
prelucrări şi ieşiri definite în funcţie de obiectivele noului sistem. Prin urmare sistemul informatic
asigura prelucrarea mulţimii intrărilor sub diverse variante, în vederea obţinerii mulţimii ieşirilor
după modelul:

Intrări Prelucrări Ieşiri

Intrările sistemului informatic sunt reprezentate de datele preluate din practica unităţii şi
supuse prelucrării. Modificările produse în activitatea unităţii sunt redate prin intermediul
tranzacţiilor externe. Acestea provin din exteriorul sistemului informatic, folosind pentru aceasta
procedurile de creare iniţiale a colecţiilor de date.
Modificările intervenite în interiorul colecţiilor de date sunt redate prin intermediul
tranzacţiilor interne.
În acest mod, prin intermediul tranzacţiilor se realizează o corecţie între modificările
sistemului informaţional şi conţinutul colecţiilor de date.

27
 Prelucrările sistemului informatic sunt asigurate de un ansamblu omogen de proceduri
automate care realizează actualizarea şi exploatarea colecţiilor de date ca urmare a tranzacţiilor
interne sau externe,în vederea obţinerii listelor/situaţiilor de ieşire solicitate de unitate.
Ieşirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrării colecţiilor de date care se obţin
prin transferarea sau calculul atributelor ca urmare a folosirii procedurilor automate.
Ieşirile sunt grupate în raport de forma şi conţinutul lor în patru categorii:
1. indicatori sintetici
2. liste sau situaţii de ieşire
3. grafice, ce redau într-o formă sugestivă indicatorii sintetici în dinamică
4. indicatori sintetici şi analitici stocaţi pe suporturi magnetice

Ieşirile sistemului informatic sunt foarte necesare în adoptarea deciziilor de către conducerea
societăţii.
Conceperea structurii şi funcţionalităţii noului sistem informatic presupune subordonarea
proiectări generale unor obiective riguros definite de unitatea beneficiară astfel încat sistemul
proiectat să asigure furnizarea ieşirilor solicitate.
In acest context, potrivit principiului abordării sistemice, proiectarea generală este
circumscrisă în exclusivitate realizării obiectivelor propuse şi se derulează îin mai multe etape,
delimitat în funcţie de variantele de abordare: INTRĂRI-IEŞIRI., IEŞIRI-INTRĂRI, MIXTĂ.
În vederea realizării proiectării generale am ales varianta de abodare pe baza principiului
INTRĂRI-IEŞIRI.
În aceasta viziune, varianta de abordare a proiectării generale presupune parcurgerea
următoarelor etape:
 definitivarea obiectivelor sistemului informatic
 proiectarea ieşirilor sistemului informatic
 proiectarea bazei informaţionale
 formalizarea atributelor de intrare se concretizează în:
1. adaptarea documentelor de intrare la cerinţele noului sistem de calcul
electronic
2. codificarea atributelor
 proiectarea structurală şi funcţională a sistemului informatic
 elaborarea documentaţiei proiectării generale
În vederea realizării sistemului am stabilit ca probleme cheie de rezolvat următoarele:
1. verificarea sistemului de documente prin care se determină veniturile şi cheltuielile
2. evidenţa contului de profit şi pierdere
3. înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor

Pentru realizarea obiectivelor enumerate anterior am avut în vedere:

 evidenţa unei baze de date în care sunt stocate date intercalate între ele provenind atat din
surse interne cat şi externe de unde se pot culege date suficiente şi necesare pentru realizarea
obiectivelor
 reorganizarea sistemului informaţional al circuitelor documentelor între compartimente în
sensul simplificării la maxim
 prelucrarea obţinerea şi difuzarea informaţiilor care să aibă capacitatea să satisfacă
necesitatea de informaţie a tuturor compartimentelor interesate
Prin realizarea unui sistem informatic privind contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor se pot
obţine următoarele performanţe:
 o evidenţă clară a veniturilor şi cheltuielilor şi respectiv a contului de profit şi pierdere

28
 reducerea substanţială a timpului necesar realizării calculelor şi furnizării rapoartelor
necesare
 simplificarea circuitelor documentelor primare din cadrul firmei eliminandu-se în acest fel
punctele de aglomerare şi paralelismul (folosirea reţelei de calculatoare )
 aspectul ordonat şi usor de utilizat al datelor de ieşire
 micşorarea timpului de calcul pentru efectuarea de operaţii şi evitarea raportărilor

