REACT Economia Sociala de La Afacere La Profit Social

Lucrare editată de Asociația React în cadrul proiectului
Dezvoltarea economiei sociale prin înființarea

și dezvoltarea de întreprinderi sociale.
Toate drepturile rezervate
iunie 2011
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu

poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Economia socială: de la afacere la profit social 6 Economia socială: de la afacere la profit social 7
Autori
Coordonatori
Adrian Rista
Tanas Stanciu
Colaboratori
Maria Toma-Bădeanu
Ana Maria Ciovică
Oana Petrican
Adrian Ştefan
Andreea Rotaru
Florin Ion Maxim
Anca Mădălina Smochină
Olimpiu Bandalac
Florentina Bălan
Romulus Deac
Paramon Diţu
Sorin Fildan
Gabriela Miruna Hârţan
Adriana Iacob
Lavinia Irina Obreja
Andrei Săvescu
Viorica Toader
Călin Toma
Cristina Daniela Toma
Răzvan Ionuţ Udrescu
Elena Cristina Vişan
Călin Mihai Voicu
Anca Ştefan
8 Economia socială: de la afacere la profit social 9
Cuprins
1. Definiția economiei sociale ...................................................................... 9

2. Principii fundamentale ale economiei sociale .......................................... 11
a. Principiul reciprocității ....................................................................... 11
b. Principiul responsabilității sociale ..................................................... 11
c. Principiul subsidiarității ......................................................................12
d. Principiul independenței economice ................................................. 12
e. Principiul simetriei sociale .................................................................13
f. Principiul distribuirii bunăstării ...........................................................14
3. Valori asumate în economia socială ........................................................ 17
a. Solidaritatea ......................................................................................17
b. Echitatea și justiția socială ................................................................17
c. Egalitatea de şanse .......................................................................... 18
d. Respectarea drepturilor și libertăților omului .....................................18
e. Democraţia ....................................................................................... 19
f. Respectarea proprietății ....................................................................19
g. Descentralizarea ...............................................................................19
h. Piaţa liberă ............................................................................................
20
i. Ecologia ...............................................................................................
21
4. Caracteristicile economiei sociale ............................................................23
a. Caracteristica economică ................................................................. 23
b. Caracteristica socială .......................................................................... 23
c. Caracterul comunitar .........................................................................25
d. Caracteristica asociativă ...................................................................... 25
e. Caracteristica locală ............................................................................. 26
f. Caracteristica individuală ..................................................................... 26
5. Modele de economie socială ................................................................... 29
a. Modelul liderului formal ........................................................................ 29
b. Sistemul coparticipării sociale ............................................................... 30
c. Modelul valorilor sociale ....................................................................... 34
d. Sistemul participării comunitare ............................................................ 36
6. Efectele economiei sociale în societate ...................................................41
7. Exemple de economie socială în lume .................................................... 43
8. Economia socială în Europa ....................................................................49
9. Economia socială în România ................................................................. 59
10. Promovarea economiei sociale în România ............................................ 71
ABREVIERI 11. Bibliografie ...............................................................................................76
responsabilitate socială corporatistă - CSR
economia socială - ES
12. Despre Asociația React ............................................................................... 78
întreprindere de economie socială - ÎS
1 Definiția economiei sociale
Economia socială
• sistem socio-economic este sistemul socio-economic care are un scop imediat economic
și un scop social atât imediat, cât și mediat
Definiția enunțată se dorește a fi unul necesar, dar nu și suficient pentru

• scop imediat economic exhaustivă din punctul de vedere al a discuta despre economie socială.
cuprinderii fenomenului economiei Pe parcursul documentării, am
sociale. Considerăm astfel că putem întâlnit forme de manifestare socio-eco-
da o definiție a economiei sociale nomice care, credem noi, se încadrează
• scop social imediat fără preluări necritice, nici denaturări în sfera economiei sociale și care nu-și
conceptuale, ci plecând de la rea- revendică acest spațiu, dar și noțiuni
litățile deja existente în societatea învecinate care nu pot fi confundate cu
contemporană. economia socială – serviciile sociale şi
Procesul care ne-a condus la manifestările de responsabilitate socială
această formulă a început prin notarea corporatistă (engl.: CSR). Dacă în cazul
• scop social mediat caracteristicilor generale ale fiecărei
ipostaze – și nu sunt puține – în
serviciilor sociale distincția este ușor de
realizat, lipsind acel scop economic
care găsim astăzi economia socială, imediat, linia de demarcație este mai
pentru ca apoi să le intersectăm și să greu de trasat în cazul responsabilităţii
descoperim care sunt valorile comune sociale corporatiste. Considerăm că în
care stau la baza acestor caracteristici. cazul CSR definiția este una inversă,
• responsabilitate socială Am enunțat apoi principiile cărora aceasta având un scop social imediat
se subordonează economia socială și un efect economic indirect (activităţile
pentru ca, în final, să obținem din de CSR cresc reputaţia companiei, o
acest exercițiu de teoretizare o diferenţiază de competiţie şi creează
lucrare cu aplicabilitate practică, nu apropiere între comunitate şi com-
• comunitate un document programatic politic. Din
acest motiv principiile enunțate nu se
panie, elemente care, pe termen lung,
pot fi monetizate), în vederea atingerii
suprapun perfect peste cele enunțate obiectivelor economice.
în documentele politice europene. Vom încerca în cele ce urmează să
Definiția arată că scopul social subliniem, pe scurt, pilonii (elementele
se regăsește în fiecare aspect al definitorii) economiei sociale, să re-
economiei sociale, indiferent de levăm manifestările acesteia în socie-
activitatea desfășurată. Scopul eco- tatea contemporană, iar în loc de
nomic este, însă, un mijloc de a concluzii să propunem soluții viabile și
ajunge la satisfacerea scopului necesare pentru ca economia socială
social. Astfel, deși este văzut ca fiind să răspundă mai bine la problemele
doar un mijloc, factorul economic este cunoscute ale societății.
2 Principii fundamentale ale economiei sociale
a. Principiul reciprocității Comunitatea, ca beneficiar al eco-

nomiei sociale, devine astfel un
• reciprocitate Conceptul reciprocității are la jucător activ, care primește anumite
bază ideea unui schimb social bunuri sau servicii și, prin urmare, se
voluntar potrivit căruia omul este simte datoare să răspundă la o faptă
dispus să răsplătească de bună voie pozitivă printr-un gest de aceeași
un gest altruist. În cultura populară se natură.
• responsabilitate socială regăsesc proverbe și zicale precum
„După faptă și răsplată“, „Bine faci, În concluzie, la fapta pozitivă –
bine găsești“, care îndeamnă în mod făcută benevol și gratuit – a actorului
constant spre echilibrul „schimbului de economie socială, comunitatea va
• subsidiaritate de bine“ dintre oameni. Aceasta în- răspunde pozitiv, fără nicio obligație
seamnă, de fapt, o grefare la nivel la nivel individual sau de grup de a
conștient și subconștient a unor ati- face acest lucru.
tudini de recompensare cu aceeași
monedă a actelor și faptelor celor din b. Principiul responsabilității
jurul nostru. Reciprocitatea presupune sociale
un schimb social determinat atât
• independență economică de o intenţie socială, cât şi de una Responsabilitatea socială are
economică, cu mențiunea că acest la bază nevoia unei dezvoltări
schimb nu este în mod necesar armonioase a comunității, care să
asigure un trai decent pentru toți
• simetrie socială bipartit.
Principiul reciprocității susține
că beneficiarul unui schimb
membrii acesteia. Nu se poate vorbi
despre o adevărată comunitate atât
corect va reitera acest tip de com- timp cât aceasta ar presupune exclu-
portament, manifestându-l față de ziunea socială a grupurilor vulnerabile.
oricare alt terț cu care se va regăsi Odată cu organizarea socială, individul
la un moment dat într-un raport a creat instituții menite să preia din
social ori economic. obligațiile personale și, mai ales, să
• bunăstare Transpus în economia socială
(ES), principiul presupune o dis-
răspundă nevoilor sociale. Cu toate
acestea, individul nu poate ignora
ponibilitate a întreprinderii de eco- problemele sociale din jurul său,
nomie socială (ÎS) de a face un chiar dacă, cel puțin la nivel teoretic,
bine fără a aștepta vreo răsplată, a fost parțial degrevat de obligațiile
dar contând pe faptul că aceasta sale față de nevoile generale. Astfel,
există, chiar dacă nu se întoarce atât la nivel individual, cât și la
direct către întreprinderea socială nivel organizațional, comunitatea
în cauză. depune eforturi pentru a contracara
disparitățile sociale existente.
Deși responsabilitatea socială economie socială nu își pot respecta Chiar dacă suplinesc obligațiile so- întreprinderea de economie socială
este un temen utilizat în special de rolul social asumat, statul trebuie să ciale ale statului față de comunitate, să aibă un statut aparte în relația cu
organizațiile corporatiste, există o intervină ca principal responsabil de ÎS nu trebuie să ajungă dependente statul, cu care devine partener. Drept
diferență fundamentală între respon- satisfacerea nevoilor sociale. de surse de finanțare publice. În urmare, statul trebuie să recunoască
sabilitatea socială corporatistă și Nevoia de bine este o nevoie același timp, în baza independenței rolul întreprinderii sociale, inclusiv prin
responsabilitatea socială a întreprin- personală care se regăsește însă la decizionale, întreprinderile sociale scutirea de taxe și impozite, plătite de
derilor de economie socială. Dacă în toți indivizii, ceea ce înseamnă că trebuie să își stabilească singure alte entități juridice. În condițiile în
cazul corporațiilor responsabilitatea este de interes general. Prin urmare, modul de desfășurare a activității care ÎS își îndeplinește rolul social,
socială este folosită ca instrument statul, care apără interesul general, economice. plata către stat a unor taxe sociale
de apropiere a unei organizații de este cel care trebuie să asigure un trai Odată degrevat de unele dintre este nejustificată.
comunitatea din care face parte, decent, prin mecanisme generatoare obligațiile sale, este firesc ca statul să Pe de altă parte, la fel ca și în
de gestionare a impactului pe care de bunăstare. scutească întreprinderile de economie celelelalte cazuri, nici principiul si-
aceasta îl are asupra stakeholder-ilor Această construcție logică nu ex- socială de plata unor impozite metriei sociale nu acționează singur,
săi şi de creştere a reputaţiei, în cazul clude alte opinii doctrinare (A. Mawson, împovărătoare, însă doar atât timp ci doar corelat cu celelalte principii și
economiei sociale responsabilitatea The Social Entrepreneur – Making cât, prin activitatea lor, ÎS reușesc să-i valori ale economiei sociale. Astfel,
socială este un țel în sine. Communities Work, Londra, 2008), care suplinească rolul activ în satisfacerea întreprinderea socială se va bucura
consideră că economia socială nu anumitor nevoi sociale. Chiar dacă de un statut aparte doar proporțional
Responsabilitatea socială, în ca- are nevoie de o structură statală. în majoritatea statelor în care există și numai în intervalul de timp în
drul economiei sociale, este asumată Considerăm totuși că negarea economie socială se acordă anumite care îndeplinește un rol social, altfel
benevol, fără a urmări anumite be- statului (fie el stat național, federație, înlesniri și ajutoare financiare pentru asimilându-se unei simple entități
neficii de imagine, facilități fiscale sau uniune de state etc.) ar însemna ÎS, considerăm că acestea nu trebuie economice. Recunoașterea formală
comerciale, scopul imediat, cât și cel tocmai să negăm acest caracter încurajate în mod curent dincolo de de către stat a întreprinderii sociale
mediat, fiind satisfacerea unei nevoi general al nevoii de bine individuale. scutiri de impozite și taxe. vine numai atunci când, datorită
comunitare. Prin urmare, prezența statului este Nerespectarea acestui principiu aportului social al acesteia, instituțiile
necesară chiar și într-o comunitate în duce la o economie socială depen- statului se vor rezuma doar la un rol
c. Principiul subsidiarității care economia socială este eficientă. dentă financiar, astfel încât, la o de reglementare și monitorizare.
În schimb, rolul acestuia, în acest contracție economică a statului, Acest principiu nu aparține
Principiul subsidiarității presupune caz, devine garantarea satisfacerii aceasta va avea de suferit. neapărat ES. El derivă din fundamen-
asumarea de către economia socială nevoilor sociale, indiferent dacă o tul statului modern: contractulsocial.
a unui rol secundar în satisfacerea face în mod direct sau prin crearea e. Principiul simetriei sociale Astfel, se poate spune că, ulterior
nevoilor sociale, misiunea principală ori monitorizarea unui cadru general, încheierii contractului, partenerul
revenindu-i statului, prin instituțiile în care comunitatea să își satisfacă Principiul simetriei sociale pre- inițial mai slab, cetățeanul, a ajuns la
sale. Statul rămâne astfel principalul singură nevoile sociale existente. supune recunoașterea de către stat un grad de maturitate care-i permite
actor în domeniul social, fără a se a rolului economiei sociale în satis- să îndeplinească acele obligații pe
putea degreva de obligațiile sale față d. Principiul independenței facerea nevoilor sociale. care anterior le-a delegat statului.
de cetățeni. Rolul său nu trebuie să economice Fundamentul statului – acela de
fie unul rigid: acolo unde economia a satisface nevoile generale pe care
socială este suficientă prin rolul social Conform principiului indepen- oamenii nu și le pot împlini individual
asumat, statul poate să treacă din denței economice, întreprinderile – este preluat în anumite cazuri și pe
postura de actor în cea de garant. Însă, de economie socială au libertate anumite paliere de către economia
în cazurile în care întreprinderile de atât financiară, cât și decizională. socială. În consecință, este firesc ca
f. Principiul distribuirii comunității se desfășoară după un

bunăstării nou algoritm, de tipul individ –
comunitate – individ, în acest ciclu
Principiul distribuirii bunăstării por- întreprinderea socială devenind o
nește de la ideea că, la nivel indi- extindere a comunității.
vidual, antreprenorul social dezvoltă
întreprinderea socială astfel încât,
la final, angajații și / sau grupurile
cointeresate să fie recompensați în
funcție de nevoile sociale existente.
Cum profitul se întoarce în comunitate,
întreprinderea socială poate răspunde
diverselor nevoi sociale.
Antreprenorul social trebuie retri-
buit, de asemenea, pentru activitatea
sa, dar, considerând că distribuirea
bunăstării este condiția materială
pentru atingerea unei stări de bine,
antreprenorul social devine conștient
că nu poate fi fericit într-o lume
nefericită. Așa cum vom arăta mai
departe, antreprenorul, ca membru
al unei comunități, nu poate fi împlinit
dacă se bucură doar el de bunăstare.
Strict material, aplicarea acestui
principiu face ca antreprenorul social
și partenerii săi să fie angajați dublu-
câștigători: atât prin plata activității,
cât și prin faptul că o parte din profit
se distribuie în comunitate. Totodată,
aceștia sunt și dublu-câștigători
sociali: câștigă respectul comunității,
iar comunitatea, ai cărei membri sunt,
se dezvoltă sănătos.
Distribuirea profitului nu este un
act exclusiv bănesc, financiar – el
poate reprezenta bunuri materiale
sau spirituale (culturale, educaționale
etc.).
În fapt, prin acest principiu,
schimburile dintre indivizi la nivelul
3 Valori asumate în economia socială
a. Solidaritatea social sau individ nu pot fi abandonaţi

• solidaritate Solidaritatea se bazează pe rezo-
sau uitaţi.
Protecția socială, văzută ca pro-
nanța individului cu alte persoane la tecție socială activă şi nu asistenţială,
nivel de nevoi, interese, aspirații, idei. pleacă de la ideea de echitate și
justiție socială și presupune crearea
• echitate Astfel, solidaritatea este cea care dă
naștere comunității, implicând nevoia unui mediu economic capabil să ofere
de asociere şi de reprezentare. și să susțină locuri de muncă ce duc
Indivizii unei comunități îşi asumă la un standard de viață decent.
nevoile sociale generale și devin astfel Economia socială aplică atât
membri ai societății. Prin identificarea justiţia comutativă, care satisface cel
caracterului comun al propriilor nevoi puţin nevoile de bază ale fiecărui
• justiție socială şi interese, individul îşi depăşeşte
pornirile individualiste, asumându-şi
membru al comunităţii, cât și justiţia
distributivă, care recunoaşte aportul
o existenţă împreună cu ceilalţi, nu şi meritele fiecăruia.
doar alături de ei. De asemenea, prin aplicarea
În virtutea acestui „împreună“, principiilor și valorilor sale, economia
sfera solidarităţii se extinde, în cazul socială se asigură că întreaga comu-
economiei sociale, asupra tuturor nitate poate beneficia de rezultatele
• egalitate de şanse membrilor comunităţii şi depăşeşte

acea limitare a comunalităţii la nevoi
pozitive ale activității comerciale.
Forța de muncă angajată devine,
în cazul economiei sociale, punctul
şi interese. Spiritul de solidaritate
implică atât un calcul raţional – prin
care individul are nevoie de sprijinul
central al activității economice.
Din această perspectivă, coeziu-
• descentralizare celorlalţi, pentru satisfacerea ne-
voilor şi intereselor comune – cât
nea socială și incluziunea depind
de factori externi comunității doar
și înclinaţia individului de a veni în
sprijinul celorlalţi, chiar dacă nevoile
atunci când aceasta este bolnavă
sau insuficientă. Responsabilitatea
acestora nu sunt în mod direct socială aparține tuturor membrilor
corelate cu ale sale. comunității, iar delegarea acesteia
anumitor structuri, fie ele instituții sau
• ecologie b. Echitatea și justiția socială
Este deja evident că, în cadrul

