Sunteți pe pagina 1din 21

Consolidarea și extinderea abordării de

predare a fizicii bazate pe IBL

Învățarea științelor – abordări


metodologice moderne
- Portofoliu -

Numele şi prenumele cursantului: DUDAȘ NICOLETA


Unitatea şcolară: Şcoala Profesională Traian
Judeţul Ialomița

2018

1
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Determinarea valorilor unei mărimi fizice.
Lecţia 1: Determinarea unor valori ale mărimilor fizice.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: I. Evocare–Anticipare
Lecţia nr. 1
Sarcini didactice dominante: Evaluarea iniţială a situaţiei de învăţare, formarea unei prime
reprezentări a situaţiei de rezolvat;
Obiectiv vizat: Sesizarea modelului (conceptual, material, procedural) de exersat;
Dezvoltarea capacităţii de măsurare/determinare a valorilor unor mărimi fizice, elevii sunt
implicaţi în activităţi de anticipare a cerinţelor, de stabilire a mijloacelor conceptuale
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 2. Determinarea valorii unei mărimi fizice.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode –investigaţia de grup.
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla, creta, fise de lucru, riglă, ruleta, cronometru, cilindru gradat.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (riglă, ruleta, centimetru, cronometru) uşor de
folosit și care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare.
 Elevii comunicau între ei pe tema de investigaţie în grup dată și încercau să găsească
valorile cele mai corecte ale diferitelor obiecte.
Dificil a fost
-
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor lungimii,
folosind diferite ustensile de măsurat.
Aspectele nereuşite au fost

2
 Unii elevi nu au reuşit toţi sa determine lungimea caietului în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de invitare eficienta (cea prin conversaţie dirijata)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată dar și a instrumentului de măsură.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup este o metoda ce da rezultate mai rapide în ceea ce
priveşte noţiunile de învăţat.
 Feedbackul din partea elevilor a fost unul pozitiv.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda cubului.
 În lecţia următoare folosind metoda investigaţiei în grup (măsurarea lungimii)
Cred că:
 Metoda investigaţiei în grup se poate aplicata și la alte teme care vor fi studiate.
 Voi încerca și metoda prelegerii interactive.

3
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Determinarea valorilor unei mărimi fizice.
Lecţia nr. 2: Măsurarea lungimii. Instrumente de măsură.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: II. Explorare–Experimentare
Lectia nr. 2
Sarcini didactice dominante: Dezvoltarea strategiilor cognitive de explorare a situaţiilor-
problemă, de abordare a sarcinilor învăţării;
Determinarea lungii cărţii de fizică;
Obiectiv vizat: Identificarea componentelor modelului de exersat (concepte, secvenţe, proceduri);
Dezvoltarea strategiilor de explorare – interogare a situaţiilor-problemă, implicând elevii în
explorarea metodelor de determinare a valorii diferitelor mărimi fizice.
 Forme de organizare: frontală, perechi
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 2. Determinarea valorii unei mărimi fizice.
2.1. Determinarea lungimii. 2.1.1. Instrumente pentru măsurarea lungimii.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – conversaţia dirijata, investigaţia în grup.
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla, creta, fise de lucru, riglă, ruleta.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (riglă, ruleta) uşor de folosit și care le-au
permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare.
 Elevii comunicau între ei pe tema de investigaţie în grup dată și încercau să găsească
valorile cele mai corecte ale lungimii.
Dificil a fost

