PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.

2015

AUDIEREA PERSOANELOR

Audierea persoanelor este un procedeu probatoriu folosit in procesul penal pentru aflarea adevarului.
Legiuitorul a considerat necesar sa prevada reguli generale de ascultare si mai exact sa prevada intr-un
text general , in art 104 NCPP , care sunt categoriile de persoane care se audiaza in procesul penal
pentru a proiecta o imagine unitara si exacta cu privire la procedura de audiere a persoanelor in
procesul penal ca procedeu probatoriu.

Se prevede ca in procesul penal se audiaza suspectul/ inculpatul, persoana vatamata, partea civila si
partea responsabila civilmente, martorul si expertul. Legiuitorul a omis insa o categorie si anume
intepretul – cu privire la activitatea efectuala in procesul penal (cand se apreciaza ca este necesar)

Cu titlu de principiu se reglementeaza si dreptul pe care-l au persoanele audiate de a fi asistate de un

interpret. Regula care rezulta din art 105(1) NCPP este aceea a interpretului autorizat in conditiile legii;
se prevede si exceptia in alin (2) – asistarea se poate asigura si de o alta persoana, cu conditia ca ulterior
sa apeleze si la un interpret autorizat. Acest drept decurge din principiul dreptului la aparare.

Art 106 NCPP prevede un regim special de audiere a persoanelor in 2 situatii particulare:

 cand se constata ca persoana prezinta semne de oboseala excesiva sau simptome de boala,
situatii in care organul judiciar trebuie sa intrerupta audierea si sa ia masuri pentru ca persoana
respectiva sa fie consultata de un medic
 persoana aflata in stare de detentie – audierea se poate face si prin video conferinta (+asistenta
juridica obligatorie alin (3)-> alineat inutil )

In continuare legiuitorul regelmeneteaza audierea persoanelor in mod diferit:

 susectul/inculpatul
 celelalte parti
 martorii

AUDIEREA SUSPECTULUI/INCULPATULUI

Are la baza exercitarea dreptului procesual de optiune, ea nu are la baza o obligatie. Suspectul/
inculpatul nu e obligat sa se supuna acestui procedeu, este o consecinta a recunoasterii dreptului la
tacere. Suspectul/ inculpatul inainte de a fi audiat este intrebat daca doreste sau nu sa dea o declaratie.
Nu poate fi incadrata ca o facultate pentru organul judiciar, pentru organul judiciar este o obligatie.

Dreptul la tacere nu se extinde si la datele de identificare (nume prenume, data nasterii, nume parinti,
etc – art 107 NCPP). Aceste intrebari se pun in mod obligatoriu inainte de prima audiere.

Comunicarea drepturilor si obligatiilor inainte de audiere (procesul adversial) – etapa absolut obligatorie

1
 PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.2015

Suspectul/ inculpatul este informat cu privire la:

 calitatea in care este audiat

 fapta
 incadrarea juridica
 drepturile
 obligatiile

Obligatii:

 de a se prezenta la chemarile organelor judiciare

 de a aduce la cunostinta orice schimbare de adresa in cel mult 3 zile sub sanctiunea valabilitatii
citatiilor si actelor de procedura la adresa anterioara. (= abatere judiciara)

In faza de urmarie penala exista o reglementare specifica: comunicarea in scris a drepturilor si

obligatiilor; daca suspectul/ inculpatul refuza, se intocmeste un proces verbal. Aceasta comunicare in
scris se realizeaza chiar si in faza de judecata. Atat pentru faza de urmarire penala cat si pentru faza de
judecata mai exista un drept specific reglementat in art 108(4): dreptul de a incheia un acord ca urmare
a recunoasterii vinovatiei (urmarire penala),respectiv posibilitatea de a beneficia de procedura
simplificata a recunoasterii invinuirii (faza de judecata)

In ceea ce priveste modul efectiv de audiere, aceasta parcurge doua etape:

1. relatarea libera – priveste fapta pentru care acesta a dobandit calitatea de suspectul/ inculpatul.
Consta in relatarea de catre suspectul/ inculpatul a faptei pentru care acesta a dobandit
calitatea de suspectul/ inculpatul, nu neaparat in conformitate cu realitatea (el nu are obligatia
de a spune adevarul) – este un important mijloc de aparare
2. etapa intrebarile – presupune interogarea punctuala a suspectul/ inculpatul care se realizeaza
de organul judiciar atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, ...dar si de catre
ceilalti participanti.

In NCPP nu se mai face distinctia asa cum era in vechiul cod, ca in faza de urmarire penala, in cazul in
care sunt mai multi suspecti/ inculpati audierea se realizeaza separat, parerea mea este ca lipseste din
cauza omisiunii legiuitorului – audierea se face in mod obligatoriu separat.