întreprinderi sociale, nu presupune
degrevarea individului de o atare obli-
gaţie. Dincolo de o responsabilitate
ES, primează interesele comunității, socială abstractă, trebuie să existe și
corelate cu nevoile membrilor săi. o convingere individuală manifestată
Astfel, echitatea şi justiția socială se în plan concret şi împărtăşită de către
impun natural într-o comunitate sau o toți actorii societății.
societate care înțelege că niciun grup
c. Egalitatea de şanse În acest mod, economia socială Astfel, dacă statul este garantul Cum una din nevoile oricărei orga-
nu se reduce la industrii de nişă, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor săi, nizații este stabilitatea, disiparea
Egalitatea de şanse este indi- precum meşteşugurile tradiţionale ori comunitatea îşi asigură coeziunea prin responsabilității, a autorității, poate
solubil legată de justiţia socială agricultura ecologică la scară redusă. încurajarea şi respectarea exercitării conduce la instabilitate, mai ales
– constituindu-se ca o condiţie ne- În măsura în care produsele sale acestora de către fiecare membru în perioade critice, când deciziile
cesară a acesteia – și presupune îndeplinesc standardele de calitate, al său. În acest context, economia importante nu sunt în mod necesar și
garantarea premiselor de expri- orice industrie îi poate fi accesibilă. socială se prezintă prin însăși formele cele mai agreate de majoritate. Prin
mare neîngrădită a capacităților sale de organizare şi luare a deciziilor urmare, democrația socială nu trebuie
individului, indiferent de etnie, d. Respectarea drepturilor și ca un centru de promovare a acestor asimilată democrației politice.
convingeri religioase ori politice, libertăților omului valori fundamentale în comunitatea Prin regulile sale, democrația se
dizabilităţi etc. În fapt, egalitatea în care activează, influențând prin manifestă pe toate palierele comu-
de șanse este interzicerea oricăror Drepturile şi libertăţile funda- puterea exemplului. nității.
forme de discriminare, indiferent de mentale ale omului stau la baza
natura acestora. Prin urmare, reuşita oricărei societăţi democrate. Con- e. Democraţia f. Respectarea proprietății
fiecăruia dintre membrii societății este venţia Europeană a Drepturilor
o expresie a talentului şi a efortului Omului, cu protocoalele adiţionale Economia socială poate funcționa Deși garantarea dreptului de
individual, independent de apartenenţa aferente, precum şi celelalte tratate și se poate dezvolta doar dacă regulile proprietate face parte din drepturile
ori non-apartenenţa la un anumit grup internaționale sunt texte de referinţă care o guvernează sunt democratice. fundamentale ale omului, rolul dual
sau la o anumită clasă socială. în acest sens. Însă, de cele mai multe ori, ges- al economiei sociale – economic şi
Indiferent de domeniu, orice acti- Dincolo de existenţa la nivel tionarea activității economice pre- social – conferă un caracter specific
vitate presupune un set aferent declarativ, conştientizarea şi exerci- supune luarea unor decizii individuale modului de raportare la proprietate.
de condiții obiective. În economia tarea acestor drepturi şi libertăţi este sau de către un grup restrâns și nu În esență, acesta constă în modul de
socială, egalitatea de șanse se fundamentală pentru dezvoltarea unei poate funcționa în totalitate demo- administrare a bunurilor private sau
referă atât la relațiile de muncă, comunităţi sănătoase. Depășind rolul cratic. Răspunsul stă în dialogul social publice, fără a încălca însă atributele
cât și la beneficiarii serviciilor. coercitiv și punitiv al normelor legale, în cadrul entității de ES și presupune dreptului de proprietate, așa cum sunt
În ultimă instanţă, orice serviciu social o atenție deosebită trebuie acordată atât includerea angajaților în procesul ele definite în prezent. Chiar dacă,
urmăreşte asigurarea sau cel puţin exemplelor de zi cu zi de respectare a decizional al componentei economice din punctul de vedere al deținerii lor,
creşterea gradului de autonomie al drepturilor și libertăților omului. Or, și în a economiei sociale, cât și implicarea bunurile rămân private sau publice,
persoanei aflate în dificultate, pentru acest caz, după familie, comunitatea comunității în deciziile care privesc acestea dobândesc, prin folosire, un
ca aceasta să se poată manifesta la are cel mai important rol în a influența componenta sa socială. caracter comunitar.
nivel fizic sau intelectual, devenind comportamentul membrilor săi. În literatura de specialitate, a fost
la rândul său un suport pentru Prin plasarea în centrul siste- introdus termenul de democrație so- g. Descentralizarea
comunitate şi membrii acesteia. mului său valoric a individului, ca cială, care presupune o grefare a
Totodată, în virtutea egalităţii de exponent al comunității din care democraţiei politice în cadrul între- Ideea descentralizării pleacă de la
şanse, piaţa aparţine, din punct de face parte – cu nevoile, interesele prinderilor sociale. În același timp, principiul subsidiarităţii și de la pre-
vedere economic, atât marilor cor- şi aspiraţiile acestuia – economia o entitate economică presupune o misa acestuia că, pentru a răspunde
poraţii, cât și micilor firme. Acestora socială își asumă ca misiune serie de decizii importante pentru într- adevăr nevoilor sau intereselor
din urmă le este asigurată posibilitatea promovarea, respectarea şi garan- care decidentul trebuie să își asume unei comunităţi, deciziile trebuie luate
de a creşte prin comercializarea unor tarea drepturilor şi libertăţilor responsabilitatea. Prin urmare, disi- acolo unde acestea îşi produc efectele.
produse sau servicii pentru care există fundamentale ale omului. parea responsabilității aduce după Descentralizarea presupune astfel
cerere. sine disiparea autorității. o mai mare implicare în problemele
comunităţii, fără a restrânge discuţia h. Piaţa liberă dintre părțile care participă la schimb. nici echitabil şi nici nu conduce la o
la exercitarea puterii politice. Mai O astfel de reglementare putem mai bună gestionare a lor.
mult, descentralizarea este o valoare Piața liberă este una din premisele considera posibilitatea înregistrării Aceste costuri externe şi-au găsit
a economiei sociale asumată prin dezvoltării economice durabile. Cu unor produse naționale, regionale expresia în notiunea de „responsa-
necesitate şi nu prin transpunere la toate acestea, libertatea pieței nu este sau locale, pentru ca, odată puse bilitate socială şi de mediu“ a com-
un nivel abstract a unor probleme dată de lipsa oricărei reglementări, ci pe piață, producătorii să nu poată paniilor, tradusă printr-o serie de reguli
concrete. Plecând de la valorile de libertatea contractuală ce face ca fi prejudiciați. Spre deosebire de concrete de protecție a mediului.
democratice ale ES, descentralizarea oferta să întâlnească cererea acolo protejarea unei mărci, în acest caz Totodată, prin adoptarea recentă a
devine o consecinţă firească a prio- unde decid actorii pieței. Exemple ceea ce se protejează este, pe lângă ISO 26000 de către 72 de țări, sunt
ritizării nevoilor şi intereselor indi- în acest sens ar putea fi interzicerea produsul în sine, o componentă cul- posibile o serie de progrese.
vidului la nivel de comunitate. Or, în concurenței neloiale, reglementarea turală și comunitară. Prin caracterul său profund social,
sistemul centralizat, administraţia trusturilor, a cartelurilor etc. La fel ca Accesul pe piaţă al tuturor pro- economia socială se prezintă şi ca
centrală nu poate avea decât o viziune și în cazul libertăților individuale, o ducătorilor reprezintă una dintre un factor reglator în ceea ce priveşte
macro asupra nevoilor societăţii, fără reglementare de acest tip nu vine să caracteristicile sociale ale unei pieţe exploatarea şi utilizarea resurselor.
să fie capabilă de a analiza situaţiile încalce sau să îngrădească libertatea libere echitabile. Astfel, coordonata Ținând cont de faptul că membrii
concrete şi a acţiona conform nevoilor – dimpotrivă, îi trasează limitele socială a pieţei libere echitabile se comunităţii sunt atât producători, cât
şi intereselor specifice fiecărei comu- pentru a fi în egală măsură cunoscută manifestă şi în sfera susţinerii şi şi beneficiari ai activităţii întreprinderii
nităţi. și accesibilă. Prin comparație, în acceptării micilor agenți economici, sociale, grija faţă de mediu devine
În concluzie, descentralizarea în cazul definiției negative a dreptului acţionând prin mecanisme pe care parte integrantă a tuturor activităţilor
economia socială se opreşte acolo de proprietate, prin interdicția impusă le- am putea numi de incluziune pe desfăşurate, membrii fiind direct inte-
unde sfera nevoilor şi intereselor erga omnes (către toți) de a nu încălca piaţa de desfacere. Piaţa devine resaţi în protejarea propriului areal.
comunităţii ajunge să se intersecteze dreptul altuia, nu se aduce nicio accesibilă, în egală măsură, tu- Mai mult, datorită caracterului
cu cea a nevoilor şi intereselor mai atingere dreptului de proprietate. turor agenţilor economici supuși local al economiei sociale, grija pentru
largi (judeţene, regionale, naţionale, Piața echitabilă reunește, de testului cererii şi ofertei, asigurând mediu devine una dintre priorități.
europene). fapt, cele două valori – piața liberă consumatorului beneficii reale în Implicarea dată de activarea la nivel
Una dintre principalele probleme respectiv echitatea socială – iar funcţie de nevoile sale. decizional, atât economic, cât și
ale entităților centraliste este scăderea rezultatul este un preț final în administrativ, duce la o asumare
adeziunii membrilor acestora, atunci relație directă cu valoarea adău- i. Ecologia directă, la nivel individual, a pro-
când toate deciziile se iau la centru. gată, ca beneficiu real pe care îl blemelor și soluțiilor specifice de
Or, odată cu această scădere de aduce produsul. Piața își reia rolul În zilele noastre, având în vedere mediu.
adeziune, vine o lipsă de motivație de balanță economică, primind și impactul acţiunilor omului asupra Ecologia se manifestă astfel sub
a celor care anterior s-au considerat o dimensiune socială. Ca expresie mediului, nu putem evalua profitul pe toate formele sale și are ca motor de
parteneri. Economia socială pre- maximă a comerțului, piața este un care trebuie să îl genereze o companie promovare tocmai interesul comu-
supune tocmai existența acestui element de comunicare între diverse doar prin prisma retribuţiei directe şi nității de a asigura membrilor săi
parteneriat și luarea deciziilor în mod culturi economice, diferențele dintre pe termen scurt a capitalului investit. un trai decent din toate punctele de
transparent pentru toți partenerii, acestea dând naștere cererii și ofertei. Dincolo de justeţea remunerării, vedere.
cu o consultare prealabilă a celor Fiind doar unul dintre elementele trebuie luate în considerare şi costurile
interesați. de comunicare între culturi diferite, sociale şi de mediu sau costurile
rezultă că este necesar să existe externe. Acestea sunt calculate
un sistem echitabil pentru ca aceste deseori de către societate, adică de
schimburi să nu prejudicieze niciuna către contribuabili, ceea ce nu este
4 Caracteristicile Economiei Sociale
Ne vom opri asupra câtorva caracteristici comune ale formelor de economie

socială cunoscute: Cooperativele, Fondurile Mutuale, Asociațiile și Fundațiile,
• economie Întreprinderile Sociale. Considerăm că aceste caracteristici sunt mai frecvent
întâlnite în cadrul Întreprinderilor Sociale și al Cooperativelor și fac distincția
dintre acestea și restul entităților economice.
• social a. Caracteristica economică Caracterul social al ES determină

însă activitatea economică a între-
prinderilor sociale, acumularea de
Principalele caracteristici ale eco-
nomiei sociale derivă din chiar profit fiind subordonată urmăririi bu-
denumirea sa: economice și sociale. năstării forţei de muncă şi a bene-
• comunitate Caracteristica economică a economiei

sociale este principala delimitare între
aceasta și diversele servicii sociale sau
ficiarilor produselor şi serviciilor oferite.
Astfel, îndeplinirea misiunii sociale a
întreprinderii de economie socială,
servicii de asistență socială, de regulă ca urmare a activităţii economice, se
gratuite. Din exemplele regăsite în realizează prin distribuirea unei părţi
practică, putem observa că economia din profit către membrii întreprinderii
• asociere socială a fost una din modalitățile
de a aduce încă un sprijin financiar
sociale, pe de o parte și către comu-
nitate, pe de alta. În acest sens,
serviciilor de asistență socială private, iniţierea şi desfăşurarea de proiecte
dar delimitându-se de acestea în mod direct în beneficiul comunităţii se face
clar prin scopul economic mediat. O prin consultarea membrilor acesteia,
• local astfel de delimitare este definitorie
pentru economia socială, delimitare
în vederea susţinerii şi atingerii unor
obiective ce corespund în mod real
care o diferențiază de entitățile (fie
ele instituții publice sau ONG-uri) care
intereselor comunităţii.
Activitatea economică este esen-
oferă doar servicii sociale, fără a avea țială pentru a vorbi de economie
un scop economic asumat. socială. Filantropia, propria gospo-
Caracteristica economică face, de dărire sau mecenatul nu pot fi conside-
• individualism fapt, ca economia socială să devină
un al treilea segment al economiei
rate operațiuni economice.
clasice, punând accent pe integrarea

în societate și nu pe asistența socială.
b. Caracteristica socială
În acest context, entităţile de ES sunt Precizăm că în analiza noastră ter-

• cooperative orientate la rândul lor către obţinerea menul de „caracteristică socială“ este
de profit, distingându-se de celelalte folosit în sens larg, aşa cum apare în
entități economice prin modul de toate manifestările economiei sociale.
distribuire al acestuia. Având în vedere multitudinea de forme
pe care le poate îmbrăca aceasta,
numai prin acceptarea în sens larg a relativ restrâns, resursa umană este proiectelor sociale, de interes general Chiar dacă economia socială
termenului putem cuprinde gama de la rândul ei puţin numeroasă. Acest local, în care întreprinderea socială pleacă de la nevoile individuale, nu
entități recunoscute ca întreprinderi fapt, corelat cu presiunea socială s-a implicat. O consecinţă a acestei poate ignora faptul că cel mai bun
sociale. impusă de comunitate din perspectiva mobilizări va fi creşterea coeziunii sistem de reprezentare a intereselor
Din această perspectivă, trebuie să normelor morale – membrii ÎS ori ai sociale în cadrul comunităţii. și nevoilor este cel democrat. În
ne referim la nevoile și interesele cooperativei fac parte din aceeaşi Din această caracteristică, putem consecință, ori de câte ori vom
individuale, de grup, comunitare sau comunitate unde îşi desfăşoară acti- desprinde unul dintre cele mai discuta despre nevoi, ne vom raporta
chiar general–naționale ori europene / vitatea economică – determină o importante elemente definitorii ale la individ, pe când în cazul intereselor
globale. Acestea constituie, de altfel, creştere semnificativă a şanselor de economiei sociale: îndeplinirea unor ne vom raporta la comunitatea din
fundamentul spiritului gregar și nu pot ocupare a persoanelor aparţinând nevoi generale comunitare sau de care acesta face parte.
fi ignorate în analiza caracteristicii grupurilor vulnerabile. grup. În lipsa ei, economia socială Este de asemenea interesantă
sociale. Aceeaşi limitare privind resursa nu doar că nu se poate bucura de analiza viziunii conform căreia
Dacă, în cazul asociațiilor și fun- umană ridică şi problema formării recunoașterea comunității sau a economia socială nu trebuie limitată
dațiilor, este clar cum se desprinde forţei de muncă, soluţionarea acesteia grupului pe care îl are în vedere, doar la aceste nevoi comunitare,
această caracteristică, problema se devenind şi responsabilitatea ÎS, dată dar nici nu mai poate justifica un ci extinsă la cele generale și chiar
pune în cazul cooperativelor și al fiind nevoia de personal educat şi tratament preferențial din punct de globale. În analiza noastră, însă,
fondurilor mutuale. Este însă evident instruit. Odată conștientizată această vedere financiar-fiscal în relația pe plecând de la formele deja existente
că ocuparea forței de muncă este nevoie, întreprinderea socială se va care o are cu statul. de ES, nu am adus în discuție o
un element social important și implica în susţinerea de programe asemenea posibilitate.
relevant, drept pentru care aceste de educare și formare profesională, c. Caracterul comunitar
forme de economie socială răspund inclusiv formare continuă, implicare d. Caracteristica asociativă
nevoii de ocupare prin mijloacele cu efecte directe asupra nivelului Caracterul comunitar se desprinde
proprii. Cooperativele, indiferent de de instruire al comunităţii. Totodată, din caracteristica socială a ES, Asocierea este una dintre carac-
domeniul de activitate (agricole, nevoia permanentă de competitivitate deoarece răspunsul actorilor din ES teristicile economiei sociale, pentru
de producție, meșteșugărești), pun induce ÎS o dorință constantă de se adresează nevoilor unei comunități. că, în majoritatea formelor sale,
accentul pe ocuparea forței de muncă, înnoire și inovație, elemente create Cum comunitatea reprezintă inte- aceasta presupune organisme for-
având în vedere că simplul aport prin structuri de cercetare-dezvoltare. resele și nevoile comune ale indi- male sau informale create pe principiul
la cooperație nu este suficient În cazul fondurilor mutuale, compo- vizilor, este evident că ES nu poate asocierii. Dacă în cazul cooperativelor
pentru a fi beneficiarul economic al nenta socială este prezentă ca parte fi decât strâns legată de comunitate această caracteristică este evidentă,
activității acesteia. Dincolo de simpla atât a asigurărilor sociale, cât și a prin soluțiile pe care le găsește la ne vom opri puțin la întreprinderile
manifestare a spiritului antreprenorial finanțării entităților mici, relevante din problemele sale. Chiar dacă pornește sociale, pentru că aici pot apărea
al membrului cooperator, acesta punct de vedere comunitar sau so- din caracteristica socială, caracterul obiecții. Astfel, având forma juridică
devine o persoană activă în societate, cial, dar neeligibile pentru instituțiile comunitar se deosebește de aceasta a unei societăți comerciale, principiul
angajează alte persoane sau le educă financiare. prin abordarea intereselor comunicare stă la baza întreprinderilor
prin ucenicie. Astfel, el nu se mai Încercând să rezolve nevoi so- tare și nu doar a nevoilor. Economia sociale este tot acela al asocierii. Ne
limitează la a produce individual și a ciale locale, întreprinderea socială socială dă astfel posibilitatea repre- rezumăm la a aminti că „societate“
se asocia pentru eficiența economică, îşi atrage sprijinul comunităţii. Apare zentării intereselor la un nivel superior vine de la societas / socius, adică
ci se implică pe mai multe planuri: astfel posibilitatea de angajare a celui comunitar, actorul de economie asociere / asociat.
economic, social, educativ, asociativ. membrilor acesteia în acţiuni de volun- socială putându-se legitima ca un Caracteristica asociativă se des-
Deoarece activitatea economică a ÎS tariat pentru susţinerea propriei cunoscător și un reprezentant al inte- prinde ușor, chiar din modurile de
este limitată la un spaţiu comunitar activităţi sau pentru susţinerea reselor și nevoilor comunității. manifestare ale economiei sociale.
Chiar dacă există excepții, acestea au activitate regională sau națională, Considerând anterioritatea socie-
pornesc nu ca o negare a principiului, îndeplinirea scopurilor este strict tăţii faţă de oricare dintre indivizii
ci ca o manifestare punctuală a aces- legată de aria geografică a zonei în pe care îi subsumează la un anumit
tuia. Vorbeam mai sus despre faptul care își desfășoară activitatea filiala / moment, nu putem să nu ne întrebăm
că ne vedem nevoiți să aducem în sucursala. dacă nu cumva, la nivel individual,
discuție voluntariatul. Deși o ase- Această caracteristică este contro- spiritul gregar subordonează tendinţa
menea necesitate este la o primă versată în momentul în care se de independenţă, pornirile individua-
vedere lipsită de obiect, întrucât încearcă proiectarea economiei so- liste ale fiecăruia.
vorbim despre entități economice, ciale ca sistem economic național, O abordarea dialectică ar putea
datorită scopului social asumat și deoarece elementele economice oferi însă o viziune mai completă a
respectat comunitatea se implică în care exced interesele comunitare acestui conflict. Astfel, putem con-
sprijinirea întreprinderilor sociale. sunt greu de integrat în economia sidera pornirile individualiste ca teză,
Clasic, un asemenea sprijin constă socială (exploatări miniere, sisteme iar spiritul social ca antiteză. Cu o
în cumpărarea produselor sau servi- de transport de căi ferate etc). astfel de premisă, societatea nu ar
ciilor. În cazul economiei sociale însă, Dat fiind că aria de acoperire a reprezenta altceva decât sinteza celor
acest sprijin este oferit și prin activități activităţii este destul de restrânsă, două manifestări contrare, care se
de voluntariat. În prezent, forma resursele sunt mult mai limitate. constituie ca motor al transformărilor
juridică nu mai este o piedică: există Se încurajează astfel orientarea şi evoluţiei acesteia.
societăți comerciale în care este întreprinderii sociale sau a coope- Economia socială pleacă de la
posibil voluntariatul. Trebuie, însă, rativei către conservarea acestora, nevoile individului în societate și
menționat faptul că asemenea entități respectiv identificarea şi valorificarea în comunitate, urmând să extindă
sunt transparente în ceea ce privește resurselor reciclabile ori reutilizabile. această viziune în toate planurile.
distribuirea bunăstării, ceea ce atrage În acest sens, spiritul inovator este Individul este punctul său central,
încrederea comunității. cultivat în permanenţă în cadrul indiferent dacă ne raportăm la el
entităţii de economie socială, căutând ca angajat, antreprenor, beneficiar,
e. Caracteristica locală permanent soluţii pentru a îmbunătăţi client etc. Caracteristica individuală
consumul de resurse ori alternative nu poate fi însă privită ca o pârghie
Prin componenta locală, înțelegem în zona resurselor regenerabile ori de alienare socială. Ea reprezintă un
o anumită limitare a activității actorilor reciclabile. mijloc de integrare, o cale de a ajunge
economiei sociale, ale căror obiective la o stare de bine atât internă, cât și
sociale urmăresc o comunitate de- f. Caracteristica individuală externă.
finită în primul rând geografic.
Caracteristica locală este evidențiată Raportul dintre individ şi societate,
mai ales în cadrul cooperativelor, conflictul dintre aspiraţiile şi dorinţele
unde acestea nu pot depăși granițele personale ale individului, pe de o parte,
administrative locale, fiind nevoie să şi presiunea normei şi/sau a cutumei
se organizeze în uniuni și federații grupului, pe de altă parte, a reprezentat
pentru o reprezentare la nivel jude- un subiect al interogării intelectuale de
țean / regional / național. la filosofii antici şi până la oamenii de
În cazul celorlalte forme de eco- ştiinţă moderni: sociologi, psihologi,
nomie socială, chiar dacă acestea politologi, economişti.
5 Modele de economie socială
Modelul liderului formal
Liderul local care nu își uită promisiunile