4
 Pentru majoritatea elevilor a fost mai dificil să efectueze transformările din submultiplii în
multiplii pentru lungime.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor lungimii,
folosind diferite ustensile de măsurat.
Aspectele nereuşite au fost
 Unii elevi (3 la număr) nu au reuşit toţi sa determine lungimea caietului în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de invitare eficienta (cea prin conversaţie dirijata)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată dar și a instrumentului de măsură.
 Înţelegerea noţiunilor de lungime, multiplii si submultiplii
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup este o metoda ce da rezultate mai rapide în ceea ce
priveşte noţiunile de învăţat.
 Feedbackul din partea elevilor a fost unul pozitiv.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am invitat.
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa determine aria unei frunze folosind metoda investigaţiei în grup
(măsurarea directă a ariei)
Cred că:
 Metoda investigaţiei în grup se poate aplicata și la alte teme care vor fi studiate.
 Voi încerca și metoda prelegerii interactive.
Elevii realizat fișa de lucru pentru determinarea lungii cărţii de fizică:

5
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Determinarea valorilor unei mărimi fizice.
Lecţia 3: Determinarea valorii medii. Determinarea directă a ariei unei frunze.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: III. Reflecţie–Explicare
Lecţia nr. 3
Sarcini didactice dominante: Dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză şi evaluare implicate
în elaborarea noilor cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Organizarea datelor obţinute prin exersare, compararea cu modelul original şi propunerea
unor generalizări;
Dezvoltarea la elevi a capacităţilor de analiză, sinteză şi evaluare în structurarea noilor cunoştinţe,
prin formularea unor generalizări (definiţii, reguli, etc).
 Forme de organizare: frontală, perechi
Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 2.2. Determinarea ariei; 2.1.2. Înregistrarea datelor
în tabele; 2.1.3. Valoare medie. 2.1.4 Eroare de determinare. 2.1.5. Rezultatul determinării.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – prelegere interactivă, gândiţi - lucraţi în perechi - comunicaţi.
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla, creta, fise de lucru, riglă, ruleta.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (riglă, ruleta) uşor de folosit și care le-au
permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare.
 Elevii comunicau între ei pe tema de investigaţie în grup dată și încercau să găsească
valorile cele mai corecte ale lungimii.

6
Dificil a fost
 Pentru majoritatea elevilor a fost mai dificil să efectueze transformările din submultiplii în
multiplii.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor lungimii,
folosind diferite ustensile de măsurat.
Aspectele nereuşite au fost
 Unii elevi nu au reuşit toţi sa determine volumul în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de invitare eficienta (cea prin conversaţie dirijata)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată dar și a instrumentului de măsură.
 Înţelegerea noţiunilor de arie, metru pătrat, unităţi existente.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup este o metoda ce da rezultate mai rapide în ceea ce
priveşte noţiunile de învăţat.
 Feedbackul din partea elevilor a fost unul pozitiv.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am invitat, metoda cubului.
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa determine aria unei frunze folosind metoda investigaţiei în grup
(măsurarea directă a volumului)
Cred că:
 Metoda investigaţiei în grup se poate aplicata și la alte teme care vor fi studiate.
 Voi încerca și metoda prelegerii interactive.

7
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Determinarea valorilor unei mărimi fizice.
Lecţia 4: Determinarea volumului un ei greutăţi de 5 grame

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: IV. Aplicare - Transfer
Lecţia nr. 4
Sarcini didactice dominante: Sistematizarea, consolidarea comunicarea/prezentarea şi
valorificarea noilor cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Testarea modelului obţinut, prin includerea altor cazuri particulare;
 Forme de organizare: frontală, perechi
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 2.3. Determinarea volumului; 2.1.2.
Înregistrarea datelor în tabele; 2.1.3. Valoare medie. 2.1.4 Eroare de determinare. 2.1.5.
Rezultatul determinării.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – conversaţia dirijata, unul sta altul circula.
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla, creta, fise de lucru, cilindru gradat cu apa, greutate de 5 grame.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (cilindru gradat cu apa, greutate de 5 g) uşor
de folosit și care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare.
 Elevii comunicau între ei pe tema de investigaţie în grup dată și încercau să găsească
valorile cele mai corecte ale lungimii.
Dificil a fost
-
Interesant a fost