In faza de urmarire penala avocatul care asista la audiere are dreptul sa puna intrebari prin intermediul
organului judiciar (nu este prevazut in NCPP)

In faza de judecata exista in art 378-379 NCPP reglementare expresa care prevede ca dupa incheierea
relatarii libere, inculpatului i se pot pune intrebari direct, in mod nemijlocit.

Acesta procedura de interogare are caracter contradictoriu. Astfel intrebarile care se pun sunt cenzurate
de instanta (aceasta poate respinge intrebarile daca le considera neconcludente).

2
 PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.2015

Art 109 NCPP – prevede in mod expres un drept al suspectului/ inculpatului in cursul audierii si anume
dreptul de a fi asistat de un avocat – este un drept viu (inainte de audiere+in timpul audierii) . Acest
drept trebuie exercitat cu mare prudenta.

Pentru faza de urmarire penala in special, dar si pentru faza de judecata – este recunoscut dreptul la
tacere, nu numai ca un drept initial, direct, ci este recunoscut in mod expres si in cursul procedurilor de
audiere. In acest sens, acest drept nu trebuie sa fie total , adica redus la dreptul de a nu da declaratii, ci
un drept partial – putand fi extins si in cursul desfasurarii audierii, putand privi doar anumite aspecte ale
faptei sau anumite elemente sau imprejurari de fapt. Suspectul/ inculpatul ar putea sa accepte sa faca
declaratii doar cu privire la anumite aspecte, omitand altele, iar in faza intrebarilor sa refuze sa raspunda
la anumite intrebari - art 109 alin (3)

In urma audierii se obtine mijlocul de proba. Ea trebuie sa imbrace forma scrisa. Este reglementata o
procedura de consemnare – art 110 NCPP + art 382 NCPP

Principiul care rezulta din alin (1) este : consemnarea se face intocmai , iar declaratia trebuie sa fie
completa (relatarea libera+intrebarile+raspusurile). In privita intrebarilor, ele se consemneaza exact ,
fara nicio schimbare, se consemneaza si cine a pus intrebarea. Parerea mea este ca reformularea este
interzisa! In practica nu se intampla asa.

Ulterior, declaratia este inmanata suspectului/inculpatului pentru a o semna, el trebuie sa o citeasca

inainte, daca este de acord cu continutul ei o semneaza, daca are completari, ele se consemneaza la
finalul declaratiei. Daca suspectul/ inculpatul refuza sa semneze declaratia sau nu poate sa o semneze,
organul judiciar trebuie sa faca mentiuni cu privire la acest fapt. Declaratia se semneaza si de organul de
urmarire penala/ presedintele sedintei de judecata, grefier, avocati

Art. 110(5) - In faza de urmarire penala, declaratia se inregistreaza prin mijloace tehnice audio sau
audio-video. Exceptie: daca ea nu este posibila.

AUDIEREA PERSOANEI VATAMATE, A PARTII CIVILE SI A PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE

Art. 111 NCPP face trimitere la art. 107 NCPP, in privinta modului de audiere face trimitere la art. 109
NCPP, iar in privinta consemnarii la art. 110 NCPP.

Drepturile persoanei vatamate – alin (2) lit a)-d) :

 de a fi asistata de un avocat
 de a apela la un mediator in cazurile permise de lege
 de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii
 de a fi incunostiintata cu privire la desfasurarea procedurii, de a formula plangere prealabila, de
a se constitui parte civila.

3
 PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.2015

Obligatiile persoanei vatamate – alin (2) lit e), f) :

 de a se prezenta la chemarile organelor judiciare

 de a comunica orice schimbare de adresa

Drepturile partii civile si a partii responsabile civilmente – art 112 (2) lit a)-c) :

 de a fi asistat de un avocat
 de a apela la un mediator
 de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii in legatura cu
solutionarea laturii civile a cauzei

Comunicarea trebuie sa fie completa.

In realitatea este vorba despre toate drepturile si obligatiile prevazute de art. 81 si 83 NCPP

Art 113 – modalitati speciale de audiere a persoanei vatamate si a partii civile (art 125-130)

 martorul amenintat
 martorul vulnerabil

AUDIEREA MARTORILOR

Martorul este definit indirect in art 114 (1) NCPP – persoana fizica, care avand cunostinte cu privire la
fapte si imprejurari de fapt ce pot constitui probe in procesul penal este audiata de catre organul
judiciar penal care o cheama in aceasta calitate in scopul de a contribui la stabilirea adevarului si
solutionarii juste a procesului.

In virtutea art. 114(3) NCPP calitatea de martor prezinta o importanta fundamentala fiind prioritara fata
de alte calitati ce pot fi intalnite in procesul penal: avocat, mediator, expert sau reprezentant al uneia
dintre parti sau al unui subiect procesual principal.