• lider formal
Acest model personal de economie Antreprenorul social, dincolo de
socială pleacă de la convingerea că a fi un lider formal, devine și un lider
într-o comunitate trebuie să existe informal, creând astfel un cerc care
o strategie de intervenție prin care pornește de la funcția reprezentativă,
reprezentanți locali ai sectoarelor trece printr-o întoarcere în comunitate,
privat, public sau social cooperează comunitate în care se implică, pentru
• co-participare socială la valorificarea resurselor umane, ca mai apoi sa redevină reprezentativ
tehnice, financiare ale colectivității, prin rezultate și, astfel, mult mai
având drept obiectiv principal asigu- puternic. De asemenea, acesta nu
rarea unor condiții bune de trai. va abandona proiectele începute,
Pentru găsirea unor soluții la pentru a nu risca astfel o pierdere a
problemele grupurilor defavorizate, credibilității și, implicit, a calității de
• valori sociale precum și la cele ale colectivităților
mai puțin dezvoltate, liderii formali din
reprezentant formal.
Economia socială dă astfel me-
comunitate se mobilizează și devin diului politic democratic reprezentativ
actori ai vieții locale. un sistem prin care cetățeanul și
În acest mod, liderul formal preia reprezentantul său să fie legați de
o nouă identitate, anume cea de o muncă depusă în comun pentru
antreprenor social. Antreprenorii starea de bine a comunităţii ai cărei
sociali identifică corect pro- membri sunt.
• participare socială blemele comunității și încep pro-

cesul de planificare strategică,
Schimburile politice nu mai implică
relația promisiuni pentru voturi și nici
însă succesul dezvoltării econo- o relație de rupere de comunitate,
mice locale depinde de efortul odată cu alegerea reprezentantului.
comun și de crearea unor rețele de Din contră, prin implicarea în co-
parteneriat. munitate, prin intermediul economiei
• alchimie Liderul formal astfel transformat sociale, reprezentantul este văzut de
apare în ochii comunității din care comunitate ca un adevărat primus
provine într-o nouă lumină, fiind inter pares și nu se mai rupe de rea-
persoana care, odată ajunsă la litățile acesteia.
o anumită poziție reprezentativă, De fapt, economia socială, prin sis-
lucrează pentru comunitate, din temul de schimburi reale pe care îl oferă,
comunitate. duce liderul înapoi în comunitate.
Sistemul coparticipării sociale

O atare situaţie este discutată Într-o atare situaţie, în ciuda efectelor
în modele precum cel al valorilor benefice pe care le-ar putea avea în
Alchimistul social sociale şi, în parte, cel al liderului. continuare asupra comunităţii, socie-
Sistemul coparticipării sociale tatea aceasta nu s-ar mai constitui
pune în discuţie posibilitatea unui ca formă a economiei sociale, ci
Asocierea reprezintă fundamentul Economia socială pune accen- parteneriat între societăţi din mediul s-ar subsuma conceptului şi regu-
oricărei forme de organizare eco- tul tocmai pe capacitatea mem- privat tradiţional şi entităţile de eco- lilor societăţilor private tradiţionale.
nomică sau politică, indivizii optând brilor unei comunităţi de a se nomie socială. În acest sens, pentru a delimita
mai degrabă pentru agregarea în coagula şi de a se constitui într-o Astfel, membrii comunităţii, bene- şi conserva statutul de economie
grupuri decât pentru o existenţă formă de organizare economică, ficiind, pe de o parte, de aportul socială a unei entităţi care permite
solitară. Fie că vorbim de contractul identificând şi utilizând potenţialul financiar şi / sau material al investito- ca membru un investitor, considerăm
social care stă la baza organizării de resurselor umane, financiare şi rului, iar pe de alta de cunoştinţele, că se impune limitarea perpetuă
tip statal sau de participarea într-o materiale de care dispun mem- experienţa şi, nu în ultimul rând, a participaţiei acestuia la capitalul
firmă, asocierea este acel filon care brii sau care se pot găsi la nivelul de relaţiile economice ale acestuia, entităţii de economie socială.
îi face pe indivizi să se unească comunităţii în care se întemeiază. odată cu acoperirea resurselor defi- Având în vedere astfel limitele
pentru a urmări împreună un scop. Entitatea de economie socială, citare, se pot coagula şi pot construi impuse privind părţile sociale pe
Dincolo de acea înclinaţie psiho- clădită astfel pe membrii din comu- împreună o entitate de economie care investitorul în economia socială
logică spre gregaritate, specifică nitate cu activitate de producţie şi socială. Într-un asemenea partene- le poate deţine, acesta nu va putea
individului şi care determină aso- desfacere în special în cadrul aces- riat, investitor – membrii comunităţii, să se impună ca asociat majori-
cierea ca modalitate de împlinire a teia, poate constitui un centru de pe lângă crearea organizaţiei de tar. Implicarea în hotărârile privind
nevoii de apartenenţă la un grup, emanaţie pozitivă la nivel local. economie socială, care poate în alte direcţiile de acţiune ale societăţii –
asocierea stă la baza satisfacerii şi Dat fiind caracterul local al eco- condiţii nu ar fi avut loc, ţinând cont comerciale, de resurse umane ori
a altor nevoi, precum cele de secu- nomiei sociale, resursele umane, de limitările amintite mai sus, creşte de distribuţie a profitului – constituie
ritate sau de bunăstare economică. financiare şi materiale sunt în gene- şi posibilitatea asigurării sustenabi- dreptul şi responsabilitatea fiecăruia
Astfel, comasarea indivizilor în en- ral limitate, iar cunoştinţele antre- lităţii acesteia. dintre membrii cooperatori, investito-
tităţi colective presupune şi o eva- prenoriale sunt reduse, mai ales în Trebuie însă adus în discuţie rul fiind doar unul dintre aceştia. De
luare raţională a resurselor necesare rândurile comunităților mici. Or, în aportul investitorului în cadrul eco- asemenea, investitorul se va supune
atingerii unui scop. Asocierea devine această situaţie, în lipsa resurse- nomiei sociale, care se traduce la rândul lui principiului democratic
soluţia pentru asigurarea necesa- lor suficiente pentru atingerea unui prin părţi sociale şi acţiuni în cadrul ce guvernează procesul decizional
rului de resurse prin punerea în scop, orice formă de asociere, mai organizaţiei, elemente cu efect direct în cadrul economiei sociale.
comun a unora dintre cele disponi- ales una cu caracter economic, asupra procesului decizional şi asu- În acest context, trebuie să ne
bile fiecăruia dintre indivizii asociaţi. rămâne doar la nivel de proiect. pra distribuirii profitului. aplecăm şi asupra motivaţiilor care
Aportul fiecărui membru, insuficient În acest context, soluţia care tre- În primul rând, credem că apor- ar determina investitorul să se
în mod izolat pentru atingerea sco- buie identificată este cea cu privire la tul investitorului, deşi semnificativ implice. În primul rând, considerat
pului, devine parte integrantă a unui un aport suplimentar – uman, finan- pentru a acoperi deficitul de resurse ca motivat doar de scopuri econo-
bazin de resurse, suma sau rezul- ciar sau material – exterior comu- existent la nivelul comunităţii, nu mice, investitorul poate identifica
tanta acestora concretizându-se nităţii, care poate fi un investitor. trebuie să fie atât de mare încât să acele oportunităţi de afaceri ce pot
în mijloacele pentru atingerea sco- Modelul de faţă nu ia în consi- atenteze la caracterul comunitar şi fi desfăşurate prin economia socială,
pului general, urmărit însă în mod derare investitorul reprezentat de cel democratic al entităţii de econo- oportunități care, chiar dacă îi oferă
particular de fiecare dintre membrii potenţialul deţinător de capital per- mie socială prin dobândirea statutu- posibilităţi limitate privind controlul
asociaţi. soană fizică. lui de acţionar sau asociat majoritar. şi dezvoltarea unei entităţi, îi aduc
sprijinul comunităţii și îi înlesnesc Rămânând în sfera ocupării forţei de comunităţii din modelul nostru de Nu în ultimul rând, sistemul copar-
dezvoltarea altor proiecte în cadrul muncă, presiunea socială exercitată economie socială, este adăugată ticipării sociale este dependent de
aceleiaşi sau a altei comunităţi, de relaţiile personale dintre membrii în proces şi o cantitate de aur atitudinea locală faţă de implica-
valorificând capitalul de imagine do- comunităţii (din rândurile căreia pro- – aportul investitorului, acesta rea unui necunoscut în treburile
bândit. Astfel, scopul economic este vin, de altfel, membrii întreprinderii din urmă fiind elementul esenţial comunității. Astfel, în măsura în
urmărit nu prin dezvoltarea şi exploa- sociale) are ca efect şi integrarea în pentru desăvârşirea transformării care investitorul nu este cunoscut
tarea la maximum a uneia sau unui muncă a persoanelor vulnerabile. materiei. Alchimistul însă nu se şi apreciat la nivel local, o iniţiativă
număr redus de întreprinderi sociale, Preocuparea întreprinderii de regăseşte în model, el fiind sim- nemediată de un reprezentant sti-
ci prin creşterea numărului de între- economie socială privind atrage- bolizat de forța care-i aduce mat al comunităţii poate fi sortită
prinderi pe care le dezvoltă. rea sprijinului comunităţii este una laolaltă pe investitor şi pe mem- eşecului, investitorul fiind perceput
Pe de altă parte, membrii enti- continuă, din rândurile acesteia pro- brii comunităţii. ca un om din exterior orientat către
tăţii de economie socială astfel venind poate cei mai mulţi bene- Sistemul coparticipării sociale cu propriul câştig, iar asocierea prin
create, prin experienţa acumulată şi ficiari ai produselor şi serviciilor greu se poate concretiza în lipsa punerea în comun a resurselor fiind
cunoştinţele asimilate, se constituie la produse şi / sau oferite. Astfel, impli- unor facilităţi fiscale consistente, considerată mult prea riscantă.
rândul lor ca prescriptori de imagine carea în proiecte de interes general ţinând cont mai ales de limitarea Sistemul coparticipării sociale se
ai modelului de economie socială în pentru comunitatea în care între- privind maximul de părţi sociale în constituie ca o formă de tranziție şi,
rândurile comunităţii, posibilitatea de prinderea socială îşi desfăşoară cadrul întreprinderii sociale pe care în acelaşi timp, ca o pârghie pentru
replicare a acestui model economic, activitatea devine un scop în sine investitorul le poate deţine. dezvoltarea şi implementarea aces-
în cadrul aceleiaşi comunităţi sau a pentru aceasta. Fie că vorbim de Nu trebuie uitate însă barierele tui „al treilea sector“, reprezentat
celor învecinate, crescând prin forţa direcţionarea unei părţi din profit conceptuale impuse de viziunea de economia socială. Investitorul,
exemplului. De asemenea, mem- sau de punerea la dispoziţie a unor neoliberală, asumată de către majo- ca membru în cadrul unei entităţi
brii comunităţii implicaţi într-o atare resurse umane sau materiale în ritatea celor care se declară actori ai de economie socială, face posibilă
întreprindere socială pot deveni lideri vederea desfăşurării unor activități, economiei şi împărtăşită de majori- coagularea şi cooperarea membrilor
ai comunităţii şi exponenţi ai inte- întreprinderea socială se va implica tatea economiştilor, care asimilează comunităţii prin aportul de resurse
reselor acesteia. Ei pot genera, la în proiecte sociale precum educaţia economia socială mai degrabă cu necesar pentru constituirea şi orga-
rândul lor, alte întreprinderi sociale, şi asistenţa socială sau în alte sec- organizaţiile nonprofit dedicate unor nizarea întreprinderii sociale. El,
chiar fără implicarea unui investitor, toare importante pentru comunitate. scopuri sociale. însă, nu se constituie ca o condiţie
experienţa şi cunoştinţele asimilate De asemenea, preocuparea pen- În ceea ce priveşte profitul ge- universal necesară pentru econo-
oferind suportul necesar pentru a tru asigurarea unui nivel de educaţie nerat de întreprinderile sociale, mia socială, ci doar conjunctural
dezvolta o întreprindere socială. satisfăcător al membrilor comunităţii aceeaşi viziune a imprimat ideea că necesară, impusă fie de lipsa de
Beneficiile unei astfel de entităţi reprezintă o responsabilitate şi a acesta trebuie reinvestit obligatoriu, resurse financiare sau materiale, fie
economice nu se reduc la cele întreprinderii sociale, dat fiind că fie în dezvoltarea întreprinderii, fie în de lipsa experienţei antreprenoriale
ale membrilor, iar investitorul nu bazinul de recrutare şi selecţie a proiecte sociale. de la nivelul membrilor comunităţii.
reprezintă decât o pârghie pentru membrilor sau angajaţilor este res- Credem că distribuirea profitu- Pe de altă parte, dispoziţia investito-
dezvoltarea unei întreprinderi suste- trâns la nivelul comunităţii. lui trebuie să rămână la latitudinea rului de a se implica în proiecte de
nabile. Creşterea gradului de ocu- Întreprinderea socială se cons- membrilor întreprinderii sociale, economie socială nu este suficientă
pare a membrilor comunităţii – pe tituie astfel ca un athanor al aceştia putând opta pentru distri- în absenţa unei deschideri din par-
lângă membrii întreprinderii, în cadrul alchimistului în care, pentru a buirea în întregime către membri şi tea comunităţii – ne referim aici la
acesteia sunt angajaţi şi alţi mem- obţine aur, alături de materia angajaţi sau distribuirea unei părţi acceptarea socială sau politică a
bri ai comunităţii – reprezintă doar inertă (plumbul şi sulful alchimis- din acesta în proiecte de interes unei astfel de forme de organizare
unul dintre efectele pozitive directe. tului) reprezentată prin membrii general pentru comunitate. economică.
Modelul valorilor sociale

