Sunteți pe pagina 1din 139

VINTILĂ CORBUL ŞI EUGEN BURADA

CENUŞĂ ŞI ORHIDEE LA NEW YORK

MOARTE ŞI PORTOCALE LA PALERMO

— ATENŢIUNE ! Atenţiune ! Trenul rapid eu direcţia Roma — Neapoli — Messina —


Palermo pleacă peste cinci minute de pe linia şapte. Persoanele care iau condus pe pasaeri s"nt
ruate să co#oare din $aoane. %ă dorim călătorie plăcută !
&i'u(orul ării "şi "ncetă emisia.
Mircea Paltin continua să stră#ată peronul cu acelaşi pas $ioi) dar măsurat) at"t de deose#it
de ra#a de(ordonată a celorlalţi călători "nt"r(iaţi) care alerau să nu piardă trenul. Toate "l
"nc"ntau. *i lumea pestriţă şi (o motoasă din +ur) şi $aoanele "nşiruite ca nişte mărele pe
liniile de oţel) şi ploaia de lumini 'luorescente) şi a'işele multicolore ale aenţiilor de $oia+) şi
slalomul $aonetelor electrice care se strecurau prin mulţime) căr"nd #aa+e cu cele mai $ariate
'orme eometrice. , ciocnire neaşteptată cu o matroană planturoasă) care de(lănţui un ade$ărat
potop de in$ecti$e) "n cel mai pur dialect napolitan) "" 'ăcu să pu'nească "n r"s. -e /inion ! Nu
putea să 'ie una t0nără şi 'rumoasă 12
3amalul carel urma cu $ali(ele "i atrase atenţia)
— Iată $aonul dumnea$oastră) domnule !
— Mulţumesc.
"ntinse #iletele sale "nsoţitorului de $aon.
— a#ina şase) cuşeta doi) citi cu las tare "nsoţitorul. Ii restitui #iletele şil in$ită să se urce
"n $aon. Urmat de /amal) Mircea "şi 'ăcu loc pe culoar) printre călătorii care se aitau "naintea
plecării. Intră "n ca#ină. 3amalul "i instala $ali(ele "n plasă.
— ălătorie 'rumoasă) domnule ! salută el) duc"nd mina la co(oroc.
Rămas sinur) Mircea desc/ise eamul. %acarmul mulţimii animate de pe peron ră#u'ni "n
ca#ină. 4pectacolul 'or'otei din ară "" a#sor#i iarăşi. ălătoria şi literatura erau marile sale
pasiuni. Romanelei picareşti olin deau draostea pentru $iaţa de a$entură) pentru spaţiile
lari) pentru sen(aţiile tari. Mircea Paltin răspundea cu prisosinţă la ceea ce 5ac6 7ondon numea
The call o' the wild. %isul lui era să cree(e un erou pe măsura lui 4i m8n Templar) a lui 7emm9
autio/ sau a lui 5ames :ond. Admira aceste persona+e #ătăioase ) plin de $ioare şi de 'orţă) cu
pumnii de 'ier) umerii pătraţi şi muşc/ii tari ca $"na de #ou) care c/emau parcă prime+diile "n
+urul lor. 4e "ncăierau cu (ece ad$ersari deodată şi ieşeau $ictorioşi din luptă) 'ără ca /ainele lor
să 'i căpătat; o cută. Aceşti eroi ai secolului << erau idolii unui anumit tineret) care reducea arta
cinematora'ică la 'ilmele poliţiste) literatura la romanele lui 7eslie /arteris) mu(ica la
=uartetul :eatles şi arta $estimentară la #lu(oanele nere. Proaspăta) dar colosal alor cele#ritate
(dro#ea loria ruinită a lui 3ercule) 4amson) ori Milon din rotona.
Mircea Paltin a$ea "n'ăţişare de sporti$) de actor de cinema) de manec/in desprins dintrun
+urnal
e>presiadedemodă masculină)
un umor 'in) uşor dar nu"ide
ironic cărturar.
trădau Numai
"nclinările spreoc/ii săiposi#ilităţile
$isare) scăpărători dede"ndire
intelienţă)
pro'undă) de trăire interioară. "l sinulari(a mai ales 0m#etul său de un 'armec comunicati$)
carei lumina uneori 'aţa.
Trenul se puse "n mişcare. Peronul "ncepu să alunece prin 'aţa 'erestrel or $aonului. :atiste
'luturau deasupra capetelor mulţimii.
adranul luminos al ceasului ării indica ora opt şi şi minut. Instincti$
Mircea "şi $eri'ică ceasul#răţară.
"n aceeaşi clipă) "şi 'ăcu apariţia "n praul ca#inei urs #ăr#at nu prea "nalt) #ine 'ăcut)
"m#răcat "ntrun costum gris-fer impeca#il. 4ă tot 'i a$ut trei(eci de ani. ,#ra(ul neted) nasul
recesc) trăsăturile reulate) dar ele o riiditate ciudată) #ăr#ia rotundă păreau modelate din
ceară. Numai oc/ii erau de o mo#ilitate impresionantă. enuşii) $ioi) duri) iscoditori) se
străduiau să nu le scape nimic din ceea ce apărea "n c"mpul lor $i(ual.
Noul $enit salută cu d "nclinare scurtă a capului. Pri$irea lui "nt"r(ie c"te$a clipe asupra lui
Mircea) care "ncercă o sen(aţie de(area#ilă. A$u impresia că se a'lă "n 'aţa unei reptile.
— Buona sera, rosti "n s'"rşit străinul. A$ea un $a accent american.
— Buona sera, replică Mircea.
Acestea
u 'urăneli+ent
un est de alt'elstrăinul
sinurele
"şicu$inte
aruncă pe care lediplomat
ser$ieta sc/im#ară.
"n plasă. ?nsoţitorul $aonului "i
aduse $ali(ele) "n sc/im#ul acestui ser$iciu se alese cu un #acşiş carel 'ăcu să se ploconească
p"nă la păm"nt.
— ina se ser$eşte peste un s'ert de oră) anunţă el) apoi se retrase.
Mircea se "ntoarse spre 'ereastră. Trenul c"ştia $ite(ă. 4e "ntunecase. 7uminile cartierelor
mărinaşe ale oraşului se pierdeau ca nişte stele că(ătoare unde$a) "n urmă.
Mircea era 'oarte "nr"ntat de uşurinţa cu care $or#ea italieneşte. ?şi "nsuşise accentul unui
autentic cetăţean al Romei. , italiancă t"nără şi (lo#ie) ca arintul $iu) dansatoare la un #ar din
:ucureşti) "l 'amiliari(ase cu lim#a italiană $or#ită) desă$"rşindui "n acest c/ip cunoştinţele
lin$istice do#"ndite la @acultatea de 'iloloie. "n cursul scurtei sale şederi la Roma 'usese luat
drept italian şi asta "l umpluse de "ne"ntare.
Mircea anticipa #ucuria pe care o $a simţi c"nd $a păşi pe păm"ntul 4iciliei. &e mult
plănuise o călătorie "n sudul Italiei) dar nu /otăr"se să treacă la 'apte) dec"t "n (iua "n care
colecţia Aventura "i solicitase un roman cu acţiune trepidantă. 4e "ndise atunci să scrie o carte
cu piraţi) cu comori ascunse "n insule st"ncoase) p"r+olite de arşiţa soarelui) cu coră#ii ($elte şi
rapide) cu a#orda+e spectaculoase şi lupte epice. itise odată o cronică a cu ceririi 4iciliei de
către piraţii norman(i. Ar 'i 'ost interesant să de($olte un episod din această epocă 'răm"ntată.
*tia că la Palermo $a ăsi documente preţioase) care iar putea 'olosi la ela#orarea romanului. *i
'iindcă era ope rati$) plecase la drum.
ă(use "nsă intrun se(on nu tocmai potri$it. Era "n plină $ară. Iar $erile "n sudul Italiei s"nt
toride.
*i "n compartiment domnea o căldură su'ocantă. Prin 'ereastra desc/isă nă$ălea un aer
'ier#inte. Mircea a$ea sen(aţia că se a'la "ntro etu$ă. ămaşa umedă de sudoare i se lipise de
corp. Moleşit de (ăpuşeală) "şi scoase /aina şi o aăţă "ntrun cuier.
4trăinul nu părea să su'ere de căldură. "şi aprinsese tacticos o /a$ană şi pu'ăia alene.
&eodată) uşa 'u desc/isă cu putere. 4urprins) Mircea "ntoarse capul "ntr acolo. "n aceeaşi
clipă) străinul "şi duse 'ulerător m"na spre #u(unarul dinăuntru al /ainei.
"n desc/i(ătura uşii apăru un cap roşco$an) rotund ca un do$leac. 4e au(i un las a'ectat
rostind "n enle(eşte ;
— Pardon ! Am reşit compartimentul.
Apoi uşa 'u "nc/isă la loc) de data aceasta eu mena+amente.
4trăinul care se "ncordase ca un arc se destinse. 4coase m"na de su# /aină şi se lăsă pe
spătarul #anc/etei.
Pri$irile lui şi ale lui Mircea se "nt"lniră o secundă. 4trăinul sc/iţă un ("m#et) apoi "ncepu să
urmărească din oc/i ara#escurile 'umului de /a$ană) pe care curentul le destrăma) repe(indule
apoi spre 'ereastră.
Mircea se aşe(ă pe 'otoliul din ca#ină. 7uă o re$istă din $ra'ul de (iare şi. re$iste cumpărate
la c/ioşcul
'ueau ării. Pri$irile
la to$arăşul parcureau
de ca#ină. painile
omportarea "ncărcate
acestuia era cu 'otora'ii
ciudată. colorate)
Trecerea aceea"nsă
'ără"ndurile "i
tran(acţie
de la nepăsarea pe care o a'ectase Ia "nceput. Ia starea de "ncordare pro$ocată de apariţia
roşco$anului) apoi rela>area tot at"t de #ruscă nu scăpaseră spiritului de o#ser$aţie al lui Mircea.
linc/etul unui clopoţel plim#at pe culoar $esti cina. Mircea "şi aminti #rusc că "i e 'oame.
&acă nu se ră#ea să a+ună la $aonulrestaurant) risca să nu mai ăsească locuri li#ere.
Renunţă săşi mai "m#race /aina. %ă(use pe culoar pasaeri numai "n cămaşă. Ieşi din
ca#ină) lăs"ndul pe străin săşi 'ume(e "n linişte /a$ana.
7a $aonulrestaurant a$u norocul să ăsească un i scaun li#er la o masă de două persoane.
"n 'aţa lui se a'la un preot catolic ru#icond) cu o#ra+ii rotu n(i şi tranda'irii de nouănăscut şi cu o
c/elie respecta#ilă. Inspir"ndu se după meniul con$i$ului său) Mircea comandă nisetru la
rătar) spaghetti alia arabiata, muşc/i alia florentina, o porţie de gorgonzola, şi o cassata
siciliana. Toate stropite cu o sticlă de /ianti.
Un pro$er# din #ătr"ni spune că oc/ii s"nt mai mari dec"t #urta. Porţiile)
deşi apetisante) erau at"t de mari şi de săţioase) "nc"t Mircea nu mai 'u "n stare să ataca şi
muşc/iul alia florentina. 4imţea că stomacul) "ntins ca o to#ă) stătea ata săi plesnească. :r"n(a
"i 'ăcea cu oc/iul. assata de asemenea.
?n spaţiul dintre mese se "m#ul(eau "n'ometaţii) care aşteptau să ia locul primei serii de
consumatori.
Mircea ciuuli ca o pasăre din delicioasa porţie de #r"n(ă oron(ola. ?l copleşea +alea la
"ndul că $a tre#ui să renunţe la asemenea #unătăţi.
?şi muia tocmai #u(ele "n pa/arul cu $in) c"nd 'u martorul unei scene stranii. Pasaerul din
compartimentul său apăruse "n uşa $aonului restaurant. alm) căuta din oc/i un loc li#er.
&eodată) pri$irea lui rămase 'i>ata asupra unui punct din celălalt capăt al $aonului. 4e crispa
#rusc. Muşc/ii 'ălcilor "i +ucară ner$os su# o#ra(ul neted)
Urmărindui curios direcţia pri$irii) Mircea (ări ua #ăr#at de statură /erculeană) "m#răcat
"ntrun costum sport) cenuşiu) cu carouri $er(i) carel 'i>a cu aceeaşi intensitate pe străin.
:ăr#atul "n /aine cu carouri $er(i mută cu lim#a "n colţul urii c/iştocul pe carel 'răm"ntase
p"nă atunci "ntre #u(e şi 'ără săl piardă din oc/i pe străin) "ntoarse pe +umătate capul şi spuse
ce$a unui indi$id #ondoc cu mutră de #o>er) care se a'la "n urma sa. &inţii acestuia se de(oliră
"ntrun r"n+et.
@ără ra#ă) străinul se răsuci pe călc"ie şi ieşi din $aonulrestaurant. :ăr#atul "n /aine cu
carouri mai trase un 'um din ţiare) o a($"rli +os şi)
după ce o stri$i cu piciorul) porni leănat "n urma străinului. "n drum) "n/ionti c"ţi$a ţipi)
care renunţară să mai proteste(e c"nd $ă(ură cu cine. au dea 'ace.
Indi$idul cu mutră de #o>er $ru să $ină după el. Un c/elner care purta pe #raţul st"n un
p"ntecos castron cu supă "i ieşi "nt0mplător "n cale. "n ciocnire) castronul se răsturnă) "mproşc"nd
cu supă şi pe tipul cu mutră de #o>er şi pe alţi trei consumatori de la o masă din apropiere. 4e
iscă tumult. "ntre timp) indi$idul "n /aine cu carouri dispăruse din $aonulrestarunt...


4trăinul stră#ătea ail coridorul $aonului cu paturi) "ndrept"nduse spre ca#ina sa. :ăr#atul
"n /aine cu carouri iuţi pasul. Nu $oia săi scape $"natul. Bări pe străin strecur"nduse "n ca#ină
şi "nc/i("nd uşa "n urma sa. 4e uită "n +ur. uloarul era ol. 4e apropie de uşa ca#inei şi scoase
din tocul de piele de su# /aină un pistol Parabellum cu amorti(or...
?n ca#ină) străinul stinse lumina. u esturi repe(i) lăsă +os eamul) care p"nă atunci 'usese
desc/is numai pe +umătate.
%"ntul nă$ăli "n compartiment) 'ăc0nd să se (#ată perdelele de pluş.
4trăinul scoase de su# /aină un Browning cu şase 'ocuri. 4e adăposti apoi "n intr0ndul pe
carel 'ăcea ca#ina la$a#oului) ţin"nd su# o#ser$aţie uşa compartimentului.
:ăr#atul "n /aine cu carouri desc/ise #rusc uşa. Mişcarea 'urioasă a perdelelor "l derută.
Trase trei 'ocuri "ntracolo. 4ilueta lui se contura precis pe 'ondul luminos al culoarului.
4trăinul ("m#i. Nu se putea o ţintă mai precisă. Apăsă pe trăaci. Browning-ul scuipă patru
loanţe care nimeriră. :ăr#atul "n /aine cu carouri scăpă re$ol$erul din mină) se 'r"nse de mi+loc
şi se4trăinul
pră#uşi "lcuapucă
capulde
"nainte pe/ainei
ulerul co$orulşilal#astru din ca#ină.
trase "năuntru. 7uă şi pistolul
Parabellum că(ut pe pra) apoi "nc/ise uşa.
A$u ri+ă să pună (ă$orul.
Aprinse lumina mică de la căpăt0iul cuşetei. @ără să 'acă $reun e'ort deose#it) prinse
cada$rul de su#ţiori şil aruncă pe 'ereastră "n #e(nă. Pistolul a$u aceeaşi soartă.
Respiră ad"nc) apoi cu esturi repe(i) dar metodice) se aşternu pe lucru. Puse Browning-ul pe
'otoliu. "şi scoase /aina şi o aruncă pe cuşetă. 7uă din cui $estonul lui Mircea şi "l "m#răcă "n
ra#ă. "şi scoase din /aina gris-fer paşaportul) dar c"nd $ru săl #ae "n #u(unarul dinăuntru al
$estonului) dădu peste paşaportul lui Mircea. "l scoase şi pe acesta. "n aceeaşi clipă) cine$a
"ncercă clanţa.
4trăinul tresări. u m"na dreaptă apucă re$ol$erul şi se "ntoarse #rusc spre uşă. A#ia atunci
"şi aminti că o "ncuiase. u stină aruncă pe eam unul din paşapoarte) iar pe celălalt "l strecură
"n #u(unar. 4e apropie de uşă şi "şi lipi urec/ea de tă#lie. Nu au(i nimic.
Trenul "şi "ncetini mersul. Intra "ntro staţie unde a$ea pro#a#il oprire. 4trăinul smulse din
plasă ser$ietadiplomat şi după dte$a clipe de aş'eptare) ridică (ă$orul şi desc/ise #rusc uşa. Pe
culoar nu se a'la nimeni.
Respiră
scr"şniră. uşurat.
"nd A$ea
trenul opridrumul li#er."nIeşi
"n s'"rşit pe străinul
staţie) coridor şico#or"
se "ndreptă spre uşa
prin partea $aonului.
opusă @r"nele
peronului)
"ndinduse că $a scăpa neo#ser$at.
&ădu să tra$erse(e linia. &in st"na apăru ca un #olid #otul uriaş al unei locomoti$e.
"nro(it) străinul "ntoarse #rusc capul. 7umina or#itoare a 'arurilor) duduitul namilei de 'ier)
şuieratul strident al sirenei "l (ăpăciră. "ntro 'r"ntură de secundă) locomoti$a "l /ăpăi su# roţi...



Mircea oli pa/arul de /anti) apoi ceru nota de plată.


Preotul catolic "şi continua netul#urat cina. Tumultul din celălalt capăt al $aonului sporea.
In$ecti$ele plouau. Italienii nuşi de(minţeau reputaţia. Erau mai urali$i dec"t un stol de $ră#ii.
/elnerul de la masa lui Mircea "şi 'ăcu solemn apariţia purt"nd pe 'ar'urie — ca pe nişte
moaşte — nota de plată) adăpostită su# un şer$et scro#it.
Mircea ac/ită consumaţia) "nc"ntat că putea scăpa din "m#ul(eala $aonuluirestaurant.
M"ncase "mpărăteşte. %inul tare şi aromat "i crease o stare de eu'orie) "nainte de a se ridica de la
masă) salută pe preotul catolic) carei răspunse cu o onctuoasă #inecu$"ntare.
Porni spre $aonul său. 4e "ndea cu plăcere la lectura pe care o $a 'ace "nainte de culcare.
"n $ali(ă "l aştepta un $olum de istorie a pirateriei)
ac/i(iţionat "ntrun anticariat din Roma.
A+uns pe culoarul $aonului de dormit) $ru săş" aprindăCo ţiară) dar se ră("ndi. "mpinse
uşa ca#inei şi intră. "l i(#i numaidec"t $"ntul care intra $al $"rte+ pe 'ereastra desc/isă. 7a lumina
mică a $eio(ei) $ă(u că patul străinului era neatins. Aprinse pla'oniera şi ridică eamul.
..... &eodată) "ncreţi mirat spr"ncenele. "n partea de sus) eamul era ăurit "n două locuri.
E$ident) urme de loanţe. Intriat aruncă o pri$ire "n +ur. A#ia acum o#ser$ă că "i dispăruse
$estonul. 3aina gris-fer a stăinului era aruncată pe cuşeta de +os. ?n plasă) toate $ali(ele — şi ale
lui şi ale străinului — erau la locul lor. 7ipsea doar ser$ietadiplomat.
4imţi cum i se ridică s"nele "n o#ra+i. ?şi aminti că paşaportul şi #iletele de tren se a'lau "n
$eston. Asta complica serios lucrurile.
@ăcu o leătură "ntre scena la care asistase "n $aonulrestaurant) urmele loanţelor)
dispariţia străinului) şi dispariţia $estonul "ncerc"nd să reconstituie 'aptele care se petrecuseră "n
a#senţa sa.
E>istau trei $ariante ;
Prima ; distrat) străinul "m#răcase din reşeală $estonul şi ieşise din ca#ină. Această
alternati$ă cădea de la "nceput. Nu se puteau e>plica urmele loanţelor şi lipsa ser$ietei
diplomat.
A doua $ariantă ; străinul 'usese asasinat) cada$rul aruncat pe eam) iar ser$ietadiplomat
'urată. *i această e>plicaţie cădea. e rost a$ea dispariţia $estonului 1
A treia $ariantă
ser$ietadiplomat şi se; ştiinduse urmărit)
'ăcuse ne$ă(ut. străinul
Această sc/im#ase /aina sa cu $estonul) "şi luase
$ariantă
— de alt'el cea mai plau(i#ilă — e>plica şi e>istenţa urmelor din eam. "n ca#ină a$usese
loc o luptă) din care străinul ieşise "n$inător.
?nainte de toate) tre#uia să anunţe pe "nsoţitorul $aonului. 4ună.
?n aştetarea "nsoţitorului care "nt"r(ia) luă /aina străinului şi "ncepu să caute prin #u(unare.
Nu ăsi dec"t o #atistă al#ă "n #u(unarul de la piept) iar "n #u(unarul de +os) din dreapta)
c/eile $ali(elor şi o 'isă. @isa era neară şi a$ea ra$at pe a$ers o portocală) iar pe re$ers un cap
de mort.
apul de mort 'ăcu săi re$ină "n minte 'iura stranie a to$arăşului său de ca#ină ; o#ra(ul ca
de ceară) trăsăturile ne'iresc de riide) "n contrast cu oc/ii de o mo#ilitate o#ositoare.
@isa părea să 'ie una din acele reclame "n imaini şi 'ără cu$inte care se distri#uie prin
anumite localuri de noapte.
?n orice ca() "mperec/erea dintre portocale şi capul de mort părea cel puţin ciudată.
ontrariat de "nt"r(ierea "nsoţitorului de $aon) aruncă /aina pe cuşetă şi ieşi din ca#ină săl
caute...

**
Tipul cu mutră de #o>er ieşi din $aonul restaurant) şter"nduşi cu #atista pantalonii.
4tră#ătu culoarul $aonului de dormit şi a+unse "n $aonul următor. 4e opri "n dreptul unui
indi$id su#ţire) cu părul neru) care stătea la 'ereastră şi 'uma o ţiară)
— Nino) nu lai $ă(ut pe 5ac6 1
— Nu.
— Atunci sa oprit "n $aonul cu paturi. /eamăl pe Ton9 şi $eniţi cu mine.
— ,.D.) 7uis.
Tipul cu mutră de #o>er se "ntoarse "n $aonul cu paturi. ercetă dintro aruncătură de oc/i
culoarul ol.
Uşa unei ca#ine se desc/ise. Un #ăr#a t "n cămaşă ieşi pe culoar) tr"nti uşa şi se "ndreptă spre
capătul opus al $aonului. &upă cel $ă(u că o coteşte spre toaletă) tipul cu mutră de #o>er se
repe(i la uşa ca#inei) care rămăsese "ntredesc/isă. &intro pri$ire cuprinse /aina gris-fer de pe
cuşetă şi eamul per'orat de două loanţe.
— eno$ese. *iaC scos /aina ca să nul recunosc... :ietul 5ac6 !
?nc/ise uşa şi se "napoie la capătul $aonului "n aşteptarea lui Nino. Nino sosi "nsoţit de un
ins solid) "n /aine al#e de şantun.
— 7ai ăsit 1 "ntre#ă el.
7uis 'ăcu m"na dreaptă pumn şi arătă cu deetul mare "n +os. Insul "n /aine de şantun r"se
ironic ;
— Era de aşteptat. Nu te +oci cu %incen(o eno$ese. , să ne felicite &on
irro.
— ura ! scr"şni 7uis. "i $in eu de /ac lui eno$ese) Uitel.
Mircea era iritat. Nul ăsise pe "nsoţitor "n ca#ina sa. "l căutase şi "n $aonulrestaurant. Nu
era nici acolo. 3otăr"se atunci să plece după şe'ul de tren. Un c/elner "l "ndrumase spre celălalt
capăt al trenului. "nd se "napoie pe culoarul $aonului de dormit) $ă(u pe tipul cu mutră de
#o>er st"nd re(emat de ultima ca#ină şi discut"nd cu doi indi$i(i spri+iniţi cu coatele de #ara
'erestrei din 'aţă.
"nd Mircea se apropie de ei) tipul cu mutră de #o>er se trase spre uşă pentru ai 'ace loc.
A+uns $"n dreptul primului ins re(emat de #ară) Mircea se pomeni catapultat de acesta "n tipul cu
mutră de #o>er) care) "n aceeaşi secundă) desc/ise 'ulerător uşa şil "m#r"nci "n ol...