8
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor lungimii,
folosind diferite ustensile de măsurat.
Aspectele nereuşite au fost
-
Schimbările produse au vizat
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de invitare eficienta (unul sta altul circulă)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată dar și a instrumentului de măsură.
 Înţelegerea noţiunilor de volum, mensură, metru cub
Am înţeles
 Faptul ca metoda conversaţiei este o metoda ce da rezultate mai rapide în ceea ce priveşte
noţiunile de învăţat.
 Feedbackul din partea elevilor a fost unul pozitiv.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda Ciorchinelui
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa determine aria unei frunze folosind metoda investigaţiei în grup
(probleme cu transformari)
Cred că:
 Metoda investigaţiei în grup se poate aplicata și la alte teme care vor fi studiate.
 Voi încerca și metoda prelegerii interactive.

9
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Determinarea valorilor unei mărimi fizice.
Lecţia 5: Extinderea sferei noilor cunoştinţe prin includerea altor informaţii.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: IV. Aplicare - Transfer
Lecţia nr. 5
Sarcini didactice dominante: Sistematizarea, consolidarea comunicarea/prezentarea şi
valorificarea noilor cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Extinderea sferei noilor cunoştinţe prin includerea altor informaţii.
 Forme de organizare: frontală, perechi
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 2.3. Determinarea volumului; 2.1.2.
Înregistrarea datelor în tabele; 2.1.3. Valoare medie. 2.1.4 Eroare de determinare. 2.1.5.
Rezultatul determinării.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – conversaţia dirijata, turul galeriei.
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla, creta, fise de lucru, riglă, ruleta.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (riglă, ruleta) uşor de folosit și care le-au
permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare.
 Elevii comunicau între ei pe tema de investigaţie în grup dată și încercau să găsească
valorile cele mai corecte ale lungimii.
Dificil a fost
 Pentru majoritatea elevilor a fost mai dificil să efectueze transformările din submultiplii în
multiplii.
Interesant a fost

10
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor lungimii,
folosind diferite ustensile de măsurat.
Aspectele nereuşite au fost
 Unii elevi nu au reuşit toţi sa determine volumul în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de invitare eficienta (cea prin conversaţie dirijata)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată dar și a instrumentului de măsură.
 Înţelegerea noţiunilor de volumul, multiplii si submultiplii
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup este o metoda ce da rezultate mai rapide în ceea ce
priveşte noţiunile de învăţat.
 Feedbackul din partea elevilor a fost unul pozitiv.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda Ştiu / Vreau să ştiu / Am invitat, metoda cubului.
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa determine aria unei frunze folosind metoda investigaţiei în grup
Cred că:
 Metoda investigaţiei în grup se poate aplicata și la alte teme care vor fi studiate.
 Voi încerca și metoda prelegerii interactive.

11
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Mişcare si repaus.
Lecţia 1. Mişcare. Repaus. Corp. Mobil. Sistem de referinţă. Traiectorie.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: I. Evocare – Anticipare
Lectia nr. 1
Sarcini didactice dominante: Evaluarea iniţială a situaţiei de învăţare, formarea unei prime
reprezentări a situaţiei de rezolvat;
Obiectiv vizat: Sesizarea modelului (conceptual, material, procedural) de exersat;
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 1. Mişcare. Repaus. 1.1 Corp. Mobil. 1.2
Sistem de referinţă. 1.3 Traiectorie.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – Brainstorming de grup si individual, Investigaţie în grup
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla,creta, fise de lucru, cronometru, maşinuţă, ruletă.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (maşina, cronometru, ruleta) uşor de folosit și
care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare ale distantelor
si duratelor.
 Elevii comunicau între ei pe tema data și încercau să găsească valorile cele mai corecte
(poziţie, coordonate, momentele de timp).
Dificil a fost
 Încadrarea în timp.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinările.
Aspectele nereuşite au fost
 Nu au reuşit toti elevii să găsească în mod corect valorile determinate.
Schimbările produse au vizat

12
 Înţelegerea cunoştinţelor noi prin experiment.
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de învăţare eficienta (investigaţia în grup)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată.
 Înţelegerea noţiunilor de poziţie si moment de timp.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup prin experiment este o metoda ce dă rezultate mai
rapide în ceea ce priveşte noţiunile de învăţat.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda ciorchinele
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa studieze graficul mişcării.
Cred că:
 Metoda Brainstorming individual, poate fi aplicata si la alte teme de studiat.