Atingerea unei suficiențe materiale în raport cu acțiunile și rezultatele sale
corelată cu dezavuarea unei vieți sociale.
Dar eu nu fiinţez decât împreună cu ceilalţi; dedicate și subjugate de valorile Astfel, apostatul nu se retrage
singur nu sunt nimic. (Karl Jaspers) economice se constituie drept condiții pur și simplu din cursa economică,
suficiente pentru reconsiderarea ci, mai mult, își asumă deturnarea
sensului și scopului existenţei lu- și reorientarea scopului acesteia.
Fie că avem în vedere calitatea Valorile sociale se definesc astfel mești. Cel care până ieri era unul Mecanismele și instrumentele econo-
de angajat sau aceea de deținător ca o reprezentare în plan intelectual dintre cei mai activi reprezentanți ai mice, pe care le cunoaște și le
de capital, omul și acțiunile sale, în și spiritual a sintezei acelor compor- ordinii economiei capitaliste, precum stăpânește ca urmare a experiențelor
contextul economiei capitaliste, sunt tamente individuale care susțin status- apostatul care, având la un moment și competențelor dobândite în cursa în
subordonați și puși în slujba maximi- quo-ul existenței în comunitate. În dat intuiția erorii propriei credințe, care a concurat o viață, le pune acum
zării profitului. Astfel, dacă deținătorul acest context, posibilitatea alegerii în supus fiind interogării conștiinței, își în slujba scopurilor sociale a căror
de capital are un interes nemijlocit ceea ce privește valorile și scopurile dă un alt răspuns decât cel care îi relevanță o consideră de netăgăduit.
pentru creșterea profitabilității propriei urmărite nu este redusă doar la călăuzise existența sa de până atunci. Lumea nu s-a schimbat odată cu el
afaceri, angajatul își pune resursele cele economice, chiar dacă la prima Prin raritatea evenimentului, efectele și continuă să fie guvernată de legile
în slujba atingerii aceluiași țel, acesta vedere această alegere poate părea sale variază de la un individ la altul, fără unei ordini economice în care capitalul
reprezentând un mijloc pentru propria suspendată. a putea imagina un pattern psihologic. subordonează toate componentele
evoluție financiară și materială, ca Revenind la cursa pentru acumu- De la izolarea totală față de societate societății. Astfel, pentru a-și atinge
efect al răsplătirii eforturilor sale. lare, fiecare dintre participanți se și până la preluarea leadership-ului noile obiective, fostul capitalist se
Analizat din perspectiva acestui raportează diferit la rostul și scopul acesteia, vom găsi numeroase forme redefinește ca antreprenor social,
comportament economic, individul se acesteia. Unii își vor confunda propria de transformare a celui „trezit“ din punându-și resursele în slujba urmă-
caracterizează printr-o tendință de existență cu participarea la această somnul în care trăise o viață pe care ririi unei bunăstări comune, dacă nu
izolare în raport cu ceilalți membri ai cursă, alții o vor considera ca un mijloc acum o vede ca artificială și inutilă, pentru întreaga societate, cel puțin
societății. Astfel, acea stare naturală pentru a-și satisface nevoi și aspirații dedicată unei continue acumulări. pentru membrii comunității din care
imaginată de Hobbes, anterioară de alt ordin decât cel economic. Cu Modelul valorilor sociale îl are în face parte.
formării societății, în care omul era toții însă, antrenați în cursă, o fac centrul său pe individul pentru care Economia socială devine astfel
lup față de om, se constituie drept astfel posibilă. Ca orice cursă, și schimbarea înseamnă întoarcerea acel sistem în care individul capitalist
normalitate în cursa economică aceasta are proprii învinși. Fie că către acele valori și principii care cu își folosește competențele pe care le-a
în care fiecare urmărește propriul avem în vedere salturi tehnologice greu își găsesc locul într-o societate dobândit pe terenul economiei de piață
profit. care implică dispensarea de o parte modelată de interesele financiare și în spiritul solidarității și al reciprocității,
Omul însă nu se definește doar prin din forța de muncă, fie incapacitatea materiale: solidaritate, reciprocitate, ceilalți devenind scop al acțiunilor sale.
comportamentele și manifestările sale sau lipsa de adaptare la noile cerințe responsabilitate socială. Astfel, acest Se realizează astfel o schimbare față
economice, de aceea conviețuirea și criterii de performanță și calificare, individ „apostat“ devine conștient de de paradigma economiei capitaliste,
în societate este posibilă. Nevoia efectele sunt aceleași: ieșirea tem- faptul că propria bunăstare își află unde ceilalți sunt valorizați doar ca
de a fi împreună cu alții ori dorința porară sau definitivă din cursă. Pe de semnificația în contextul bunăstării mijloace pentru atingerea propriilor
de a-i sprijini și proteja pe ceilalți altă parte, cursa însăși poate pierde în comunității în sânul căreia trăiește. obiective economice.
sunt comportamente la fel de proprii fața unora dintre concurenți. Aceștia În acest context al transformării Modelul valorilor sociale se sus-
omului pe cât îi sunt cele determinate sunt cei care, la un moment dat, se personale, apostatul își redefinește ține astfel pe un „accident“ de ordin
de implicarea economică. Iar acestea retrag, renunțând la a mai alerga. Par- scopul existenței, devenind conștient psihomoral al celui care, împlinit
sunt tocmai cele care coagulează și ticiparea le apare drept lipsită de sens, de valoarea unei vieți dedicate celor- economic, va fi resimțit dorința de
contribuie la conservarea societății. cum lipsit de sens este și scopul. lalți, valorizându-și propriul potențial a da un sens mai profund propriei
existențe, dedicându-se atingerii și de activitatea sa, în sfera instituțională mult de domeniul unor teorii utopice
către ceilalți a bunăstării materiale clasică. Este de fapt actul ce urmează sau extreme. De asemenea, descen-
care le va asigura accesul la celelate concluziei că statul clasic nu poate tralizarea și aplicarea principiului sub-
componente necesare dezvoltării: răspunde nevoilor fundamentale ale sidiarității își găsesc o recunoaștere
bunuri și servicii de calitate, educație, cetățenilor săi. Referindu-ne la fisca- din ce în ce mai largă, promovate
cultură, asistență medicală. litate, este evident că singurul temei fiind de rezultatele pozitive. Astfel, s-a
al perceperii de taxe și impozite este ajuns ca nivelul central să propună
transferarea fondurilor astfel obținute această soluție, în vederea degrevării
către instituțiile care trebuie să răs- aparatului guvernamental central
Sistemul participării comunitare pundă respectivelor nevoi, doar că, de multe dintre obligațiile sale. Or,
economia socială răspunzând acestor o asemenea viziune era până nu de
nevoi, ia locul acestor instituții și deci mult de neimaginat, considerându-se
Pe câmpul de luptă socială niciun cetățean nu mai datorează respectivele taxe și că descentralizarea va fi cerută și
nu trebuie lăsat în urmă impozite. Această componentă face sprijinită de comunități și nu la un
ca, pornind de la teoria fundamentală nivel central.
a statului, economia socială să devină Educația și calificarea sunt dome-
În producția de bunuri, societatea mai mult clasele sărace, fără ocupație. o adevărată „a treia cale“. niile care au cel mai mult de câștigat
este dependentă, într-o măsură din Drept urmare, provocările economice Modelul nu neagă organizarea sta- din economia socială, având în vedere
ce în ce mai mare, de tehnologie. În viitoare se referă la persoanele tală, recunoscând faptul că există un că absolvenții au cunoștințe și apti-
ceea ce privește furnizarea de servicii, necalificate sau semicalificate, ca interes general și acesta nu poate fi tudini în concordanță cu ceea ce se
aceasta depinde în continuare de fiind cele mai vulnerabile din punctul reprezentat la nivel local / regional. cere pe piața muncii în comunitatea
oameni, dar într-o proporție din ce în de vedere al pieței muncii. Un exem- Chiar dacă la prima vedere este în care se formează. Prin aceasta,
ce mai mică. plu este înlocuirea cu automate com- greu de conceput ca instituțiile statului se produce și o economie de resurse
Este cunoscut faptul că în prețul puterizate, în țările occidentale, să predea o parte din atribuții și printr-o mai mică nevoie de recalificare
unui produs sunt incluse costul efectiv inclusiv a vânzătorilor din lanțurile de obligații unor actori privați din cadrul a forței de muncă. Putem astfel vorbi
de producție și costurile cu serviciile tip fast-food. comunității, considerăm că acest fapt despre o eficientizare a costurilor de
conexe de promovare, consultanță Economia socială, dincolo de este unul la îndemâna economiei educare și calificare. Întrebarea la care
etc. Astfel, modelul pleacă de la scopul economico-financiar, are ca sociale. Ultimele evoluții politice ne trebuie de fapt să răspundem este ce
premisa că, odată cu tehnologizarea temei venirea în sprijinul comunității arată, pe de o parte, o nevoie de vor face oamenii odată ce munca ne-
masivă și scăderea implicării umane prin răspunsul adus nevoilor indi- creare a unei politici comune largi, și subcalificată va fi preluată de către
și a costurilor aferente acesteia, în viduale și intereselor comunitare. inclusiv prin crearea organismelor mijloace automatizate, capabile să
procesul de producție prețul final este Astfel, economia socială îndeplinește internaționale din diverse domenii răspundă la un nivel calitativ constant
influențat semnificativ de costurile de fapt nevoia fundamentală – prin (politic, economic, social etc) și, pe cerințelor de piață. Or, răspunsul nu
serviciilor. Aceste costuri cu serviciile nevoie fundamentală înțelegând de altă parte, că suntem martorii poate fi decât unul incluziv, rămânând
sunt mai mari, justificate fiind de totalitatea nevoilor personale, sociale, încredințării atribuțiilor administrative să găsim soluții pentru ca ocuparea
costurile resursei umane. Astfel, per- identitare, aspirații, dorințe, cultură, comunitare domeniului privat, în să reprezinte o normalitate și nu un
soanele educate, care prin munca lor limbă, istorie etc. – a unui organism întregime în anumite cazuri (cazul scop greu de atins.
prestează servicii, sunt câștigători ai statal, adică a unei reprezentări administrării orașelor de către com- Rata de dezvoltare tehnologică,
globalizării, respectiv ai progresului politice a acestor nevoi și interese. panii private). Suntem astfel martorii în societatea actuală, este încă într-o
tehnologic, pe când persoanele cu o Economia socială, plecând de la unor schimbări ce păreau imposibile curbă ascendentă, cu un ritm accele-
educație precară formează din ce în ce acest fundament politic, trece, prin în urmă cu doar un deceniu, sau cel rat, astfel încât din ce în ce mai multe
procese de producție se pot face fie un actor al mediului concurențial Doctrinele politice clasice pleacă
mai ieftin, mai eficient și la un nivel clasic. în mod invariabil de la raportul
calitativ mai ridicat de către utilaje și Modelul își dorește atingerea unei producție – venit și de la modul de
nu de către oameni. Având în vedere stări de bine. Această stare de bine redistribuire a veniturilor realizate.
nivelul de dezvoltare a tehnologiilor nu poate fi considerată fragmentar, Or, odată cu dispariția muncii ca
inteligente, capabile să reproducă ca atinsă doar în anumite privințe, factor de producție, dispar inclusiv
într-o măsură din ce în ce mai iar situația generală a unei societăți relațiile aflate la baza doctrinelor
mare anumite caracteristici umane nu descrie în mod identic fiecare politice clasice, clătinând bazele teo-
(creativitate, inteligență, talent etc.), membru al respectivei societăți. Drept retice ale acestora. De asemenea, în
creșterea ponderii produselor ma- exemplu, societățile contemporane discuția economiei sociale, trebuie
nuale ar fi sortită eșecului. dezvoltate presupun anumite exemple să ne amintim că, în urmă cu nu mai
De asemenea, existența unui și modele de succes financiar, care mult de două decenii, economia era
sistem care să producă manual adună resursele și le concentrează eminamente politică.
anumite bunuri ce pot fi produse într-un cerc restrâns. Aceste exemple Plecând astfel de la societatea
mecanic ar fi redundant din punctul și modele de succes sunt totuși actuală, observăm disparitățile exis-
de vedere al eficienței și eficacității contrazise de o creștere a populației tente, indiferent că vorbim despre
producției. aflate la limita subzistenței, ceea ce șanse, venituri, nivel de trai, decizie,
Punem astfel accentul pe direc- înseamnă că sistemul de distribuire reprezentare, cultură etc. Sistemul
ționarea forței de muncă în domeniul a bunăstării este unul insuficient și participării comunitare își propune
serviciilor și lucrărilor, fără a trece ineficient. Și nici nu poate fi altfel, ca, prin desfășurarea la nivel macro-
cu vederea că și în aceste domenii având în vedere că, de la apariția economic a activităților de economie
tehnologia se va afirma din ce în ce statului modern, sunt utilizate aceleași socială, membrii comunității să se
mai mult. Avem astfel exemplele siste- instrumente: sistemul de impozitare, dezvolte astfel încât denivelările so-
melor bancare, sistemelor de telefonie, respectiv subvențiile și alocările. ciale să se reducă.
unde tehnologia, în ultimele decenii, a Sistemul exclusiv fiscal de sor-
înregistrat o evoluție remarcabilă. ginte socialistă a fost aplicat mai ales
În aceste condiţii, este de neînțeles de țările nordice, iar în prezent se
de ce o persoană cu dizabilități trebuie consideră că acestea înregistrează
să muncească fizic, iar una fără cel mai înalt nivel de trai pentru
dizabilități să muncească intelectual majoritatea populației. Problema este
sau creativ. Considerăm astfel că însă că tocmai aceste sisteme excesiv
premisa de la care s-a plecat în centraliste au dus la răspunsul extrem
politica de integrare socială actuală, de a delega puterile administrative
aceea de a da utilitate muncii unei locale unor corporații, rezultatul
persoane cu dizabilități, a sfârșit prin a fiind ca în state cu o tradiție social-
condamna acea persoană la o muncă democrată răspunsul să fie unul de
ce presupune un important aport fizic. extremă neoliberală.
Incluziunea socială își poate găsi Ajungem astfel la una din con-
un răspuns prompt prin economia so- cluziile posibile și anume că doc-
cială, care nu se mai limitează la o trinele politice clasice au ajuns la
muncă manuală, ci își propune să caducitate.
6 Efectele economiei sociale în societate
Printr-un management specific În prim-planul priorităţilor acestei

• echilibru economic economiei sociale se ajunge, în timp,
la o îmbinare armonioasă a inte-
Strategii, găsim cerinţe pentru gene-
rarea unei coeziuni sociale reale,
resului individual cu cel general al lupta împotriva sărăciei, adoptarea
comunităţii. Profitul întreprinderilor la nivel local, regional şi european a

de economie socială este reinvestit democraţiei civice de tip participativ.
• reţele active ocupaţionale pentru dezvoltarea întreprinderii, a
serviciilor pentru membrii săi sau a
Se regăsesc, cu o importanţă ma-
joră, cerinţe legate de o mai bună
serviciilor centrate pe bunăstarea guvernare pe baza unor mecanisme
colectivă. juridice centrate pe susţinerea unor
În cadrul procesului de apariţie, reţele de economie socială la nivel
lărgire şi consolidare a oportunităţilor
pentru dezvoltarea unei reţele active
local, regional, naţional şi european
(asociaţii, fundaţii, cooperative, so-
ocupaţionale în comunitate, prin creş- cietăţi corporatiste etc.). Acestea pot
• dialog social terea capacităţilor profesionale şi
performanţelor educative pentru cei
să asigure un echilibru economic
şi social stabil, sustenabil pentru
cu risc de excluziune socială, eco- creşterea economică, prin formare
nomia socială îşi consolidează prin- profesională, educaţională continuă
cipiile sale. Acestea vizează, explicit, şi utilizare a competenţelor în domenii
• asociere solidaritatea şi implicarea activă la

nivel comunitar a individului, dez-
voltarea unor activităţi care au ca
moderne de specializare.
Formele de economie socială, prin
eficienţa lor economică şi socială,
rezultat creşterea nivelului de viaţă pot prelua unele activităţi / servicii
al cetăţeanului, precum și formarea care aparţineau sectorului public,
unei culturi a muncii. Sunt formulate, ele dezvoltând responsabil pro-
• inovare astfel, explicit, cerinţe ale dialogului
social în comunitate, care să susţină
iecte locale de succes. În cadrul
preocupărilor majore legate de politici
stabilitatea în muncă prin alternative ocupaţionale, UE apreciază economia
ale dezvoltării economice. socială, cu tradiţia ei de peste un
Creşterea preocupării pentru rata

ocupaţională şi inovarea unor forme
şi mecanisme de organizare institu-
secol, ca un mijloc eficient în procesul
integrării ocupaţionale a persoanelor
vulnerabile. Ea nu apare numai ca o
• vulnerabilitate socială ţională, care să stimuleze integrarea pe

piaţa muncii a grupurilor defavorizate
alternativă viabilă pe piaţa modernă,
ca un răspuns social la problemele
social, coincide cu priorităţile noii crizei actuale, ci şi ca un partener
Strategii 2020 a Uniunii Europene, serios al societăţii civile şi al statului.
care completează şi revizuiește Prin însuşi obiectivul său cen-
Strategia Lisabona. tral referitor la impactul social al
dezvoltării economice, economia so-

7 Exemple de economie socială în lume
cială modernă readuce în prim plan
valorile morale ale cooperării mutuale: Pionierii - exemple de bune practici
încredere şi solidaritate la nivel co-
munitar, întrajutorare şi voluntariat.
Aceste norme ale cooperării în În 1964, John Durand a început Profesorul Muhammad Yunus,
muncă aduc coerență şi stabilitate pe să lucreze cu persoane cu dizabilităţi şeful catedrei de economie a Uni-
termen lung scopurilor de dezvoltare mentale. Astăzi, Minnesota Diver- versităţii Chittagong din Bangladesh
economică. sified Industries este o întreprindere și laureat al premiului Nobel pentru
Așa cum am arătat mai sus, socială cu profit, care angajează 500 economie în 2006, a început în 1976
prin economie socială este posibilă de persoane cu dizabilităţi. În anul să studieze posibilitatea oferirii de
conștientizarea faptului că resursele 2000, compania a raportat un venit servicii bancare populaţiei rurale
materiale sunt doar mijloace și nu anual de 54 de milioane de dolari, din sărace. Grameen Bank a fost iniţiat
un scop al existenței umane. Drept care doar jumătate de milion provenea ca proiect pilot în 3 sate vecine uni-
urmare, ES se prezintă atât ca soluție, din subvenţii. versităţii, având următoarele obiec-
cât și ca scop, la nivel comunitar, tive: să extindă facilităţi bancare către
pentru a asigura bunăstare și, în În 1971, cu un împrumut de 1.000 femei și bărbaţi săraci, să elimine
final, stare de bine. Se poate spune de dolari, Mimi Silbert a înfiinţat un exploatarea săracilor de către fur-
că această schimbare de paradigmă program pentru reabilitarea depen- nizorii de credite, să creeze oportunităţi
duce la o maturizare a societății în denţilor de droguri și a foştilor de angajare pentru numeroșii şomeri
ansamblul ei, ajungând astfel să deţinuţi. Până în prezent, asociaţia din regiunea rurală a Bangladesh-
atingă în mai multe puncte definițiile Delancey Street a reabilitat 15.000 ului și să ofere educaţie economică
umaniste ale societății. Economia de beneficiari, din fonduri generate persoanelor dezavantajate (în special
socială nu este o utopie, ci o soluție din numeroasele afaceri dezvoltate: femei din cele mai sărace locuinţe).
viabilă la problemele cu care se restaurant, companie de mutări și În urma succesului acestui proiect
confruntă societatea, în general, și construcţii. pilot, proiectul s-a extins în 1979
societatea românească, în special. în diverse locaţii din Bangladesh,
În 1963, Jack Dalton (PHS) a în- inclusiv în capitala Dhaka. În 1983,
fiinţat o asociaţie pentru reabilitarea Proiectul Grameen Bank a fost
persoanelor alcoolice. Prin progra- transformat în bancă independentă
mele de creare de locuri de muncă, prin ordin guvernamental. Astăzi,
pregătire profesională și sănătate, Grameen Bank deserveşte peste
organizaţia deserveşte peste 5.000 3 milioane de clienţi.
de beneficiari anual. Organizaţia
PHS are un buget anual de 55 de
milioane de dolari, din care 99,6%
provin din comercializarea produselor
și serviciilor celor 8 afaceri sociale
în domeniile: producţie, alimentar,
distribuţie și logistică, imobiliare și
imprimare.
Exemple de economie socială analizate din punct

de vedere operaţional Prin acest program, aceste per- Exemplul beneficiarilor cu venituri
soane beneficiază de educaţie în mici
IT, primind o calificare în domeniu.
Exemplu de sprijin antreprenorial la începutul anilor '90. Cenuşa a în- Absolvenţii programului li se oferă Scojo India
gropat comunitatea și resursele locuri de muncă în compania mamă, Fundaţia Scojo este o organizaţie
ProMujer – Bolivia, Nicaragua, naturale, forţând populaţia să caute de în cadrul universităţilor și în companiile specializată în îngrijirea ochilor.
Peru și Mexic lucru la oraş. Antreprenori din Manila locale. Statistici internaţionale arată că adulţii
Pro Mujer este o organizaţie inter- au descoperit piatra ponce, folosită Mazunte este un sat mic, de sub peste 35 de ani suferă de prezbiopie.
naţională pentru dezvoltare regio- la prelucrarea denimului (mat. textil). 1.000 de locuitori, în Mexic, care În ţările în curs de dezvoltare, unde
nală, înfiinţată în 1990 pentru a Cu ajutorul Institutului Asiatic pentru se ocupă cu comerţul de broaşte optometria nu este la îndemâna po-
ajuta femeile din America Latină Tehnologie, populaţia Aeta a înfiinţat ţestoase. După interzicerea uciderii pulaţiilor sărace, această afecţiune
să îşi îmbunătăţească statutul so- o întreprindere socială de marketing acestor animale prin lege, singurul este larg răspândită. Producătorii de
cial și economic. Organizaţia a pentru a aduna, populariza și vinde angajator din zonă, cel mai mare covoare lucrate manual, ţesătorii,
înfiinţat instituţii de microfinanţare aceste pietre miilor de producători abator de broaşte ţestoase din Mexic, contabilii și alte persoane ce desfă-
care acordă credite mici (între 50 și de îmbrăcăminte din Filipine. Între- a fost închis. şoară activităţi ce necesită îndeosebi
300 de dolari) femeilor cu venituri prinderea socială vinde pietrele Întreprinderea socială de tip simţul văzului pot să îşi piardă locul
reduse. Acestea investesc capitalul ponce intermediarilor care revând cooperativă, Mazunte Natural Cos- de muncă și venitul dacă suferă de
în activităţi de producţie la scară mică mai departe producătorilor de îmbră- metics, este numită Miracolul din această afecţiune.
și de comercializare cu amănuntul. căminte. Prin această activitate, se Mazunte deoarece a asigurat noi Fundaţia Scojo a început activi-
Operând în 4 ţări: Bolivia, Nicaragua, asigură locuri de muncă populaţiei locuri de muncă la nivel local. tatea acestui program prin simpla
Peru și Mexic, organizaţia Pro Mujer indigene, fără a-i forţa să migreze către Cooperativa produce și distribuie distribuire de ochelari populaţiilor
a acordat până în 2002 training și oraşe unde posibilităţile de găsire a produse ecologice, asigurând zeci de sărace.
credite la peste 66.000 de beneficiari, locurilor de muncă sunt limitate și se locuri de muncă. În 2003, Scojo India a înfiinţat un
din care majoritatea femei cu venituri asigură în același timp desfăşurarea program sustenabil ce foloseşte o
foarte mici, portofoliul total fiind de 5,3 unei activităţi comerciale ecologice. Exemplul taxei pentru serviciu strategie de strângere de fonduri
milioane de dolari. Modelul financiar pentru a-și atinge obiectivele. Profitul
este similar unei bănci, în sensul că se Exemplu de angajare pentru Bookshare.org USA obţinut din vânzările urbane (unde
percepe dobândă. Analiza impactului persoane vulnerabile Bookshare.org este o organizaţie populaţia îşi poate permite să achite
organizaţiei arată faptul că femeile care asigură cărţi pentru nevăzători un preţ mai mare pentru ochelari)
beneficiare ale acestui program pot Digital Divide Data – Cambodgia; printr-un abonament online la biblio- subvenţionează preţul și costul de
să îşi dubleze veniturile în doi ani. Mazunte Natural Cosmetics Factory teca sa virtuală. Abonaţii pot să distribuţie pentru ochelarii vânduţi în
De asemenea, este predictibil că îşi – Mexic descarce cărţile în format Braille sau zonele rurale, unde se înregistrează
vor îngriji sănătatea mai bine și îşi vor Cambodgia este o ţară cu o lungă cărţi de tip audiobook. În 2002, la un cea mai mare nevoie pentru aceşti
trimite copiii la şcoală. istorie de războaie care au lăsat o an de la lansare, biblioteca avea deja ochelari. Impactul social: în 2006,
populaţie săracă, cu multe persoane 12.100 de titluri la dispoziţia clienţilor peste 260.000 de indieni care au
Exemplu de intermediere pe piaţă cu dizabilităţi care nu au oportunităţi săi. Fondurile strânse sunt reinvestite achiziţionat ochelari și-au crescut
de angajare. Digital Divide Data este pentru a acoperi costurile desfăşurării productivitatea și capacitatea de lucru.
Pumice Marketing Cooperative o întreprindere socială care oferă acţiunilor. Pentru a beneficia de costul În 3 ani, Scojo India a creat 356 de
– Filipine training pentru persoane dezavan- redus al serviciilor oferite de această locuri de muncă, din care 327 pentru
În Luzon, Filipine, populaţia rurală tajate din Cambodgia. Beneficiarii sunt organizaţie, beneficiarii trebuie să persoane cu venituri foarte mici.
Aeta a suferit de pe urma erupţiei victime ale bombardamentelor, femei trimită acte dovedind încadrarea în
vulcanului de pe muntele Pinatubo, abuzate, imigranţi rurali și orfani. grad de dizabilitate.
Exemplul legăturii cu piaţa – Exemplul sprijinului organizaţional