Mircea se răsuci prin aer) ca "ntrun 'antastic salt cu pră+ina. A$ea sen(aţi a că se pră#uşeşte
"ntrun /au neru) 'ără 'und. Trăia un coşmar "nro(itor) care dura "nsă numai o 'r"ntură de
secundă. M"na lui dreapta apucă — printrun ade$ărat miracol. — o #ară de 'ier) de care se
"ncleşta cude
picioarele disperare.
o scară.4imţi
ăsisecă"nsă
#raţul
un"ipunct
este aproape smuls
de spri+in. 4e din umăr.
aăţă "n acelaşi
instincti$ şi cutimp) se i(#i
cealaltă cu de
m"nă
#ară. 4tătu sp"n(urat c"te$a momente "n aer) apoi cu un e'ort supraomenesc reuşi să se caţere pe
treptele scării $aonului. Era sal$at.
Mai #ine de un minut stătu "ncleştat de #ară. 2%"ntul apri) st"rnit de mersul $ertiinos al
trenului) "i "n/eţase sudoarea de pe spinare.
?n 'luierul piciorului st"n simţea o durere surdă din ce "n ce mai puternică. 4e lo$ise
(dra$ăn. Esenţial era "nsă că scăpase cu $iaţă. A#ia acum se uită "n +os. "nd $ă(u su# el) "n
lumina proiectată de 'ereastră) terasamentul cenuşiu deplas"nduse cu $ite(ă ameţitoare) i se
'ăcu părul măciucă. "n/iţi "n sec) apoi 'luieră a mare mirare ;
— Era să mă ia dracu ! "şi aruncă pri$irile "n sus) spre eamul luminat al uşii. Au $rut să mă
cureţe ! :andiţii !...
"ndul că ar putea să cadă iarăşi "n m"na aresorilor "l 'ăcu să se /emuiască pe scară) ast'el
"nc"t să nu 'ie o#ser$at dinăuntru.
A#ia "ntrun t"r(iu) ridică "ncet capul şi se uită cu precauţie pe eam. Pe culoar nu mai era
nimeni. "mpinse "ncet uşa şi intră "n $aon.
?n acelaşi timp trenul "ncepu săşi "ncetinească mersul. @r"nele scr"şniră. "nd se $ă(u "n
siuranţă pe culoar
— &acăi prind"i"ire$eni
omor) cura+ul.
(ise Mircea #ătăios.
Picioarele "i mai tremurau) dar asta na$ea importanţă. 4"nele "i ($"cnea "n artere) sporindu
i cu 'iecare pulsaţie m"nia.
— &acăi ăsesc "n compartiment) scotocindumi prin lucruri) "i omor.
4e "ndreptă spre ca#ină. &eodată a$u sen(aţia că este urmărit. ine$a se apropia tiptil de el.
Mai 'ăcu c"ţi$a paşi. 4e "ncorda ata de luptă. 4e "ntoarse #rusc. Tipul cu mutră de #o>er se
repe(ea tocmai asupra sa cu un stilet "n m"nă.
Mircea pară cu st"na) iar cu dreapta "i apucă #raţul şi il răsuci) d"nduiF peste cap. Apoi "i
aplică un croşeu maistral) culc"ndul la podea.
Atunci apăru şi indi$idul "n /aine de şantun) care se repe(i la atac. "nd acesta a+unse cam
la doi paşi) Mircea "l i(#i 'ulerător cu piciorul su# p"ntece. Tipul icni) se "n$ineţi de durere şi se
"nco$oie) pră#uşinduse pe co$or.
?n aceeaşi clipă trenul se opri.
Mircea au(i o mişcare "napoia lui. &ădu să se răsucească pe călc"ie) c"nd simţi o lo$itură
cumplită "n creştet. 4e pră$ăli printro mişcare /elicoidală şi leşină...



Mircea se tre(i "n /uruit de motoare. apul "l durea ?nro(itor. 4imţea "n creştet un 'el de
arsură şi o pulsaţie puternică) apriă) ca nişte lo$ituri de ciocan. emu şi "şi duse m"na la cap.
&ădu peste o pună de /eaţă. &esc/ise ane$oie oc/ii. "ntuneric. Era "ntins pe o cuşetă. "l miră
/uruitul motoarelor. uşeta se leăna parcă. Atri#ui sen(aţia aceasta ameţelii. "l lo$iseră
roa(nic.
7eănările cuşetei se accentuau) sporea parcă şi $uietul motoarelor. ăută din oc/i 'ereastra.
&upă un timp reuşi să desluşească o 'erăstruică rotundă. Mintea lui Mircea "ncepu să lucre(e
'e#ril. Ar 'i +urat că se a'lă pe un $as. Au(ea (omotul $alurilor lo$induse de #ord.
— Unde dracu s"nt 1
Au(i de unde$a un şuierat de sirenă. Apoi "ncă unul. Nu mai "ncăpea nici o "ndoială. 4e a'la
pe mare.
4e "ntre#ă cum de a+unsese acolo.
&eodată "l trecu un 'ior. -"l răpiseră2.
"nt"mplările uluitoare din tren "i re$eniră 'uiti$ "n minte. 4e des'ăşurau "n sec$enţe rapide
ca la cinematora'. &e'ilară şi străinul din compartiment cu atitudinea lui #i(ară) şi indi$idul cu
/aine "n carouri) şi tipul cu mutră de #o>er) insul cu /aine al#e de şantun... plon+onul "n a#isul
nopţii "l 'ăcu iar să se cutremure. :ătaia de pe culoar "i o'erise o satis'acţie de scurtă durată. "l
scosese din luptă pe tipul cu mutră de #o>er) dar...
4e desc/ise o uşă) lăs"nd să pătrundă "n ca#ină o lumină puternică. "n pra se conturau două
siluete.
Mircea "nc/ise oc/ii) pre'acinduse că nu şia re$enit "ncă din leşin. Era o măsură prudentă.
Poate că "n acest mod $a putea a'la mai multe "n leătură cu situaţia lui.
ine$a aprinse lumina din ca#ină. Au(i un las de #as doit.
— 7au pălit rău. Nu $e(i) nici p"nă acum nu şia re$enit "n 'ire.
Mircea simţi o m"nă aspră) carel apucă de "nc/eietură şii luă pulsul.
— Normal ! rosti oarecum mirat lasul doit. Ar tre#ui săşi re$ină.
— &acă nul curăţai pe Nino) se termina cu %incen(o.
— &on %incen(o) ţ"ncule.
— E/) ar tre#ui săţi 'ie recunoscător. Nino era ata săl "n+un/ie. *i atunci adio Don
%incen(o. Toarnăi "n cap o ăleată cu apă) să $e(i cum se tre(eşte.
— &acă naş ţine la tine) teaş lăsa so 'aci. A mai "ncercat unul săl stropească "n lumă cu
apă rece... A 'ost ultima lui lumă) Uo) mititelule.
"te$a clipe cei doi #ăr#aţi tăcură.
"n mintea lui Mircea "ncepu să se 'acă lumină. Era luat drept altul. Intrase "ntro "ncurcăt ură
din care nu ştia cum a$ea să mai iasă. &acă cei doi ar descoperi că nu el era &on %incen(o) ar 'i
capa#ili săl omoare. Asta cu at"t mai mult cu c"t ar putea să presupună că el "l ucisese pe
ade$ăratul
— Mă &onuit la%incen(o.
el şi numiP"nă
$inesăsăsecred)
lămurească lucrurile
rosti iarăşi lasullar 'i lic/idat.
doit. Nici urmă de #isturiu.
— &acă no 'i el 1
— um să nu 'ie el 1 Trenul) numărul ca#inei) port-bonheur-ul, pre(enţa oamenilor lui
irro) #raţul dislocat al lui 7uis...
— Tot ia $enit unul de /ac.
— Mă) ţie ţi sa 'ăcut de scărmăneală. Tu nul cunoşti pe %incen(o. &acă nu lar 'i trădat
5ac6...
— 4ă aduc nişte amoniac) spuse t"nărul.
— &a) nu e rea ideea. 4ăi dăm puţin pe la nas) lăsui #ătr"nul.
Mircea 'u cuprins de panică. Tre#uia să intre "n rol mai "nainte ca t"nărul să $ină cu
amoniacul. A'ară de ăsta situaţia "ncepuse săl interese(e. Nu $enise el aici "n căutarea
a$enturii 1 Era ser$it pe ta$ă.
?ncepu deci să eamă uşor. @ăcu o mişcare) apos desc/ise oc/ii) li "nc/ise iarăşi) ca şi c"nd l
ar 'i or#it lumina) după care clipi) pre' ăc"nduse "ncă #uimac.
— %incen(o) #ăiatule !
Asupra lui se plecă un om $"rstnic) corpolent) ner$os) cu şapcă neară.
B"m#ea cu ura p"nă la urec/i) arăt"nduşi dinţii "nneriţi de tutun.
— Te mai doare 1
Mircea #ol#orosi) a#ia intelii#il.
— Apă... apă...
— Imediat) %incen(o. Uo ! striă #ătr"nul. Uo ! Uo sosi cu o sticlă de amoniac.
— 7asă amoniacul şi adu puţină apă.
Uo se e>ecută şi reapăru cu un pa/ar cu apă.
— *ia $enit "n 'ire) unc/iule 1 "ntre#ă Uo de astă dată cu oarecare respect.
Don Vincenzo trea( impunea altă consideraţie.
u esturi #l"nde) unc/iul dădu lui Mircea să #ea.
Mircea sor#i puţină apă.
Inima "i #ătea să se spară. "ncepea marea aventur.
— "ţi mai aduci aminte de mine 1 spuse #ătr"nul. Eu s"nt unc/iul ino !
"nd erai mic te ţineam pe enunc/i.
Mircea murmură cu pre'ăcută #ucurie.
— Unc/iul ino !... Au) au ! se $aită el) duc"nd m"na la cap. "nc/ise iarăşi oc/ii.
— Adu amoniac) Uo ! striă unc/iul ino. Mircea "i redesc/ise.
— Nu. Nui ne$oie. Mă simt mai #ine. Unc/iul ino "şi 'recă $oios palmele.
— :ine că te $ăd iarăşi (dra$ăn. Mam temut că ţiau 'ăcut de petrecanie oamenii lui irro.
Nino Banotti tea pocnit "n creştet cu at"ta sete) "nc"t mi am (is că ţia (dro#it ţeasta. &ar şi eu l
am ac/itat. Iam ăurit 'oale cu trei loanţe.