Art 114 (4) – pot avea calitate de martori si persoanele care au intocmit procese-verbale in temeiul art.
61-62. Procesul verbal nu reprezinta mijloc de proba, ci doar act de sesizare.

Calitatea de martor este incadrata de obligatii. O persoana fizica care detine informatii cu privire la
elemente de fapt care constituie proba in procesul penal nu are facultatea de a se prezenta la organul
judiciar, ci are obligatia de a furniza organului judiciar a tuturor probelor pe ccare le cunoaste si cu
privire la care este chemat in mod oficial in aceasta calitate.

Obligatii:

 de a se prezenta la chemarile organului judiciar penal

 de a depune juramantul prevazut de lege sau de a da declaratia solemna prevazuta de lege

4
 PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.2015

 de a da declaratii in conformitate cu realitatea sub sanctiunea comiterii infractiunii de marturie

mincinoasa

In privinta capacitatii de a fi martor (art. 115 NCPP): orice persoana fizica poate fi martor cu exceptia
partilor si a subiectilor procesuali principali.

Exceptie: persoanele aflate in situatii speciale - art 115 (2)NCPP – organul judiciar poate proceda la
audierea acestor persoane doar daca apreciaza ca situatia speciala in care se afla aceste persoane nu ar
afecta declaratia.

Pot avea capacitate testimoniala si minorii,indiferent de varsta.

Obiectul audierii martorului este identic cu obiectul probei, adica fapta si toate imprejurarile de fapt
care privesc fapta care formeaza obiect al probei, care poate avea legatura cu existenta faptei, cu
persoana, cu vinovatia acesteia, etc..

Martori cu privire la circumstantiere – declaratie despre persoane

Textul legal (art 116 NCPP) permite audierea martorului si cu privire la aspecte care nu au legatura cu
cauza pentru verificarea credibilitatii. (procesul adversial)

Art 122 NCPP – martorul nu poate fi intrebat cu privire la optiunile politice, ideologice, familiale, etc..

Audierea are caracter contradictoriu.

Limitele declaratiei martorului: art 116 (3)

Secretul profesional al avocatului: absolut si global (Legea speciala 51/1995 privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat)

In aceasta materie a calitatii de martor si a obligatiilor exista o categorie speciala de persoane si anume
cele carora legea le confera drepul de a refuza sa dea o declaratie datorita legaturii de rudenie cu
suspectul/ inculpatul - art 117(1):

 sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului/

inculpatului
 persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului/ inculpatului

Organul judiciar are obligatia de a intreba martorul daca se afla in una din situatiile de mai sus.

Art. 118 NCPP - Dreptul martorului de a nu se acuza

In realitate, nu exista un drept la tacere –> acest drept prevede ca daca martorul a avut anterior
declaratiei sau a dobandit ulterior calitate de suspect/inculpat in aceeasi cauza, aceasta declaratie nu va
fi folosita impotriva sa.

5
 PROCEDURA PENALA – CURS 10 – 02.12.2015

Art. 119 NCPP – reglementeaza o etapa de intrebari care privesc datele de identitate ale martorului,
inainte de prima audiere (este aplicabil art. 107 NCPP). In plus martorul mai este intrebat daca e
membru de familie sau este fost sot, daca este in relatie de prietenie sau dusmanie cu suspectul/
inculpatul, persoana vatamata sau cu celelelate parti din procesul penal, precum si daca a suferit vreo
paguba in urma savarsirii infractiunii.

Art. 120 NCPP – Comunicarea drepturilor: prevede ca martorul este informat cu privire la calitatea in
care este audiat si mai este informat cu privire la elementele de fapt pentru care se realizeaza audierea;
apoi i se cominca drepturile:

 de a obtine plata cheltuielilor facute cu deplasarea

 de a fi supus masurilor de protecte (art 125-130).

Apoi i se comunica obligatiile:

 de a se prezenta la chemarile organelor judiciare

 de a comunica schimbarea adresei in termen de 5 zile -> Se face trimitere la art 283 (1) care nu
are nicio legatura cu martorul. In realitatea martorul risca sanctiunea de la art 283(4) lit l)
 de a da declaratii conforme cu realitatea (altfel infractiune: marturie mincinoasa)
 de a depune juramantul

Art. 121 NCPP – Juramantul si declaratia solemna - este prevazut in toate cazurile de audiere a
martorilor.

S-a mentiunt vechea formula: “Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-
mi ajute Dumnezeu!” -> referirea la divinitate se schimba in functie de credinta religioasa a martorului.
In timpul juramantului, martorul tine mana dreapta pe cruce sau pe Biblie.

Declaratia solemna: “Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.”