legătura dintre beneficiari și piaţa
externă Para la Salud, în Guatemala
Relieful montan al regiunii și siste-
PhytoTrade, în Africa de Sud mele de distribuţie precare împiedicau
PhytoTrade este o organizaţie non- accesul localnicilor la servicii medi-
profit care acţionează în parteneriat cale, provizii, medicamente. Para la
cu SAMOPN (Asociaţia Producătorilor Salud este o organizaţie internaţională
de Marula din Africa de Sud). Uleiul de care a înfiinţat un lanţ de farmacii care
marula este folosit pentru întreţinerea să ajute la rezolvarea acestei probleme
integrităţii ecosistemului în regiunile prin crearea unui sistem de distribuţie
aride. SAMOPN ajută producătorii de medicamente în regiunile rurale,
rurali să obţină producţii sustenabile ca modalitate de strângere de fonduri
de ulei de marula, iar PhytoTrade pentru a subvenţiona clinicile rurale.
facilitează procesul de comercializare În prezent, 43 de farmacii rurale de-
a acestuia. servesc populaţia săracă în 13 depar-
tamente din Guatemala.
Exemplul subvenţiilor
Exemplu complex care combină
Associacao Nacional de Cooperacao două sau mai multe modele
Agricola, în Brazilia operaţionale
Organizaţia funcţionează în regiuni
din Brazilia unde analfabetismul Cambiando Vidas, în Mexic
atinge o cotă de 80 % din populaţie. Organizaţia a înfiinţat o „bibliotecă“
Prin acest program educaţional, se pentru unelte, de unde localnicii săraci
oferă programe de alfabetizare a pot împrumuta unelte pentru a des-
copiilor, adulţilor și activiştilor din făşura activităţi economice legate
comunitate. În 2002, întreprinderea de turism și dezvoltare regională.
socială ANCA a vândut 7.000 de Organizaţia a construit 6 hoteluri
cărţi, faţă de 4.500 în 2001. Veniturile mici, iar din veniturile obţinute se
obţinute sunt reinvestite pentru a alocă împrumuturi pentru construcţia
finanţa operaţiunile de publicare și de noi hoteluri și se acordă fonduri
pentru a subvenţiona programe ale pentru susţinerea de programe edu-
organizaţiei menite să reducă anal- caţionale.
fabetismul.
8 Economia socială în Europa
• administrație publică Conceptul de economie socială este în evidentă expansiune în UE, dar
termenul are conotații științifice diferite în toate statele membre, existând cazuri
în care într-o țară chiar să coexiste interpretări diferite ale acestuia. Gradul de
recunoaștere a conceptului de către autoritățile publice, de către companiile
economiei sociale și de către lumea academică / științifică indică o varietate de
abordări în cadrul țărilor UE-25. Conform CIRIEC 2007 1, din analiza datelor
privind răspunsurile agregate la nivelul țărilor UE-25, s-au identificat trei grupuri
• organizații nonprofit de state după nivelul de recunoaștere și acceptare a conceptului de economie

socială:
1. Țări în care conceptul de economie socială este larg acceptat: în Franța,
Italia, Portugalia, Spania, Belgia, Irlanda și Suedia. Aici conceptul se bucură
de o mare recunoaștere de către administrațiile publice și mediul academic,
dar și de structurile specifice sectorului economiei sociale;
• companii de interes comunitar 2. Țări în care conceptul de economie socială se bucură de un nivel mediu
de acceptare: Cipru, Danemarca, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Letonia,
Malta, Polonia și Marea Britanie. În aceste țări, conceptul coexistă cu alte
concepte, cum ar fi sectorul nonprofit, sectorul voluntar și întreprinderile
sau firmele sociale. În Marea Britanie, nivelul scăzut de conștientizare a
economiei sociale contrastează cu politica guvernamentală de suport a
întreprinderilor sociale, iar în Polonia, chiar dacă este un concept nou, a
devenit popular, ca efect al structurării Uniunii Europene;
• al treilea sector 3. Țări cu nivel insuficient sau în care nu există o recunoaștere a conceptului
de economie socială: Austria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria,
Lituania, Olanda, Slovenia. Termenii corelați – sector nonprofit, sector
voluntar și organizații nonguvernamentale – au un nivel relativ ridicat de
recunoaștere.
La nivel european, în 1989, Comisia Europeană a publicat comunicarea

„Întreprinderile din sectorul economiei sociale și realizarea pieței interne fără
• servicii sociale frontiere".

O altă reglementare a economiei sociale de către propriile organizații
este cea din Carta principiilor economiei sociale, promovată de Conferința
Permanentă Europeană a Cooperativelor, Societăților Mutuale, Asociațiilor și
Fundațiilor (CEP-CMAF), principiile enunțate fiind următoarele:
- prioritatea acordată individului și obiectivelor sociale față de capital;
- asocierea voluntară și deschisă;
1
- CIRIEC (Centrul Internaţional de Resurse şi Informaţii privind Economia Sociala (2007), The Social Economy
on the European Union, pag. 36-37)
Bune practici ale economiei sociale

- controlul democratic al membrilor (nu se referă la fundații, deoarece aces- în Uniunea Europeană
tea nu au membri);
- combinarea intereselor membrilor / utilizatorilor și / sau a interesului ge-
neral; Economia socială are trăsături care diferă mult de la țară la țară, în funcție
- apărarea și aplicarea principiului solidarității și responsabilității; de tipul de activitate, modelele culturale, tipul de legislație în vigoare, cadrul
- gestionarea autonomă și independentă față de autoritățile publice; juridic, tradițiile asociative și formele organizaționale predominante, dar și
- majoritatea excedentelor sunt utilizate pentru atingerea unor obiective în conformitate cu nevoile care se manifestă în fiecare context social și cu
de dezvoltare durabilă și pentru prestarea unor servicii de interes pentru caracteristicile acestor nevoi. Astfel, se consideră că în Europa există cinci
membri sau de interes general (CIRIEC, 2007). modele sociale principale de economie socială:
1. Modelul anglo-saxon În lumea anglo-saxonă, organi-

zațiile nonprofit au reînviat interesul
Abordarea anglo-saxonă a econo- pentru cel de-al treilea sector; în
miei sociale se bazează pe orga- consecință, trebuie să subliniem
nizațiile nonprofit. Acest model dife- contribuția lor la dezvoltarea econo-
rențiază întreprinderile sociale de miei sociale. În Marea Britanie,
sectorul privat în funcţie de sprijinul pe termenul de „al treilea sector“ este
care voluntarii şi beneficiarii îl acordă mai bine definit decât cel de „eco-
zonelor dezavantajate şi grupurilor nomie socială“ și include sectorul
vulnerabile, iar activitatea implică în voluntar, cooperativele, fundațiile și
mod frecvent dezvoltarea comunității întreprinderile sociale. În cadrul coo-
sub forma resurselor financiare și perativelor, pot fi găsite mai multe
umane. forme de organizații: organizații de
În Marea Britanie a secolului al întrajutorare caracterizate prin nevoi
nouăsprezecelea, caritatea era un comune (medicale, de îngrijire) şi
principiu social, o componentă esen- finanțate de proprii membri, companii
țială a unei societăți democratice. de interes comunitar (companii cu
Obiectivul guvernării Angliei victo- răspundere limitată care nu urmăresc
riene era „de a asigura un cadru de obţinerea de profit, și se axează pe
reguli și directive care să permită lupta împotriva sărăciei și exluziunii
societății să se administreze singură sociale și au caracter voluntar) și
în mare măsură“ 2. Drept rezultat, organizații caritabile care furnizează
asociațiile și activitățile lor caritabile servicii membrilor lor și comunităţii
nu erau finanțate de guvern, ci se locale 3.
desfășurau cu un grad ridicat de Termenul de economie socială
autonomie; în același timp, ele au este utilizat mai ales în Țara Galilor,
întărit legăturile cooperativelor cu Scoția și Irlanda de Nord. În Irlanda,
autoritățile responsabile de legislația șomajul pe termen lung a determinat,
asupra sărăciei. în anii 1990, elaborarea unei strategii de
2
- Lewis, D., (1999) – International Perspectives on Voluntary Action: Reshaping the third sector
3
- www.ectgroup.org.uk
dezvoltare care să încurajeze caracterul afacere viabilă, responsabilă din punct În acest cadru, cooperativele (ca și furnizarea de servicii pentru bătrâni
local de sprijinire a cooperativelor. de vedere social care urmăreşte asi- actori principali ai economiei sociale), (centre de zi, îngrijire la domiciliu). De
În acest cadru, întreprinderile eco- gurarea durabilităţii sociale și de operează ca reprezentanți colectivi ai asemenea, au în atribuție furnizarea
nomiei sociale au fost create sub mediu în toate activitățile sale (este populației, exercită presiune socială apei potabile și a caselor pentru
forma unor grupuri locale, cu scopul cea mai mare organizație comunitară și creează rețele de servicii împreună muncitori.
de a găsi cele mai eficiente soluții de reciclare din Marea Britanie și se cu organismele publice pentru a Suedia, spre deosebire de Dane-
împotriva excluziunii sociale. Există concentrează foarte mult și asupra atinge aceste scopuri. marca, beneficiază de o legislație
cinci categorii de instituții sociale reducerii emisiilor de carbon). În țările scandinave, noile organi- specifică pentru cooperative. Econo-
irlandeze: întreprinderi de integrare Serviciile de transport pentru care zații au reacționat în moduri diferite mia socială din Suedia este activă în
socială, întreprinderi sociale în sec- grupul a primit nenumărate premii și față de asociațiile tradiționale. Ele domeniul serviciilor, culturii, sportului
torul locativ, întreprinderi sociale care distincții includ transportul la domiciliu au abandonat abordarea politică și și educației. Sunt foarte dezvoltate și
furnizează servicii personale și locale, pentru persoanele în vârstă și pentru culturală hegemonistă a anilor ’70, sectoarele de furnizare de gaz, apă și
cooperative de credit și organizații cele cu dizabilități şi asigurarea trans- propunând în schimb noi forme și electricitate, serviciile medicale, de în-
locale de dezvoltare. portulului pentru un număr de 25 de soluții de organizare pentru proble- grijire socială (copii, bătrâni, persoane
Un exemplu de bună practică în cantine care asigură masa de prânz mele sociale locale în anii ’80. Între cu dizabilități), educație, centru de joacă
domeniul economiei sociale îl cons- grupurilor defavorizate. De asemenea, acestea, existau „dezvoltatorii de pentru copii, consiliere. Organizațiile
tituie, în Marea Britanie, o întreprin- locuitorilor zonelor rurale li se asigură proiecte“ din Danemarca (aceștia in- neguvernamentale preiau o parte din
dere socială deținută de o orga- transportul la medic, iar comunitatea și cludeau unul sau mai mulți indivizi) implementarea proiectelor, mai ales
nizație caritabilă: Grupul ECT (Trans- grupurile de voluntari au posibilitatea să și grădinițele cooperative suedeze. a celor legate de petrecerea timpului
portul în Comunitatea Ealing) a fost închirieze microbuze cu șofer, la prețuri În Suedia, în 1994, erau în funcțiune liber (stadioane etc.).
înființat în anul 1979 și este cea mai scăzute. Astfel, este sprijinită activitatea 1.768 de grădinițe nemunicipale, care
mare companie de interes comunitar grupurilor comunitare cum ar fi cluburi aveau în grijă 12 % din toți copiii aflați 3. Modelul continental European
din Marea Britanie, care asigură servicii de tineret, școli, biserici, adăposturi. în grădinițe. Dintre acestea, 1020 erau – regimul colectiv
publice pentru comunitățile locale. Organizația ECT este văzută ca cooperative ale părinților, iar 117 erau
ECT și-a început activitatea cu o bună practică întrucât îndeplinește cooperative ale muncitorilor. În acest Modelul continental de economie
două vehicule de mâna a doua, cu următoarele criterii: viabilitate, com- context, cooperativele și asociațiile au socială se concentrează pe asistența
care asigura transportul public pentru plementaritate, inovare (serviciile fur- contribuit atât la relocarea serviciilor socială prin intermediul sistemelor
rezidenții din Ealing care nu erau nizate sunt inovative) și reproducti- existente, cât și la crearea de noi publice. În Germania, Austria, Franța
deserviți de alți transportatori. Astăzi, bilitate (pot fi ușor transferate în alte servicii. 6 și Belgia, cooperativele ca dezvoltatori
serviciile publice includ transportul amplasamente).4 În Danemarca, statutul coopera- de servicii, recunoscând nevoile și
public și comunitar, transportul feroviar, tivelor face parte din legea comercială, necesitățile sociale, au creat un cadru
service pentru vehicule și trenuri, reci- 2. Modelul scandinav dar nu există o legislație pentru adecvat pentru satisfacerea acestora
clarea și epurarea apei uzate, cură- aceste forme ale economiei sociale. sub controlul statului. Aceasta a dus
țarea străzilor și servicii medicale. Modelul scandinav 5 (Suedia, Da- Administrațiile publice locale joacă un la dezvoltarea de cooperative și la
Gama de servicii este diversă, de nemarca, Finlanda și Norvegia) are rol important, fiind responsabile de transformarea lor în federații.
calitate și eficiență din punctul de scopul de a satisface nevoia de sectorul educației, culturii și sportului, În Germania și Austria, inițiativele
vedere al costurilor. servicii sociale a comunității și de a de lupta împotriva excluziunii sociale au fost denumite „autoajutorare“, în
Grupul ECT constituie un exemplu promova solidaritatea socială și ega- (furnizare de servicii pentru imigranți efortul de a reflecta dorința de a
de bună practică pentru că este o litatea de gen. și refugiați), integrarea pe piața muncii încuraja oamenii implicați.
4
- Cace, S. (2010) - Cele mai bune practici în sectorul economiei sociale în Grecia și în alte state ale Uniunii 6
- Cace, S. (2010) - Economia socială în Europa, Bucuresti, Editura Expert, pag. 93
Europene, București, Editura Expert, pag.173
5
- Defourny, J; Nyssens, M. – Social Enterprise in Europe: recent trends and developments, www.emes.net
Inițiativele pot fi impărțite în trei sub- Întreprinderile sociale furnizează cooperative de credit (băncile popu- restaurantul Le Relais, iar 70 % și-au
sectoare: grupuri semioficiale, gru- servicii sociale, locuințele, și se implică lare, băncile de economii). găsit un loc de muncă la restaurantele
puri de autoajutorare (grupuri de în activități de îngrijire a copiilor și O inițiativă de succes în domeniul din regiune.10
persoane afectate de aceeași pro- gospodăriilor. Există asociații și în economiei sociale este reprezentată, Acest ONG a devenit un real
blemă) și grupuri care apără cauza domeniul construcției de locuințe. în Franța, de „Le Relais" (Releul), succes, deși, la momentul înființării
unei anumite populații din afara Acestea funcționează ca birouri de o întreprindere de inserție socio- lui, în Franța exista un sprijin minim
grupului. Acestea sunt formate pe brokeri sociali, primind sprijin financiar profesională dezvoltată în jurul unui pentru inițiative de economie socială.
bază de voluntariat, munca plătită fiind public. Municipalitatea colaborează restaurant, ale cărei principale surse În prezent, restaurantul beneficiază
numai complementară. În Germania 7 cu organizațiile voluntare în domenii de finanțare sunt fondurile publice și și de suport din partea autorităților
au existat aproximativ 70.000 de precum educația, pregătirea pentru autofinanțarea (prin activitățile eco- locale.
asemenea inițiative, care au implicat găsirea unui loc de muncă, adminis- nomice). Clienții restaurantului sunt foarte
circa 2,65 milioane de persoane, din trarea spitalelor și a centrelor de inter- Înființat în anul 1991 ca răspuns mulțumiți de serviciile acestuia și
care jumătate pot fi considerate ca venție socială. la problemele socio-economice din de faptul că pot susține o inițiativă
făcând parte din al treilea sector. Ele Modelul francez 9 a influențat într-o regiune, restaurantul a reușit să de- incluzivă.
au început să înflorească în anii ’80, mare măsură gândirea europeană cu vină în timp un model de intervenție
mai ales în domeniul îngrijirii sănătății privire la economia socială. Organi- în sprijinul grupurilor defavorizate. 4. Modelul sud-european
și acțiunii sociale. Numai în îngrijirea zațiile franceze au fost membri activi Activitatea restaurantului, care are 27
sănătății există între cinci și zece mii în organizațiile sectoriale europene, de angajați, presupune atât o activitate La celălalt capăt al spectrului,
de asemenea inițiative. În Viena, de iar membrii francezi din Parlamentul specifică de restaurant (bucătărie în țările mediteraneene, statutul de
exemplu, 65.000 de copii se aflau în European au sprijinit dezvoltarea și servire), cât și una de catering. În cooperative era folosit pentru a pro-
îngrijire, jumătate în sectorul public acestui sector. medie, 100 de persoane iau prânzul pune servicii pe care sectorul public
și jumătate în asociații, care sunt în În Franța regăsim două forme sau cina, zilnic, în restaurant, și 140 nu le putea furniza.
același timp atât tradiționale, cât și ale economiei sociale: întreprinderi de servicii de catering sunt oferite În Italia,11 cooperativele sociale au
produsul ințiativelor fundamentale. de integrare socială (care se ocupă într-un an (de ex., cocktail, bufet, apărut în anii ’70 în multe regiuni,
În Franța și Belgia 8, accentul efor- de includerea persoanelor dezavan- masă etc.). asigurând slujbe pentru cei excluși de
turilor a fost pus pe găsirea de noi tajate pe piața muncii și furnizează Restaurantul are ca obiectiv forma- pe piața muncii.
moduri de a furniza servicii asociative, servicii de management urban) și rea profesională a unei categorii de În Portugalia, legea cooperativelor
caltative și competitive.Ca furnizori cooperative (întreprinderi sociale care tineri care, din cauza marginalizării pe bază de solidaritate socială a fost
principali de lungă durată de servicii, furnizează servicii colective) prin care sociale, nu au acces la o calificare votată în 1998 și reunește membrii
asociațiile aveau un monopol virtual se asigură servicii pentru copii și profesională adecvată. salariați, beneficiarii de servicii, mem-
local. Datorită tradiției de cooperare bătrâni, cât şi servicii de integrare pe Între 60 și 80 de persoane sunt brii voluntari şi furnizorii de bunuri și
dintre guvern și asociații, noi grupuri piața muncii a grupurilor vulnerabile formate pe an în restaurant, în bucă- servicii neremunerați.
au adoptat același statut legal, dar economic și social. tărie sau în servire. Un alt obiectiv Cooperativele sociale au apărut
cu dedicare reînnoită pentru relațiile Cooperativele folosesc direct sau îl constituie susținerea unor locuri în Spania în aceeași perioadă. Legea
asociative. indirect munca salarială a 700.000 de muncă pentru beneficiari, în res- generală din 1999 face referire la
În Belgia au apărut, în ultimele de muncitori. Există două tipuri de taurantul Le Relais și în restaurantele cooperativele de servicii sociale care
două decenii, multe organizații care cooperative: cooperative nonprofit din împrejurimi. Din cele 2.000 de furnizează servicii de educație, în-
urmăresc promovarea integrării profe- (cooperativele de consum, de locuire, persoane formate, mai mult de 500 grijire a sănătății și inserție pe piața
sionale a persoanelor marginalizate. de meșteșuguri, de producție) și de persoane au fost angajate în muncii, acestea împlinind și alte nevoi
7
- Cace, S. (2010) - Economia socială în Europa, București, Editura Expert, pag. 94 10
- www.lerelaisrestauration.com
8
- ibidem 11
- Borzaga,C; Spear,R. (2004) - Trends and challenges for co-operatives and social enterprises in developed
9
- Borzaga,C; Spear,R. (2004) - Trends and challenges for co-operatives and social enterprises in developed and transition countries, Trento, Edizioni 31, 123-130
and transition countries, Trento, Edizioni 31, 153-156
sociale care nu sunt acoperite de cât și alte asociații de dezvoltare Este valabil și pentru Estonia, unde Cooperativele recâștigă teren în
piață. La nivel regional, există coope- s-au implicat activ în desfășurarea sectorul cooperatist, care a pornit în unele dintre rolurile lor tradiționale,
rative mixte pentru integrarea socială proiectului și au susținut inițiativa anii '90, a devenit acum piatră de bază iar noile modele asociative apărute
în Catalonia și cooperative pentru Casei Artizanilor. Acțiunile derulate au a economiei estoniene, prin crearea în Europa de Est confirmă relevanța
integrare socială în Țara Bascilor și în încurajat antreprenoriatul social, prin Uniunii Estoniene a Asociațiilor Coo- întreprinderilor sociale.
regiunea Valencia, unde unele coo- susținerea unor proiecte integrate și perativelor de Construcții de Locuințe.
perative ale muncitorilor, care aveau multidisciplinare, care au amplificat În prezent, această asociație este for-
mai ales salariați pentru munca dezvoltarea economică și socială mată din 7.500 de cooperative de cons-
domestică, s-au transformat în orga- locală. trucții de locuințe (din totalul de
nizații mixte de producători și consu- Rezultatul a fost un proiect de 16.500 de organizații nonprofit din
matori. afaceri deținut de femei localnice prin întreaga țară). Mișcarea cooperativelor
Ca model de bună practică a care o clădire istorică aflată în para- de construcții de locuințe din Estonia a
economiei sociale menționăm, în gină a fost reabilitată, activitățile locale progresat remarcabil: 55 % din populație
Spania, Asociația Artizanilor din Sao de artizanat și preparare de dulciuri locuiește acum în astfel de case.
Pedro do Sul, organizație non-guver- tradiționale au fost revitalizate, femeile Între timp, în Europa de Est, apar
namentală înființată în 2002 cu scopul șomere din localitate au fost reintegrate noi forme de antreprenoriat social.
de a promova produsele locale (în de piața muncii, iar turismul în zonă Ele încep să furnizeze servicii de
special artizanat). Beneficiarii sunt s-a dezvoltat simțitor. interes general, redresând eșecurile
în majoritate femei (salariate și sistemului social. În prezent, există
șomere).12 5. Modelul țărilor central asociații în toate țările Europei centrale
Produsele tradiționale artizanale și est-europene și estice, iar fundații există în toate
(țesături și faianță) erau înainte țările, cu excepția Letoniei și Lituaniei.
vândute în târguri și chioșcuri din În țările central și est-europene, în Un nou tip de organizație nonprofit,
stațiunile de recreere, proces cos- ciuda dificultăților politice și juridice asemănător ca formă cu Community
tisitor din cauza distanțelor mari pe cu care sunt confruntate economia Interest Company din UK, a apărut în
care trebuiau transportate mărfurile. socială s-a dezvoltat atât prin coope- Cehia, Ungaria și Slovacia. În Ungaria,
Proiectul a urmărit să furnizeze rative tradiționale, cât și printr-o nouă de exemplu, companiile de interes
asociației un nou spațiu de muncă, generație de organizații nonprofit, cu public furnizează servicii publice, dar
prin renovarea vechii clădiri a stației un potențial real de dezvoltare. au și activități economice pentru a
de cale ferată din sat, asigurându-se Conform Centrului pentru Dez- strânge fondurile necesare furnizării
astfel locuri de muncă pentru localnici voltare Locală al OECD, atunci când acestor servicii. Ele au obligația, pe
(în principal femei). Clădirea a fost cooperativele se întorc în comunitațile de o parte, de a face publice, anual,
reamenajată pentru a putea găzdui mici, ele pot juca un rol important bilanțul contabil și informații despre
spații pentru expoziții, ateliere pentru în regiunile cu piețe subdezvoltate. activitatea lor iar, pe de altă parte, de
împletit coșuri, ateliere de țesături, Acest lucru este valabil pentru Po- a oferi servicii furnizate de obicei de
recepții, cămară, bar și bucătărie, lonia, de exemplu, unde inițiative de instituțiile publice.
cabinet medical. cooperative au apărut în diferite Așadar, în ciuda dificultăților gene-
Consiliul Municipal din Sao Pedro domenii, inclusiv credit, construcții de rate de tranziția economică prin care
do Sul, Centrul Social Vila Maior, locuințe și agricultură. trec, economia socială a țărilor din
Europa Centrală și de Est are un
12
- Cace, S. (2010) - Cele mai bune practici în sectorul economiei sociale în Grecia și în alte state ale Uniunii potențial semnificativ de creștere.
Europene, București, Editura Expert, pag.169
9 Economia socială în România
În România, economia socială nu este încă reglementată, în schimb unele