— Nu
Am(ău 1 !la#"iui
picat ţanc. Mircea.
Tocmai c"nd Nino te trăsnea "n noalele capului... Era #ine să ne 'i urcat
"n tren de la Roma. Team 'i apărat de oamenii lui irro.
Tu ai ţinut morţiş să nu ne urcăm dec"t la @ormio. Tiam "nţeles "nGr un 'el calculul. Nai
$rut să 'ii $ă(ut "n to$ărăşia noastră) ca să nu atrai atenţia asupra ta. &ar teai #i(uit prea mult
pe noua ta mutră. 5ac6 tea $"ndut.
— analia ! 'ăcu Mircea.
— Alt'el cum credeai că tear 'i identi'icat 7uis 1 N u semeni deloc cu $ec/ile tale
'otora'ii. "l pri$i "ndelun) anali("ndui 'iecare trăsătură a 'eţei.
Mă) dar #ine lia mai aran+at doctorul mutra. 7a un moment dat "ncepusem să mă "ntre# dacă
eşti "ntrade$ăr tu. Numa i l!ort-bonlieur-ul ăsta pe care l am ăsit asupra ta mia risipit
#ănuielile) (ise el) sălt"nd "n palmă 'isa cu cap de mort şi portocală. Io "ntinse. Po'tim. Mă #ucur
că ai Hăstrato.
Mircea o luă să se uite la ea cu pre'ăcută emoţie.
— 4e putea să nu o păstre( 1 Aruncă o nadă) "ţi mai iduci aminte de $remurile acelea 1
Unc/iul ino ("m#i nostalic.
— Eu să numi aduc aminte 1 Erai un năp"rstoc. Mă mapoiasem cu taicătău de la Messina.
@ăcusem
cu 'isa cutrea#ă
cap de#ună
mort.acolo.
Tu cuma iisă$ă(uto
săr#ătorim
miaisuccesul neam
şi luato. dus lacopil
Al nai#ii un #ar.
mai&e
erai.acolo mam ales
Apucător. "ncă
de pe atunci promiteai. "l contemplă iarăşi ; Măi) dar 'rumos tea mai 'ăcut doctorul. Nici maică
ta) dacă ar mai trăi) nu tear recunoaşte.
— :iata de ea) suspină Mircea. e 'emeie !
— Minunată) #ăiete... *i) (i) lai plătit scump pe doctor ca să te 'acă at"t de arătos 1
— Bece mii de dolari) spuse Mircea la "nt"mplare.
— 4cump al dracului) dar 'ace. Pe &illiner nu Fa reuşit tot at"t de #ine. &aia lau şi
curăţat oamenii din @.:.I. E ade$ărat că "n ultima $reme c/iruria estetică a proresat mult.
4er$esc la ce$a şi doctorii ăştia) pe care eu "i socoteam #uni numai să "ntindă o#ra+ii că(uţi ai
'emeilor #ătr"ne... Uite) să ţil pre(int pe Uo. 4"nteţi puţin neamuri.
— :ună (iua) &on %incen(o) rosti cu de'erentă t0nărul. Mătuşa mea dinspre mamă)
eno$e''a) a 'ost măritată cu $ărul unc/iului dumitale dinspre tată) Tommaso.
— A/) da ! e>clamă Mircea cu a'ectată $oioşie. ro(a$ om unc/iul
Tommaso.
— :ra$o) %incen(o) inter$eni unc/iul ino. Ai o memorie ! "nd părinţii tăi au plecat la
NeJ Kor6 a#ia dacă "mplinisei patru anişori... :ietul taicătău ! e moarte roa(nică !
-3aiti) dacă "mi cere amănunte) am dat de dracu2) re'lectă alarmat Mircea.
— Au(i săl ucidă pe scaunul electric ! continuă unc/iul ino. e s'"rşit
!... *i maicăta să piară arsă! Ade$ărul e că trăea cam mult la măsea. Mia spus mie
Taddeo. *i mai o#işnuia să şi 'ume(e "n pat...
Mircea o'tă plin de compasiune.
— &acă ai şti cit mam străduit să o de(#ar...
— *i 'ratele tău 1 "ntre#ă iarăşi ino.
— u el e o po$este lună.
— 4ă numi spui că teai certat cu 4piridone. Era un #ăiat tare #la+in. Tu ai 'ost "ncă de mic
un #ătăuş şi +umătate. &ar 4il$ia) 4isto. 4imone) Pam'ilo ce mai 'ac 1
— Mam cam rupt de ei) spuse Mircea cu +umătate de las.
— Rău) #ăiatule) "l do+eni unc/iul ino. Nu tre#uie să dai cu piciorul neamurilor) oric"t ai
a+une de sus. E/e) ţi sa cam urcat succesul la cap.
"ntrun r"nd) &on 4era'ino spunea că nu mai $rea să mai ai#ă dea 'ace cu tine. &ar ia
trecut... Unc/iul ino scoase din #u(unarul /ainei nere o pipă şi o pună cu tutun. u esturi
dorn oale) "ncepu să "n'unde tutun "n pipă. Tutun sicilian) rosti el. el mai aromat din lume. Alţii
r"d de mine. ică nu mă pricep. &ar eu ştiu mai #ine. Uo) poţi să pleci. Am ce$a de discutat cu
%incen(o.
Uo ieşi deandaratelea. Nu reuşea săşi desprindă pri$irile de c/ipul lui Mircea. 4e
"mpiedică de pra şi a#ia scăpă să nu se "ntindă pe podea c"t era de lun.
"nc/ise cu ri+ă uşa "n urma Iui.
— Ai $ă(ut cum se uită la tine 1 ("m#i unc/iul ino. Te in$idia(ă. "n lume nu s"nt doi
%incen(o.
I%Iiicea surise palid.
— Nu e c/iar aşa. Unc/iul ino "şi aprinse pipa.
— 7asă) nu mai 'ace pe modestul. 4e aplecă la urec/ea lui Mircea şi "l "ntre#ă con'idenţial ;
Ia (i) %incen(o) c"ţi oameni ai căsăpit cu m"na ta 1
Mircea tuşi "ncurcat.
— Naş putea să spun...
— &e mine te 'ereşti 1 "ntre#ă unc/iul ino cu m"/nire. Numai "n +urnale sa scris de cinci
inşi. Pe &iamond nu lai curăţat tu 1
Mircea "ncercă să recapitule(e tot cş citise "n presă despre lumea ansterilor din America.
:ătr"nul "i $or#ise despre NeJ Kor6) despre o e>ecuţie pe scaunul electric H asta "nsemna că
teatrul ispră$ilor persona+ului pe carel "ntrupa se situa desiur) "n 4tatele Unite. "şi aminti #rusc
că citise demult despre un oarecare %incen(o eno$ese) unul dintre capii tra'icului internaţional
de stupe'iante. Inclus de @.:.I. "ntrun rup de ansteri notorii de oriine italiană care urmau să
'ie e>pul(aţi "n 4tatele Unite) eno$ese a$usese /inionul să 'ie implicat "ntre timp) "n
asasinarea unor aenţi ai :iroului Narcoticelor. a să scape de scaunul electric) se 'ăcuse
ne$ă(ut. &e atunci
documentase "l căutau"ntoate
mai temeinic acestpoliţiile
domeniu. din&acăl
emis'era occidentală.
"ntruc/ipa Mircea rereta
pe %incen(o că nu
eno$ese se să
tre#uia
+oace tare. ,peraţia c/iruricală estetică la care se supusese acest anster pentru aşi sc/im#a
"n'ăţişarea cu scopul de a scăpa de urmărirea autorităţilor şi pro#a#il şi de ră(#unarea $reunei
#ande ri$ale stătea la #a(a unui truc care putea să ai#ă consecinţe traice. e se $a "nt0mpla dacă
%incen(o eno$ese $a apărea pe neaşteptate de($ăluindui ast'e l impostura 1 ,ri dacă se $a i$i
$reun ins care cunoştea noul c/ip al ansterului 1
"ndată ce se $a $edea pe uscat $a pro'ita de oca(ie spre aşi lua tălpăşiţa. Nu ştia "ncă unde "l
ducea unc/iul ino) dar nu $a "ntir(ia să a'le.
— &iamond 5oe şia meritat soarta) declară el cu prudenţă.
— &ar 4lim De9es 1 "l iscodi unc/iul ino.
— 4lim sa ales cu ceea ce tre#uia să se aleaă.
— *tiu. Bece loanţe "n #urtă ! ?ntotdeauna am spus că $iolenţa "ţi $a cau(a neplăceri. %e(i
ceai păţit 1 &acă nici "norata #amilie na mai putut să te a+ute...
— Nu mă pl"n) (ise Mircea străduinduse să nu spună prea mult.
"norata #amilie era desiur) o e>presie care ascundea o orani(aţie puternică. Mam a'lat
adesea "n situaţii rele) continuă Mircea) 'ără să 'iu a+utat cum ar 'i tre#uit...
— Nu c"rti) %incen(o) "l do+eni unc/iul ino. Ai noştri au 'ăcut tot ceau putut. %rei să spui
că nui aşa 1
Mircea "ncercă să se ridice "ntrun cot. )
— Pre'er să tac. Au! Iar mă doare !
— Te las să te odi/neşti) spuse unc/iul ino. A$em tot timpul să mai stăm de $or#ă. %rei
un pa/ar de $arsala sau de %tna & " să te pună pe picioare !
— Aş pre'era un whis'(, (ise Mircea. "n America mam "n$ăţat cu #ăutura asta.
:lu'ul era mai mult dec"t necesar "n actuala situaţie.
) *his'( & Unc/iul ino se scarpiră "n cap. 4ăl "ntre# pe Uo dacă are puţin whis'( pe
#ord. Tinerii ăştia se topesc după #ăuturile străine. 4e ridică de pe scaun şi se "ndreptă spre uşă
4e opri cu m"na pe clanţă. M"ine seară) la Palermo.
Mircea "nreistra ast'el "ncă un amănunt. Mereau la Palermo. "n lumea $afiei. &eoarece
"n/iţi "n sec. $afia. Nu cum$a intrase "n mi+locul oamenilor Ma'iei 1 unoştea reputaţia acestei
orani(aţii.
Unc/iul ino ieşea tocmai pe uşă) c"nd Mircea se simţi ispitit săl strie "napoi şi săi
destăinuie totul. Uşa se "nc/ise. Mircea supină ad"nc. Pierduse o oca(ie.
Peste puţin timp "şi 'ăcu apariţia Uo. Un Uo domesticit care aducea o sticlă de whis'(.
— Unc/iul ino mia $or#it mult despre dumneata) spuse el destup"nd sticla.
— u apă 1 "ntre#ă el.
4ec replică Mircea cu em'a(ă) " i plăcea săl impresione(e pe tinerelul acesta im#er#. Ţiam
urmărit acti$itatea la NeJ Kor6) &on %incen(o spuse Uo) "n $reme cei turna #ăutura "n pa/ar.
multAm au(it 1şi3m
de lucru despre ispră$ile
! replică dumitale
Mircea la /icao)
cu nepăsare. şi la 4Uo
Nu prea. a n'ăcu
@rancisco. Matarella
oc/ii mari. ţia dat
4e spune că şi
apone ia ştiut de 'rică lui Maia rella.
Mircea r"se cu a'ectată modestie)
— apone) Matarella repre(intă trecutul.
— Nai $rea să mă iei cu dumneata. &on %incen(o 1 "ntre#ă s'ios Uo.
Mircea "şi "ncreţi spr"ncenele)
— Unde să te iau 1
— 7a NeJ Kor6. "nd ai să te "ntorci la NeJ Kor6. F Kod că ai să te "ntorci "n 4tatele
Unite) nui aşa 1
— &a) desiur) răspunse Mircea. "ndată cemi aran+e( tre#urile.H.
— Am au(it că numai dumitale "ţi ştie de 'rică &on trro. *i Piesele de +
se tem de sosirea dumitale la Palermo. ică ai să te dedai la $iolenţe...
— &epinde) replică Mircea) "ntre#"nduse ce "nsemn a u acele Piese de +.
-4"nt un mare persona+) "şi (ise el) de $reme ce at"tea Piese s"nt "nri+orate...2
Uo se uită spre /u#lou.
— A "nceput să se lumine(e. P"nă diseară s"ntem la 7ipari.
-&eci
Mircea nu merem
se ridică direct
"n coate. la Palermo2)
&urerea de cap "lre'lectă
lăsase) Mircea. Uo
"n sc/im# ieşi din"ncă
se simţea ca#ină. Rămas
ameţit. sinur)
4e pipăi "n
creştet. "i crescuse un cucui c"t un ou de porum#el) dureros la atinere. 4e uită "n +ur. 4e a'la "ntr
o ca#ină strimtă) cu patru cuşete) cu un dulăpior şi cu două /u#louri) unul "n dreapta şi altul "n
st"na. &eduse că se alia pe un $as de mic tona+) pro#a#il o na$ă pescărească.
"n ca#ină stăruia miros de peşte) de cauciuc "ncins şi de #en(ină.
7a capătul cuşetei $ă(u aăţată "ntrun cui /aina gris-fer a ade$ăratului
%incen(o eno$ese. Toate $ali(ele — şi ale lui şi ale lui eno$ese — erau or"nduite după
mărimi pe cuşeta din 'aţă. :aa+ele pe care le moştenise 'ără $oie cereau a 'i cercetate. Tre#uia
să se deprindă cu ele ca şi c"nd ar 'i 'ost ale lui.
o#or" de pe cuşetă. Ameţeala "l 'ăcu să se spri+ine c"te$a clipe de perete.
&upă ceşi re$eni) se apropie de $ali(ele lui eno$ese. Erau trei la număr. 4coase c/eile
din #u(unarul /ainei gris-fer şi le descuie pe r"nd. "n primele două ăsi c"te un costum de lustrin)
unul al# şi altui ri "nc/is) cămăşi) cra$ate) pi+amale şi o trusă de toaletă. Nici unul din aceste
o#iecte nu a$ea monoramă sau marca 'urni(orului. "n a treia $ali(a se a'lau panto'i — $reo opt
perec/i — de calitate e>cepţională şi cu o linie 'oarte modernă. eno$ese 'usese desiur un
mare amator de "ncălţăminte 'rumoasă. *i panto'ii erau 'ără marcă.
Mircea "nc/ise $ali(ele) $"r" c/eile "n #u(unarul pantalonilor) alături de c/eile lui şi se
"ntinse pe cuşetă. a#ina $alsa parcă "n +urul său. 4tătuse prea mult timp "n picioare. Urmările
lo$iturii din a+un se 'ăceau "ncă simţite.
Aţipi...
"nd se tre(i) soarele pătrundea potop prin /u#louri) "n ca#ină era "nă#uşitor de cald. Ar 'i
desc/is /u#lourile dacă nu sar 'i temut că +er#ele de apă st"rnite de mersul $asului ar 'i pătruns
"năuntru.
?şi consultă ceasul de m"nă. Bece şi +umătate.
apul nul mai durea. I se 'ăcuse "n. sc/im# o 'oame straşnică.
Parcă la comandă) Uo intră cu o ta$ă "ncărcată cu un mic de+un. ,uă) şuncă) pasta con
sarde, catolii şi o sticlă de Moscato.
Mircea oli la repe(eală 'ar'uriile) su# pli$irile admirati$e ale t"nărului. &ădea tocmai peste
cap un pa/ar cu $in) c"nd unc/iul ino "şi 'ăcu apariţia.
— Ei te simţi mai #ine) %incen(o 1 "l "ntre#ă el +o$ial.
— 4"nt "ncă #uimac) minţi Mircea. Am momente "n c a r e nici nu ştiu unde mă a'lu)
continuă el) duc"nduşi m i n a l a 'runte.
Adoptase această linie de conduită) spre aşi +usti'ica e$entualele scăpări de memorie. %a
e$ita ast'el multe "ncurcături.
Ar 'i #ine să ieşi pe punte) "l po$ăţui unc/iul ino. Aerul curat are săţi mai limpe(ească
puţin capul.
— Mau pocnit (dra$ăn) stărui Mircea să #rode(e pe aceeaşi temă. E de mirare că nu miau
(dro#it
"ndţeasta.
să iasă din ca#ină) Uo "i puse pe umeri /aina.
— :ate tare $"ntul. 4ă nu răceşti.
Mircea "i mulţumi) ("m#indui condescendent.
A+uns pe punte) aspiră ad"nc aerul proaspăt şi sărat a l mării. 4e simţi "n$iorat. Uo a$usese
dreptate. 4u'la un %?nt năprasnic. Mersul $i+elios al $asului sporea curentul.
Mircea "şi aruncă pri$irile "n +ur.
Pretutindeni se des'ăşura marea $ioletă) (e#rată de $aluri cu creste "nspumate. %asul "nainta
cu mare $ite(ă) las"nd "n urmă o d"ră al#ă) dantelată.
— &acă nar 'i tre#uit să 'acem un scurt popas la 7i pari) "n noaptea asta am 'i luat masa la
Palermo) (ise unc/iul ino.
Mircea se 'eri să ceară e>plicaţii. "nţelepciunea pro$er#ului -tăcerea e de aur2 "şi ăsea "n
ca(ul ăsta cea mai deplină ilustrare. Tre#uia să descopere sinur c/eia enimelor) asemenea unui
modern Perseu "n luptă cu Medu(a. &e data asta Medu(a se identi'ica) parese) cu Ma'ia.
urentul st"rnit de mersul $asului era at"t de puternic) "nc"t Mircea "şi trase pe m"neci /aina)
care "i $enea 'oarte #ine. "şi "n'undă m"inile "n #u(unar.
— oneşte 'rumos) nui aşa 1 ("m#i unc/iul ino. Motoare olls-o(ce.
Mircea
se ţineau ciuli urec/ile. Motoare olls-o(ce pe un $as) aparent) at"t de $etust ! iudăţeniile
lanţ...
ur"nd după lăsatul serii) trecură prin prea+ma insulei 4trom#oli.
%ulcanul a'lat "ntruna din erupţiile sale periodice arunca pe cer o lumină purpurie. ăderea
materialelor $ulcanice "n mare) la 4ciara del @uoco) o'erea un spectacol dantesc.
Mircea stătea re(emat de parapetul de lemn şi se uita cu nesaţ la creasta muntelui "mpo do#it
cu o cunună roşiatică.
Apoi $ulcanul 4trom#oli rămase "n urmă.
Pe "n$elişul mării se 'uăreau +ucăuş sc"nteieri 'os'orescente. 4ar 'i (is că miriade de
licurici se aşternuseră peste leaănul $alurilor.
Trecură şi pe l"nă st"nca #a(altică a#ruptă a Iui 4trom#oli c/io şi după o +umătate de oră de
mers) $asu! "şi "ncetini $ite(a. 7a pro$a apăruseo masă neară) cu po$"rnişuri repe(i) arintate
pe alocuri de ploaia ra(elor lunii.
Motoarele "ncetară #rusc să mai /uruie. 4e aşternu o linişte ad"ncă) "ntreruptă doar de lipăi
tul $alurilor ce se lo$eau de p"ntecele $asului.
&eşi se a'lau "n larul mării) su'la de unde$a o #oare uşoară) "ncărcată cu miresme de 'lori şi
de... portocale. &a. &e portocale.
Unc/iul ino se apropie de Mir cea. Pu'ăia din pipa lui marinărească şi se uita atent spre
masa "ntunecată de la pro$a.
Apăru şi Uo) urmat de doi inşi din ec/ipa+ul $asului.
— "t e ceasul) Uo 1 "ntre#ă unc/iul ino.
7a lumina unei lanterne electrice) Uo se uită la ceasul său #răţară.
— Nouătşi şaptespre(ece) (ise el. Unc/iul ino pu'ăi şi mai tare din pipă.
— 7a nouă şi (ece Mic/elotto tre#uia să 'ie aici.
— 4ă nu se 'i "nt0mplat ce$a) opina Uo. Unc/iul ino "l pri$i 'ără săi răspundă. In a'ară
de 'aptul că pu'ăia des din pipă) nimic nui trăda neliniştea.
— , 'i "nt0r(iat cu descărcatul) (ise unul din "nsoţitorii lui Uo) un #ăr#os cu cea'ă de taur.
— 4ă ne apropiem de ol' uleţ 1 "ntre#ă Uo. — Nu) răspunse scurt unc/iul ino.
Aşteptarea se prelunea. A#ia după $reun s'ert de oră se au(i "n depărtare #"("itul unui
motor. — Mic/elotto ! (ise #ăr#osul.
Unc/iul ino 'ăcu semn cu capul spre #ăr#os) care duse un deet la şapcă şi co#or" la
motoare. Al doilea insotitor al Iui Uo) un tip scund şi $"n+os eu #raţe luni ca de uranutan şi
picioare "ndoite "n a'ară) ca două parante(e) trecu la timonă.
:"("itul #ărcii cu motor creştea "n intensitate. &upă o coastă st"ncoasă a insulei apăru silueta
neară a unui $as.
Uo scoase din #u(unar un emiţător cu tran(istori)
— 4emnali(ea(ă ! rosti sec unc/iul ino. Uo trecu aparatul pe emisie.
— Taormina) Taormina ! Te caută Ti#ru ! 4pune dacă i i pre(ent. Parola. Trec pe recepţie !
ata.ornută aparatul pe recepţie şi aşteptă) In di'u(orul aparatului se au(i replica.
— Aici  Taormina) aici Taormina. 4"nt pre(ent) Ti/ n i Ic. *apte stele de arint. Trec pe
recepţie.
— Aici Ti#ru) aici Ti#ru ! *apte s'eşnice de aur. Apropiete ! ata.
Uo "şi aăţă de "t cureaua aparatului) apoi scoase clin #u(unar un pac/et de ţiări amei.
— 4er$iţi$ă) &on %incen(o) (ise el "ntin(mdui pac/etul pe carel i(#i "n 'und cu un
#o#"rnac) 'ăc"nd să iasă pe +umătate o ţiară.
Mircea luă ţiara. u o mişcare iute Uo scoase un pistol "ndrept"ndul spre pieptul lui
Mircea) care tresări) simţind "n tot corpul un 'ior rece. Uo apăsă pe trăaci. &in pistolul
#ric/etă ţ"şni o 'lacără.
Mircea "şi aprinse ţiara. @iorul de /eaţă lăsă locul unei năduşeli 'ier#inţi) a#undente) carei
ume(i "n c"te$a clipe cămaşa.
) /razie 0 (ise el stăp"ninduşi emoţia.
A$usese un moment de slă#iciune care ar 'i putut tre(i #ănuieli. Nu era. deprins cu
asemenea situaţii. 4imţi instincti$ pri$irile nedumerite ale lui ino aţintite asupra sa. Tre#uia să
ăsească la repe(eală o +usti'icare a tre săririi sale "n 'aţa pistolului#ric/etă. 4imula o nouă
tresărire
— eşi ai
"şiC1duse m"naunc/iul
"ntre#ă la cap)ino.
'ăc"nd o sc/imă de durere.
— Mă trec nişte +un/iuri prin cap...
%asul lui Mic/elotto se apropiase simţitor. &eodată o lumină al#ă se aprinse pe catar.
— Idiotul ! e lo 'i apucat 1 e>clamă 'urios unc/iul ino. Uo) spunei să stină imediat
lumina.
Uo dădu să manipule(e aparatul.
alm) Mircea "ntinse m"na stină oprindul pe Uo să treacă pe transmisie) iar cu dreapta
'ăcu un est eloc$ent. — Pistolul ! rosti el ra$.
Uluit de tonul lui Mircea) Uo se e>ecută. 4coase din #u(unar un pistol cu surdină şi il
"ntinse.
Mircea luă pistolul şi mai "nainte ca ino să 'i putut sc/iţa un est de "mpotri$ire) trase un
'oc "n direcţia $asului. 7umina al#ă se stinse.
4imţi o mare satis'acţie. Tot a 'ost #un la ce$a şi staiul militar. Nu luase el pe deea#a
insina celui mai #un trăător la ţintă pe di$i(ie.
Unc/iul ino se uită admirati$ la Mircea) apoi "ntoarse capul spre Uo.
— Ei ! Te mai "ndoieşti 1 Numai %incen(o putea să 'acă una ca asta. Apoi se adresă lui
Mircea ; Măi) #ăiatule) aici nu s"ntem "n America.
— Nici o ri+ă) spuse Mircea cu calm) "napoind pistolul lui Uo. &e o#icei nu port arme de
'oc. Am $rut numai să $ăd dacă mai s"nt "n stare de ce$a după lo$itura aia păcătoasă.
"ntre timp na$a lui Mic/elotto se apropiase. ele două $ase a#ordară. Un #ăr#at su#ţire sări
cu ailitate de maimuţă peste cele două parapete) oprinduse l"nă unc/iul ino.
— Nu tre#uia să trai) &on ino. 4a aprins din reşeală) se scu(ă noul $enit.
— :ine) #ine) Mic/elotto) (ise unc/iul ino aspru. ea 'ost "nt"r(ierea asta 1
— Trans#ordarea. Iar au lipsit (ece lă(i. *ase de amei şi patru de Philip
$orris.
Unc/iul ino "ncreţi din spr"ncene) apoi se "ntoarse spre Mircea.
— Americanii tăi. %incen(o) au cam "nceput săşi 'acă de cap. E a doua oară că lipsesc lă(i.
*i din ultimul transport trimis de tine au lipsit. "te au lipsit) Mic/elotto) din transportul
eno$ese 1
Mic/elotto "şi 'recă #ăr#ia.
— , p t . *apte hesterfield şi una orona-oronas.
— *i /a$anele s"nt scumpe) %incen(o) (ise unc/iul 'ino. , ladă cu /a$ane 'ace c"t (ece de
hesterfield.
— Nu se poate să 'i lipsit) ripostă Mircea cu ra$ilate.
— :a se poate) replică #ăţos Mic/elotto. Eu leam luat "n primire.
Unc/iul ino ("m#i ciudat.
— 4ă $ă 'ac pre(entările ; Mic/elotto Peren(e) %incen(o eno$ese. Mic/elotto cunoştea
'aima
c e n t lui
t/e%incen(o
Diller. eno$ese) sup r a numit "n cercurile ma'iote din NeJ Kor6 şi /icao % i n
— "mi pare 'oarte rău) dar ăsta e ade$ărul) Mister eno$ese.
4e uită 'i> la Mircea. @otora'ia lui eno$ese pe care o $ă(use "ntrat"tea (iare nu se
potri$ea deloc cu mutra interlocutorului.
Unc/iul ino "i citi "n oc/i nedumerirea.
— Ai de a 'ace cu ade$ăratul %incen(o eno$ese. Pot :ă te asiur) rosti el sec) pun"nd
capăt discuţiei.
— Mă supără c/estia cu lă(ile) (ise Mircea) adopt"nd un aer "nţepat.
— @ii liniştit) nu e $ina ta) #ăiatule) spuse unc/iul ino. Pe drum se "nt"mplă multe. &ar "i
di#uim noi pe /oţi. "n s"nul "noratei #amilii nau ce căuta indi$i(ii necinstiţi.
-,mul ăsta nu e lipsit de umor2) cuetă amu(at Mircea.
— Mic/elotto ne "nsoţeşti la Palermo) spuse unc/iul ino. Mic/elotto se "ncruntă.
— *i tre#urile de aici...
— 7e laşi pe seama lui Al#anese. Porunca lui &on 4cra'ino.
— :ine) dar...
— Nici un dar...
— :ine.
— Atunci)"nsă
mă"ntro
duc sămi iau lucrurile.
+umătate de oră să 'ii "napoi. Unc/iul)ino "i "ntoarse spatele. 4e adresă
apoi lui Mircea ; %incen(o) "n noaptea asta traem un c/e' la 7i pari cu cel mai #un $in. Am să
$ăd dacă renumele tău se con'irmă. alo %essalone "mi spunea deună(i că eşti "n stare să oleşti
o sticlă de $in dintro sinură sor#itură... Iar m"ine "n (ori) ne continuăm drumul spre Palermo...
"n dimineaţa următoare) Mircea (ăcu "n cuşeta sa p"nă la ora prin(ului.
"ncercase să ţină $ite+eşte piept unc/iului ino) un #ăutor de "naltă clasă şi săşi păstre(e
totodată neştir#ită reputaţia pe care io atri#uise alo %essalone. Nu era el no$ice ia #ăutură) dar
printre campioni nu se putea "n nici un ca( număra. olise două sticle de 1ipari şi o sticlă de
$arsala, apoi prete>tase o recidi$ă a durerilor de cap.
&rumul de la circiumă şi p"nă la #arcă "l 'ăcuse spri+ininduse de #raţul lui Uo şi
#lestem"nduşi +un/iurile din creştet.
&ormise ad"nc. @ără $ise. 4e tre(ise ma/mur) cu ura amară si capul reu.
"nd "si aminti de ispră$ile pe care le 'ăcuseră cu toţii la c/e') "l trecură năduşelile. Nu
cum$a scăpase $reo $or#ă care săl dea de ol 1 7a #eţie omul spune $rute si ne$rute. Mircea "şi
controlase 'iecare est) 'iecare cu $"nt. Nusi amintea să 'i 'ăcut $reo prostie. Totuşi... :ăuseră
şi m"ncaseră pe "ntrecute... "ntaseră) trăseseră cu pistoalele... u (ece 'ocuri) Mircea decapitase
(ece sticle de $arsala, spre entu(iasmul comesenilor.
Tot "ndinduse la $ite+iile lui #ac/ice) adormi iarăşi.
4e deşteptă din nou a#ia dupăamia(ă. "i trecuse capul. A$ea "nsă ura iască. :ău ca un
căpcăun) pe nerăsu'late) o cană mare cu apă. Apoi ieşi pe punte.
oastele st"ncoase ale 4iciliei se pro'ilau la ori(ont. 4oarele le "n$ăluia "ntro lumină
tranda'irie.
Unc/iul ino ieşi. +o$ial "n "nt"mpinarea lui Mircea.
— Ei) ai dormit #ine 1 Teai tre(it la timp. Peste un s'ert de oră de#arcăm la astellamare.
Iar diseară s"ntem la Palermo. &on 4era'ino te aşteaptă cu masa.
Mircea "şi um'lă pieptul cu aer.
— A/) de aici simţ miresmele 4iciliei ! e>clamă el cu patos. /emarea păm"ntului natal e
mai puternică dec"t orice...
"nd $asul acostă la astellamare) cerul "n as'inţit s e "mpurpurase ca o mantie imperială.
Pe c/ei "i aşteptau trei #ăr#aţi "n /aine "nc/ise la culoare. /ipurile lor erau impasi#ile ca.
nişte măşti.
— Totul e "n reulă) Ll'ano 1 "ntre#ă unc/iul ino) "ndată ce puse piciorul pe păm"nt.
Unul dintre cei trei 'ăcu un pas.
— &a ! răspunse el monosila#ic.
— Iao "nainte ! (ise unc/iul ino.
Mircea era "ncadrat de Uo şi de Mic/elotto. "nsoţitorii lui Al'ano trecuseră "n urma
rupului.
4e "ndreptară cu toţii spre o străduţă care se desc/idea "ntre două antrepo(ite dărăpănate.
Intrară "n primul antrepo(it) printro uşă cu tocul lăsat "ntro parte) dar care se desc/idea 'oarte
uşor) in ciuda aspectului ei $el ust. "n /ala "ntunecoasă) pardosită cu ciment şi trans'ormată "n
ara+) aşteptau două automo#ile nere. Un Buic' %lectra şi lm #ial 23.
Al'ano desc/ise uşa :mc6ului.
— Po'tiţi !
Unc/iul ino se opri "n dreptul celeilalte maşini.
— Nu) Uo) tu o iei "nainte cu Buic'-ul. 7ucio şi iuseppe mer cu tine. Al'ano ne
"nsoţeşte pe noi.
Unc/iul ino) Mircea şi Mic/elotto se aşe(ară pe #anc/eta din spate a
@iatului. Al'ano trecu l"nă şo'er.
Buic'-ul semnali(a cu 'arurile. Portarul ara+ului apăru din ca#ina sa cu pereţi de sticlă şi
apăsă pe #utonul 'i>at "n dreapta unor porţi "nalte c"t peretele. anturile se desc/iseră uşor prin
culisare.
Maşinile demarară.
Buic'-ul ieşi cel dint"i) leăn"nduse pe amorti(oarele elastice. @iul "l urmă la $reo
cinci(eci
Mirceade era
metri.
nedumerit. &e ce pre'erase unc/iul ino să 'olosească @iaiul 1 4e 'eri "nsă a
pune $reo "ntre#are.
Tot unc/iul ino "i dădu o e>plicaţie pe ton de lumă;

— Numi plac :uic6urile. "nt0mplarea a 'ăcut să am două accidente pe maşini de astea. &e
atunci) să nu Ie mai $ăd.
E>plicaţia era e$ident trasă de păr. Mic/elotto şi Al'ano r"seră ca de o lumă #ună. Mircea
"şi dădea seama că ade$ăratul ei "nţeles era altul. "l $a a'la el mai t"r(iu.
4tră#ătură o stradă "nustă) pa$ată cu #olo$ani +de r"u şi mărinită cu case al#e dărăpănate)
proptite parcă unele de altele.
Ieşiră "ntro şosea pietruită) care se orienta) spre şiruri de dealuri st"ncoase dinspre mia(ă(i.
@iatul onea cu peste opt(eci de 6ilometri pe oră. "n urma Buic'-ului se ridica un $"rte+ de
pra') pe care din 'ericire $"ntul "l repe(ea spre st"na şoselei.
u esturi domoale) unc/iul ino scosese din #u(unarul portierei din partea sa un pistol
mitralieră Para-bellum, cu trei(eci şi două de 'ocuri) pe carel e>amina pe toate 'eţele.
— :ine uns) rosti laconic.
&in #u(unarul celeilalte portiere) Mic/elotto trase un pistolmitralieră pe care Mircea nu
reuşi săl identi'ice. Părea de pro$enienţă enle(ească.
*i Al'ano 'ăcu aceeaşi operaţie. 4coase o puşcămitralieră Browning şi o puse pe enunc/i.
-Te pomeneşti că ăştia $or să mă cureţe după ce ieşim "n plin c"mp2) "şi (ise Mircea uşor
alarmat. "l liniştea oarecum "ndul că indi$i(ii ar 'i putut să scape de el pe mare) şi "ncă 'ără nici
un risc) dacă ar 'i a$ut de "nd so 'acă.
Unc/iul ino "i "ntinse pistolul.
— Poate "ţi $a 'i de 'olos. &on irro se ţine iarăşi de capul nostru. 4peră săşi rec"ştie
supremaţia. Idiotul !
— *i dumneata 1 "ntre#ă Mircea.
— Eu am arma mea) ("m#i unc/iul ino) #ăt"nduse uşor cu palma peste um'lătura pe care o
'ăcea /aina "n partea stină a pieptului.
Mircea simţi o 'urnicare prin şira spinării. A$entura "ncepuse săl capti$e(e) era ca "ntrun
'ilm cu ansteri.
&upă $reo două(eci de minute de mers) a+unseră "ntro şosea lară. otiră spre st"na.
Peisa+ul era oarecum arid. 4t"nci şi pietre olaşe străpuneau parcă scoarţa dealurilor #ine
acoperite pe alocuri cu $ii.
Unc/iul ino) at"t de $olu#il pe mare) păstra acum o tăcere mo/or"tă.
?şi aprinsese iarăşi pipa şi pu'ăia alene. Pri$irile sale reu șeau să scrute(e "nsă 'iecare colţ de
st"ncă pe l0nă care treceau cu maşina. Tot at"t de atenţi erau şi Mic/elotto Al'ano.
— Peste (ece minute s"ntem la Alcamo) spuse "n .Tuşit unc/iul ino) peste o +umătate de
oră
să nela "n'ruptăm
Partinico) cu
i a 'a(an
r pesteşioca$iar
oră la laPalermo. 4e i(#i iar
&on 4era'ino) cu palmele pestestr0nă
Uo o săşi enunc/i. Peste
la piept o oră noi o
loodnica.
I(#ucni "n r0s. 4 a loodit cu o scoa#ă. , pocitanie sla#ă şi s'ri+ită) in loc săşi aleaă o 'aită
durdulie. E/) tineretul de a(i...
Mic/elotto r"dea "n colţul urii.
Al'ano şi şo'erul nu sc/iţau nici sun (0m#et. Al'ano stătea "ncordat ca un animal la p"ndă.
Pe dreapta şoselei se Oărea "n depărtare) printre două culmi de deal) o coloană de 'um neru)
care se "nălţa $ălătucinduse spre $ă(du/.
— 7a alata'imi !... Arde ! spuse Al'ano laconic lăile lui &on Al#ano.
— A/a ! mormăi unc/iul ino.
— Alaltăieri şia ăsit $itele moarte pe tc0mp) reluă Al'ano) cu acelaşi las eal.
— A/a !
— Pun rămăşa că p"nă la s'0rşitul săptăm"nii ine $inde moşia. 7a preţul 'i>at de noi...
— A/a !
Mircea simţi un 'ior. "şi dădea seama "ncă o dată că a$ea dea 'ace cu oameni cari nu se
dădeau "napoi de la nimic.
Maşinile trecură ca o trom#ă prin Alcamo.
— :ine)
— Pe aici(ise
cumAl'ano.
mai mer
Toţitre#urile 1 "ntre#ă
neustorii unc/iulpizzu.
şiau ac/itat ino.Numai irolamo a 'ost mai nără$aş.
— are irolamo 1
— Măcelarul. &ar lam potolit noi. &ouă (ile a tur#at căut"nduşi copilul. Nu Fa ăsit dec"t
după ce şia plătit pizzu. *i cu do#"ndă. Pentru "nt"r(iere...
— A/a !
7ui Mircea nui 'u reu să "nţeleaă sensul cu$0ntului pizzu. ,amenii plăteau ca săşi
asiure -protecţia2... 4oarele se cu'undase dincolo de ori(ont. Era "ncă lumină.
Imensa cupolă a cerului $ioriu se spri+inea pe coloane ne$ă(ute.
oline ondulate) cu pante acoperite de $ii) se des'ăşurau de o parte şi de alta a drumului.
"nd intrară "n Partinico) reclamele luminoase "ncepuseră să se aprindă. ,amenii ieşiseră la
plim#are pe strada principală. "n 'aţa unei case cu storurile lăsate) at"rna un drapel neru. :ăr#aţi
şi 'emei "n /aine cernite stăteau "n dreptul porţii.
— ine a murit 1 "ntre#ă unc/iul ino) scoţ"nduşi pipa din ură.
Al$aro Mannara) spuse Al'ano calm. 4u'erea de o #oală 'ără leac. A$ea m"neărime la
lim#ă...
7ui Mircea i se ridicase un nod "n "tle+. "l stranula emoţia. Unc/iul ino se "ntoarse spre el
;
— Ei) ce (ici de oamenii noştri) %incen(o 1
— ?mi plac) (ise Mircea) silinduse să pară c"t mai +o$ial. 4"nt operati$i.
&e la Partinico şoseaua porni să urce şerpuitoare "mpl"nt"nduse "n masi$ul muntos) pe care
tre#uia săl stră#ată spre a co#or" la Palermo.
&istanţa dintre #iat şi maşina dinainte se menţinea constantă. 7ăsară "n dreapta $"r'ul
%utura) "n st"na muntele i#il'orni şi se a$"ntară "n +os pe serpentinele care co#orau spre
astellano. "n depărtare se (ărea oraşul palermo) "ncadrat de munţii Pellererino şi ri'one.
ol'ul Palermo "şi des'ăşura p"nă la ori(ont apele $iolete.
Mircea admiră cu nesaţ măreaţa pri$elişte.
Mai a$eau $reo doi 6ilometri p"nă la Passo di Riona. *oseaua se depăna acum dreaptă.
"nainte Buic'-ul onea