13
Instituţia de învăţământ: Școala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Mişcare si repaus.
Lecţia 2. Graficul mişcării.
JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: II. Explorare–Experimentare
Lecţia nr. 2
Sarcini didactice dominante: Dezvoltarea strategiilor cognitive de explorare a situaţiilor-
problemă, de abordare a sarcinilor învăţării;
Obiectiv vizat: Identificarea componentelor modelului de exersat (concepte, secvenţe,
proceduri);
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 1.4 Distanţa parcursă. Durata mişcării.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor

Am utilizat
 metode –Investigaţie în grup/ perechi
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla,creta, fise de lucru, maşina, ruleta, cronometru.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (maşina, cronometru, ruleta) uşor de folosit și
care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare ale distantelor
si duratelor.
 Elevii comunicau între ei pe tema data și încercau să găsească valorile cele mai corecte (ale
distantei parcurse si duratelor).
Dificil a fost
 Încadrarea în timp.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor vitezei,
folosind distanțe mici și valori ale timpului mici.

Aspectele nereuşite au fost


14
 Nu au reușit toți elevii să găsească, prin experiment, valoarea vitezei în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Înţelegerea cunoştinţelor noi prin experiment.
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de învăţare eficienta (investigaţia în grup)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată.
 Înţelegerea noţiunilor de distantă si durata.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup prin experiment este o metoda ce dă rezultate mai
rapide în ceea ce priveşte noţiunile de învăţat.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda cvintetul si diagrama Venn
 Brainstorming de grup - în găsirea distantei parcurse si duratelor.
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa studieze vitezei medii.
Cred că:
 Metoda investigatia în perechi, poate fi aplicata si la alte teme de studiat.

15
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Mişcare si repaus.
Lecţia 3. Viteza medie. Unitate de măsură.

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: III Reflecţie–Explicare
Lecţia nr. 3
Sarcini didactice dominante: Dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză şi evaluare implicate
în elaborarea noilor cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Organizarea datelor obţinute prin exersare, compararea cu modelul original şi
propunerea unor generalizări;
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: Viteză medie. Unităţi de măsură.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – Brainstorming de grup, Investigaţie în grup
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla,creta, fise de lucru, maşina, ruleta, cronometru.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (maşina, cronometru, ruleta) uşor de folosit și
care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare ale distantelor
si duratelor.
 Elevii comunicau între ei pe tema data și încercau să găsească valorile cele mai corecte (ale
distantei parcurse si duratelor).
Dificil a fost
 Încadrarea în timp.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor vitezei,
folosind distante mici și valori ale timpului mici.
Aspectele nereuşite au fost

16
 Nu au reuşit toţi elevii să găsească, prin experiment, valoarea vitezei în mod corect.
Schimbările produse au vizat
 Înţelegerea cunoştinţelor noi prin experiment.
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de învăţare eficienta (investigaţia în grup)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată.
 Înţelegerea noţiunilor de viteză medie si unitate de măsură.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup prin experiment este o metoda ce dă rezultate mai
rapide în ceea ce priveşte noţiunile de învăţat.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda cubului.
 Brainstorming de grup - în găsirea distantei parcurse si duratelor.
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa studieze vitezei medii.
Cred că:
 Metoda investigatia în grup, poate fi aplicata si la alte teme de studiat.