• comunitate forme de organizare economică existente sunt identificate din punct de vedere
teoretic ca îndeplinind în mare măsură criteriile pentru validarea ca entităţi de
economie socială.
Cooperativele meşteşugăreşti, agricole, de consum şi de credit, alături
de casele de ajutor reciproc şi unităţile protejate sunt astfel considerate ca
reprezentând economia socială în România, constituind, de asemenea,
punctul de plecare pentru reglementarea acesteia. Asociaţiile şi fundaţiile
care desfăşoară activităţi economice sunt, de asemenea, considerate ca
• competitivitate reprezentând sectorul economiei sociale datorită scopurilor sociale pe care

acestea le urmăresc prin rolurile şi obiectivele asumate.
Pe de altă parte, economia socială se caracterizează printr-o relaţie

strânsă cu comunitatea, implicând efortul conjugat al membrilor comunităţii şi
companiilor locale. Fie că vorbim de voluntariat, de sponsorizări ori donaţii,
• voluntariat economia socială, fără să depindă de acestea, îşi poate atinge obiectivele
tocmai prin capitalizarea implicării tuturor actorilor sociali, fie ele persoane
fizice ori instituţii şi companii.
Studiul „Dezvoltarea economiei sociale prin înființarea și dezvoltarea de
întreprinderi sociale“, realizat de Asociaţia React, relevă că economia socială,
• cooperative atât la nivel de concept, cât şi de practici, este foarte puţin cunoscută în mediul
de afaceri românesc, întâmpinând bariere atât la nivel de acceptare, cât şi în
plan de implementare.
Astfel, voluntariatul, coordonată importantă, dacă nu chiar definitorie, a

economiei sociale, are un nivel foarte scăzut de manifestare şi încurajare la
• case de ajutor reciproc nivelul companiilor. Activităţile de voluntariat sunt mai degrabă izolate, fiind
specifice firmelor multinaţionale ca politici şi acţiuni de CSR, celelalte având un
grad redus de deschidere faţă de acestea.
Cât priveşte scenariul cofinanţării investiţiilor într-o întreprindere socială,