,U aproape o sută de 6ilometri pe oră. #iat-ul "l urma i idei ca o um#ră. &eodată) dintrun
drum care se desc/idea spre st"na)
l"şni o maşină al#astră) care taie drumul :mc'cului. 4e iu(i un răpăit de mitralieră. ......
Mircea asistă uluit la scena.care se des'ăşură cu $iic(a 'ulerului. Buic'- ul scăpat de su#
control) porni spre Ireapt aH părăsi şoseaua şi se rostooli de c"te$a ori. 4e au(i o e>plo(ie) apoi o
lim#ă de 'oc se a$"ntă spre cer.
Maşina al#astră "şi mări $ite(a "ndrept"nduse spre Passo di Riona. 4ilueta ei se micşoră "n
(are.
Al'ano
— Nu !şiporunci
Mic/elotto ridicarăino.
sec unc/iul instincti$ armele.
— "i lăsăm să ne scape 1 striă 'urios Mic/elotto. "nd #iat-ul a+unse "n dreptul
automo#ilului care ardea ca o tor'că) unc/iul ino ordonă scurt.
— ,preşte !
@iatul stopa "n scr"şnet de 'r"ne.
u ailitate surprin(ătoare pentru $"rsta lui) unc/iul ino sări din maşină şi se "ndreptă "n
'uă spre carcasă incandescentă a :Jic'cului.
Mircea) Mic/elotto şi Al'ano "l urmară.
Unc/iul ino se opri la c"ţi$a paşi de ruul care răsp"ndea miros de #en(ină şi de cauciuc
ars. 4e au(iră o serie de pocnete. E>ploda muniţia din maşina incendiată.
— 4au dus cu toţii) murmură unc/iul ino. 4oarta asta ar 'i tre#uit so a$em noi) adăuă el
după c"te$a clipe. 4e "ntoarse spre Mircea. Ar 'i 'ost al treilea accident... *i ultimul... 4e scarpină
"n #ăr#ie. Primirea asta ia pentru tine) %incen(o. Aş putea să +ur. 4e "ndreptă spre
#iat. Mic/elotto #ol#orosi indinat.
— Iam lăsat să ne scape...
Al'ano "şi "ncleştase 'ălcile şi nu scoase o $or#ă. Mircea simţi că i se "nustea(ă #rusc
ulerul. A$entura
Mic/elotto ; "ncepea să ia o "ntorsătură puţin plăcută. Unc/iul ino se uită crunt la
— eai 'i $rut 1 4ă ne 'i #ătut cu mitralierele pe stră(ile oraşului 1 4ă ne 'i urcat toată
poliţia "n cap 1

— Teai 'ăcut prea prudent) &on ino) (ise Mic/elotto) d"nduse la o parte ast'el "nc"t
Mircea să se urce to # i a t. . Ar 'i 'ost mai #ine...
— ura ! io rete(ă unc/iul; ino.
Mic/elotto mirii ca un dulăuH pus pe /arţă) dar nm mai stărui săşi continue 'ra(a. 4e urcară
cu toţii "n maşini.
— E #ine să dispărem cit mai repede de aiei)) (ise lane/iul ino. urioşii şi cara#inierii nu
$or "nt0r(ia săH 'eai nă$ală...
@iatul se puse "n mişcare. Tra$e rsă cu mare $ite(ă Passo di Eiona şi se a$"ntă pe şoseaua
care ducea la Palermo. C
— "mi lasă ura apă c"nd mă "ndesc la ca$iarul de 'i &on. 4era' ino)
(ise imc/iul ino) aprin("nduşi dini nou pipa) care apucase să se stină)..


M"na 'ină şi "nri+ită a lui &on 4era'ino ridică pa/arul eu şampanie. @lăcăruile s'eşnicelor de
arint de pe masă se re'lectau "n cristalele #i(atate şi "n porţelarmri"e 'ine.
— ?n cinstea Iui %incen(o eno$ese) 'iu rătăcitor al 4iciliei) "ntors printre ai săi.
Toţi con$i$ii se ridicară "n picioare) "nălţ"nd ca la poruncă pa/arele.
Mircea imr"'umi rne'inrnduse ceremonios. 4e eon'orma protocolului stoet) impus de
pre(enţa lui. PaQ 4era'inoi
&on 4era'ino "şi muie #u(ele su#ţiri şi $inete "n şampania acidulată. Pa/arele 'ură olite
p"nă la 'und.. on$i$ii se aşe(ară din nou pe scaune.
— %incen(o) (ise &on 4era'ino) eşti un om a#i" nu numai "n a'aceri) dar şi "n 'olosirea
'orţei.
Un #ăr# at 'oarte eleant) eu o e>presie iromeă "n oe/ii cenuşii) iscoditori şi plini de
"ndră(neală) ("m#i enimatic . A$ea silueta şi esturile unui actor de cinema eare se ştie punctul
de atracţie al tuturor.
— Te 'elicit) %incen(oi pentra modul discret "n eare 'cai. lic/idat pe 5ac6 "teaa. I sa ăsit
cada$rul pe terasementul căii 'erate) ciuruit de loanţe... &ar cu #ietul rom0n ceai a$ut 1
Mircea "ncreţi din spr"ncene. 4imţi că i se taie respiratia. Rom0nul1 e complicaţii
inter$eniseră! Reuşi t o t u s i să ş i păstre(e calmul.
—Adică 1 rosti el cu a'ectată impertinenţă.
— &raă %incen(o) inter$eni &on 4era'ino cu tact) departe de noi săţi cerem socoteala.
Remarcăm numai c ă moartea rom0nului ar putea să atraă după sine o pu# l i c i l a t e cam
supărătoare.
— Pro#a#ilMaicăeraa şi'ost
scriitor.
silit săl suprime şi pe rom0n) .I N  unc/iul ino sărindui "n a+utor.
Martorii inoportuni...
— "n Italia e recomanda#il să 'ii mai prudent şi mai... temperat) (ise #ăr#atul cel eleant.
— Nu am $enit "n Italia ca să primesc lecţii) replică 5%Iireea #ătăios.
4e impunea săşi susţină rolul p"nă la capăt. Intransienţa era o#liatorie.
,rice slă#iciune putea săl coste scump. @ăcuse o e>perienţă "n acest sens pe $as şi nu mai
$oia so repete...
— 5oe) %incen(o) #asta) #asta ! rosti &on 4era'ino) autoritar. Numi plac certurile. 5oe "ţi
este prieten. "n sarcina lui se a'lă pa(a dumitale.
— Am $ă(ut cit e de e'icientă pa(a asta. Numai raţie lui &on ino mai s"ntCacum "n $iaţă.
— &on irro "şi $a primi pedeapsa) (ise 5oe cu răceală.
"şi umplu pa/arul cu şampanie şil dădu peste cap.
Toată discuţia 'usese urmărită "n tăcere de un al cincilea persona+) care "şi re$ărsa pe scaun
corpolenţa ele'antină. ,c/ii "i erau "nropaţi "n os"n(ă. In partea dreaptă a "tului di'orm at"rna
o protu#erantă carei acoperea "n parte ulerul /ainei. M"inilei semănau cu nişte perniţe.
Mesteca domol ca$iarul amintind o rumeătoare.
&in7asă
— masalaudele)
aceasta5oe.
de carne ieşine
&e mult untot
las su#ţire cu
ameninţi ca pedepsirea
un 'alset delui
eunuc.
irro. *i pe el "l doare "n
'und de tine. 4cu(aţi e>presia) &on 4era'ino. 4ă $or#im mai #ine de lucruri serioase. "nd
sosesc ţiările) ino 1
ino se scarpină "n creştet.
— e e a(i 1 Marţi 1 %ineri le ai la astellamare. A/! Tot "n leătură cu ţiările. Nu s"nt
mulţumit de Mic/elotto. Pretinde -cam des2 că lipsesc lă(i cu ţiări.
&on 4era'ino se ser$i cu o pulpă de 'a(an.
— %incen(o) cre(i că p"nă la s'"rşitul săptăm"nii soseşte şi transportul tău cu stupe'iante 1
"ntre#ă el.
— Nu mar #ucura deloc să sosească at"t de repede) (ise ele'antinul) "ntrerup"nduşi
rumeatul. Aş $rea să dispun de tot e'ecti$ul pentru stupe'iante.
— Ai destui oameni) &on alo) la astellamare) (ise 5oe.
— %e(iţi de sectorul tău) replică &on alo) ser$induse cu o nouă porţie de ca$iar.
— 7a ne$oie "ţi trimit "ntăriri de la Trapani) (ise unc/iul ino.
"n clipa aceea se desc/ise uşa. Intră o 'ată de $reo optspre(ece ani) o drăcoaică $ioaie cu păr
şi oc/i de căr#une) cu s"ni o#ra(nici) corp ispititor şi picioare luni de #alerină. Purta o roc/ie
"n$oaltă) de muselină al#ă) stropită cu paiete. 4andalele aurii cu tocuri "nalte) se armoni(au cu o
eantă mică de 'ir) pe care noua $enită o rotea asemenea unei s'"rle(e) pe deetul arătător.
@ata "l sărută pe &on 4era'ino pe o#ra() 'ăcu un semn $oios cu m"na spre ceilalţi con$i$i) se
uită plăcut surprinsă la Mircea) apoi se aşe(ă pe unul din cele două scaune rămase li#ere.
— 7a ora asta se $ine la masă 1 o do+eni cu o um#ră de asprime &on
4era'ino.
— roitoreasa e de $ină) ciripi 'ata. Mia adus roc/ia a#ia acum (ece minute. um era să
$in 1 oală 1
&on 4era'ino clătină din cap) mani'est"nduşi "n acest c/ip ino'ensi$ contrarietatea.
— e lim#a+) 7ucia) ce lim#a+ ! e şior 'i "nc/ipuind prietenii despre tine
1 7ucia ridică din umeri) cu drăălaşă nepăsare. Ai dulapurile pline cu roc/ii) stărui &on
4era'ino.
— 4"nt demodate) toate s"nt demodate) tată. %rei să spună lumea că 'iica lui &on 4era'ino
nu ştie să se "m#race 1
@ata acceptă puţin ca$iar şi o 'elie de piept de 'a(an.

&on 4era'ino o pri$ea cu "nc"ntare. @iica lui nu a$ea asemănare "n "ntreaa 4icilie.
— A/) am uitat să ţi—F pre(int pe %incen(o) (ise el. :ăiat simpatic) nui aşa 1
7ucia aruncă o pri$ire e>pertă asupra lui Mircea) care se "nclină cu ama#ilitate. "l plăcuse
din prima clipă.
— 5oci tenis 1 "ntre#ă ea.

— MăAm descurc...
să te in$it la un meci. %reau să te #at. Mircea ("m#i.
— 4ă mă #aţi 1 Team supărat cu ce$a) s4gnorina 7ucia 1
@ata r"se) arăt"nduşi dinţii al#i) super#i.
Mircea o#ser$ă că 5oe "l pri$ea cu o e>presie "n$enir nată. Nu cum$a era elos 1 Asta ar
complica şi mai mult lucrurile.
Restul cinei) con$ersaţia se "n$"rti numai "n +urul 7uciei care turuia cu nesecată $er$ă despre
modă) 'ilme) sporturi nautice şi "n special despre mu(ica de +a() marea ei pasiune.
"naintea desertului) 7ucia se ridică de la masă.
— Tată) am plecat. 7a (ece mă aşteaptă aria. Trec să o iau cu maşina. 4"ntem in$itate la o
serată.
— e serată1 "ntre#ă &on 4era'ino.
— Eu te "ntre# pe dumneata c"nd ieşi "n oraş 1 rosti ea cu adora#ilă impertinenţă.
4alută 'lutur"nduşi m"na) apoi părăsi "n 'uă "ncăperea.
&on 4era'ino o'tă şi se "ntoarse spre 5oe) căruia "i aruncă o pri$ire "ntre#ătoare.
— Nici o ri+ă) (ise 5oe) siur de sine. Am dat dispo(iţie să 'ie pă(ită de opt oameni.
— Numai să nu o#ser$e. Ar 'ace un scandal... Ar spune că o spione(.
Ele'antinul
— Ar tre#uisesă"n'rupta
'iţi mai po'ticios dintro
eneric) &on piersicăspuse
4era'ino) uriaşă)
el (emoasă şi "nmiresmată.
ridic"nd sentenţios m"na.
— &acă ai 'i "n locul meu...) o'tă iarăşi am'itrionul. &ar tu nu ştii ce "nseamnă să ai copii.
— 4la$ă &omnului ! e>clamă &on alo.
— M"ine sămi spui ce localuri a mai cutreierat 7ucia) se adresă lui 5oe
&on 4era'ino.
— ,.D.
&on 4era'ino se uită Ia ceas.
— T"r(iu. Tre#uie să $ă părăsesc) prieteni. Medicii miau recomandat odi/nă) linişte... Nu
am parte "nsă nici de una) nici de alta.
4tr"nse mina oaspeţilor săi) apoi părăsi su'raeria. 5oe se apropie de
Mircea.
— Nu $rei să ne "nc/eiem seara la un #ar 1 %or#ea at"t de prietenos) "nc"t tre(ea #ănuieli.
— &acă "ţi 'ace plăcere...
— 3ai cu noi) unc/iule ino. Pe dumneata nu te in$it) &on alo. *tiu că nuţi plac
dancinurile. Păcat! &acă ai dansa) ţiai mai remedia silueta.
&on alo "şi aprinse o /a$ană ;
— Mă simt 'oarte #ine aşa cum s"nt. Am plecat.
— %enim şi noi) (ise unc/iul ino.
"nd ieşiră din casă) &on alo aruncă o pri$ire lună asupra cerului "n$ăpăiat de stele.
— are e steaua dumitaie) %incen(o 1 Mircea ridică din umeri H
— Nu mam 'i>at "ncă.
&on alo arătă cu deetul unul din miriadele de aştri care "mpodo#eau $ă(du/ul ;
— Aia de colo e steaua dumitale. , $e(i 1 Alături de steaua lui 5oe... Ei drăcie) 5oe ! 4teaua
ta e "nri+orător de palidă...
5oe "şi str"nse eu coc/etărie nodul de la cra$ată.
— re(i 1 Pe a dumitaie nu o mai $ăd de loc. &on alo r"se) săltinduşi a#domenul.
o#or" scările late de piatră şi se urcă "n Pontiac-ul său care se lăsă pe o parte. 7"nă şo'er
stătea 7ue69 :alestrere) omul de "ncredere a lui &on alo.
Pontiac-ul plecă "ncet) urmat "ndeaproape de o maşină ocupată de trei indi$i(i cu mutre
pati#ulare.
Automo#ilul Iui 5oe) un hr(sler 5mperiul, opri in dreptul scării.
5oe) Mircea şi unc/iul ino se aşe(ară pe #anc/eta din 'und. "n 'aţă) alături de şo'er) se a'la
un tip "n /aine "nc/ise) cu o mitralieră pe enunc/i.
"n clipa c"nd hr(sler-ul se puse "n mişcare apărură alte două automo#ile)
care "l "ncadrară. Unul "nainte) celălalt "n urmă.
).e lu> de precauţiune2) cuetă Mircea.
/r9slerul părăsi
4era'ino şi se cu pe
ana+a mersul
stradasău lent şi re(idenţială)
liniştită) maiestuos rădina $ilei
stră+uită delui &on seculari.
copaci
&intro alee luminată sla# de c"te$a lampadare "n$ăluite "n iederă apăru #rusc o limu(ină
neară) cu 'aruri puternice) or#itoare) care tăie drumul /r9slerului) silindul să stope(e.
Mircea tresări.
*o'erul limu(inei nere răsuci 'ulerător $olanul) e$"l"nd "n ultimul moment ciocnirea.
Apoi se pierdu cu aceeaşi $ite(ă pe o stradă lăturalnică.
— Ne"nsemnat tre#uie săţi pară oraşul ăsta după ce ţiai petrecut mai toată $iaţa Ia NeJ
Kor6) spuse calm unc/iul ino. Ai să te depr"n(i ane$oie eu atmos'era asta patriar/ală.
-Patriar/ală 12 re'lectă Mircea. Nu sar spune că era tocmai patriar/ală. Incidentul de la
Passo di Riona) carel costase $iaţa pe #ietul Uo) do$edea tocmai contrariul.
5oe scoase din #u(unar nişte documente.
— Po'tim) %incen(o) (ise el. Noile dumitaie acte. &e acum "nainte ai să te numeşti
%incen(o 4caccia.
Mircea le luă nepăsător şi le $"r" "n #u(unar) 'ără să lc pri$ească. 4ar 'i (is că toată $iaţa
um#lase cu acte 'alse.
— Tot timpul şederii dumitaie la Palermo) adăuă 5oe) ai să locuieşti la /otelul Miramar. E
plasat
cu "ntro po(iţie
sc/im#ul) a$anta+oasă. Ţiam re(er$at un apartament. Patru oameni $or 'ade de pa(ă
(i şi noapte.
— Mulţumesc) rosti Mircea) ca şi c"nd aceste măsuri nu F ar 'i impresionat deloc.
In realitate supra$e/erea aceasta permanentă "ncepuse săl indispună.
hr(sler-ul stră#ătu c"te$a stră(i "ntunecoase) tra$ersă un #ule$ard luminat a giorno, cu
trotuarele ti>ite de noctam#uli şi după ce trecu printro piaţă cu un monument de marmură al#ă)
coti pe o stradă strimtă) cu c"rciumi şi dancinuri de o cateorie nu tocmai selectă.
,pri "n dreptul unei case cu aspect #ur/e(. , scară cu $reo (ece trepte urca p"nă la o)) uşă
de ste+ar masi$) deasupra căreia scria cu litere al#astre de neon icardo.
— Aici se poate #ea cel mai #un scotch, spuse 5oe) co#or"nd din maşină. Mircea şi unc/iul
ino "l urmară.
&oi oameni dintre cei care le asiurau pa(a "i e>cortară p"nă la intrare. Unul din ei ciocăni
"n uşă) desiur după un cod. &ouă lo$ituri scurte — pau(ă — trei lo$ituri scurte.
— 7ocalul se desc/ide pentru pu#lic doar cu o oră "nainte de mie(ul nopţii) e>plică 5oe.
7e desc/ise un indi$id masi$) cu nasul stri$it şi care purta cu st"năcie un smoc/in prea
strimt. er#erul salută cu respect pe 5oe şi pe unc/iul ino. 7ui Mircea nui dădu dec"t o atenţie
moderată. Nul cunoştea.
5oe "şi conduse in$itaţii dea lunul unui culoar acoperit cu un co$or roşu) p"nă "ntro
"ncăpere de proporţii mi+locii) cu măsuţe mici) lămpi cu a#a+ur şi lumini di'u(e. Un platou de
dans) estrada orc/estrei şi un #ar amena+at l"nă intrare contri#uiau să cree(e o atmos'eră #oemă.
— e (ici 1 e>clamă 5oe) 'rec"nduşi m"inile. Uite) p"nă şi pe (iduri nu s"nt aninate dec"t
reclame cu #ăuturi americane.
Numai două mese erau ocupate de o#işnuiţi ai localului.
7a pian) un răsun cu o /a$ană "n colţul urii cin ta un blues din NeJ,rleans. /elnerii)
asistaţi de picoliţe tinere) cu 'uste scurte) care le dădeau "n'ăţişarea unor #alerine) stăteau pe
l"nă mese) aştept"nd clienţii. $a4tre d6hotel-ui, ra$) impo(ant) "n 'rac) cu $estă şi papion neru)
se ră#i să iasă "n "nt"mpinarea lui 5oe şi a "nsoţitorilor acestuia. B"m#ind ser$il) "i conduse la o
masă l"nă platoul de dans. 4osi şi c/elnerul cu picoliţa sa. @ata să tot 'i a$ut şaptespre(ece ani.
— era 'oarte d r a  u t a şi mai ales apetisantde proaspătă.
5oe o #ătu peste şolduri.
@ata "i ("m#i cu silită ama#ilitate.
) *his'(, comandă el. %aluri de tohis'(. &e care vrei, %incen(o1 *hite
7orse, 7ouse o f 1ords, 7ig, lohnn( *al'er &
) Bourbon, (ise Mircea.
) *his'( american) o'tă nostalic 5oe. Nu poţi uita The 8tates. Te cred. Nici eu nu le pot
uita. Proastă idee n i a$ut cretinii din @.:.I. c"nd neau e>pediat "n Europa.
Picoliţa aduse pa/arele.
5oe "i 'ăcu ştrenar cu oc/iul) apoi se plecă la urei lira lui %incen(o.
— e (ici
 a$ea 1 "n 7i#eria ar 'ace sen(aţie. *i la :a/ia
succes.
Mircea simţi că i se "ncreţeşte pielea. "nţelesese sensul or#elor lui 5oe. /elnerul sosi cu
sticla de whis'(.
— Pentru mine $arsala, porunci unc/iul ino.
5oe era cu c/e'. Arăta lui Mircea o prietenie deose#ită. :ăuse (dra$ă n la cină şi acum olea
pa/ar după pa/ar.
5 n vino veritas, părea el să spună. Mircea era "nsă mai ne"ncre(ător dec"t
4'"ntul Toma. :ănuia că 5oe 'acerea săl c"ştie pentru al 'olosi) pro#a#il) "mpotri$a lui don
alo. *i presupunerile lui nu erau reşite.
5oe re(ista (dra$ăn la #ăutură. Ar 'i putut să consume Incă o dată pe at"t) 'ără săşi piardă
controlul asupra sa.
*i unc/iul ino 'ăcuse de petrecanie la două sticle de $arsala şi acum o ataca pe a treia.
"ntre timp localul se umpluse de clienţi. ,rc/estra c"nta un twist antrenant. Perec/ile se
"m#ul(eau pe plat o u l de dans. Instalaţia de aer condiţionat nu reuşea să elimine 'umul de ţiară
din "ncăpere.
&upă mie(ul nopţii) unc/iul ino se duse la toaletă.
Pro'it"nd
— A'lă căde"mi
oca(ie
eşti că rămăsese
ro(a$ sinur cu%incen(o...
de simpatic) Mircea) 5ocPoate
"l apucă prietenos
'iindcă pe americani...
s"ntem după umeri. /iar
dacă neau e>pul(at din America) noi tot americani am rămas. Nui aşa 1
Mai oli un pa/ar. Term inăţi whis'(-ul, %incen(o) că se "ncăl(eşte. iocniră pa/arele.
4ucces la Palermo) %incen(o !
— 4ucces) 5oe !
5oe "l pri$i cu draoste.
— &raă %incen(o) noi am putea 'ace trea#ă #ună "mpreună. 4ă 'im ca 'raţii...
-ain şi A#el2) re'lectă Mircea.
— &acă neam uni 'orţele) continuă 5oe) am a+une "n scurt timp stăp"nii
4iciliei. &e &on irro şi de şlea/ta lui am eu ri+ă. &on 4era'ino no mai duce mult. 4e
spune că are cancer. &on alo $rea săi ia locul. &ar "i lip seşte dinamismul. E priceput la
socoteli. Are "nsă cap de intendent) nu de şe' al Ma'iei. Mai s"nt $reo doitrei candidaţi. &ar "i
"nlătur eu. 5oe "l #ătu pe umăr. %ino alături de mine) %incen(o) şiţi 'ăăduiesc un $iitor cum na
cunoscut alt 'iu al 4iciliei.
Unc/iul ino apăru leăn"nduse printre mese. 4e aşe(ă reoi pe scaunul său. %ru săşi
toarne $in "n pa/ar) dar din sticla de $arsala nu curseră dec"t c"te$a picături.
— 5oe) (ise el cu mustrare. &e mine nai ri+ă. :ine ca $enit %incen(o.
Pa/arul lui e plin. &ar de al meu nici căţi pasă. Pot să mor de sete.
— aspare ! striă 5oe) "mpleticinduse uşor "n lim#ă.
/elnerul se apropie "n ra#ă. .. — aspare... adu două...
— Taci) 5oe !... "i tăie $or#a unc/iul ino. , du(ină de sticle) aspare.
— Imediat) &on ino) rosti c/elnerul) plec"nd să e>ecute comanda.
In c"te$a clipe se "napoie cu sticlele de $arsala. Picoliţa "l urma cu o nouă 'rapieră plină cu
/eaţă. 5oe su'lă la urec/ea lui Mircea ;
— a să $e(i c"t ţin la tine) %incen(o... &a) da) simpatiile şi antipatiile s"nt instincti$e... Iţi
pun la dispo(iţie un $asseratti #lindat. u care um#lam numai eu. Are numere şan+a#ile)
mitraliere de S mm la #ord) staţie Radar pentru ceaţă) post de emisierecepţie) post de
tele$i(iune şi aruncătoare de 'um...
Pe la orele trei din noapte) unc/iul ino se uită la ceas ;
— 3aidem la culcare. M"ine a$em trea#ă. Eu tre#uie să preătesc transportul ţiărilor. *i tu)
5oe) ştii c"te ai de 'ăcut.
5oe ac/ită nota de plată.
Ieşiră din local) salutaţi p"nă la păm"nt de c/elneri şi de ma4tre d6hdtel. 4tră#ătură din nou
culoarul. :ăr#atul "n smoc/in le desc/ise uşa) ploconinduse.
Porniră pe scări "n +os.
Unc/iul ino se uită la cer ;
— Peste un s'ert de oră "ncepe să se lumine(e. *o'erul lui 5oe co#or" din maşină şi desc/ise
portiera din spate.
In clipa aceea Mircea a$u impresia că se de(lănţuie in'ernul.
Un 'oc $iolent de mitralieră ră#u'ni din dreapta şi din st"na. Alte mitraliere "ncepură să
traă de unde$a) de sus.
5oe şi unc/iul ino se aruncară la păm"nt. Uluit) Mircea le urmă pilda.
,amenii din arda lui 5oe ripostară) pun"nduşi mitralierele "n 'uncţie. Adăpostiţi după
propriile lor maşini) porniră să traă "n cele două automo#ile) care "i copleşeau cu 'oc din
'lancuri.
Mircea simţi su# o#ra(ul său răceala as'altului. loanţele "i şuierau pe la urec/e. , #ucată
de tencuială "i că(u pe cea'ă.
— ?n maşină ! striă 5oe. E #lindată.
&e la eta+ul trei al casei din 'aţă) mitralierele măturau trotuarul.
5oe se ridică de +os şi dădu să se arunce "n maşină. &eodată se roti şi se pră#uşi la păm"nt.
"n+ură.
— Mau atins ! scr"şni el) duc"nduşi m"na la picior. Un om că(u /orcăind l"nă Mircea.
Mitraliera "i scăpase din m"nă.
— Teau lo$it) unc/iule ino 1
— "n"ncremenise
5oe #raţ) ripostăcuelcapul
şi "ncepu să se t0rască
pe riolă. sprei au)
&in t"mplă tomo#il.
se scurea un*o'erul lui
'ir de s"ne.
Mircea apucă instincti$ mitraliera că(ută alături de el. T"r"nduse pe #urtă ca o şop"rlă) reuşi
să a+ună la adăpostul maşinii. &e acolo "ncepu să traă spre 'erestrele casei din 'aţă. 7upta
acum pentru aşi apăra pielea. 4c/im#ul de ra'ale dură c"te$a secunde. Apoi răpăitul
mitralierelor de sus "ncetă să se mai audă.
Mircea ("m#i trium'ător. @ăcuse trea# ă #ună. 4e repe(i la 5oe) pe care "l ridică de +os. "l t"r"
p"nă la maşină. I(#uti săl urce "năuntru 'ără a 'i nimeriţi de loanţele care plouau lateral.
Apoi tot at"t de #rusc pe c"t se de(lănţuise) răpăitul mitra lierelor "ncetă. Maşinil e atacanţilor
demarară "n trom#ă) "ndepărt"nduse una spre un capăt al stră(ii) cealaltă "n direcţia opusă.
7a uri semn al lui 5oe) un om din ardă se apropie "n 'uă ;
— *tereţio !... Imediat !... rosti el aproape "ntrun eamăt.
"n c"te$a clipe) supra$ieţuitorii urcară "n cele două maşini de escortă pe morţi şi pe răniţi.
Numărătoarea urma să se 'acă mai t"r(iu. Apoi automo#ilele porniră cu mare $ite(ă.
5oe rămăsese să supra$e/e(e "ntreaa operaţie.
7a $olanul automo#ilului său trecuse "nsoţitorul şo'erului ucis.
4e au(iră din depărtare sirenele maşinilor poliţiei.
— &ăi drumul) (ise 5oe printre dinţi. Rana de la picior "l durea "nro(itor. 4e "ntoarse spre
Mircea şi ("m#i.
— 4e pare că "ţi datore( $iaţa) %incen(o.
— Io datore(i. 5oe) "ntări unc/iul ino. Automo#ilul porni.
7a Miramar) mai ordonă 5oe noului conducător al maşinii. 4ăl lăsăm pe &on %incen(o.