17
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Mişcare si repaus.
Lecţia 4. Mişcarea rectilinie. Legile miscării.
JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: IV. Aplicare–Transfer
Lecţia nr. 4
Sarcini didactice dominante: Sistematizarea, consolidarea comunicarea şi valorificarea noilor
cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Testarea modelului obţinut, prin includerea altor cazuri particulare;
o Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 1.5 Mişcare rectilinie uniformă şi *mişcare
rectilinie variată. 1.6 Legea de mişcare. *Reprezentare grafică.
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – Brainstorming de grup, Investigaţie în grup
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla,creta, fise de lucru, maşina, ruleta, cronometru.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (maşina, cronometru, ruleta) uşor de folosit și
care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare ale distantelor
si duratelor.
 Elevii comunicau între ei pe tema data și încercau să găsească valorile cele mai corecte (ale
distantei parcurse si duratelor).
Dificil a fost
 Încadrarea în timp.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor vitezei,
folosind distante mici și valori ale timpului mici.
Aspectele nereuşite au fost
 Nu au reuşit toţi elevii să găsească, prin experiment, valoarea vitezei în mod corect.

18
Schimbările produse au vizat
 Înţelegerea cunoştinţelor noi prin experiment.
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de învăţare eficienta (investigaţia în grup)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată.
 Înţelegerea noţiunilor de mişcare rectilinie uniforma, variată si legea mişcării.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup prin experiment este o metoda ce dă rezultate mai
rapide în ceea ce priveşte noţiunile de învăţat.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda cvintetul
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa studieze vitezei medii.
Cred că:
 Metoda Brainstorming de grup, poate fi aplicata si la alte teme de studiat.

19
Instituţia de învăţământ: Şcoala Profesională Traian
Clasa a VI-a A
Profesor: Dudaș Nicoleta
Unitatea de învăţare: Mişcare si repaus.
Lecţia 5. Determinarea vitezelor în natură.
JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie
Secvenţele unităţii de învăţare: IV. Aplicare – Transfer
Lectia nr. 5
Sarcini didactice dominante: Sistematizarea, consolidarea comunicarea şi valorificarea noilor
cunoştinţe;
Obiectiv vizat: Extinderea sferei noilor cunoştinţe prin includerea altor informaţii.
 Conţinuturi repartizate unităţii de învăţare: 1.7 Valori ale vitezei – exemple din natură şi
din practică
 Evaluare formativă: observarea sistematică a elevilor
Am utilizat
 metode – concurs
 forme de organizare - echipe de 4 elevi
 materiale - tabla,creta, fise de lucru, maşina, ruleta, cronometru.
Bine a fost
 Elevii au avut la dispoziţie materiale didactice (maşina, cronometru, ruleta) uşor de folosit și
care le-au permis să fac determinări experimentale cu erori mici de măsurare ale distantelor
si duratelor.
 Elevii comunicau între ei pe tema data și încercau să găsească valorile cele mai corecte (ale
distantei parcurse si duratelor).
Dificil a fost
 Încadrarea în timp.
Interesant a fost
 Faptul ca elevii au reuşit, sa efectueze determinări experimentale ale valorilor vitezei,
folosind distanțe mici și valori ale timpului mici.
Aspectele nereuşite au fost
 Nu au reușit toți elevii să găsească, prin experiment, valoarea vitezei în mod corect.

20
Schimbările produse au vizat
 Înţelegerea cunoştinţelor noi prin experiment.
 Atragerea elevilor spre noi tehnici de învăţare eficienta (investigaţia în grup)
 Responsabilizarea elevilor, determinarea lor de a dori sa găsească cea mai corecta valoare
măsurată.
 Înţelegerea noţiunilor de viteză în natură.
Am înţeles
 Faptul ca metoda investigaţiei în grup prin experiment este o metoda ce dă rezultate mai
rapide în ceea ce priveşte noţiunile de învăţat.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat
 Metoda diagrama Venn
În lecţia următoare
 Voi invita elevii sa studieze vitezei medii.
Cred că:
 Metoda Brainstorming de grup, poate fi aplicata si la alte teme de studiat.

21

S-ar putea să vă placă și