companiile sunt foarte rezervate, justificându-şi atitudinea prin instabilitatea
• asociații și fundații mediului economic, dar şi prin faptul că nu cunosc foarte bine nici acest tip de
activitate economică și nici ONG-uri implicate în domeniu. Pe de altă parte,
inclusiv la nivel perceptual, al atitudinii faţă de concept, există reţineri în privinţa
integrării în economia „reală“, bazată pe capital, eficienţă şi competitivitate.
În continuare, vom prezenta situaţia în România a acelor entităţi economice Produsele oferite sunt fie cum- Cluj și Maramureș, județele Giurgiu și
care prin obiective, organizare şi reglementare pot fi asimilate, economiei sociale, părate, fie produse în cadrul coope- Mehedinți fiind pe ultimele locuri.
sub rezerva faptului că acestea constituie numai exemple care întâlnesc într-o rativelor. Comparativ cu 2009, în 2010, cea
măsură mai mică sau mai mare viziunea europeană şi internaţională despre În ceea ce privește organizarea, mai mică scădere a cifrei de afaceri
economie socială, oferind astfel un punct de plecare în vederea construirii unei cooperativele de consum sunt aso- în valori absolute a fost înregistrată în
strategii a economiei sociale la nivel naţional. ciate în case teritoriale, acestea judeţul Călăraşi – 223 de mii de lei,
la rândul lor putând fi asociate la urmat de Tulcea, cu puţin peste 464
Uniunea Naţională a Cooperaţiei de de mii, şi Giurgiu, cu aproape 512
1. Societăţile cooperative Consum, CENTROCOOP. mii de lei. Județele cu cea mai mare
Considerăm însă că acest fapt trebuie Dacă în 2001 1 existau 1.405 coo- scădere a cifrei de afaceri în perioada
Societăţile cooperative sunt regle- supus dezbaterii, analizând rolul capi- perative de consum, în 2005 se 2009–2010 sunt Cluj și Bihor, cu
mentate de legea 1 / 2005 şi definite ca talistului în dezvoltarea formelor de înregistrau 921 de cooperative și 41 de peste 9,5 milioane de lei, urmate de
fiind asociaţii autonome de persoane economie socială, repercusiunile uniuni județene, iar în 2010, conform Alba, cu aproape 8 milioane de lei.
fizice şi/sau juridice, după caz, cons- privind încălcarea principiilor de datelor oferite de CENTROCOOP, Procentual însă, cea mai mică
tituite pe baza consimţământului bază ale economiei sociale putând figurează 1.073 de cooperative, majo- scădere a cifrei de afaceri a fost
liber exprimat de acestea, cu scopul fi limitate printr-un set de reglemetări ritatea desfășurându-și activitatea în înregistrată în județele Tulcea, Călă-
promovării intereselor economice, specifice. mediul rural, având înregistrați circa rași și Dâmbovița, cu 4 %, 6 %, res-
sociale şi culturale ale membrilor 38.177 de membri cooperatori. pectiv 10 %. De asemenea, cea mai
cooperatori, fiind deţinute în comun 1.1. Cooperativele de consum Între membrii CENTROCOOP se mare scădere procentuală a cifrei de
şi controlate democratic de către Reglementate prin Legea 1/2005, numără şi 7 grupuri şcolare de coo- afaceri a avut-o județul Caraș Severin,
membri, în conformitate cu principiile cooperativele de consum sunt aso- peraţie şi 12 unităţi turistice. de circa 83%, fiind urmat, la distanță,
cooperatiste. Societăţile cooperative ciații autonome, apolitice și negu- La nivelul CENTROCOOP, față de de județele Teleorman, cu o scădere
sunt agenţi economici cu capital vernamentale, al căror scop principal anul 2009, în 2010 a fost înregistrată de 37 %, Galați și Botoșani, cu 31 %,
privat. îl constituie activitățile de întrajutorare o scădere a cifrei de afaceri de 19 %, respectiv 32 %.
În funcţie de membrii care alcă- a membrilor lor. reprezentând peste 138 de milioane Dacă analizăm situația pe regiuni
tuiesc societăţile cooperative, acestea Marea majoritate a cooperativelor de lei, la finalul 2010 totalul cifrei de de dezvoltare, deși cele mai multe
se clasifică în societăţi cooperative de se înscriu în profilul întreprinderilor mici afaceri fiind de 580.867.431 lei. 2 cooperative de consum se regăsesc în
gradul 1, constituite de persoane fizice, și mijlocii sau al microîntreprinderilor, Județele Suceava și Timiș au cel regiunile Nord–Est și Centru, cu 185
şi societăţi cooperative de gradul 2, atât din punctul de vedere al numai mare număr de cooperative de de cooperative de consum, cea mai
care pot include şi persoane juridice. mărului de salariați, cât și al cifrei consum – 48, cele mai puține fiind mare cifră de afaceri a fost înregistrată
Cooperativele de gradul 1 se supun de afaceri și al caracterului integral înregistrate în județul Vaslui – 9, urmat în Regiunea Nord–Vest, reprezentând
principiilor europene privind economia privat al capitalului. Această asimilare de Gorj și Mehedinți – 10. În București, 30 % din total. Pe de altă parte, S–E
socială, distribuirea profitului în funcţie a fost formalizată prin adoptarea Legii în 2010, conform studiului Ministerul Oltenia se prezintă ca având cel mai
de aportul de capital al membrilor fiind 346 / 2004, societăților cooperative Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, puțin dezvoltat sectorul cooperativelor
o excepţie acceptată. fiindu-le recunoscut regimul nedis- existau numai 4 cooperative. Sectorul de consum, aici regăsindu-se numai
În ceea ce priveşte cooperativele de criminatoriu față de ceilalți agenți cooperativelor de consum, așa cum 90 de astfel de cooperative,3 cifra
gradul 2, acestea nu sunt recunoscute economici. rezultă din analiza cifrei de afaceri pe de afaceri din această regiune
ca forme de economie socială în virtutea Cooperativele de consum desfă- județe, este cel mai dezvoltat în Bihor, reprezentând sub 9 % din total.
faptului că implicarea persoanei juridice șoară activități în comun de apro- 1
- Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată,
este o abatere de la principiul primatului vizionare și prestări de servicii oferite Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2010
2
- Buletin informativ decembrie 2010, CENTROCOOP, Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum,
acordat persoanei în raport cu capitalul. membrilor cooperatori, dar și terților. http://www.centrocoop.com/buletin_informativ_2010/buletin_informativ_decembrie_2010-969-981-ro.html
3
- Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată,
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2010
1.2. Cooperativele meșteșugărești aceasta având rolul de a îndruma Activitățile acestora se desfăşoară studenți, iar unitățile școlare din
Cooperativele meșteșugărești sunt și sprijini activitatea cooperativelor aproape în toate centrele urbane ale cadrul Fundației Spiru Haret – un
definite în legislația română ca aso- constitutive, respectiv de a le repre- ţării, acoperind practic întreaga sferă Colegiu în București și licee în Arad,
ciații cu caracter economic, care se zenta în fața organelor de stat și a economică (circa 2.840 de unități, Baia Mare, Brăila, Breaza, Cluj,
constituie pe baza consimțământului, instanțelor judecătorești. din care: peste 400 de unităţi de Constanța, Craiova, Iași, Odorheiu
exprimat în mod liber, al persoanelor În anul 2010, în România sunt producţie, circa 2.040 de unităţi de Secuiesc, Ploiești, Timișoara – având
care devin membrii acestora, în înregistrate 885 de cooperative meș- prestări de servicii, peste 400 de circa 5.000 de elevi.
scopul desfășurarii activității în comun teșugărești, 545 dintre acestea fiind unităţi comerciale). 6 De asemenea, un alt sector de
cu mijloace de producție proprietate asociate, direct sau indirect, la Producția de bunuri industriale activitate îl constituie turismul,
colectivă sau închiriate. UCECOM. 4 şi de larg consum a cooperativelor UCECOM fiind acționar în cadrul
Activitățile de comerț și producție În anul 2008 5, numărul total de meșteșugărești constă în: confecţii societății Hefaistos-CM, cu unităţi
pe care le pot desfășura cooperativele personal cu certificat de handicap a textile şi tricotaje, confecţii din piele, hoteliere aflate în staţiunile Eforie-
meșteșugărești se circumscriu urmă- fost de 510 persoane, care activau produse din lemn, artă populară Nord, Mamaia, Covasna şi Sovata.
toarelor obiective economice: în 46 de societăţi cooperative meş- şi artizanat, produse din sticlă şi
- lucrări la comandă și prestări de teşugăreşti, din care 448 (87,8 %) ceramică, produse metalice. 1.3. Cooperativele agricole de
servicii; erau persoane încadrate în 23 de so- Prin încheierea de parteneriate producţie
- producție de bunuri de consum; cietăţi cooperative meşteşugăreşti externe, cooperativele meșteșugărești Cooperativele agricole sunt aso-
- achiziții, recondiționări și valorificări special organizate pentru personal cu UCECOM își manifestă capacitatea ciaţii de persoane fizice care se
de bunuri de la populație; handicap. de adaptare la economia de piață, constituie cu scopul de a exploata în
- producție de obiecte de artă popu- La nivel naţional, judeţul Bacău are reușind să atingă din export, un volum comun suprafeţele agricole deţinute
lară și artizanat; cea mai concentrată activitate meşte- anual de 20 de milioane de euro. Ţări de membrii cooperatori, de a efectua în
- desfacere de mărfuri. şugărească, 123 de cooperative de precum Germania, Anglia, Franța ori comun lucrări de îmbunătăţiri funciare,
Cooperaţia meşteşugărească re- acest tip fiind înregistrate aici, fiind Statele Unite sunt piețe de destinație de a utiliza în comun maşini şi instalaţii
prezintă o alternativă socioecono- urmat la mare distanţă de judeţul pentru produsele cooperativelor. şi de a valorifica produsele agricole.
mică, realizată prin intermediul şi Constanţa, cu 69. Activitățile de formare profesională În 2010, în România figurează 170
în folosul oamenilor, având ca scop La nivel de regiuni de dezvoltare, reprezintă un alt segment de interes de cooperative agricole, Regiunea de
amplificarea solidarităţii sociale şi Regiunea Nord–Est însumează cele pentru sectorul cooperației mește- Dezvoltare S–E înregistrând cel mai
întrajutorarea membrilor cooperatori, mai multe cooperative meşteşugăreşti, șugărești. Astfel, UCECOM deţine mare număr, 57, reprezentând 36 %
participând în acelaşi timp activ la 246, reprezentând 28 % din totalul calitatea de membru fondator în două din totalul acestora la nivel naţional.
dezvoltarea comunităţilor locale din înregistrat la nivel naţional. Regiunea fundaţii cu activitate în domeniul edu- Judeţele cu cel mai mare număr de
care aceştia fac parte. Sunt astfel cu cea mai slabă dezvoltare a coope- caţiei: Fundaţia Spiru Haret, care cooperative agricole se circumscriu
integrate principalele trăsături spe- rativelor meşteşugăreşti este, ca şi cuprinde 12 grupuri şcolare de arte acestei regiuni, Constanţa situân-
cifice ale sectorului: libertatea de în cazul cooperativelor de consum, şi meserii pe lângă care funcţionează du- se pe primul loc, cu 19 cooperative,
acţiune economică, responsabilitatea Regiunea S–V Oltenia, cu numai 70 unităţi de învăţământ preuniversitar, urmat de judeţele Buzău şi Vrancea, cu
individuală şi securitatea socială. de astfel de entităţi economice. de calificare şi recalificare, și Fun- 17, respectiv 15 unităţi cooperatiste.
La nivel național, cooperativele Aceste Cooperative, asociate la daţia Artifex, în cadrul căreia func- În Regiunile de dezvoltare Vest și
meșteșugărești au ca structură aso- UCECOM, însumează circa 20.000 ţionează Universitatea cu profil eco- București acest sector este cel mai
ciativă Uniunea Națională a Coo- de persoane, care sunt acționari, dar nomic Artifex. Universitatea Artifex puțin dezvoltat: cu numai 6, respectiv
perației Meșteșugărești – UCECOM, și angajați ai acestor organizații. pregătește anual circa 2600 de 4 cooperative agricole.
4
- Cooperația în lume și în România, Uniunea Județeană a Societăților Cooperative Meșteșugărești 6
- www.centrocoop.ro, CENTROCOOP Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum
UJ-SCOM TIMIȘ, http://www.uscomtm.ro/faq/9/Informatii/i-9.html#3
5
- ibidem
În județele Neamț, Cluj, Tulcea și al rezultatelor sale şi nu ca forţă de la persoane fizice, microîntreprinderi, Ţinând cont de modul de organizare
Hunedoara nu sunt înregistrate coo- muncă angajată; evitarea adâncirii organizații obștești și de cult, asociații şi de obiectivele urmărite, casele de
perative agricole. stratificării populaţiei agricole în familiale, persoane fizice cu profesii ajutor reciproc respectă principiile
Numărul cooperativelor agricole a bogaţi şi săraci; îmbinarea eficienţei libere reglementate, cooperative, care de economie socială, fiind una dintre
crescut semnificativ faţă de anul 2007, economice, sociale şi ecologice, com- domiciliază / au sediul social şi își des- formele cele mai reprezentative
când se înregistrau 71 de cooperative ponente esenţiale ale unei dezvol- fășoară activitatea în raza teritorială pentru aceasta în România.
la nivel naţional, 7 cu o medie de tări durabile a agriculturii; reducerea de operare a băncii cooperatiste sau a La nivel naţional, există 2.997
213 hectare de exploatație / coopera- migrării tinerilor de la sat la oraş sau în agenției Băncii Centrale Cooperatiste de case de ajutor reciproc 11 (CAR
tivă. În ciuda acestei creșteri, suprafața alte ţări şi astfel stoparea depopulării CREDITCOOP. şi CARP), cele mai multe fiind înre-
agricolă estimată a fi exploatată în unor zone din mediul rural. Dobânzile percepute de către gistrate în Regiunea de Dezvoltare
cadrul cooperativelor agricole este agenţiile CREDITCOOP persoanelor Sud-Muntenia (559 CAR), urmată
mult sub 1 % din total. 2. Cooperativele de credit juridice sunt aceleaşi ca şi cele de Regiunea Nord–Est, cu 523 de
Dezvoltarea societăţilor coope- pentru persoanele fizice şi trebuie să CAR. Cele mai puţine se regăsesc în
rative presupune o îmbunătăţire a Cooperativele de credit sunt „ins- se încadreze în limitele stabilite prin Regiunea Centru (155) şi Regiunea
activităţii celor care se ocupă de agri- tituţii de credit constituite ca asociaţii instrucţiunile Băncii Centrale Coo- Vest, cu 238 de CAR. Judeţul Prahova
cultură la nivel central şi local, sta- autonome de persoane fizice unite peratiste. are înregistrate cele mai multe CAR
bilirea şi acordarea de stimulente voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor Conform bilanțului, venitul net al (164), Satu Mare având cel mai mic
care să determine motivarea ţăra- şi aspiraţiilor lor comune de ordin Băncii Centrale Cooperatiste pe 2009 număr – 7.
nilor de a se asocia, ajutorarea lor economic, social şi cultural, a căror a fost de 1.845.934 de lei, cu 71,6 %
în cunoaşterea legislaţiei şi în infor- activitate se desfăşoară, cu precădere, mai mic decât în anul precedent, când 3.1. Casele de ajutor reciproc ale
marea cu privire la organizarea pro- pe principiul întrajutorării membrilor veniturile nete au fost de 6.510.278 salariaţilor – CAR
ducţiei pentru piaţă, posibilitatea cooperatori“ 9. de lei. 10 Casele de ajutor reciproc ale sa-
accesării de fonduri nerambursabile În România funcționează 51 de Deoarece distribuirea profitului se lariaţilor sunt definite drept asociaţii
de la Uniunea Europeană, elaborarea bănci cooperatiste afiliate la Banca face ţinând cont de aportul de capital fără scop patrimonial, organizate
de programe, solicitarea de credite, Centrală Cooperatistă CREDITCOOP. al fiecărui membru, cooperativele de pe baza liberului consimţământ al
depăşirea dificultăţilor întâmpinate în Organizaţiile cooperatiste de credit din credit încalcă principiul economiei salariaţilor, în vederea sprijinirii şi
relaţiile cu furnizorii şi clienţii lor. reţeaua CREDITCOOP efectuează sociale acceptate la nivel european, întrajutorării financiare a membrilor
Încurajarea și dezvoltarea coope- operaţiuni cu caracter financiar-bancar conform căruia distribuirea profiturilor lor. Obiectul de activitate al caselor
rațiilor agricole presupune deplasarea (încasări, plăţi, decontări, transferuri sau excedentelor între membri nu este de ajutor reciproc ale salariaţilor îl
centrului de greutate de la exploata- de fonduri etc.) pe bază de contracte direct legată de aportul de capital sau constituie acordarea de împrumuturi
ţiile de subzistenţă şi semisubzistenţă sau convenţii încheiate cu alte insti- de cotizaţiile plătite de aceştia. cu dobândă către membrii acestora,
spre exploataţiile cu caracter comer- tuţii de credit sau cu diverşi agenţi dobândă care se reîntoarce la fondul
cial, de dimensiuni economice şi economici. 3. Casele de ajutor reciproc social al membrilor, după deducerea
fizice care să permită practicarea unei Băncile cooperatiste din rețeaua cheltuielilor statutare. Acestea pot
agriculturi performante. 8 CREDITCOOP, precum și agențiile În România, casele de ajutor fi înfiinţate de către salariaţi sau
Avantajele principale ale coopera- Băncii Centrale Cooperatiste CREDIT- reciproc se împart în funcţie de tipul alte persoane care obţin venituri de
tivelor agricole ar fi: păstrarea agri- COOP, desfășoară și activități de de membri şi beneficiari: case ale natură salarială, prin asociere, în
cultorului român ca proprietar al acceptare de depozite, exclusiv în lei, salariaţilor – CAR - şi case ale pensio- unităţile în care aceştia îşi desfăşoară
pământului, manager şi beneficiar de la membrii cooperatori, respectiv de narilor – CARP. activitatea sau la nivel teritorial 12.
7
- Dimensiunea fizică a exploataţiilor agricole din românia. Decalaje faţă de Uniunea Europeană, 10
- Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, Raport anual 2009
Marin Popescu, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, Bucureşti, 2008 11
- Raport de cercetare privind economia socială în România din perpectivă europeană comparată,
8
- ibidem Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2010
9
- Art. 334 lit a OUG 99/ 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare 12
- Legea 122/1996
Casele de ajutor reciproc ale sala- a Caselor de Ajutor Reciproc ale activităţi economice independente, Barierele privind integrarea în
riaţilor sunt afiliate la federaţii precum Pensionarilor are afiliate 142 de inclusiv asociaţiile familiale care au muncă a persoanelor cu dizabilităţi
Uniunea Naţională a Caselor de CARP-uri şi un număr de 1.300.000 în componenţă o persoană cu han- sunt determinate de considerentele
Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din de membri. Federaţia are o structură dicap. privind capacitatea de adaptare la
România (U.N.C.A.R.S.R.) sau Fede- teritorială compusă din 38 de filiale Unităţile protejate autorizate bene- cerinţele unui loc de muncă atât
raţia Caselor de Ajutor Reciproc judeţene, cu membri răspândiţi atât în ficiază de următoarele drepturi: din perspectiva competenţelor şi a
(FEDCAR). mediul urban (53 %), cât și în mediul a) scutire de plata taxelor de auto- eficienţei, cât şi a interacţiunii so-
U.N.C.A.R.S.R. are afiliate 39 de rural (47 %), din totalul lor, 39 % fiind rizare la înfiinţare şi de reauto- ciale pe orizontală şi verticală. Slaba
uniuni teritoriale, care cuprind 2.377 de țărani 16. rizare; incluziune pe piaţa forţei de muncă
case de ajutor reciproc ale salariaţilor Federaţia şi CARP-urile afiliate b) scutire de plata impozitului pe a persoanelor cu dizabilităţi poate
– instituţii financiare nebancare 13. acordă ajutoare nerambursabile în profit, cu condiţia ca minim 75 % fi analizată din trei perspective: cea
La înființare (iunie 2004), FEDCAR bani, alimente şi medicamente, din fondul obţinut prin scutire să a angajatorului, cea a societăţii în
avea 7 CAR membre, cu un număr precum şi mijloace ajutătoare de de- fie reinvestit pentru restructurare general, dar şi a persoanei cu diza-
de 22.000 de membri şi active de 5 plasare etc., prin compensarea par- sau pentru achiziţionarea de echi- bilităţi.
milioane de euro. În prezent, FEDCAR ţială sau totală a acestora. pamente tehnologice, maşini, Astfel, pe de o parte, avem în
are 17 CAR membre, cu 63.000 de Marea majoritate a CARP-urilor utilaje, instalaţii de lucru şi / sau vedere necunoaşterea capacităţilor
membri, având 29 de milioane de au în structură ateliere de servicii amenajarea locurilor de muncă persoanelor cu dizabilităţi de către
euro în active 14. specifice necesităţilor curente, la care protejate, în condiţiile prevă- angajatori prin imensa lipsă de interac-
CAR-urile oferă împrumuturi în se practică tarife reduse, mai mici decât zute de Legea nr. 571 / 2003, cu ţiune cu acestea şi, astfel, necu-
cuantum de 3–5 ori fondul social al pe piaţa liberă, activitățile acestora fiind modificările şi completările ulte- noaşterea potenţialului acestora. Pe
membrului, precum şi împrumuturi subvenţionate din veniturile proprii. rioare; de altă parte, trebuie avută în vedere
de urgenţă (pe termen de 1–4 săp- c) alte drepturi acordate de autori- tendinţa de autoexcludere de pe
tămâni), pe termen scurt (1–12 luni) 4. Unităţile Protejate tăţile administraţiei publice locale piaţa forţei de muncă a persoanelor
sau lung (1–3 ani). finanţate din fondurile proprii. cu dizabilităţi, dată fiind respingerea
Unităţile Protejate sunt definite La nivelul anului 2010, în România repetată ori asumarea unui status de
3.2. Casele de ajutor reciproc ale ca fiind acei operatori economici, cu existau 419 unităţi protejate autorizate, marginal prin acceptarea dizabilităţii ca
pensionarilor – CARP gestiune proprie, în cadrul cărora cel cele mai multe fiind înregistrate în factor determinant pentru respingere.
Casele de ajutor reciproc ale puţin 30 % din numărul total de angajaţi regiunile de dezvoltare Bucureşti- Trebuie avută în vedere însă şi per-
pensionarilor au drept scop sprijinirea cu contract individual de muncă sunt Ilfov (66) şi Sud–Est (60). În judeţele cepţia generală că persoanele cu
şi întrajutorarea membrilor, prin acor- persoane cu handicap 17. Aceştia pot fi Giurgiu şi Mehedinţi nu era înregistrată dizabilităţi sunt respinse la nivelul
darea de împrumuturi cu dobândă şi operatorii economici cu personalitate nicio unitate protejată autorizată. ansamblului societăţii româneşti.
activităţi conexe cu caracter social, juridică (indiferent de forma de Conform datelor ANPH, la 31 martie Astfel, membrii societăţii îşi asu-
cultural, turistic şi de alte tipuri. Membrii proprietate şi de organizare), secţii, 2010, la nivel național, din totalul mă şi manifestă un set de atitudini
CARP pot fi persoane pensionare, ateliere sau alte structuri din cadrul persoanelor cu dizabilități (681.558), şi comportamente în virtutea unui
beneficiari de ajutor social şi membri operatorilor economici, instituţiilor numai 4,2 % dintre acestea (28.826) conformism la ceea ce se consideră
de familie ai primelor două categorii 15. publice sau din cadrul organizaţiilor, erau angajate, în condițiile în care a fi general acceptat.
CARP-urile se pot asocia în respectiv persoane fizice cu handicap Uniunea Europeană înregistrează un Această situaţie este demonstrată
federaţii. Federaţia Naţională „Omenia“ autorizate potrivit legii să desfăşoare procent de ocupare de circa 50 % în de rezultatele unei cercetări a Aso-
cadrul acestei categorii sociale. ciaţiei React privind atitudinile şi
13
- Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România (U.N.C.A.R.S.R.), www.uncar.ro
14
- Federatia Caselor de Ajutor Reciproc (FEDCAR), www.fedcar.ro
15
- Art. 4 Legea 540/ 2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor
16
- Federaţia Naţională “Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, www.fn-omenia.ro
17
- Legea 448/2006, art. 4 pct. 29
comportamentele românilor faţă de Gradul ridicat de acceptare re- reuşesc să se impună semnificativ ca Aşa cum relevă studiul calitativ,
persoanele cu dizabilităţi. Astfel, levat de studiu poate fi apreciat şi angajator principal al persoanelor cu reglementarea legislativă dată de
gradul de acceptare a persoanelor prin prisma dezirabilităţii subiectului, dizabilităţi. legea 448 / 2006 este insuficientă,
cu dizabilităţi se poziţionează în fapt care implică o atitudine po- Astfel, în cadrul unităților protejate având un caracter mai degrabă
zona atitudinilor de apropiere şi zitivă declarată. Pe de altă parte, autorizate înregistrate la ANPH, punitiv, fără să încurajeze în mod real
chiar de prietenie, indicele calității rezultatele relevă şi o conştientizare numai 1.470 de persoane cu dizabili- angajarea persoanelor cu dizabilităţi.
contactelor sociale (ICCS) în ceea a responsabilităţii membrilor societăţii tăți sunt angajate, adică 5,1 % din totalul
ce priveşte persoanele cu handicap faţă de incluziunea persoanelor cu celor angajate 20, acest fapt relevând că 5. Asociațiile și fundațiile
locomotor având o valoare de 14,42, dizabilităţi, exprimată prin primatul acest sector este încă slab dezvoltat și
respectiv de 14,58 pentru persoanele unor precepte morale şi sociale nu poate absorbi decât o mică parte Prin O.G. 26/2000, asociațiile și
cu handicap senzorial (pe o scală asumate la nivel personal. din forța de muncă reprezentată de fundațiile au dreptul de a desfășura
de la 1 la 20). O atitudine mai puţin Trebuie avute în vedere şi barierele persoanele cu dizabilități. activități economice. Faptul că profitul
favorabilă se manifestă însă faţă de pe care studiul le evidențiază. Astfel, Această situaţie este şi un efect înregistrat de acestea nu poate fi
persoanele cu handicap psihic şi mintal 64 % consideră că persoanele cu al aceleiaşi atitudini pasive înre- distribuit către cei care controlează
(ICCS=9,11), respectiv al purtătorilor dizabilităţi au nevoie de pregătire gistrate şi în ceea ce priveşte recru- organizația, conform acelui principiu
HIV sau cu sindrom imuno-deficitar suplimentară la locul de muncă, per- tarea persoanelor cu dizabilităţi, al constrângerii nondistributivității 21,
(ICCS=10,36) 18. cepţie ale cărei efecte sunt mai majoritatea companiilor plătind obli- califică asociațiile și fundațiile cu
În ceea ce priveşte relaţia profe- relevante la nivelul angajatorului. gaţiile financiare impuse de legea activități economice să fie consi-
sională cu o persoană cu dizabilităţi, Acest fapt poate fi corelat şi cu 448 / 2006 la stat, fără a încerca să derate ca supunându-se principiilor
atitudinea respondenţilor este una rezultatele studiului calitativ efectuat beneficieze de o relaţie comercială și valorilor care definesc economia
favorabilă, deşi se pot remarca, totuși, în rândurile a 44 de respondenţi cu cu unităţile protejate. Pe de altă socială.
câteva prejudecăți la o minoritate a funcţii de decizie din companiile mari parte, chiar şi cele care cumpără În 2010, în România erau înregis-
eșantionului studiat. Astfel, 92 % dintre din România 19. Interviurile relevă produse de la unităţile protejate fie trate 44.271 de asociații, 16.785 de
respondenţi consideră că persoanele faptul că, deşi persoanele cu diza- s-au confruntat cu incapacitatea fundații 22, evoluția numărului aces-
cu dizabilităţi sunt total dedicate bilităţi nu sunt respinse social şi acestora de a răspunde cerinţelor, tora fiind spectaculoasă: în perioada
muncii lor, 87 % fiind de acord că, în se consideră că pot fi integrate în fapt care a condus la încheierea 1996–2006, numărul lor a crescut
ceea ce priveşte calitatea, munca colectivele de lucru pe anumite poziții contractului de colaborare, fie acuză de aproape 5 ori, iar în 2008 au fost
efectuată de persoanele cu dizabilităţi unde pot presta eficient munca, calitatea produselor, considerându-le înregistrate cu 50 % mai multe decât
este la fel de bună ca a persoanelor totuşi, nu există un comportament nesatisfăcătoare. în anul precedent 23.
fără dizabilități. De asemenea, 83 % activ în ceea ce priveşte recrutarea Dacă atelierele protejate nu reuşesc Dintre cele 21.913 ONG-uri care
cred că persoanele cu dizabilităţi se acestora. Situaţia actuală este una deocamdată să se dezvolte suficient, au înregistrat bilanț în 2008, 8.413
pot adapta foarte bine la ritmul de lucru pasivă, în care lucrurile evoluează astfel încât să răspundă nevoilor pieţei erau declarate ca având activităţi
şi pot ţine pasul cu ceilalţi. în mod natural, fără bariere şi fără şi să devină competitive, celelalte com- economice, însă numai 2.487 dintre
Coordonata socială este de ase- stimulente. panii ar trebui încurajate să devină active acestea au înregistrat profit 24.
menea caracterizată pozitiv, 93 % Deşi unităţile protejate pot fi con- în ceea ce priveşte orientarea către
declarând că, la serviciu, pot co- siderate ca o soluţie de trecere către acest segment al forţei de muncă.
munica foarte uşor cu un coleg cu o incluziune socială comparativă cu 20
- Raportul de cercetare în cadrul proiectulului "Nu mai ignoraţi persoanele cu dizabilităţi intelectuale!",
dizabilităţi, 85 % putând avea chiar o nivelul înregistrat în ţările europene, Fundația Pentru Voi și Institutul de Politic Publice, 2010, apud. http://www.mediafax.ro/social/romania-pe-
ultimul-loc-in-ue-in-domeniul-angajarii-persoanelor-cu-dizabilitati-7928275
relaţie strânsă cu un astfel de coleg. cele existente în acest moment nu 21
- The Nonprofit Sector: A Research Handbook, Walter W. Powell (editor), ed. a II-a, Yale University Press, 2006
22
- Ministerul Justiției - http://www.just.ro/MeniuStanga/PersonnelInformation/tabid/91/Default.asp (21.01.2010)
18
- Raport de cercetare „Dezvoltarea economiei sociale prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale”,
23
- România 2010. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări, Fundaţia pentru Dezvoltarea societăţii
Asociaţia React, 2010 civile, 2010
19
- Ibidem
24
- România 2010. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări, Fundaţia pentru Dezvoltarea societăţii
civile, 2010
Analizând evoluţia pe anii 2006,