ara#inierii sosiţi la 'aţa locului nu ăsiră dec"t #ăltoace de s"ne) eamuri 'ăcute ţăndări)
urme de loanţe pe (iduri...
Nu reuşiră să o#ţină nici o mărturie. 7ocatarii clădirilor din +ur) 'iind interoaţi) declarară că
dormiseră şi nu au(iseră nimic . 7ocalul icardo era "nc/is. lienţii şi personalul de ser$iciu
ieşiseră printro uşă 'lin dos) care răspundea "ntro alee laterală.



Tonino Rindone "şi aprinse ner$os un 1u'( 8tri'e. 4tri$i "ntre deete pac/etul ol şil aruncă
'urios pe 'ereastra portierei.
— Al cincilea pac/et 1 "ntre#ă 'lematic Paulo aiCiano) re(em"nduşi #raţele de $olan.
Rindone se mulţumi să "n+ure impersonal.

gum,amillo
răspunsePisciota)
"n loculcare stătea răstinit pe #anc/eta din spate şi mesteca alene un chewing
lui Rindone.
— Eu am des'ăcut al doilea pac/et de umă... Au "nceput sămi amorţească 'ălcile.
Tonino se uită la $ila somptuoasă de pe cealaltă parte a stră(ii) apoi "şi aruncă oc/ii pe
ceasul de #ord. R"se teatral şi 'ăcu un est lar) ca şi c"nd s ar 'i a'lat pe scenă.
— Tonino Rindone) pa(nicul unei 'etişcane) e>clamă el cu 'alsă de(in$oltură. Apoi se
"ncruntă iarăşi. 4ună 'rumos) nui aşa 1
— E/e) c"nd 'etişcana e 'iica lui &on 4era'ino) se sc/im#ă c/estia) (ise
amillo Pisciota.
— &ouă maşini şi opt oameni imo#ili(aţi pentru capriciile domnişoarei
7ucia) reluă Tonino Rindone pe acelaşi ton arţăos.
— eor 'i 'ăc"nd con'raţii din maşina cealaltă1 se "ntre#ă amillo Pisciota) scuip"nduşi
uma de mestecat pe eam. Ia dămi tele'onul) săi mai tre(esc puţin.
7asăi "n pace. 4au nu tea "n+urat nimeni a(i 1 re(i că ei s"nt mai $eseli
1 (ise ariano. 3ei) pare că se spare petrecerea. In$itaţii au "nceput să plece.
Maşinile parcate "n 'aţa $ilei plecau una c"te una. &upă o +umătate de oră de aşteptare nu
mai rămase dec"t un $ercur( al# decapota#il.
— ea (iceţi)
luminată $ilei. 'raţilor 1 Asta nu se ră#eşte deloc să plece) (ise Paulo) uit"nduse la intrarea
Mai aşteptară o +umătate de oră. 7uminile de la 'erestre "ncepură să se stină. 4e stinseră şi
aplicele de 'ier 'or+at de la intrare.
Tonino amillo şi Paulo se pri$iră $a "nri+oraţi.
&omenico Massara) care se plim#ase p"nă atunci pe trotuar) #ăă capul pe eam. A$ea nasul
coroiat ca un papaal.
— e 'acem 'raţilor 1 Are de "nd să doarmă aici 1 Tele'onul de #ord (#"rn"i scurt.
— Ptiu) 'irar al dracului mam speriat) 'ăcu Paulo şi ridică receptorul.
— eo 'i cu 'ata 1 se au(i "n aparat un las răuşit. Mai aşteptăm mult 1
4ă se ducă Tonino să $adă ce este. 4ă nu se 'i "nt"mplat ce$a.
Paulo se "ntoarse spre Tonino.
— Au(i ce spune orado. &ute şi $e(i cei cu 'ata.
Tonino co#or" din maşină) aruncă ţiarea) apoi "şi ridică #răcinarul. u pas leănat se
"ndreptă spre intrarea $ilei. Urcă cele patru trepte de piatră şi sună.
Trecură c"te$a minute. Au(i dinăuntru (omot de paşi. @erăstruica (ă#relită "ncadrată "n uşă
se desc/ise.
— Pe cine căutaţi 1
— 8ignorina 7ucia di Mauro) $ă ro.
) 8ignorina 7ucia a plecat de mult) răspunse lasul din dosul uşii. Tonino simţi că i se taie
picioarele şi că tot s"nele i se suie "n cap.
— A plecat 1 Nu se poate. Maşina d"nsei e aici) #ol#orosi el arăt"nd cu m"na spre MercJr9
ul decapota#il.
— Asta nu mai pot să ştiu) răspunse lasul. Mai doriţi ce$a 1
— Minţi ! E "năuntru) se răsti Tonino. &esc/ide uşaH
—Toată lumea doarme. Na$eţi cu cine $or#i.
—/eamă pe stăp"na casei.
— Marc/essina iullia sa culcat. Nu pot so tre(esc.
— &esc/ide uşa) dacă nu $rei so spar) (ise Tonino scoţ"nd pistolul de su# /aină.
— Aşteptaţi so c/em pe Marc/essina iullia.
— Te s'ătuiesc să te ră#eşti .
amillo şi cu &omenico se .apropiară de Tonino. Apăru şi Nico entile care co#or".din
cealaltă maşină.
— e sa "nt"mplat) Tonino 1 "ntre#ă Nico.
—Mi se pare că a (#urat păsărică.
— 4e "nroaşă luma) mormăi amillo. @erăstruica uşii se desc/ise iarăşi.
&e data asta se au(i un las c"ntat de 'emeie.
— e doriţi 1
— A plecat de7ucia)
— 8ignorina repetăore
$reo două Tonino.
cu un t"năr.
— e t"năr 1 $or#i repe(it Tonino.
— Un student.
— um "l c/eamă 1
— Nu s"nt la interoatoriu) replică aspru lasul de 'emeie. @erăstruica 'u tr"ntită (omotos.
) 8ignorina, $ă ro) signorina, inter$eni politicos Nico.
Nu mai primiră nici un răspuns.
— E/ ! um o scoatem la capăt 1 "ntre#ă amillo "ncep"nd să mestece o nouă umă. &acă
no ăsim) dăm de dracu.
— Nu mai luniţi $or#a) (ise Nico. 3aideţi să răscolim oraşul. Altce$a mai #un nu a$em de
'ăcut.
— Pe unde dracu a ieşit 1 e>clamă Tonino.
—e te miri 1 Palatul ăsta tre#uie să ai#ă o du(ină de ieşiri...
*
**
In apartamentul său de la Miramar) Mircea se plim#a 'urios) ca un tiru "n cuşcă.
&e trei (ile)
4era'ino) erade"n c"nd
modsepractic
a'la lapri(oni
Palermoerulşioamenilor
se #ucura de
lui ospitalitatea
5oe Mar cucei.lui ,ri
&onde c"te ori ieşea "n
oraş cu maşina pe care io pusese 5oe la dispo(iţie) era urmat de un Alfa-omeo neru cu patru
oameni "narmaţi) care se sc/im#au "n ture de c"te 8pt ore.
&acă se ducea la restaurant) doi din aceştia se aşe(au la o masă alăturată. &acă se plim#a
pe +os) ori intra prin maa(ine) aceiaşi oameni "l urmau ca nişte um#re.
In condiţiile acestea era cu neputinţă să 'uă sau să ia leătură cu poliţia) aşa cum "şi pusese
"n "nd.
"nd citise "n (iare despre presupusă sa moarte) r"sese acru.
-ata. Mau şi "nmorm"ntat... Tre#uie să intru "n contact eu leaţia) noastră... u poliţia... 4ă
le dau de $este că s"nt $iu... um să a+un "nsă la poliţie 1... Tele'onul 1 on$or#irile mele
tele'onice s"nt desiur interceptate... &acă aş scăpa pentru c"te$a momente de supra$e/ere şi aş
'olosi un tele'on pu#lic) aş putea să iau leătura cu poliţia... Ar mai 'i o soluţie. 4ă mă opresc "n
'aţa primului aent de poliţie sau să intru "n primul) comisariat. 4ămi declin numele şi calitatea
şi să le solicit protecţia. 4"nt "nsă incon$eniente... ,amenii lui 5oe nar e(ita să mă e>termine.
Mi+loacele s"nt destule. &e la "mpuşcarea "n plină stradă şi p"nă la otră$irea "n celulă... Pe de altă
parte) am intrat "ntro /oră care a "nceput să mă pasione(e... :ene'icie( de un comple> de
"mpre+urări at"t de 'ormida#ile) "nc"t ar părea de necre(ut. Totuşi corespund realităţii. Am intrat
aproape 'ără nici o di'icultate "n #"rloul lupilor. a să o#ţină un asemenea re(ultat) detecti$ii şi
aenţii acoperiţi ai poliţiei tre#uie să treacă prin "ncercări rele şi să "n'runte mari prime+dii...
No#lesse o#lie) spun 'rance(ii. Nu pot şi de alt'el nici nu mai $reau să mai dau "napoi. 4"nt pe
punctul de a de($ălui secrete pe care Interpolul se străduieşte (adarnic să le pătrundă. Interpolul
nu a reuşit p"nă acum să pună nuna dec"t pe c"ţi$a peştişori. Rec/inii stau la adăpost) "n ad"ncuri.
Eu am a+uns la rec/ini. &acă reuşesc săi demasc) să le (ădărnicesc lo$iturile "nseamnă) că s"nt
cine$a. Mai tare dec"t 5ames :ond. Iar după ce $oi ieşi $iu şi ne$ătămat din această te$atură) să
mi scriu romanul de i$enturi. Un roman trăit... Piraţii "i las pentru altă dată... Iii de'initi$ am dea
'ace tot cu un soi de piraţi. Piraţi ai secolului două(eci. M0i interesanţi poate dec"t...2
Un ciocănit "n uşă "l 'ăcu pe Mircea să pună capăt andurilor.
— Intră !
Unc/iul ino intră pu'ăind tacticos din pipă. *apca lui neară era lăsată mai pe o parte ca de
o#ii ei. Părea #ine dispus. "şi duse deetul la co(oroc.
— 4alut) %incen(o. 4e cu'undă "n pernele canapelei de l"nă 'ereastră. Un pa/ar cu $ar
sala, #ăiatule) continuă el. 4"nt mai uscat dec"t 4a/ara.
Mircea scoase din dulăpiorul#ar o sticlă cu $in şi două pa/are. 7e puse pe o măsuţă) la
"ndem"na unc/iului ino.
— eţi mai 'ace #raţul 1 "ntre#ă el.
— Mia trecut. Na 'ost dec"t o ("rietură. *i 5oe e pe $indecate.
Unc/iul ino dădu peste cap trei pa/are la r"nd. u dosul palmei se şterse la ură.

— "t
,ptepatru(eci.
ceasul) %incen(o 1 Mircea "şi consultă ceasul de m"nă.
Unc/iul ino r"se) apoi "şi turnă "ncă un pa/ar.
— 7a opt patru(eci şi cinci de minute) e>act) ara+ul central al lui &on
irro $a sări "n aer... isternei cu #en(ină care alimentea(ă re(er$orul su#teran de car#uranţi
al ara+ului i sa ataşat "n noaptea asta — de către oamenii noştri — o $entu(ă pre$ă(ută cu un
mecanism cu "nt0r(iere) care $a 'ace să e>plode(e o "ncărcătură cu trotil.
— *i no so o#ser$e nimeni 1
— %entu(a e prinsă pe şasiu. "ncărcătura poate arunca "n aer o clădire cu cinci eta+e.
7o$itura este du#lă. oncentre( atenţia #andei lui &on irro c"t şi a poliţiei asupra ara+ului şi
dea+e( "n acelaşi timp pe oamenii noştri care operea(ă la astellamare...
— Ţiările...
— Ţiările...
— E>act. 7a noapte le de#arc.
Unc/iul ino "şi #ău $inul. "nd $ru săşi umple din nou pa/arul)
constată că sticla se olise.
— "ncă unu) #ăiatule) dacă nu $rei să mor de uscăciune. Mircea "i aduse altă sticlă. ,
destupă.
$inul. TuUmplu pa/arele.
nai luat Temperat
dec"t două maiEi)eşti)
pa/are... da)#ăiatule)
poate că espuse unc/iul
mai #ine. ino după
"n seara ceşi4era'ino
asta &on sor#i
$rea să discute cu tine.
Mircea "şi muie #u(ele "n pa/ar.
— &espre 1
— &espre a'aceri... enuşă...
Mircea se "ntre#ă ce o 'i "nsemn"nd -cenuşă2.
— :ietul &on 4era'ino ! (ise unc/iul ino) cu ad"ncă şi amară compătimire.
— :ietul 1 &e ce -#ietul2 1 "ntre#ă Mircea.
— E #olna$. :olna$ ca un c"ine. *i 7ucia "i 'ace nişte mi(erii...
— 7ucia ! rosti Mircea. @rumoasă 'ată...
— ?ţi place) nui aşa 1 c/icoti unc/iul ino. ui nu" place 1 E "nsă o dia$oliţă şi +umătate.
*tii ce ispra$ă a 'ăcut 1 Acum c"te$a seri sa dus la o petrecere. "n $reme ce oamenii noştri
'ăceau de pa(ă la intrare) şerpoaica a părăsit casa pe o uşă laterală.
— 4inură 1
— elosule ! ("m#i unc/iul ino. *ia luat $alea cu tm student.
— @rumos) nam ce (ice.
— *i sa "ntors acasă dimineaţa la şapte.
— Tot e #ine.
— Nu e #ine. &on 4era'ino a trecut prin toate spaimele. *i "n starea lui actuală emoţiile...
4or#i ultimele picături din pa/ar) apoi se ridică de pe canapea. 4ă merem) Ne aşteaptă &on
4era'ino.
Mircea "şi pipăi #u(unarele /ainei) apoi "ncepu să scotocească prin dulap.
— e cauţi 1 "ntre#ă unc/iul ino.
— :ric/eta) (ise Mircea. Nu ştiu unde am puso.
, căută prin toate /aine le. , ăsi "n s'"rşi t "n $estonul gris-fer al ade$ăratului %incen(o
eno$ese. "nd so scoată) dădu peste 'isa cu cap de mort. 4e uită la 'isă şi o puse "mpreună cu
#ric/eta "n #u(unarul /ainei lui al#e.
o#or"ră "n /olul /otelului.
Pasaeri şi $i(itatori stăteau pe 'otolii şi con$ersau cu $oce +oasă. 7a #iroul de in'ormaţii o
enle(oaică #ătr"nă) cu o pană de struţ la pălărie) reclama ce$a cu $oce ascuţită) ca de papaal.
Intrarea #iroului era #locată de un rup de tineri care r"deau cu /o/ote de lumele unuia
dintre ei.
ei doi oameni din arda lui Mircea) care stăteau pe o canapea şi 'umau plictisiţi) săriră "n
picioare c"nd "l $ă(ură pe unc/iul ino co#or"nd din ascensor cu 'alsul %incen(o. Unc/iul ino
le 'ăcu semn să răm"nă pe loc.
4e "ndreptau spre ieşire) c"nd se pomeniră "ncon+uraţ i de tinerii care stătuser ă p"nă atunci "n
uşa #iroului. ,#iecti$ele unor aparate 'otora'ice 'ură aţintite asupra lui Mircea. @ulerele
or#itoare ale 'los/urilor
) Andante all infernose0succe
(#ieră dară "n c"te$a
unc/iul ino)'racţiuni
"nş'ăc"nddeaparatul
secundă.primului 'otora') carei ieşi
"n cale şi trintindul de păm"nt.
@ăcu acelaşi lucru şi cu al doilea aparat.
,amenii din ardă inter$eniră. 4e st"rni mare tără#oi. Pumnii "ncepură să plouă. Un 'otora'
se alese cu nasul "ns"neraţ de o directă #ine plasată.
Altul ateri(a pe co$or) adormit ca prin 'armec de un upercut năpra(nic.
,amenii din ardă reuşiră "n mai puţin de un minut săi "ndepărte(e pe inoportuni.
Mircea şi unc/iul ino ieşiră "n stradă.
— Neo#ră(aţi mai s"nt şi 'otora'ii ăştia ! e>clamă unc/iul ino. &ar au primit o lecţie so
ţină minte...
Un $ercedes al#astru "i aştepta la trotuar. Alături de şo'er se a'la un #ăieţandru cu pălăria pe
oc/i.
— Miam sc/im#at maşina) (ise unc/iul ino.
— Am o#ser$at) spuse Marcea) 4c/im#i maşinile ca pe cra$ate. ; 4e "ndreptară spre
automo#il. Pe trotuarul ti>it cu pietoni) 'irma de neon a /otelului arunca o lumină al#ă)
puternică) ce se re$ărsa şi peste maşinile care '"ş"iau pe as'altul muiat de căldură.
&eodată)
limu(inei din dreapta
se desc/iseră apăru
#rusc o limu(ină
şi dinăuntru 'ură hevrolet al#astră)
"mpinse două corpuricare trase l"nă
omeneşti care riolă. Uşile
se pră$ăliră
pe as'alt. Apoi hevrolet-u9 ţ"şni din loc) ca o rac/etă) pier("nduse "n mulţimea maşinilor.
;"n +urul celor două trupuri nemişcate) se 'ăcu deodată un mare ol. Mircea a$u ast'el prile+ul
să constate că pe stră(ile oraşului Palermo curio(itatea pu#licului era un 'enomen aproape
necunoscut. 7umea se 'erea de complicaţii) "n 4icilia circulă o (icală ; -ine e or#) surd şi iace
trăieşte o mie de ani "n pace2.
Unc/iul ino se apropie de cele două corpuri. :u(ele iseH str"nseră "ntr un rictus. &in Alfa-
omeo eo#or"ră ceilalţi doi oameni din arda lui Mircea.
A$ură "nsă ri+ă să răm"nă la distanţă. ,c/iul lor s'redelea strada "n lun şi "n lat. %e/eau
să nu se de(lănţuie $reun atac al oamenilor lui &on irro.
— aelano şi Talu) rosti "ncet unc/iul ino. :ieţii #ăieţi..
A#ia acum o#ser$ă Mircea un amănunt carei scăpase la prima $edere. ada$rele care
(ăceau la picioarele unc/iului ino erau stranulate cu c"te o #ucată de ca#lu tele'onic.
— Asta "nsemnea(ă că lo$itura noastră a eşuat) (ise unc/iul ino)
"ncleşt"nduşi pumnii.
— ara+ul 1 "ntre#ă Mircea.
— &a. A eşuat.
Unc/iul ino "şi scoase pipa şi puna de tutun.
— 3aidem) %incen(o) (ise el. 7ui &on 4era'ino nu place să aştepte.
4e urcară "n Mercedesul care porni. Unc/iul ino "şi aprinse pipa) apoi rupse tăcerea rea
care se lăsase.

— iudat! @oarte ciudat ! Eşecul ăsta "mi dă de "ndit.


Apăsă pe un #uton. eamul dintre ei şi #anc/eta şo'erului se ridică automat.
— Acum putem $or#i 'ără să 'im au(iţi. &e operaţia asta nu ştiau dec"t &on 4era'ino) 5oe)
alo) Mic/elotto şi cu mine. Unul dintre noi a să$"rşit o indiscreţie . Poate mai mult dec"t at"t. A
trădat.
— *i pe cine #ănuieşti 1 "ntre#ă Mircea.
Unc/iul ino aspiră un 'um) apoi "l a($"rli pe nas "n două şu$oaie cenuşii...
— &on 4era'ino este scos din cau(ă) (ise el. eilalţi "nsă...
Nuşi termină 'ra(a.
— ine a diri+at operaţia 1
— 5oe.
— Atunci şi 5oe tre#uie scos din cau(ă. Era direct interesat "n succesul acţiunii) spuse
Mircea. .
— &on alo e de$otat lui &on 4era'ino. Iar ideea operaţiei a 'ost a mea...
— Mai răm"ne Mic/elotto) (ise Mircea.
Unc/iul
— Nu potino aspiră
să spun iarăşi
"ncă un 'um.
nimic) rosti "lele>piră după
aproape c"te$a clipe) su# 'ormă de colaci.
"n şoaptă...