2. Modelul conceptual al datelor (MCD)

Modelul conceptual al datelor MCD este o metoda abstractă de reprezentare a tipurilor de

date, a legăturilor dintre acestea, adinamicii acestor legături şi a constrangerilor aferente prin
intermediul unor concepte specifice cum ar fi: tip de entitate, tip de relatie, tip de proprietate,
cardinalitate, constrangeri de integritate funcţională, cheie primară şi altele.
Formalismul utilizat la nivelul MCD descries prin intermediul conceptelor fundamentale
entitate-relatie are o recunoaştere internaţională. Acest formalism foloseşte trei concepte
fundamentale:
1. tip entitate
2. tip relaţie
3. tip proprietate ( atribut)
prin intermediul carora se realizează abstactizarea descrierii datelor folosite

29
 Document

Nr document

Fel document

Data document

Generează

Operaţie
Nr operaţie
Data operaţiei
Explicaţie

Debitează Creditează

Suma Ghgh hghghg Suma

Cont

Simbol cont
Denumire cont
Tipgghgh
cont
Sold iniţial debitor
Sold iniţial creditor
Rulaj precedent debitor
Rulaj precedent creditor

Modelul conceptual al datelor

30
 3.2. Modelarea logică a datelor

Modelarea logică a datelor permite utilizatorului să vadă baza de date ca o colecţie de tabele
(relatii).
Dicţionarul atirbutelor redă într-o formă sintetizată concisă şi neambiguă, nucleul bazei
informaţionale determinat în proiectarea generalăcare urmează a fi stocat în baza de date în aşa fel
încat fiecare tip de atribut să fie definit în mod unic.
Modelul logic se realizează prin:
 transformarea MCD, exprimat în formalismul entitate-relatie, în MLD exprimat în formalismul
logic adaptat strict unui sistem de gestiune a bazelor de date
 optimizarea generală pentru realizarea MLD optimizat privit ca sursă de obţinere a modelului
fizic de date, deci a schemei bazei de date
Modelul relaţional are următoarele componente:
a. structura relaţională a datelor- datele sunt organizate sub forma unor tabele de date
numite relaţii. Asocierile dintre relaţii se realizează prin intermediul atributelor de legătură,
denumite chei primare şi chei externe.
Relaţia este conceptul centra al modelului şi poate fi definită ca un tabel bidimensional de
date in care coloanele se numesc atribute, iar liniile se numesc înregistrări/tupluri/realizări
Atributul este reprezentat de numele asociat unei coloane, stabilit în raport cu semantica
datelor din respective coloană
b. elemente de algebră relaţională- conţin în principal operatorii modelului operaţional
ce descriu operaţiile care se pot aplica asupra relaţiilor în vederea realizării funcţiilor esenţiale de
prelucrare a unei baze de date relaţionale: creare, consultare, modificare, inserare şi ştergere.
Algebra relaţională- se prezintă ca un ansamblu de operaţiuni formale aplicabile uneia sau
mai multor relaţii pentru a se obţine noi relaţii în funcţie de anumite condiţii şi criterii.
c. restricţii de integritate ale modelului relaţional- definesc cerinţele pe care trebuie să
le îndeplinească datele unei baze de date relaţionale pentru a fi coerente şi corecte în raport cu
realitatea financiar-contabilă pe care o reflectă.

31
3.3. Modelarea fizică a datelor

Modelul fizic al datelor se obţine prin reprezentarea MLD într-un limbaj de descriere a
datelor asociat strict unui SGBD. Practic, un SGBD va utiliza acest MFD pentru operaţii de creare,
actualizare, exploatare, listare, reorganizare, salvare, restaurare, protecţie.
Rezultă că un MFD este asociat unui SGBD care are următoarele obiective referitoare la
date:
 Neredundanţa datelor
 Coerenţa datelor
 Partajarea datelor
 Securitatea datelor
SGBD are o serie de obiective organizatorice dintre care menţionez următoarele:
 asigurarea unui control riguros asupra datelor

32
  optimizarea accesului la date
 optimizarea mediilor informatice
 rezolvarea conflictelor intre diversele puncte de vedere ale utilizatorilor
 utilizarea unui administrator al datelor
 existenţa unui administrator al bazei de date
Arhitectura unui SGBD raţional asigură organizarea datelor stocate sub formă de tabele. În
continuare, un asemenea sistem permite definirea unei scheme relaţionale care asigura conversia
logic-fizic prin descrierea datelor din diferitele tabele, precum şi indecşii de acces la aceste tabele
Alături de aceste tabele şi de index există şi alte structuri complementare prin care se asigură
integral regulile de elaborare a diferitelor vederi asupra BD.

33
27