10 Promovarea economiei sociale în România
2007 şi 2008, nu se remarcă nicio
creştere a numărului de ONG-uri cu
scop lucrativ, ba chiar avem o scădere În România există o bază de pornire pentru ca economia socială să devină
a acestora la nivelul anului 2008, atât un adevărat sector economic. Cu toate acestea, drumul este unul dificil. Pe de
în valori absolute, cât şi ca pondere. o parte, avem sarcina de a redefini o identitate deja stabilită şi cunoscută, pe de
Această tendinţă arată că activitatea altă parte, vom întâmpina rezistenţă la schimbare şi frica de a pierde beneficii
antreprenorială nu este totuşi încă deja câștigate. În cele ce urmează, vom încerca să întrevedem pe scurt câteva
tratată cu interes de către asociaţiile modalități de a trece de la formele menționate mai sus la o adevărată economie
şi fundaţiile din România. socială, care să poată avea un cuvânt de spus în viața economică și socială.
Pentru promovarea economiei sociale în România, recomandăm trei mari

direcții de acțiune:
1. stabilirea identității de economie socială pentru activitățile deja existente;
2. identificarea viitorilor antreprenori sociali;
3. popularizarea conceputului de economie socială la nivelul întregii
societăți.
Aceste trei direcții de acțiune trebuie să fie concomitente, pentru a da un
plus de claritate și de consistență demersurilor economiei sociale.
1. Stabilirea identității de economie socială pentru activitățile deja

existente
În România, există forme de manifestare a economiei sociale, dar care nu

se identifică în mod necesar cu aceasta.
Situația este ușor de înțeles, având în vedere că inclusiv conceptul de
economie socială a reînceput să stârnească interes, din punct de vedere politic
european, doar odată cu recentele încercări economice globale. În urma crizei
economice mondiale, s-a constatat că segmentul economiei sociale a înregistrat
cele mai mici scăderi, cel mai mic număr de falimente, demonstrând astfel că
este, în acest moment, un mod stabil de a desfăşura activități economice.
Lipsa unei reglementări formale a economiei sociale la nivel legislativ
este în continuare o problemă pentru antreprenorii sociali. Constatăm, cum
am menționat anterior, existența în România a tuturor formelor acceptate de
economie socială: cooperative, fonduri mutuale, întreprinderi mici și mijlocii,
asociații și fundații.
Mai mult, aceste forme de manifestare se includ în sfera economiei sociale
prin modul în care înțeleg să își desfășoare activitățile.
Acești antreprenori sociali nu vor dobândi o adevărată identitate în ceea ce
privește economia socială decât prin cunoașterea pe scară largă a conceptului
și prin clarificarea acestuia din punct de vedere formal, prin legiferare.
La nivel formal, măsurile care trebuie luate sunt destul de clare: definirea Decizia în alegerea căii de urmat nu este însă una pur rațională, persoana
economiei sociale și a întreprinderilor de economie socială, reglementarea pusă în fața luării deciziei analizând-o și prin prisma educației, culturii,
statutului acestor entități, regimul comercial și fiscal aplicabil. În mod evident, experiențelor acumulate, presiunii grupului etc.
aceste reglementări pot lua diverse forme, dar considerăm că la baza acestora Vom porni astfel de la a înțelege cine este antreprenorul social, care sunt
vor trebui să stea principiile enunțate și detaliate la începutul prezentei lucrări. caracteristicile sale definitorii și mai ales ce îl deosebește de antreprenorul
De asemenea, acestea vor trebui să stea la baza recunoașterii formelor de clasic. Menționăm că aceste diferențe sau caracteristici nu țin de persoana
economie socială la nivel instituțional. Pe de altă parte, ca în orice alt domeniu, antreprenorului, ci de modul în care acesta acționează și percepe atât propriile
inițiativa pentru ca aceste lucruri să devină realitate, trebuie să vină de la cei acțiuni, cât și acțiunile celorlalți.
în măsură să analizeze aceste probleme, iar aici vorbim despre antreprenorii Diferența principală între cei doi este reprezentată de recunoașterea în
sociali. comunitate a caracterului pozitiv al activităților economice întreprinse. Beneficiul
O reală problemă o va reprezenta modul concret de reglementare, care este astfel unul suplimentar, nonmaterial.
va trebui să traseze linii clare de demarcație între întreprinderile de economie Antreprenoriatul social s-a născut ca o încercare de eliminare a disonanței
socială și restul entităților sociale sau comerciale clasice. Este evident că o cognitive ce apare între noțiunea de bine general și cea de individualitate.
includere în sfera de reglementare a economiei sociale a unor entități care nu Antreprenorul social reușește să găsească o soluție astfel încât individul să
urmează principiile acesteia nu va face decât să alunge antreprenorii sociali imprime un caracter general și replicabil binelui pe care-l face la nivel de
deja existenți. Cunoscând că există în acest moment un proiect de lege-cadru comunitate. De asemenea, o altă opoziție clasică este răsturnată, și anume
cu privire la economia socială, recomandăm, în reglementarea acestui segment cea dintre economic și social.
economic, aplecarea spre detaliu și claritate. Antreprenoriatul social vine ca răspuns și pentru lipsa de implicare a
De asemenea, dincolo de reprezentarea instituțională, este necesară o comunității în problemele care, de fapt, îi aparțin. Antreprenorul este astfel
formă de reprezentare formală a acestui segment economic, astfel încât vocea conștient că nu poate exista ca membru al unei comunități bolnave sau
antreprenorilor sociali să fie auzită. Considerăm deci că, pe viitor, va trebui să cu probleme nerezolvate fără ca în final aceste probleme să nu îl afecteze
existe un organism de reprezentare a actorilor din economia socială, care să personal.
se legitimeze în fața partenerilor de dialog ca reprezentând nu doar interesele Antreprenorul devine astfel un lider al comunității sale, fie el unul formal
economiei sociale, ci și valorile și principiile acesteia. Un astfel de organism sau informal. Din această poziție devine și un exemplu pentru ceilalți membri
va putea duce mai departe nu doar vocea antreprenorilor sociali, ci și vocea ai societății, aceștia multiplicând beneficiile aduse de antreprenor. Este, de
comunităților din care provin aceștia. fapt, expresia aplicării principiului reciprocității enunțat la începutul prezentei
În concluzie, pentru ca entitățile ce desfășoară activități specifice economiei lucrări.
sociale să dobândească această identitate de întreprinderi sociale, este Pe de altă parte, odată cu existența unui cadru formal și a cunoașterii largi
necesară crearea unui cadru formal pentru a trasa modul de interacțiune la a conceptului de economie socială, antreprenorul poate lua în calculul său
nivel juridic, economic și de reprezentare politică și a unui cadru informal prin varianta de a porni pe drumul economiei sociale. Arătăm că economia socială,
care antreprenorul social să se bucure de recunoașterea comunității. văzută ca un început, nu exclude transformarea unei activități economice deja
existente.
2. Identificarea viitorilor antreprenori sociali Antreprenorul social devine, prin activitatea sa, liderul unei comunități
sănătoase, implicate, responsabile, în care primează bunăstarea generală.
Pentru dezvoltarea cantitativă a sectorului economiei sociale, vom încerca Considerăm că acesta este și răspunsul întrebării de la care am pornit acest
să răspundem la întrebarea: „De ce devine o persoană antreprenor social?“. demers, și anume conștientizarea existenței unei stări de bine doar în cadrul
În căutarea răspunsului, vom pleca de la premisa că un antreprenor are cel comunității și nu separat de aceasta.
puțin dorința de a face, de a dezvolta, de a crește. Chiar în lipsa cunoștințelor În dezvoltarea economiei sociale, ne propunem identificarea posibililor
specifice sau a experienței, o asemenea persoană poate alege modul în care antreprenori sociali, prin promovarea viziunii economiei sociale. Identificarea
dorește să își defășoare activitatea economică: într-un sistem economic clasic antreprenorului cu această viziune este ceea ce va duce la dezvoltarea
sau într-un sistem de economie socială. segmentului de economie socială.
De asemenea, identificarea actualilor antreprenori și transformarea lor în La nivelul întreprinderilor sociale este nevoie de o înţelegere atât a principiilor,
antreprenori sociali va aduce un grad ridicat de profesionalism și eficiență valorilor şi caracteristicilor economiei sociale, cât şi a instrumentelor specifice
domeniului, putând duce la modele multiplicabile. Astfel, creșterea cantitativă economiei de piaţă. Astfel, acest mix îi va ajuta pe manageri să se organizeze
va aduce cu ea și o creștere calitativă a modului de a gândi și de a aplica şi să atragă suportul comunităţii, dar şi să se adapteze la cerinţele pieţei şi să
principiile economiei sociale în practică. îşi dezvolte capacitatea de a produce în mod eficient şi eficace.
În promovarea bunurilor şi serviciilor furnizate, întreprinderile sociale au un
3. Popularizarea conceptului de economie socială la nivelul întregii avantaj competitiv prin utilizarea, în procesul de promovare, a componentei
societăți umane din procesul de fabricaţie (cum a fost realizat acel bun, care sunt
persoanele care au contribuit la producerea lui). Totodată, fidelizarea consu-
Cunoaşterea lacunară a conceptului de economie socială în România reprezintă matorului ţine şi de calitatea produsului şi de comunicarea dintre întreprinderea
o problemă pentru promovarea lui, dar și o oportunitate ca, printr-o comunicare socială şi consumator. Această comunicare trebuie să fie una continuă
eficientă, acest concept să fie transmis şi utilizat corect încă de la început. (la raft / stand, în mass-media locală, prin organizarea sau participarea la
O astfel de comunicare trebuie să plece atât de la realitățile românești evenimente locale etc.), astfel încât întreprinderea socială să fie percepută ca
actuale, cât și de la exemplul altor societăți care au reușit în demersul lor. făcând parte din comunitate. Între actorii de economie socială şi comunitatea
Este clar că mesajele, limbajul şi gradul de densitate a informaţiei vor trebui din care fac parte există o relaţionare strânsă. Crescând nivelul de cunoştinţe
să fie diferite, în funcţie de publicul ales (persoane implicate în activităţi de şi de înţelegere al comunităţii se creează condiţiile favorabile susţinerii şi
economie socială, comunitate locală, mass-media, specialişti din sectorul dezvoltării sectorului.
nonguvernamental şi guvernamental, lideri de opinie, companii etc.). De asemenea, este nevoie de popularizarea economiei sociale în mediul
Astfel, în ceea ce priveşte transmiterea mesajelor economiei sociale către de afaceri. Limbajul şi mesajele folosite trebuie să fie bazate pe informaţii şi
publicul larg, este necesară în primul rând includerea economiei sociale în justificări de ordin financiar, pe cercetări cantitative şi exemple concrete.
agenda publică. Claritatea şi simplitatea sunt atribute obligatorii ale mesajului. Prin utilizarea mijloacelor economice pentru atingerea scopului social,
Înţelegerea conceptului de economie socială se poate face printr-o analiză întreprinderile sociale reuşesc să câştige nu doar loialitatea angajaţilor şi a
comparată cu conceptele economiei clasice, pe de o parte, şi cu conceptele şi consumatorilor, dar şi pe cea a celorlalte entități cointeresate (engl: stakeholder).
valorile sociale, pe de altă parte. Înţelegând care sunt asemănările şi diferenţele Un stakeholder important pentru orice agent economic îl reprezintă băncile. Fie
dintre acestea, populaţia va şti să recunoască ce este sau nu economie socială că vorbim de acces la servicii bancare pentru a înfiinţa o întreprindere socială sau
şi care dintre serviciile sau bunurile de pe piaţă sunt produse în cadrul acestui că vorbim de finanţarea necesară pe parcursul dezvoltării afacerii, o înţelegere
sector. Cu siguranţă că promovarea acestui concept şi educarea populaţiei în bună a specificului şi nevoilor întreprinderilor sociale este esenţială.
sensul sprijinirii economiei sociale va cere timp şi efort din partea tuturor celor Promovarea economiei sociale în cadrul sistemului bancar poate avea
implicaţi într-o formă sau alta în acest domeniu. ca efect o personalizare a serviciilor, instrumentelor şi mecanismelor de
Analizând modelul liderului, de exemplu, prezentat în capitolele anterioare, management de capital. Băncile pot veni în întâmpinarea nevoilor de finanţare
putem concluziona, în ceea ce priveşte comunicarea, că este greu ca un ale întreprinderilor sociale.
beneficiar al diverselor forme de economie socială (fie el consumator de Un rol important în popularizarea conceptului şi formelor de economie
bunuri sau de servicii) să le asimileze economiei sociale atât timp cât liderul socială îl au specialiştii, persoane care lucrează în sectorul guvernamental
antreprenor social nu se identifică el însuși ca făcând parte din economia socială. şi nonguvernamental şi care, prin activitatea pe care o desfășoară, ajută la
Prin urmare, este vitală, în procesul de popularizare, etapa de identificare cu promovarea şi la dezvoltarea domeniului. Din păcate, mulţi dintre aceştia resimt
economia socială a actualilor actori de economie socială. nevoia de formare profesională, de acces la cele mai noi informaţii din domeniu,
În acelaşi timp, conştientizarea apartenenţei la acest domeniu a celor care de relaționare etc. Organizarea de training-uri, conferinţe, târguri, publicarea de
desfăşoară activităţi de economie socială este esenţială şi pentru dezvoltarea afa- articole, studii de caz, analize, organizarea de dezbateri pot răspunde acestor
cerii pe care o conduc. De multe ori adoptarea unor principii nesănătoase, confuzia nevoi de profesionalizare. Includerea în curricula educaţională a unor cursuri
sau lipsa unei identităţi clare a celor implicaţi în diferite forme de economie socială şi seminarii de economie socială va ajuta la formarea viitoarei generaţii de
au făcut ca iniţiative foarte bune să stagneze sau să dispară rapid. specialişti, de promotori şi iniţiatori de activităţi de economie socială.
11 Bibliografie
A. Kerlin, Social Enterprise in the United States and Surse online:

Europe: Understanding and Learning from the Dif-
ferences Janelle, 2006 http://www.4lenses.org/setypology/print
Carnegie Mellon, The Chronicle of Social Enterprise, http://www.gdrc.org/icm/grameen-info.html

Heinz College, 2009 http://www.asiafutureforum.org/sub_04_02_v.
The general report of social enterprise in China, Cul- html?num=46&no=27
tural and Educational Section, British Embassy, 2008 http://www.thedailystar.net/newDesign/news-details.
Micro-financing, social investment and enterprise php?nid=85036
– In China and around the world, Social Innovation http://www.socialearth.org/company-list
exhange, 2009
http://www.nesst.org/NVFChile.asp
Academic Journals, Social Enterprise in Africa An
Emerging Concept, 2006 http://asef2009.weebly.com/index.html
Jack Quarter, Laurie Mook, Ann Armstrong, Under- http://socialeconomy.info/en/sesn_rees
standing the Social Economy: A Canadian Perspec-
tive, 2009 http://www.socialeconomyhub.ca/
Becchetti, Leonardo; Borzaga, Carlo, The Economics http://www.emeraldinsight.com/products/journals/

of Social Responsibility: The World of Social Enter- journals.htm?id=ijse
prises, Routledge, London, 2010.
http://www.prosperitasmf.com/en/latest-news/in-the-
Borzaga, Carlo; Tortia, Emanno; Depedri, Sarah; press/85-colombian-social-enterprise-ahead-of-other-
"The Role of Cooperative and Social Enteprises: a latin-american-social-enterprises-participates-in-an-
Multifaceted approach for an Economic Pluralism, international-competition-held-in-the-usa.html
European Search Institute on Cooperative and Social
http://www.alliancemagazine.org/es/content/nesst-
Enterprises, Working Papers, Trento, 01, 2009.
announces-new-commitment-latin-american-social-
Schrenk, Jakob, Arta explotării de sine sau minunata enterprises
lume nouă a muncii, Editura Humanitas, 2010, first
http://www.socialeconomics.org/division.
published 2007.
php?page=teaching
Zamfir Elena; Zamfir, Cătălin (coordonatori), Social
http://www.socialfirmseurope.org/
Policies, Romania in the European Context, Editura
Alternative, Bucureşti, 1996. http://www.economyweb.com/social_economy.htm
Zamfir Elena, Psihologie socială aplicată, Editura http://ebookbrowse.com/the-social-economy-in-latin-
Ankarom, Iaşi, 2000. america-miguel-angel-cortes-aa-ee-doc-d16649884
Zamfir Elena, (autor şi coordonator), Strategii http://news.fletcher.tufts.edu/reflections/?p=1314
antisărăcie şi dezvoltare comunitară, Editura Expert,
Bucureşti, 2000.
Zamfir Elena, Asistenţa Socială în România. Teorie
şi acţiune socială. Texte alese, Editura Mitropoliei,
Craiova, 2009.
Popescu Constantin, Tranziția la economia umană,
Editura Economică, 1996
Popescu Constantin, Respiritualizarea: Învață să fii
om, Editura ASE, 2009
80 81
Datele de contact ale Centrelor de Resurse Regionale

Asociația React pentru economie socială:
Asociaţia React este o organizație neguvernamentală, nonprofit, creată Regiunea București–llfov

în 2006 pentru a veni în sprijinul actorilor societății civile prin proiecte ample, București
intervenții strategice, complexe și complete, generatoare de rezultate suste- Str. G-ral David Praporgescu Nr. 18,
nabile. Suntem o organizație bazată pe oameni și comunitate și ne concen- Sector 2, C.P. 020968
trăm asupra dezvoltării durabile, în parteneriat. Telefon: 021 / 315.45.32
Ne propunem să fim organizația care, prin proiecte inovatoare, determină
Regiunea Centru
schimbări pozitive majore în comunitate, în comportamentul și în mentalitatea
(județele: Alba, Sibiu, Harghita,
oamenilor.
Covasna, Mureș, Brașov)
Prin programele pe care le desfășoară, organizația vizează trei domenii: Sibiu
economie socială, educație și sănătate publică. Str. Nicolae Bălcescu Nr. 20,
C.P. 550159
Până în prezent am contribuit la salvarea a mai mult de 120.000 de vieți
Telefon: 0269 / 434.043
omenești și am determinat mai mult de 90.000 de oameni să doneze sânge.
Cele 9 premii de excelență, naționale și internaționale, ne certifică pro- Regiunea Nord–Est
fesionalismul și capacitatea de implementare: (județele: Iași, Botoșani, Neamț,
Suceava, Bacău, Vaslui)
Piatra Neamț
» 2011 » 2008 Str. Cărturari Nr. 2, C.P. 610004
- Gala Oameni pentru Oameni - Premiile internaționale SABRE Telefon: 0233 / 211.615
– Premiul pentru cea mai bună Awards (Superior Achievement
campanie de voluntariat public on Branding and Reputation) – Regiunea Sud–Vest Oltenia
» 2010 Golden World Award – Secțiunea (județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea,
- Effie Awards – Silver Effie – nonprofit Olt, Dolj)
Secțiunea nonprofit - Gala Societății Civile – Aur – Craiova
- Gala PR Award – Silver Award – Secțiunea Comportament civic Bld. Decebal Nr. 102, Bl. N10, parter,
Secțiunea nonprofit » 2007 C.P. 200460
» 2009 - Gala PR Awards 2007 – Premiul Telefon: 0251 / 435.390
- Gala Societății Civile – Aur – special pentru calitate continuă în
Secțiunea Comportament civic sectorul neguvernamental Regiunea Sud Muntenia
- Gala Sănătății – Cea mai bună » 2006 (județele: Argeș, Dâmbovița,
campanie de responsabilitate - Gala Medic.ro 2006 – Cea mai Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu,
socială bună campanie de sănătate Teleorman)
publică Târgoviște
Str. Poet Grigore Alexandrescu Nr. 20,
C. P. 130007;
Telefon 0245 / 640.062

REACT Economia Sociala de La Afacere La Profit Social

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

REACT Economia Sociala de La Afacere La Profit Social

Încărcat de

Drepturi de autor:

Lucrare editată de Asociația React în cadrul proiectului

Dezvoltarea economiei sociale prin înființarea

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu

1. Definiția economiei sociale ...................................................................... 9

1 Definiția economiei sociale

Definiția enunțată se dorește a fi unul necesar, dar nu și suficient pentru

2 Principii fundamentale ale economiei sociale

a. Principiul reciprocității Comunitatea, ca beneficiar al eco-

f. Principiul distribuirii comunității se desfășoară după un

3 Valori asumate în economia socială

a. Solidaritatea social sau individ nu pot fi abandonaţi

• egalitate de şanse membrilor comunităţii şi depăşeşte

• ecologie b. Echitatea și justiția socială

Este deja evident că, în cadrul

4 Caracteristicile Economiei Sociale

Ne vom opri asupra câtorva caracteristici comune ale formelor de economie

• social a. Caracteristica economică Caracterul social al ES determină

• comunitate Caracteristica economică a economiei

clasice, punând accent pe integrarea

În acest context, entităţile de ES sunt Precizăm că în analiza noastră ter-

5 Modele de economie socială

Modelul liderului formal

Liderul local care nu își uită promisiunile

• participare socială blemele comunității și încep pro-

Sistemul coparticipării sociale

Modelul valorilor sociale

6 Efectele economiei sociale în societate

Printr-un management specific În prim-planul priorităţilor acestei

• asociere solidaritatea şi implicarea activă la

Creşterea preocupării pentru rata

• vulnerabilitate socială ţională, care să stimuleze integrarea pe

dezvoltării economice, economia so-

Exemple de economie socială analizate din punct

Exemplul legăturii cu piaţa – Exemplul sprijinului organizaţional

8 Economia socială în Europa

• organizații nonprofit de state după nivelul de recunoaștere și acceptare a conceptului de economie

La nivel european, în 1989, Comisia Europeană a publicat comunicarea

• servicii sociale frontiere".

Bune practici ale economiei sociale

1. Modelul anglo-saxon În lumea anglo-saxonă, organi-

9 Economia socială în România

În România, economia socială nu este încă reglementată, în schimb unele

• competitivitate reprezentând sectorul economiei sociale datorită scopurilor sociale pe care

Pe de altă parte, economia socială se caracterizează printr-o relaţie

Astfel, voluntariatul, coordonată importantă, dacă nu chiar definitorie, a

Cât priveşte scenariul cofinanţării investiţiilor într-o întreprindere socială,

Analizând evoluţia pe anii 2006,

Pentru promovarea economiei sociale în România, recomandăm trei mari

1. Stabilirea identității de economie socială pentru activitățile deja

În România, există forme de manifestare a economiei sociale, dar care nu

A. Kerlin, Social Enterprise in the United States and Surse online:

Carnegie Mellon, The Chronicle of Social Enterprise, http://www.gdrc.org/icm/grameen-info.html

Becchetti, Leonardo; Borzaga, Carlo, The Economics http://www.emeraldinsight.com/products/journals/

Datele de contact ale Centrelor de Resurse Regionale

Asociaţia React este o organizație neguvernamentală, nonprofit, creată Regiunea București–llfov

S-ar putea să vă placă și