&on 4era'ino "i primi "n #i#liotecă. 4tătea la #iroul său masi$) cu sculpturi măiestrite.
Pereţii erau acoperiţi cu ra'turi "ncărcate cu cărţi leate somptuos.
&on 4era'ino semăna cu un s'"nt #i(antin. @aţai prelună era lipsită parcă de s"ne. ,c/ii
ad"nciţi "n 'undul capului sclipeau 'e#ril. M"nai uscată #ătea dara#ana "n #raţul +eţului.
— Aţi au(it ce sa "nt"mplat 1 (ise el "n loc de #un $enit.
— Am au(it) rosti unc/iul ino mo/or"t)
— "ntro săptăm"nă am pierdut unspre(ece oameni. @rumos #ilanţ) nam ce (ice. &on irro
"şi #ate +oc de noi.
&eodată "ncepu să tuşească. , tuse seacă) prelunită) carei (uduia tot corpul 'ira$.
Uşa se desc/ise. &on alo astilione intră) purt"nduşi ane$oie corpul o#e(. 5oe Marcucci
"l urma posomorit. mele) alo) 'elicitările mele) 5oe) (ise &on 4era'ino după ceF mai slă#i tuşea.
— @elicitările
4ă nu păţiţi la 'el şi cu ţiările.
&on alo se aşe(ă nein$itat "ntrun 'otoliu. Era un canon să stea "n picioare. &on 4era'ino
— care se arăta 'oarte strict cu su#alternii "n ceea ce pri$eşte protocolul — era mai "năduitor cu
&on alo) de carel apropiau şi $"rsta şi condiţia socială. Am"ndoi 'ăceau parte din aceeaşi lume.
Erau supra$ieţuitorii unei clase odinioară atit de puternice) care tindea să dispară. Alianţa cu
Ma'ia le o'erea posi#ilităţi nelimitate şi #oăţii pe care pe altă cale nu lear 'i putut do#"ndi.
— M"ine) la mie(ul nopţii) transportul $a 'i de#arcat.
— Unde 1 7a astellamare 1 "ntre#ă &on 4era'ino.
— Nu. 7"nă 4an %ito lo apo.
— &estinaţia 1
— Trapani. 7a patru dimineaţă camioanele $or 'i la Trapani.
&on 4era'ino "şi duse m"na la piept. 4imţea "n dreptul inimii o /eară carel str"nea) tăindu
i respiraţia.
— ine conduce operaţia 1 "ntre#ă el.
— iuliano secondat de Mic/elotto. Unc/iul ino r"se "n colţul urii ;
— &in nou Mic/elotto. Mircea se uită #rusc la ino.
— e $rei să spui 1 "ntre#ă &on 4era'ino. Unc/iul ino se "ntoarse spre
5oe şi ("m#i ironic.
— &e la un timp) mai toate operaţiile la care participă Mic/elotto dau reş. *i Mic/elotto)
mi se pare) e omul dumitale) 5oe.
5oe "şi "ncreţi spr"ncenele.
— Nu te "nţele. @ii mai e>plicit. &on alo "şi scarpină uşa tranda'irie.
— e să (ic) mie $or#ele lui ino "mi par 'oarte e>plicite. Unc/iul ino "l! pri$i pe 5oe "n
oc/i ;
— Nu insinue( nimic. Aştept. In cur0nd "nsă) am sămi spun eu$"ntul.
"nd $oi a$ea certitudinea.
,#ra(ul Iui 5oe se "mpurpura de m"nie. 4e repe(i asupra unc/iului ino şil "nş'acă de
re$erul /ainei.
— 4pune tot) scr"şni el. ă de nu...
— 5oe ! striă &on 4era'ino) ridic"nduse "n picioare. 5oe !
&ominat de tonul poruncitor al şe'ului său) 5oe dădu drumul /ainei unc/iului ino. Ironic)
unc/iul ino su'lă peste re$er) ca şi c"nd ar 'i $rut săşi scuture un 'ir de pra') apoi "l scutură cu
deetele.
estul său de autoritate "l costase pe &on 4era'ino un e'ort considera#il. /eara din piept se
str"nse şi mai mult. "'iind se lăsă "n +eţ.
— *i
Mircea ; transportul de stupe'iante 1 "ntre#ă el după ce "şi mai re$eni. &on alo se "ntoarse spre
— 4per) %"ncen(o) că şi transportul acesta $a 'i tot at"t de #oOat ca şi cel de luna trecută.
— *tiţi #ine eă "mi place să lucre( "n stil mare) (ise Mircea.
&on alo scoase din #u(unar o #atistă "n care scuipă 'ără +enă.
— :anii "i primeşti după ce soseşte transportul. red că nu mai e ne$oie sa discutăm
preţul...
Mircea ("m#i condescendent ;
— Intenţionam săl ma+ore(. &ar pentru &on 4era'ino răm"ne acelaşi.
— "ntotdeauna mia plăcut să lucre( cu %"ncen(o) (ise o#e(ul. Nu e deloc mesc/in.
— %incen(o este un ade$ărat sicilian) spuse unc/iul ino pri$indul cu simpatie.
&on 4era'ino surise palid.
&eodată /eara din piept porni săi s'"şie inima. "şi "ncleşta m"inile şi "şi lăsă capul pe #irou.
— Mie rău ! #"iui el. Mie rău.
— 5oe) c/eamă ser$itorul ! porunci &on alo. 4ă aducă $aleriana.
5oe se e>ecută 'ără să stea la "nduri. "n altă situaţie nar 'i "năduit să i se dea ordin.
Apărură ser$itorii. &on alo se smulse din 'otoliul său şi c/emă pe medicul casei. Transport ară
pe &on 4era'ino
Manano) "n dormitor.
li administrară "l culcară
o in+ecţie "u pat şi "l de(#răcară. 4osi şi doctorul iuseppe
cu diitalină.
— 7ucia ! #ol#orosi &on 4era'ino. 7ucia ! 4ă $ină 7ucia !
— Aduceţio) (ise doctorul Manano. 4ăl liniştim.
— Nicolo) unde e signorina 7ucia 1 "ntre#ă &on alo pe unul din ser$itori.
Nicolo ridică din umeri ;
— Naş putea să $ă spun) &on alo. Poate Nina să ştie.
— /eamo) porunci o#e(ul.
Nina) camerista şi con'identa 7uciei) sosi dera#ă. Era t"nără. A$ea oc/i şireţi şi $ioi) ca de
$ulpe. &upă o scurtă şo$ăială) spuse că signorina 7ucia se a'lă la #arul DitDat cu un rup de
prieteni.
— ine se duce după ea 1 "ntre#ă &on alo. 5oe se scutură cu teamă ;
— Nu $reau să am dea 'ace cu 7ucia.
—Mă $edeţi pe mine um#l"nd prin #aruri 1 (ise o#e(ul iritat.
— Mă duc eu) se o'eri atunci unc/iul ino. %incen(o) /ai cu mine. red că numai dumneata
ai să 'ii "n stare so con$ini.
— &e ce tocmai eu 1 se apără Mircea.
— Nu te mai codi) (ise unc/iul ino. , 'aci pentru &on 4era'ino. In maşină unc/iul ino "i
spuse con'idenţial
— &on 4era'ino no mai duce mult. 4u'eră şi de cancer şi de cord. Mă "ntre# cine are săi
urme(e...
— Poate 5oe) opina Mircea. Este t"năr) dinamic) autoritar.
— Aş ! @oc de paie ! Nici &on alo nu e mai #rea(. Nu $e(i 1 4e "neacă "n os"n(ă. "ntro (i
are săl lo$ească dam#laua. R"se semni'icati$. red că dumneata ai 'i cel mai nimerit) continuă
el.
Mircea 'ăcu un est neati$
—Nu aspir "ncă la cinstea asta.
— &e ce nu 1 Moartea lui &on 4era'ino are să de(lănţuie nişte lupte interne "nro(itoare...
Mulţi "i +induiesc locul. Numai c"te Piese d e + ştiu eu... 7eăturile tale) %incen(o) cu ,rientul
Mi+lociu şi cu 4tatele Unite) te "ndreptăţesc să aspiri la conducerea "noratei #amilii... @iindcă
$eni $or#a de ,rientul Mi+lociu) al9pso şia anunţat sosirea la "nceputul săptăm"nii $iitoare.
"mi permit săţi dau o po$aţă) %incen(o. Măreşteţi pretenţiile. Urcă 6iloramul de opiu la  
de dolari. *i să mai ceri ce$a. Participarea directă la #ene'iciile re(ultate din pre. lucrarea
opiului. Elimină intermediarii) %incen(o. Nu $a 'i reu să monopoli(e(i tra'icul de stupe'iante
europene. *tiu că ai leături cu @ranţa şi cu El$eţia. Admceştele. *i dacă ai ne$oie de
cola#oratori) "ndeştete la mine... "mi placi) %incen(o. %reau să lucrăm "mpreună... ... Mircea "i
mulţumi şi "l asiură căi $a anali(a su estiile.
— Am de ind sămi reorani(e( reţeaua europeană) spuse el lu"nduşi rolul "n serios.
Reret
— că am 'ost
Nimic nu ene$oit să părăsesc
imposi#il) 4tatele ino)
("m#i unc/iul Unite...str"n"ndul a'ectuos de #raţ.
"te$a minute mai t"r(iu sosiră la DitDat. Un portar alonat "i salută de'erent.
Intrară "ntrun $esti#ul căptuşit cu olin(i) co#or"ră o scară strimtă) acoperită cu moc/etă
roşie şi a+unseră "ntrun /ol "n care o 'ată cu 'ustă 'oarte scurtă $indea ţiări americane unei cete
de #ăieţandri cu păr lun şi /aine scurte.
Apariţia lui &on ino şi a lui Mircea) urmaţi de un indi$id cu mutră 'ioroasă şi cu m"inile
a'undate suspect "n #u(unarele $estonului) 'ăcu mare impresie. Tinerii se dădură la o parte.
Unc/iul ino şi "nsoţitorii săi intrară "ntro "ncăpere +oasă) luminată discret de lămpi
multicolore. Un +a( de cinci persoane e>ecuta un sJin "n ritm in'ernal. Toate mesele erau
ocupate de tineri. Un #ăr#at "ntre două $"rste "nsoţi t de o 'ată acoperită cu #i+uterii 'ăceau o notă
discordantă. Pe platoul strimt se 'recau p"nă la e>asperare perec/i ameţite de mu(ica ălăioasă)
de whis'( şi de mari:uana.
— Uiteo) (ise unc/iul ino) arăt"nd cu deetul spre marinea din stină a platoului.
7ucia dansa str"ns "m#răţişată de un t"năr cu o c/ică neară şi creaţă ca de (ulus. @ata "l ţinea
cu am"ndouă m"inile pe după "t.
Unc/iul ino şi Mircea se strecurară printre mese) apropiinduse de platou.
7ucia
— nui$ino
7ucia) o#ser$ă dec"t
acasă) (ise"nunc/iul
clipa c"nd a+unseră
ino) l"nă
cu $oce tare.e0.&on 4era'ino are ne$oie de tine.
— 4erios 1 Nu mai spune ! replică ea o#ra(nic) continu0nd să danse(e. Partenerul ei aruncă
o pri$ire neară unc/iului ino. Era mi+lociu de statură) dar a$ea umerii laţi şi #raţele $"n+oase.
— 3aidem) 7ucia i stărui unc/iul ino) apnac"ndo de "nc/eietura m"inii. T"nărul care o
ţinea de mi+loc "l i(#i (dra$ăn cu cotul "n coastă. Unc/iul
ino icni şi "şi trase mina) duc"ndo "n locul "n care 'usese lo$it.
7ucia i(#ucni "n r"s ;
T) %e(i dacă nuţi ţii m"inile acasă) unc/iule ino 1 R"se şi t"nărul.
"n clipa aceea inter$eni Mircea.
— 7ucia) &on 4era'ino se simtă rău) $rea să te $adă) spuse el domol.
— Nu ţine ! ripostă ea. *i nu mă mai plictisiţi.
— :ă... #astardule) $e(iţi de trea#ă sau $rei so "ncase(i si tu... Mircea "l inoră.
— 7ucia) reluă el cu acelaşi ton #la+in. , sinură dată $or#esc cu 'rumosul. A doua oară te
iau pe sus.
7ucia se str"nse şi mai tare de t"năr.
— e spui) Mărio 1
— 4ă "ncerce) (ise t"nărul cu s'idare.

— u plăcere) rosti MirceaH apuc"ndo 'ulerător de m"nă şi smul"ndo din #raţele


t"nărului.
7uat prin surprindere) acesta rămase uluit pe platou.
— &ămi drumul ! protestă 7ucia. Mărio !
Precedat de unc/iul ino) Mircea o trăea de m"nă) "ndrept"nduse spre ieşire.
Mărio 'ăcu o rimasă de ciudă. &intrun salt de pisică săl#atică a+unse "n spatele lui Mircea.
u st"na "l "nş'acă de #raţ) răsucindul cu 'aţa spre el) iar cu dreapta "i proiectă un pumn. In
aceeaşi clipă Mircea dădu drumul 7uciei) prinse rapid cu m"na stină pumnul t"nărului) iar cu
m"na cealaltă "l apucă (dra$ăn de "nc/eietura #raţului. 4e răsuci instantaneu cu spatele spre
Mărio şii 'ăcu un tur de umăr) răsturn"ndul peste cap. T0nărul se pră#uşi cu spinarea pe
parc/et. %ru să se ridice) emu şi că(u iarăşi.
&ansatorii se opriră.
"ţi$a tipi de la mese se sculară "n picioare. Mircea aruncă o pri$ire circulară.
— Mai po'teşte care$a 1 "ntre#ă aresi$.
Pri$irile lui d"r(e) care iau pre$esteau nimic #un) "i ţmură la respect.
@ără să ţină seama de protestările 7uciei) Mircea o apucă iarăşi de m"nă şi o trase a'ară din
local.
In maşină 7ucia nu scoase un cu$"nt. "ncruntată) se uita pe eam. "şi dădea seama că mt"lnise
un om care o domina.

— Pe mine
:ine) mă laşi la*tii)
%incen(o... /otel) unc/iule
$reau ino) pentru
să te 'elicit spuse Mircea.
'iura de:ătr0nii
la #ar. "lArta
pri$i cude
asta simpatie.
a te #ate aş
pune rămăşa că ai "n$ăţato Ia 4aint 7ouis.
Mircea ("m#i. 0ndul "i (#ura "nsă "n altă parte...
A doua (i de dimineaţă) Mircea primi la Miramar $i(ita /ii 4al$atore
4e/ira) secretarul personal al lui &on 4era'ino.
4e/ira "l anunţă că era aşteptat ne"nt0r(iat Ia Pala((o Mauro) .

—&on 4era'ino se simte mai #ine 1 "ntre#ă Mircea cu pre'ăcută solicitudine.


— *ia re$enit sla$ă &omnului) spuse secretarul) 'ăc"nduşi un discret semn al crucii. %rea
să $ă $or#ească.
— ?n c"te$a clipe s"nt ata.
4e "m#răcă la repe(eală. &ouă(eci de minute mai t"r(iu a+unseră la Pala((o Mauro.
&on 4era' ino "i aştepta "n #i#liotecă. 4tătea ad"ncit "ntrun 'otoliu. Picioarele "i erau
acoperite cu un pled.
Mircea a$u impresia că are "n 'aţă o mumie descarnată) care printro "mpre+urare stranie "şi
ăsise su'lul $ieţii.
4alută
— Eştiprotocolar.
omul miracolelor) %incen(o) "l "nt0mpină &on 4era'ino) $or#ind "'"it şi uneori cu
"ntreruperi. *e(i pe scaunul ăsta... l"nă mine. 4al$atoreH
poţi pleca.
4ecretarul se retrase. Mircea se aşe(ă l"nă #ătr"n.
— %incen(o) eşti primul #ăr#at care... a reuşit so "m#l"n(ească pe 7ucia. *tii ce mia spus
a(i de dimineaţă 1..) ă "i eşti simpatic... 'oarte simpatic.
&on 4era'ino "şi lăsă capul "n piept. Respiră ane$oie) tuşi. "nc/ise oc/ii şi a$u o sc/imă ca şi
c"nd lar 'i săetat o #ruscă durere lăuntrică. Apoi ridică iarăşi pri$irile asupra interlocutorului.
— %ă simţiţi rău) &on 4era'ino 1 "ntre#ă Mircea.
— Nu. Nui nimic. e$a trecător... *i cum "ţi spuneam...
I(#ucni iarăşi "ntro tuse seacă) pe care a#ia reuşi să o (ăă(uiască.
— &espre ce $or#eam... A/) da) despre 7ucia... E 'ată #ună 7ucia) dacă ştii cum so iei. Eu
nu mam prea putut ocupa de ea. A rămas de mică 'ără mamă şi urmările educaţ iei primite de la
u$ernante se $ăd şi a(i... E $olun tară) "ncăpăţ"nată aş putea să (ic... Ia intrat "n cap că e
"ndrăostită de un student... de un mascalzone. Nu ştiu cum so scap de el.
Mircea rămase "nditor c"te$a clipe) apoi rosti simplu
— , scap eu) &on 4era'ino.
"n oc/ii #ătr"nului licări o speranţă.
— re(i că ai să reuşeşti1
— 4"nt siur.
— um ai să procede(i 1 7ucia e "n$ăţată să iasă "n 'iecare seară.să petreacă) să danse(e. Tu
eşti prea ocupat.
— Am sămi ăsesc timp. ; .&on 4era'ino ("m#i.
— %incen(o) nu pot dec"t săţi mulţumesc. Ai "năduinţa mea so "nsoţeşti peste tot. Te ro
c/iar..H "mi 'aci un ser$iciu inaprecia#il. ?mi redai liniştea su'letească... *i de această linişte
su'letească am ne$oie acum mai mult ca oric"nd...



$aserati-ul supersport al lui Mircea onea pe %ia a$our "ndrept"nduse spre %ia Roma.
Acul 6ilometra+ului oscila "ntre şai(eci şi opt(eci de 6ilometri pe oră. ele două maşini conduse
de Paulo ariano şi Nico entile) "n care se a'lau oamenii din arda 7uciei) urmăreau
"ndeaproape Maseratiul.
7a $olanul automo#ilului supersport) Mircea se simţea "n elementul său. onducea cu o
ade$ărată $oluptate. 5oe Marcucci "i pusese la dispo(iţie o maşină e>traordinară.
7ucia
— Maistătea
repedepe!#anc/eta din !'aţă) alături de Mircea şil "ndemna surescitată;
Mai repede
7a "t "i strălucea o ri$ieră de diamante. Roc/ia presărată cu paiete re'lecta toate reclamele
luminoase care se 'uăreau prin 'aţa 'erestrelor.
4e au(i un nou 'luierat. Mircea "l inoră şi pe acesta) micşoră $ite(a.
— Iao la st"na) porunci 7ucia.
Mircea $iră la st"nape %ia Roma) "n ciuda opreliştilor circulaţiei. 4e au(i un nou 'luierat.
Mircea "l inoră şi pe acesta.
$aserati-vil se ana+a apoi pe %ia 4c/ioppettieri) o străduţă "nustă cu case $ec/i şi coti la
stină pe %ia alderai.
— Asta se crede la NeJ Kor6) m"r"iC Paulo ariano) care a#ia reuşea să se ţină d e
supersportul lui Mircea.
— Pe străduţele astea "ntortoc/eate riscăm să ne 'r"nem "tul) #odoăni
Tonino Rindone) scuip"nd pe co$orul maşinii.
7uciei "i scăpărau oc/ii de plăcere.
— "mi place cum conduci) %incen(o. ador prime+diile) sen(aţiile tari...
Mircea se uită "n retro$i(or. "ncercările sale de a scăpa de cele două maşini ale ăr(ii se
do$ediseră in'ructuoase.
— Pe corso Tur6e9 ştiu un local 'ără seamăn "n Palermo. *i are un +a(...
— um a+unem acolo 1
— , iei pe prima la st"na) apoi pe a doua la dreapta.
— Per'ect) (ise Mircea. &ar mai "nt"i să scăpăm de co(ile astea. Nu "mi 'ace nici o plăcere să
danse( su# oc/ii lor.
7ucia #ătu din palme;
— :ra$o ! Nici eu nui pot su'eri. 4capă de ei. &e c"te ori pot) le 'ac 'esta. Mircea acceleră.
Acul 6ilometra+ului sări la o sută pe oră. Pe străduţa strimtă cauciucurile s'"r"iau.
Mircea apăsă pe le$ierul aruncă toarelor de 'um. &in două ţe$i plasate "n st"na şi "n dreapta
eşapamentului ţ"şni un 'um neru compact) care inundă aproape toată stăduţa.
Maserattul $ira apoi la st"na. Mircea deconecta aruncătoarele.
Intrat "n norul de 'um care "i "mpiedica #rusc $i(i#ilitat ea) Paulo ariano opri "n scr"şnet de
'r"ne. Maşina lui Nico entile stopa la c"ţi$a centimetri de primul automo#il.
Paulo scăpă o "n+urătură. Tonino Rindone r"se indecent.

— Pun m"na "n 'oc că ea ia dat ideea ca să răm"nă sinură cu el. ăţeaua. Ieri cu studentul)
a(i cu &on
%incen(o.
— Acum iar $a tre#ui să răscolim oraşul după ei... 7ucia ridea cu /o/ote de strataema
"ncununată de succes a lui Mircea.
— Am sămi instale( şi eu aruncătoare de 'um la maşină. Apoi c/iui $oioasă ; Trăiască
li#ertatea !
Peste c"te$a minute) Mircea opri "n 'aţa #arului Alhambra.
&easupra intrării luminoase se apnndea şi se stinoa o reclamă luminoasă.
Intrară "n localul ar/ip lin. Beci de perec/i se stri$eau pe rinul de dans "n ritmul unui turist
urlat din două sa>o'oane şi două trompete. :ateria răpăia asur(itor.
Un c/elner care o cunoştea.pe 7ucia le instala o masă l"nă orc/estră.
— Nu $rei să merem p"nă la toaletă. 7ucia) să te aran+e(i puţin 1 propuse
Mircea.
— :ună idee) (ise ea.
Mircea o luă "nainte spre ai 'ace loc prin mulţime.
@ata pătrunse "n salonaşul re(er$at 'emeilor iar ei se "ndreptă spre o ca#ină tele'onică)
instalată aproape de intrarea "n #ucătărie. Trase uşa după el. Răs'oi la repe(eală anuarul
tele'onic) apoi 'ormă un număr.
"n timp ce aştepta să i se răspundă $"r" instincti$ m"na dreaptă "n #u(unar. &ădu peste 'isa cu
cap de mort. , scoase şi o pri$i.
— Alo ! rosti Mircea. Reţineţi parola ! Moarte şi portocale...


amioanele "naintau cu precauţie pe drumul de ţară pietros care şerpuia printre dealurile cu
po$"rnişuri a#rupte.
4u# prelatele trase) lă(ile cu ţiări de contra#andă erau (dra$ăn amarate. "nd camioanele
treceau peste /"rtoape) lă(ile sc"rţ"iau leăn"nduse.

*o'erii conduceau cu mare atenţie. &eşi noaptea era ad"ncă) 'oloseau cu ("rcenie 'arurile.
ele mai e>cesi$e măsuri de prudenţă nu erau de prisos.
iani Alessi) şe'ul transportului) stătea "n primul camion lină şo'er şi scruta #e(na) pe care
'a(a mică a 'arurilor a#ia i(#utea să o risipească pe c"ţi$a metri.
@uma calm. I se recomandase să 'ie cu oc/ii "n patru. ara#inierii dădeau do$adă de la o
$reme de o $iilenţă sporită. Procurorul şe' %ittorio Rueri) numit de cur"nd la Palermo) se
arăta a nu 'i tocmai "năduitor cu Ma'ia. Nici presiunile politice pe care anumite cercuri le
'ăceau asupra sa nui sc/im#aseră atitudinea.
iani Alessi nu se prea sinc/isea de intransienţa noului procuror eneral. Mai $ă(use el
oameni
Uniidemuriseră
cali#rul$ictime
lui Rueri) carepro$idenţiale
ale unor nu reuşiseră să 'acădemare
cri(e cord ispra$ă.
sau ale unor accidente tot at"t de
pro$idenţiale H alţii 'useseră trans'eraţi din 4icila) mai "nainte ca să 'i putut lua măsuri contrarii
intereselor Ma'iei) ma+oritatea de$eniseră treptat concilianţi) datorită unor inter$enţii oculte)
ire(isti#ile.
iani Alessi e'ectuase numeroase transporturi) 'ără să "nt"mpine neplăceri. Mai multe ri+i "i
'ăceau oamenii lui &on irro) care "n ultima $reme se arătau 'oarte aresi$i.
Mai a$eau de parcurs (ece 6ilometri p"nă la Trapani. Intro casă al#ă de pe %iale Mar/erita
"l aştepta Aura) o 'emeie cu corp de %enera. iani nar mai 'i a$ut nici un rost. Aura...
&eodată "n 'aţa camionului apărură nişte mo"ldeţe cenuşii.
— ara#inierii! rosti şo'erul.
— e 1 e>clamă iani tre(it din $isuri.
"nd "i $ă(u #ar"nd şoseaua) porunci scurt şo'erului i
— &ăi drumul ! 7a ne$oie treci peste ei ! onducătorul automo#ilului apăsă pe accelerator.
Maşina se repe(i printre cara#inierii care se F r0seră la o parte spre a nu 'i stri$iţi. 4e au(iră
somaţii. Apoi c"te$a 'ocuri de armă.
— "nainte ! "nainte ! striă iani.
&eodată) scăpă o "n+urătură. "n mi+locul drumului apăru un camion al poliţiei aşe(at dea
curme(işul. "n st"na se ridica o st"ncă al#urie. "n dreapta se desc/idea o $ăăună. *o'erul 'r"nă...
iani "şi "ncleşta pumnii p"nă la s"ne.
"n noaptea aceea nu a$ea să mai doarmă "n #raţele Aurei.

*
**
4oarele se apropia de (enit) c"nd Mircea se tre(i din somn. &ormise puţin şi prost. Toată
noaptea o petrecuse cutreier"n d localurile "mpreună cu 7ucia. Borile "i ăsiseră "ntro cam eră de
/otel din cartierul portului. 7ucia se arătase e>trem de calină) de drăăstoasă. "l asiurase că e
ultima ei pasiune. &espre student) nu mai su'lase un cu$"nt.
, conduse la Pala((o Mauro) apoi se "napoiase la Miramar) dornic să se cu'unde "ntrun
somn adine) reparator.
oşmaruri ori#ile "i tul#uraseră "nsă somnul. *e deşteptase leoarcă de sudoare. "n cameră
domnea o (ăpuşeală su'ocantă.
"ndată ce co#or" din pat) desc/ise lar 'erestrele) puse "n 'uncţie cele două $entilatoare din
dormitor) apoi se $"r" su# un duş rece.
Un ciocănit #rutal "n uşă "l 'ăcu săşi "ntrerupă #rusc ocupaţia.
Ieşi de su# duş şi "şi aruncă pe umeri un /alat de #aie. 4e "napoie "n dormitor şi din sertarul
noptierei scoase un pistol automat. "i des'ăcu piedica) apoi "l strecură "n #u(unarul /alatului. &e
c"nd se a'la la Palermo) luase o#iceiul să um#le "narmat. Era mai cuminte şi mai siur.
:ătăile
ino. "n uşă 'ură reluate cu $iolenţă sporită. 4e au(i $ocea unc/iului
— %incen(o ! %incen(o) #ăiatule ! ei cu tine 1 Mircea respiră uşurat. &escuie uşa
apartamentului.
Unc/iul ino dădea semne de mare aitaţie.
— e e cu dumneata) unc/iule 1 Po'teşte "năuntru. :ătr"nul nu aşteptă a doua in$itaţie. Intră
ră#it.
— %incen(o) miai 'ăcuto!
Pe Mircea "l trecu un 'ior. "şi aminti #rusc de con$ersaţia tele'onică din a+un. A'laseră ce$a
oamenii lui &on 4era'ino 1
Rosti cu cel mai ne$ino$at aer ;
— eam 'ăcut) unc/iule ino 1
— &e ce mai lăsat să aştept la uşă 1 Am cre(ut că teau lic/idat aenţii lui &on irro. "şi
scoase şapca şi) după ce "şi şterse cu o #atistă al#astră 'runtea "m#ro#onată de sudoare) se aşe(ă
pe un 'otoliu. "n dimineaţa asta numai de emoţii am a$ut parte.
Mircea se ridică de +os şi "şi aruncă pe umeri un /alat.
— e sa "nt"mplat de eşti at"t de matinal 1 "t e ceasul1
— *i
— Matinal ! E unspre(ece
ce te 'răm"ntă 1 şi (ece !
— L(ino0pte) cara#inierii au pus m"na pe camioanele cu ţiări. 7a intrarea "n Trapani. A
cintat cine$a.
— Nu se poate) (ise Mircea.
— :a uite eă se poate) spuse unc/iul ino pun"nduşi

Mircea luă de pe masă un pac/et de Pall $all din care scoase o ţiare. *io aprinse cu
esturi siure.
— 4ă nu se "nt"mple la 'el şi u transportul de stupe'iante) rosti el cu a'ectată "nri+orare.
— Nici o ri+ă) %incen(o) (ise unc/iul ino) ridic"nduse din 'otoliu. Nici o ri+ă. P"nă la
as'inţitul soarelui) $ino$aţii sau $ino$atul) rosti el uit"nduse 'i> la Mircea) "şi $or primi
pedeapsa... %a 'i e>ecutat după indicaţiile mele. Nu ca la $oi "n America —pac şi ata.
Mircea "n/iţi "n sec.
?şi simţi deodată ura uscată. 4e "ndreptă spre dulăpiorul #ar şi scoase o sticlă cu $arsala şi
două pa/are.
Unc/iul ino ridică m"na.
— Nu) mulţumesc) A(i nu #eau. P"nă diseară $reau s0 am capul limpede. 7a re$edere)
%incen(o.
u paşi reoi se "ndreptă spre uşă...

*

A$ionul ;et D< al companiei Alilalia a$ea plecarea de pe aeroportul
7eonardo da %inci din Roma la ora FV.
Pasaerii "şi ocupau locurile. Personalul na$iant se instalase la posturi. Peste c"te$a minute
aerona$a a$ea săşi ia (#orul.
7a orele SW şi F minute urma să ateri(e(e pe aeroportul NCd+ili din
7eopoid$ille)
Ultimii ălători urcaseră pasarela) intr"nd "n a$ion. "nsoţitoarele de #ord se preăteau să
"nc/idă uşa e>terioară.
"n aceeaşi clipă "şi 'ăcură apariţia dinspre clădirea aeroportului două maşini ale poliţiei)
urmate de un micro#u() care se "ndreptau cu mare $ite(ă spre a$ion) sun"nd din sirene.
omandantul de ec/ipa+ se uită mirat la pilotul secund.
— e dracu sa mai "nt"mplat 1 Automo#ilele opriră #rusc l"nă pasarelă.
Patru cara#inieri şi trei #ăr#aţi "n ci$il săriră din maşini şi urcară "n 'uă treptele pasarelei.
nouăPeste c"te$a minute) co#or"ră) "ncadr"nd un rup alcătuit din doi #ăr#aţi "n /aine al#e şi din
'ete tinere.
@etele 'ăceau parte dintro trupă de dansatoare) de cur"nd ana+ate) pentru un turneu "n
A'rica entrală.
4u# această 'irmă se ascundea — parese — o reţea de tra'icanţi de carne $ie) care 'urni(au
pensionare proaspete #ordelurilor din &a6ar) 7aos şi
7eopoid$ille.
Arestările 'useseră e'ectuate "n urma unui der'Unţ su# parola moarte =i portocale primit de
poliţia din Palermo.



Mic/elotto se uita "nro(it la şenilele tractorului care $enea spre ei. Era leat 'edeleş şi
"nropat "n păm"nt p"nă la mi+loc.
Tractorul
amestecat se apropia ine>ora#il.
cu s'ăr"mături Metru cu lor
de piatră. 4cr"şnetul metru. *enilele
metalic 'ăcea"naintau scurm"nd păm"ntul
să i se "ncr"ncene(e pielea. uscat)
,c/ii
"i ieşiră din or#ite. M/nile "n cercau (adarnic să se eli#ere(e din "ncleştarea păm"ntului.
Mic/elotto se (#ătea ca o pasăre prinsă "n laţ. :ro#oane de sudoare 'ier#inţi i se scureau pe
'runte) pe o#ra() pe "t. 4e ($"rcolise cu at"ta de(năde+de) "nc"t 'r"n/ia "ncepuse săi intre "n
carne.
Răcni. Un răcnet utural de 'iară "ncolţită careşi simte s'"rşitul. A$ea sen(aţia că trăieşte un
$is ur"t. Poate că se $a tre(i.
Tractorul se apropia necontenit.
Balele şenilelor aduceau cu nişte /eare care se desc/ideau ata săl apuce.
Mic/elotto urlă iarăşi. uprins de ne#unie "şi "n'ipse dinţii "n #u(a de +os.
4"nele ţ"şni "ncep"nd să se prelină pe #ăr#ie. "'"ind) aruncă o ultimă pri$ire "n +ur) căut"nd
(adarnic sal$area.
*enilele se apropiau.
Un metru... *i "ncă un metru.
Tractorul se mărea) lu"nd proporţii iantice.
Mic/elotto "ncercă o ultimă s'orţare. @r"n/ia "nsă nu cedă. Apoi nu mai 'ăcu nici o mişcare.
*enila din dreapta "l lo$i "n plin peste 'aţă. ll "mpinse pe spate 'r"n"ndui şira spinări i) apoi
"l stri$i) amestec"ndui carnea) oasele şi s"nele cu ţăr"na şi cu #ucăţile de piatră...
4entinţa "noratei #amilii 'usese e>ecutată.
*


In patul său %mpire, "mpodo#it cu ri'oni şi $ulturi de #ron() &on. 4era'ino trăea să moară.
Pielea al#enă ca peramentul se lipise de oase. &in o#ra+ii pali(i se scurseseră parcă şi ultimele
picături de s"ne. Pleoapele stră$e(ii "i acopereau oc/ii ad"nciţi "n or#ite. Aşa cum (ăcea cu
m/nile "ntinse dea lunul corpului descărnat aducea cu. un cada$ru.
&octorul Manano stătea la căpăt"iul muri#undului) "l pri$ea cu milă şi "n acelaşi timp cu
oarecare curio(itate. Murea cel mai de $a(ă client al său.
A#ia "i luase pulsul. 4'"rşitul lui &on 4era'ino era ine$ita#il. Aonia $a mai dura poate
c"te$a ore. Borile "nsă nul $or mai prinde "n $iaţă.
7a picioarele patului stătea 7ucia cu m"inile "n poală. %e/ea nemişcată ca o statuie. ,c/ii "i
erau lipsiţi de e>presie.
-e "nduri or 'i trec"nd prin capul acestei 'ete 12 se "ntre#a doctorul
Manano.
, căluăriţă "nenunc/eată "n 'aţa unui triptic 'lorentin luminat de o candelă aprinsă se rua)
preiCir"nd printre deete un şira de mătănii.
&octorul "lManano)
de(nodăm"nt aşteptau şi7ucia şi căluăriţa
căpeteniile aşteptau
ma'iote) care s'"rşitul
$e/eau lui &onalăturată.
"n #i#lioteca 4era'ino.4e Acelaşi
a'lau
acolo) oarecum "n ordinea importanţei) şi &on
alo astilione) ras) tranda'iri u) măreţ "n 'otoliul său ca un "mpărat roman pe tron) şi 5oe
Marcucci) "ncruntat) #ănuitor) ner$os) şi Mircea — alias %incen(o eno$ese — recules) pătruns
de importanţa momentului) aşa cum i se cu$ine unei autentice piese d e +, şi unc/iul ino)
calm) stăp"n pe sine) ironic. Mai erau de 'aţă "ncă cinci indi$i(i) unii $"rstnici) alţii mai tineri) dar
toţi eal de ra$i şi de tăcuţi.
@um ros de ţiară plutea "n straturi al#urii "n "ncăperea luminată doar de lampa cu a#a+ur de
pe #irou) şi de cele două aplice din dreapta şi din st"na căminului de marmură.
Pe o măsuţă erau aliniate c"te$a sticle cu $in şi cu whis'(.
5eţul lui &on 4era'ino era ol.
Toţi ştiau că +eţul acesta a$ea să 'ie ocupat "n cur"nd de altcine$a. At"t de mare era "nsă
autoritatea lui &on 4era'ino) "nc"t) nici acum "n prea+ma morţii lui) nu "ndră(neau săi desemne(e
succesorul. In s"nul O no r a te i F a m ilii căpeteniile se aleeau după lei imua#ile)) pe care
nimeni nu se "ndea să le conteste. u &on 4era'ino să 'ie in$estit cu autoritatea supremă.
Eneria se proceda "nsă alt'el. El "nsuşi "şi desemnase urmaşul printrun testame nt care a$ea să
'ie desc/is alcătuit
trium$irat numai iadinpatru(eci şi opt
&on alo) 5oedeMarcucci
ore după .şi
ce unc/iul
$a trece ino
"n lumea
a$eadrepţilor.
să ire(eP"nă atunci un
conducerea
"ntreii orani(aţii. ?n cercul intimilor lui &on 4era'ino se spunea că şi %incen(o eno$ese a$ea
sorţi) modestia şi totodată discreţia lui plăcuseră lui &on 4era'ino. e$a mai mult) %incen(o
'usese sinurul "n stare so "m#l"n(ească pe 7ucia.
Uşa se desc/ise şi 4al$atore 4c/ira) secretarul lui &on 4era'ino) apăru cu o mapă de
corespondenţă şi cu un teanc de +urnale) pe care le aşe(ă pe #irou.
— e mai spune presa 1 "l "ntre#ă &on alo) m"n"induşi #ăr#ia. 4ecretarul se uită "ncurcat
la Mirce0 ;
— Biarele din Roma reproduc o 'otora'ie a lui &on %incen(o. Mireea se ridică #rusc de pe
scaun ;
— X 'otora'ie 1
&rept răspuns) 4al$ato re "i pre(entă un +urnal) care inserase pe prima paină un instantaneu
luat "n /olul /otelului Miramar. Mircea era 'otora'iat din pro'il. ,r#it de strălucirea 'iasYiurilor
se str"m#a tocmai) o'erind o 'i(ionomie care se asemăna destul de apro>imati$ cu 'i(ionomia lui.
, identi'icare după acest instantaneu ar 'i 'ost ane$oioasă) dar nu imposi#ilă. Te>tul de su#
'otora'ie era laconic ; -ansterul %incen(o eno$ese a de#arcat la Palermo. Interpolul "l
urmăreşte pentru o serie de crime să$"rşite "n 4tatele Unite2.
5urnalul la care Mircea se uita consternat trecu apoi din m"nă "n m"nă. Pe toţi cei de 'aţă "i
'ulerară acelaşi Z"nd. "nscăunarea lui "n 'runtea orani(aţiei era compromisă. , căpetenie a
Ma'iei tre#uie să 'ie o personalitate deasupra oricăr or suspiciuni) cu o autoritate necontestată şi
care să poată apare cu 'runtea sus alături de cori'eii politici ai 4iciliei.
*i candidatura lui 5oe Marucci părea compromisă. Arestarea celor doi pro>eneţi pe
aeroportul din Roma risca săl atraă "ntro a'acere murdară cu rereta#il răsunet.
&on alo şi unc/iul ino păreau să răm"nă marii 'a$oriţi) datorită nu numai eminentelor
ser$icii ad use ora ni(aţiei) c"t mai ales prin discreţia cu care ştiuseră săşi camu'le(e p"nă
atunci acti$itatea.
4e ştia că 5oe nu $a ceda 'ără luptă. "nsetat de putere nu $a şo$ăi să declanşe(e cele mai
s"neroase 'răm"ntări "n s"nul Ma'iei) spre aşi impune autoritatea. &ar nici &on alo nu se $a
lăsa mai pre+os. Unc/iul ino .era socotit cel mai puţin prime+dios "n această pri$inţă.
4ecretarul scoase din mapă te>tul unei teleramX ci'rate) pe care o pre(entă — după o scurtă
e(itare — lui &on alo.
— Adumi ci'rul ! spuse &on alo. ?i plăcea săl 'olosească personal.
&upă ce 4al$atore "i aduse ci'rul) trecu 'ără +enă la #iroul lui &on 4era'ino şi "ncepu să
desci're(e telerama.
— Transportul cu stupe'ianteC soseşte m"ine noapte) spuse el. ,amenii dumitale) 5oe) s"nt
ata să intre "n dispo(iti$ 1
5oe mormăi 'ără entu(iasm ;

&on4"nt ata.
alo "l pri$i lun.
— ?n ultimul timp ai "nt"mpinat c"te$a eşecuri. a să nu se mai repete) cred că ţiai luat
măsurile de rioare...
— ?mi cunosc atri#uţiile) (ise 5oe) "nţepat.
— Nu mă "ndoiesc) replică) 'ără să se tul#ure) &on alo. Te pre$in "nsă că transportul acesta
de stupe'iante este de o sută de ori mai $aloros dec"t ţiările de contra#andă de acum două (ile.
*i la Trapani şi la Roma am "nreistrat insuccese care pot a$ea urmări ra$e. .
— "n mi+locul nostru se a'lă trădători) care "şi $or primi "nsă ne"nt0r(iat pedeapsa) (ise 5oe.
Eşecurile de la Trapani şi de la Roma s"nt datorate unor denunţuri anonime.. . ,amenii mei de la
poliţie miau su'lat ce$a la urec/e...
5oe "ncepu săşi 'rece ner$os m"inile.
— "nsă pe nemernic am săl descopăr 'oarte cur"nd) adăuă el) arunc"nd o pri$ire
ameninţătoare "n +ur.
— "mi "nădui să asist şi eu la de#arcarea stupe'iantelor 1 "ntre#ă placid unc/iul ino.
— %rei să mă controle(i 1 (ise #ătăios 5oe)
— &e ce nu 1 inter$eni &on alo. ,rani(aţia are drept de control şi de cen(ură asupra
tuturor
— mem#rilor ei) seconde()
%reau să te 'ără e>cepţie.
5oe) spuse unc/iul ino cu modestie. red că mă autsri(e(i)
%incen(o) să asist la această operaţie 1 se adresă el lui
Mircea.
— ,rice spri+in e #ine $enit) (ise Mircea neutru.
*tia că "n a'acerea asta "i re$enea un rol 'oarte important. Teoretic) el era stăp"nul "ntreului
transport.
&on alo se "ntoarse spre un #ăr#at c/el şi ras) care se ser$ea cu un pa/ar de $ a r sala.
— &upă de#arcare) opiul $a 'i transportat pe căile normale la 'a#rica dumitale) &on
irolamo. Teaş rua să ră#eşti operaţia de prelucrare a opiului. A$em ne$oie urent de
/eroină pentru 4tatele Unite. Portocalele de ceară s"nt ata 1
— Patru mii aşteaptă să 'ie in+ectate cu /eroină. Alte trei mii $or 'i ata "n c"te$a (ile) (ise
c/elul.
— @oarte #ine) spuse &on alo.
"şi "ndreptă pri$irile spre un #ătr"nel cu aer de pensionar ino'ensi$) care dormita "ntrun
'otoliu.
— &on Muie ! "l striă &on alo. :ătr"nelul desc/ise oc/ii.
— 3e ! e e 1
&on Muie era unul dintre cei mai mari proprietari de li$e(i de portocale din nord$estul
4iciliei.
— Poţi sămi preăteşti trei $aoane de portocale pentru Marsilia 1 "ntre#ă
&on alo.
— *i patru) (ise &on Muie.
— ,amenii dumitale să 'ie mai atenţi c"nd $or #ăa portocalele de ceară "n lădiţele cu
portocale $erita#ile...
:ătr"nelul "nc/ise iarăşi oc/ii.
— :ine. :ine. ,amenii mei "şi cunosc meseria. &umneata) &on alo) să ai numai ri+ă de
$amă. &ata trecută era să a$em neplăceri.
— A 'ost un aent nou) spuse &on alo. &ar de atunci sa dat pe #ra(dă.

— &e#arcarea o 'aceţi tot la astellamare 1 "ntre#ă &on Muie. H


— Tot. "ntre 4capello şi Punta della raperia rande) (ise unc/iul ino.
%ii şi dumneata cu noi) &on Mule 1
— E>pediţiile astea nu mai s"nt potri$ite cu $"rstă mea) spuse #ătr"nelul. Asta e trea#ă pentru
tineri. &on %incen(o mere 1
— Mere) cum să nu meară) ("m#i unc/iul ino)2 uit"nduse patern la
Mircea. ,piul este al lui.
"n
— acelaşi momenta se
&on 4era'ino desc/ise
murit) spuseuşa dormitorului. &octorul Manano apăru "n pra.
el simplu.
&in dormitor se au(eau /o/otele de pl"ns ale 7uciei. Moartea lui &on
4era'ino o tre(ise la realitate...
*
**

Nori rei se 'uăreau pe cerul de păcură. Marea se aita ca o #ătr"nă arţăoasă. %alurile se
um'lau asemenea unor dealuri mişcătoare) pornind la asaltul ţărmului. Apele spumoase se
(dro#eau de st"nci. Peste "ntinderile necuprinse ale mării) se aşternuse o imensă cu$ertură de
spumă al#ă $er(uie. %"ntul năpra(nic pul$eri(a crestele $alurilor) ridic"nd "n $ă(du/ perdele
"mpletite parcă din stropi minusculi de apă) care "mpiedicau $ederea.
Na$a al(pso, su# pa$ilion sirian) se oprise "n larul ol'ului astellamare şi aştepta #ărcile
pescăreşti cu motor) care a$eau să e>ecute trans#ordarea "ncărcăturii de stupe'iante. 4pre a se
menţine pe loc) "n ciuda $i+eliei care su'la spre ţărm) comandantul "şi plasase ast'el na$a) "nc"t să
primească $"ntul din pro$a şi din tra$ers. Această po(iţie de(a$anta+a #ărcile care sar 'i alipit
'lancurilor lui al(pso, căci răm"neau e>puse "n permanenţă su'lului puternic al $i+eliei.

releAproape
pe caredelemie(ul
crea nopţii
marea#ărcile
aitată)pescăreşti sosiră la"ncepu
trans#ordarea locul de
să "nt"lnire. "n po'ida
'ie e>ecutată 'ărăcondiţiilor
"nt"r(iere.
Personalul na$iant al #ărcilor dădea do$adă de o ad$ărată măiestrie. 4e lucra cu multă traere
de inimă) pentru că plata era e>cepţională. 5oe Marcucci) care diri+a personal operaţia) se
pricepea să şi stimule(e su#alternii. Pierderile "n oameni şi materiale erau ine$ita#ile. Trei lă(i
cu opiu se sparseră "n timpul co#or"rii de pe $apor. %i+elia le plesni de #a#ordul na$ei) 'ăc"ndu
le ţăndări. Alte două lă(i scăpară "n mare "n timp ce erau "ncărcate "n #ărci. Un om luat de un $al
'u stri$it "ntre am#arcaţiunea sa şi pereţii de 'ier ai $aporului.
Aproape de ora trei de#arcarea luă s'"rşit.
5oe Marcucci supra$e/ease operaţia de pe ţărm. Urmărise "ndeaproape transportul lă(ilor
din #ărci pe pla+ă şi de acolo "n camioanele care aşteptau sus pe marinea 'ale(ei. "nc/ei erea cu
succes a acestei acţiuni a$ea să at"rne reu "n #alanţa aleerii sale "n 'runtea orani(aţiei. @ără să
ţină seama de prime+dii) diri+a personal transportul lă(ilor. Era $ă(ut c"nd +os pe pla+ă) c"nd sus
pe 'ale(ă) c"nd um#l"nd 'ără teamă pe cărările prime+dioase care se strecurau printre /ăurile
'ale(ei.
Unc/iul ino "l urma ca o um#ră. 5oe 'ier#ea ca un $ulcan ata să erupă. 4us pe 'ale(ă)
aştepta &on alo. Adăpostit "ntrun 'ort ruinat) rămas de pe $remea ane$inilor) urmărea ca un
eneralisim de la postul său de comandă des'ăşurarea acţiunii..
7uc69 :alestrere) omul său de "ncredere) stătea pe 'ale(ă şi "i comunica prin radio mersul
acţiunii.
?n +urul orei trei se desc/iseră #ăierile cerului şi din "nălţimi porni să se re$erse potopul.
&escărcaturile electrice se succedau 'ără "ntrerupere) 'ăc"nd să $uiască $ă(du/ul.
Ultimele lă(i erau "ncărcate "n camioane. 5oe şi unc/iul ino stăteau pe marinea 'ale(ei. 7a
lumina 'ulerelor puteau să $adă şi pla+a "nţesată de oameni) şi marea care se 'răm"nta printre
st"nci) şi camioanele) şi ruinele 'ortului) care se pro'ilau pe cerul incendiat.
5oe se uită la ceasul său #răţară.
— "ntrun s'ert de oră plecăm la Palermo) spuse el lui Ricco /i'alo) unul dintre ad+uncţii
săi.
Unc/iul ino r"se satis'ăcut ;
— Am 'ăcut trea#ă #ună) adăuă el.
—A$ănd "n $edere di'icultăţile "nt"mpinate) $aCtre#ui săi cerem lui
%incen(o să reducă preţul opiului.) (ise 5oe.
— &e #ună seamă) replică unc/iul ino. &e #ună seamă) %incen(o e om de "nţeles.
Acalmia care permisese acest sc/im# de păreri se "nc/eie cu o cascadă de descărcări
electrice) care 'ăceau să se cutremure $ă(du/ul.
"n răstimpul dintre două #u#uituri) se au(i lasul e>citat al lui Ricco.
— Unde e &on 5oe 1 Acum c"te$a clipe a 'ost l"nă mine !
— 4ă nu 'i 'ăcut un pas reşit şi să 'i că(ut de pe 'ale(ă) e>clamă alarmat unc/iul ino.
Ricco ocare
pe cărarea luă la 'uă pe
şerpuia pe cărare "n +os.
marinea . Unc/iul
dinţată ino Nu
a 'ale(ei. se "ndreptă spre 'ort. Um#la
$oia să "mpărtăşească cu precauţie
soarta lui 5oe)
care că(use desiur "n mare de la peste trei(eci de metri "nălţime.
7a picioarele 'ortului "l (ări pe Mircea "nsoţit de 4al$atore 4c/ira.
Neo#ser$at de aceştia) intră "n 'ort. 4tră#ătu o sală "n care #ălăriile creşteau p"nă la enunc/i
şi urcă o scară cu trepte pe +umătate m"ncate de intemperii) care duceau "ntrun turn dăr"mat "n
parte. Acolo) "ntrunC 'el de "ncăpere) care ser$ise pe $remuri drept post de o#ser$aţie) stătea &on
alo şi se uita a'ară printro lară spărtură "n (id.
7a apariţia unc/iului ino) se "ntoarse spre acesta.
— Ei 1 um au mers tre#urile 1
— Per'ect ! (ise unc/iul ino. Per'ect ! 4e pare numai ca 5oe a că(ut de pe 'ale(ă...
&on alo "şi ţuuie cu a'ectată supărare #u(ele rase
— Ţţţ) ţţţ) ţţţ) ce nenorocire! Unc/iul ino se apropie de el;
— %a să (ică putem pleca 1 (ise &on alo.
— Putem pleca) siur că putem pleca) r"n+i unc/iul ino.
&eodată "şi "n'ipse m"inile "n "tul ras al lui &on alo şi "ncepu să str"nă. &eete le lui de
oţel se "ncleştară ca o men/ină "n carnea ro(ă şi moale care "ncon+ura ca o coleretă ruma(ul lui
&on alo. ,c/ii lui &on. alo ieşiră din or#ite. u m"inilei scurte şi roase) #ătu spasmodic
aerul. Apoi că(u "n enunc/i. Unc/iul ino "l "mpinse spre desc/i(ătură. "n aceeaşi clipă)
unc/iul lui
drumul ino
&onsimţi o i(#itură
alo. Apoi "n cumplită
+urul lui se"n'ăcu
ţeastă. ,c/ii i se "mpăien +eniră. &ădu instincti$
"ntuneric...
"nd "şi re$eni) era "ntins pe +os şi leat 'edeleş...
Au(ea con'u( un las care $or#ea cu "nsu'leţire. T"mplele "i ($"cneau. Apoi lasul se
limpe(i) de$enind intelii#il. Recunoscu $ocea lui :alestrere) omul lui &on alo.
— 7am $ă(ut cu oc/ii mei c"nd Fa "m#r"ncit pe 5oe) arunc"ndul de pe 'ale(ă. Apoi lam
urmărit. %oiam să $ăd ce are de "nd să 'acă. "nd am #ăat de seamă că trece pe l"nă &on
%icen(o şi pe l"nă 4al$atore) 'erindu se să le atraă atenţia) am "nţeles că pune ce$a la cale.
Nu miam "nc/ipuit totuşi că a$ea de "nd să $ă ucidă) &on alo.
&on alo "şi rec"ştiase calmul.
u deetele lui al#e şi rase "şi masa uşor ruma(ul.
— &e mult "l supra$e/eam şi eu) spuse el) uit"nduse cu dispreţ la unc/iul ino. El a pus la
cale 'otora'ierea lui %incen(o) ca săl compromită. A $rut să mă ucidă şi pe mine) ca să scape
de orice concurenţă şi să ocupe ast'el 'ără opo(iţie scaunul rămas li#er prin moartea lui &on
4era'ino. Mă "ntre# dacă nu tot el ia 'ăcut de petrecanie şi lui &on 4era'ino) otră$indul. Am să
ordon autopsia cada$rului. Poate că şi denunţurile din ultima $reme s"nt opera lui. Am să a'lu...
4e "ntoarse spre 7uc69 :alestrere.
— @ăţi datoria) 7uc69 !
%ocea lui &on alo era rece) necruţătoare. 7uc69 scoase din #u(unarul /ainei un #rici.
Unc/iul ino emu. *tia cel aşteaptă. 4e uită la cercul de oameni carel "ncon+urau. %ă(u
numai 'iuri "ntunecate) duşmănoase. Erau acolo şi
%incen(o) şi 4al$atore) şi Rocco) şi Antonio) şi mulţi alţii...
%incen(o părea cel mai emoţionat.
7uc69 se plecă asupra unc/iului ino. &es'ăcu #riciul.
— Nu !... Nu !... se (#ătu unc/iul ino. :lestemaţilor !...
Apoi urlă utural) 'ăc"nd să răsune "ncăperea. u două mişcări iuţi) 7uc69 "i crestase oc/ii.
4"nele ţ"şni "n toate părţile. "i rete(ă apoi urec/ile.
— *i acum lim#a) porunci &on alo. ine e or#) surd şi tace trăieşte o mie de ani "n pace)
rosti el ironic.
Mircea se "ntoarse cu spatele. Nu era "n stare să mai asiste la scena atroce care urmă. Nu
$ă(u cum oamenii lui &on alo desc/iseră cu 'orţa ura "ncleştată a unc/iului ino) nici cum "i
scoaseră lim#a din ură şi nici cum io secţionară de la rădăcină...
Unc/iul ino leşinase.
— &e(leaţil şi lăsaţil aici) porunci &on alo. &acă scapă cu $iaţă după s"nerarea asta) să
'ie de pildă tuturora acelora care ar 'i ispitiţi săi urme(e pilda.
&e a'ară se au(iră deodată "mpuşcături) striăte) "n+urături. Un om intră "n 'uă.
— &on alo) s"ntem "ncon+uraţi de cara#inieri. Ai noştri re(istă. Au(iţi !... Ra'alele de
"mpuşcături se "nteţeau. &on alo aruncă o pri$ire 'urioasă asupra celor din "ncăpere.

— Iar am 'ost
unosc untrădaţi.
drum peM"ine "nsăputem
unde a'lu eu
ieşicine
dine trădătorul.
"ncercuire) Porni ră#it spre
(ise 7uc69. scară. ruinelor se
"n dosul
desc/ide un tunel săpat "n st"ncă) pe $reo două sute de metri. 7am stră#ătut adeseori.
&on alo şi oamenii săi co#or"ră ră#iţi scările.
Mircea rămase intenţionat "n urmă. 4osise momentul săşi scoată masca şi să se predea
cara#inierilor. @ăcuse destule ser$icii poliţiei. &enunţul acesta din urmă scosese din circuit o
mare cantitate de stupe'iante destinate să into>ice mii de oameni.
Rămase sinur cu unc/iul ino) care (ăcea "ntro #ăltoacă de s"ne "n mi+locul "ncăperii.
Uitaseră săi taie leăturile.
Mircea scoase din #u(unar un #ricea şi tăie 'r"n/ia "n mai multe locuri. Apoi ieşi) 'ără să
se mai uite "n urmă.
"nd a+unse +os. &on alo şi "nsoţitorii săi dispăruseră.
&upă un (id dăr"mat "n parte) se i$iră doi cara#inieri. Mircea ridică #raţele.
— ,m #un) rosti el) ieşind "n "nt"mpinarea cara#inierilor) om #un..)
— Parola) striă primul cara#inier.
— Moarte şi portocale ! răspunse Mircea.



7umina 'luorescentă al#astră$er(uie inunda camera de ardă $opsită "n al#. arunc"nd o
tentă li$idă pe o#ra(ul măsliniu al doctorului Marco 4olmi. Aplecat asupra #iroului cu linii
suple) moderne) doctorul completa 'işa me dicală a unui pacient) care pre(enta un 'oarte
interesant ca( de di$erticulită cronică a simoidului. :olna$ul 'usese supus unei apendictomii)
"nsă durerile nu "ncetaseră.
&octorul 4olmi re'lecta asupra unui tratament "ndră(neţ care ar 'i st"rnil poate protestele
medicilor conser$atori. Re(ultatele la care se aştepta "l "ndrituiau să accepte riscurile.
4e ridică de la #irou) stră#ătu "ncăperea şi se opri "n 'aţa 'erestrei desc/ise. Aspiră cu nesaţ
par'umul unei manolii) care "m#ălsăma cu miresmele sale micul parc din 'aţa spitalului.
Bomotele oraşului) peste care plutea o (ăpuşeală 'ier#inte) apăsătoare) se au(eau "nă#uşite)
ca prin $ată.
A#ia "n acest moment de rela>are doctorul 4olmi "şi dădu seama că este 'oarte o#osit.
A$usese o (i rea. ,perase şase pacienţi) printre care un t"năr de $reo două(eci de ani cu
plăm"nii ciuruiţi de o ra'ală de mitralieră) ara#inierii carel aduseseră la spital lăsaseră să se
"nţeleaă că Ma'ia nar 'i 'ost străină de această ispra$ă.
Inter$enţia c/iruricală durase trei ore şi un s'ert) "n mai multe r"nduri doctorul 4olmi
de(nădă+duise săl mai poată sal$a. @olosise toate mi+loacele pe care ştiinţa modernă le o'eră
c/iruriei. "n cele din urmă t"nărul scăpase cu $iaţă. @usese un succes remarca#il.
&octorul 4olmi scoase din #u(unarul pantalonilor o ta#ac/eră cu monoramă. Alese o
ţiară) o aprinse) apoi aruncă c/i#ritul pe eam) 'ăc"ndu\ să descrie prin "ntuneric un arc
luminos. In/ala 'umul aromat) "ncerc"nd o sen(aţie de plăcută destindere.
u o săptăm"nă "nainte) Ma'ia "i dăduse iarăşi de lucru) 'urni("ndui un ca( ieşit din comun.
ara#inierii transportaseră de la 4an %itto lo appo un indi$id cu lim#a şi urec/ile tăiate.
lo#urile oculare erau crestate cu #riciul. ,mul pierduse mult s"ne. @usese o ade$ărată minune
că nu murise pe drum.
&octorul 4olmi "l operase) sal$"ndui şi lui $iaţa. Inter$enţia c/iruricală "n sine nu 'usese
rea. "nspăim"ntătoare era "nsă atrocitatea cu care duşmanii săi "l mutilaseră) cu'und"ndul pe
$eci "n #e(nă şi "n tăcere.
,mul ocupa o re(er$ă şi se a'la su# pa(a unui aent al poliţiei. 4e ($onea că ar 'i 'ost un
persona+ de seamă "n lumea Ma'iei şi că 'usese mutilat de propria sa #andă) deoarece sar 'i 'ăcut
$ino$at de trădare. Poliţia şi par c/etul păstrau o tăcere totală.

Pre(en[a mutilatului şi a t0nărului cuplăm"nii ciurui[i


de !loan[e crea"n spital o atmos'eră de tensiune pe care
o resimţeau "n eală măsură at"t personalul medical) c"t şi ma+oritatea #olna$ilor.
&octorul 4olmiera
"t de liniştită o'tănoaptea
ad"nc. ! %ă(du/ul scăpărător de stele e$oca o imensă aripă de cati'ea
neară "mpodo#ită cu diamante) lăsată asupra oraşului adormit. Nu părea de cre(ut ă "n această
am#ianţă plină de poe(ie) se petreceau asemenea atrocităţi...
@umul ţiării se ridica drept "n aerul "m#ălsămat. &octorul 4olmi se re(emă cu coatele de
la'ul 'erestrei.
&eodată se au(i un răcnet. Un răcnet animalic.
&octorul 4olmi tresări. Aruncă instincti$ ţiara) 'ăc"ndo să cadă "n iar#a parcului)
Răcnetul se au(i iarăşi) "n'iorător) de(nădă+duit.
Pe coridor tropotiră paşi. Uşa se desc/ise #rusc. , in'irmieră t"nără) cu oc/i rotun+iţi de
roa(ă) intră "n cameră. :oneta al#ă) scro#ită se lăsase rotesc pe o parte.
— Pacientul din re(er$a patru ! "'"i ea.
— Mutilatul ! rosti automat doctorul.
— Iam 'ăcut in+ecţia... almantul prescris.
@ără săi răspundă) doctorul 4ol mi ieşi "n 'uă pe coridor.
Răcnetele sporeau pe măsură ce se apropia de re(er$ă.
:olna$ii tre(iţi #rusc din somn apăruseră pe sălile "nalte) "ntre#"nduse speriaţi ce se
"nt"mplă.
Uşa re(er$ei patru era desc/isă. Poli ţistul de ardă intrase "năuntru şi se aita neputincios "n
+urul patului. Pacientul cu capul "n'ăşurat "n #anda+e urla) ($"rcolinduse ca un epileptic "n plină
cri(ă. opcile care "nc/ideau rana lăsată de lim#a secţionată se des'ăcuseră şi printre #u(ele
$inete "ncepuse să i se scură şiroaie de s"ne carei m"n+eau #anda+ele) "tul) pieptul.
Răcnetele uturale nu mai conteneau. "n 'aţa re(er$ei numărul patru se #uluceau tot mai
mulţi #olna$i. Alte două in'irmiere "şi 'ăcuseră alarmate apariţia.
&octorul 4olmi "nc/ise uşa re(er$ei.
4osi şi un medic cu oc/elari) care 'ăcea de ardă la alt pa$ilion. &octorul
4olmi "i "nădui să intre "n re(er$ă. "ntrun t"r(iu urletele "ncetară.
:olna$ii adunaţi pe sală mai au(iră c"te$a emete) apoi liniştea se lăsă #rusc) ca un linţoliu.
&octorul 4olmi ieşi pe coridor urmat de medicul cu oc/elari.
— %ă ro să $ă "napoiaţi "n saloanele dumnea$oastră) se adresă el #olna$ilor m"n"ndui de la
spate.
:ro#oane de sudoare i se prelineau pe 'runte. :olna$ii se "ndepărtară "n silă de re(er$ă.
4olmi se "ntoarse spre doctorul cu oc/elari.
— ,mul acesta a 'ost asasinat) spuse el. @iola cu calmantul prescris de mine a 'ost
sc/im#ată. &e cine 1 Răm"ne de $ă(ut.
— *i sora de ser$iciu 1 "ntre#ă doctorul cu oc/elari.
— Nu şia dat seama că 'iola a 'ost "nlocuită. A administrat in+ecţia 'ără să #ănuiască ce$a.
"n locul ei aş 'i procedat la 'el. ui iar 'i trecut prin minte...
"n s'"rşit. 4ă $edem cum $om ieşi din #uclucul ăsta !...
*
**

/r9slerul 5mperial arintiu cu număr "nreistrat "n U.4.A.) statul NeJ Kor6) coti pe $ia
&ante şi se a$"ntă cu mare $ite(ă spre peri'eria oraşului. Trecu pe lină 4ta(ione 7olli) stră#ătu
cartierul Perpinano şi după ce ieşi la şosea desc/isă porni să "n/ită spaţiile) ca un a$ion care se
preăteşte să decole(e. Ilu(ia era "ntărită şi de suspensia per'ectă) care lăsa pasaerilor impresia
că plutesc pe perne de aer.
hr(sler-ul nuşi micşoră $ite(a nici după ce se ana+a pe serpentinele "nsorite de la
:ellocampo. Pe măsură ce maşina urca pantele repe(i) peisa+ul arid) muntos prindea a se lări
cuprin("nd spaţii tot mai $aste) des'ăşur" nd ca pe un ecran panoramic e>u#eranta on ca dC,ro)
cu oraşul şi ol'ul
Palermo.
Automo#ilul părăsi şoseaua principală şi coti la dreapta pe un drum "nust) #ine "ntreţinut)
stră+uit de un indicator pe care scria -Trecere inter(isă. Proprietate particulară2. auciucurile late
'ăceau să scr"şnească pietrişul mărunt . &upă c"te$a minute de mers) apăru "n 'aţa maşinii o $ilă
al#ă) cu terase
or#ussier. suspendate
, rădină şi linii suple)
lu>uriantă) per'ectde"ntreţinută)
un modernism "ndră(neţ
"ncon+ura ce amintea in'luenţa lui
clădirea.
hr(sler-ul opri "n dreptul unei scări late de marmură) dominată de un portic "n'ăşurat "n
iederă. Un ser$itor $"rstnic) ce purta cu demnitate o $estă neară cu duni al#ene) co#or" "n
ra#ă scările şi desc/ise portiera limu (inei) ăplec"nduse ceremonios.
o#or"ră doi #ăr#aţi "n /aine "nc/ise la culoare şi de o croială impeca#ilă.
— &on alo $ă aşteaptă) rosti protocolar ser$itorul) po'tindui cu un est săl urme(e. ?n
calea lor se desc/iseră automat canaturile de sticlă ale unei uşi pre$ă(ută cu celulă 'otoelXctrica.
Pătrunseră "ntrun /ol $ast) "n care domnea o răcoare plăcută) "n contrast cu (ăpuşeala de a'ară.
&upă ce oc/ii $i(itatorilor se deprinseră cu semio#scurita tea "ncăperii) desluşiră un interior de o
eleanţă so#ră) "n care culorile dominante erau al#ul şi nerul. Pe pardoseala de marmură
neară) erau "ntinseco$oare al#e) ca şi 'otoliile ad"nci "m#răcate "n satin.
4tră#ătură apoi un salon "mpodo#it cu c"te$a p"n(e de Modiliani) &u''9 şi /irico şi intrară
"ntro #i#lic3tecă somptuoasă cu ra'turi "ncărcate de cărţi leate "n piele de ordo$a. Un perete
de sticlă pri$ea spre onca dC,ro.
&inapoia unui #irou de a#anos "şi ridică ane$oie corpul ele'antin &on alo astilione.
,c/ii lui $ioi) scu'undaţi parcă "n os"n(ă) măsurar ă din cap p"nă la picioare pe cei doi $i(itatori.
@u salutat
— 3allocu 'ormula stereotipă.
! &on alo !
Am'itrionul "şi lări ura "ntrun ("m#et de o ama#ilitate onctuoasă.
— :ine aţi $enit "n 4icilia) "i "nt"mpină el) pre'ăc"nduse că nu lea o#ser$at răceala.
"ntinse m"na sa rasă cu deete moi primului $i(itator.
— e mai 'aci) 5ac6 1 "ţi ani s"nt de c"nd nu neam mai $ă(ut 1
5ac6 :olence ("m#i "ncreţinduşi o#ra(ul ăl#ui cu pomeţi proeminenţi monoloi(i. ,c/ii
lui se "nustară sclipind metalic.
— 7una $iitoare se "mplinesc doi ani.
— Nam să uit niciodată primirea pe care miaţi 'ăcuto la Miami) (ise
&on alo.
— Nu sar (ice) replică printre dinţi "nsoţitorul lui 5ac6.
— %eşnic spiritual) 4am9 ! (ise cu a'ectată prietenie &on alo) "ntin("ndu i şi lui m"na.
"nd "i simţi "n palmă deetele umede şi $"scoase ca pielea de reptilă) "ncercă o sen(aţie de
repulsie. B"m#i şi 4am9 ;

— Totdeauna mia plăcut să spun lucrurilor pe nume) daia am şi $enit aici.


Pe c/ipul "ndeo#şte 'ără e>presie a lui 4am9 :arracuda se aşternuse un sur"s de un cinism
atit de crud) "nc"t &on alo simţi un 'ior prin şira spinării. Părul şi spr"ncenele lui :arracuda
erau de un #lond spălăcit care se con'unda cu al#eaţa cada$erică a 'eţei.
— 7uaţi loc) "i po'ti &on alo.
%i(itatorii se cu'undară "n cele două 'otolii care "ncadrau #iroul. 4e aşe(ă şi &on alo.
— e pre'eraţi) un scotch whis'( sau un pa/ar de $in sicilian 1
— Indi'erent) (ise 4am9 tărăănat şi monocord..
— %in) 'ireşte) spuse 5ac6.
— $arsala F]F şi... whis'(, porunci &on alo ser$itorului care dispăru.
— &on alo) nu e "n 'irea mea să 'ac introduceri) aşa că am să intru direct "n su#iect) spuse
5ac6) de"ndată ce rămaseră sinuri.
— Te ro) spuse &on alo.
— Marele :oss a rămas neplăcut impresionat de arestarea lui %incen(o eno$ese. A
reretat mult că naţi răspuns cu aceeaşi monedă la ospitalitatea pe care noi am o'erito
oamenilor dumnea$oastră. Mă re'er) &on alo) și la cei careşi căutau re'u iul "n 4tatele Unite)
c"nd poliţia italiană "ncepea să de$ină supărătoare. %incen(o spera să ăsească aici un adăpost...
Intrarea -ser$itorului cu #ăuturile comandate "l 'ăcu să se "ntrerupă.
— Poţi să pleci) Pietro) ne ser$im sinuri) (ise &on alo.
4er$itorul "nclină tăcut din cap şi părăsi "ncăperea. Am'itrionul umplu pa/arele.
5ac6 aspiră aroma $inului $ec/i) apoi "l sor#i pe "ndelete.
4am9 dădu peste cap whis'(-ul. "nd &on alo $oi săi umple din nou pa/arul) ridică m"na.

— "nd
Nu potdiscut
sămia'aceri
e>plicserioase)
uşurinţa "mi placea 'ost
cu care să amarestat)
capul reluă
limpede)
5ac6.rosti 4am9 sec.
— Ar 'i o e>plicaţie) inter$eni 4am9. Poate a 'ost $"ndut. Poliţia 'ederală a pus pe capul lui
un premiu de S  de dolari.
&on alo) care "şi sor#ea tacticos $inul) puse #rusc pa/arul pe #irou.
— 4am9 :arracuda) te po'tesc să nu uiţi cu cine stai de $or#ă.
4e conestionase la 'aţă. , $ină "ncepu săi ($"cnească $i(i#il la t"mpla dreaptă.
5ac6 ridică m"inile "n aer) "nclin"nd uşor capul ;
— Nu $reau să ne "nţeleeţi reşit) &on alo. Persoana dumnea$oastră este deasupra
oricăror #ănuieli) inter$eni el "mpăciuitor. Premiul putea să ispitească pe unul din oamenii
dumnea$oastră.
&on alo replică aspru ;
— Ade$ărata identitate a lui %incen(o nu o cunoşteam dec"t eu) &on
4era'ino) 5oe Marcucci şi &on ino. Ultimii trei s"nt morţi. Nici unul din ei nu sar 'i m"n+it
pentru S  de dolari.
— Nici &on ino 1 $or#i sua$ 4am9. — &on ino ar putea 'i #ănuit. Na 'ost -"nlăturat2
din ordinul dumnea$oastră. &on alo 1 (ise 5ac6.
— Nu7a
mi+loace. ! ino
ucis na 'ost ae>ecutat
pe 5oe) "ncercatpentru
să mătrădare.
ucidă şiŢinea 4ă pună m"na pe putere. Prin orice
pe mine.
— Aţi uitat că a "ncercat săl compromită şi pe %incen(o) 'ăc"nd să 'ie 'otora'iat su# noua
lui "n'ăţişare) "n /olul /otelului Miramar 1
— ino a $ă(ut "n %incen(o un e$entual concurent la şe'ia orani(aţiei noastre. &e acord.
Insă modul "n care a 'ost arestat %incen(o "l a#sol$ă pe ino de orice $ină "n această pri$inţă.
&on alo "şi "ncleşta m"inile de #raţele +eţului său)
— &e ce nam presupune că oamenii dumnea$oastră lau $"ndut 1
— @iindcă "n a'ară de doctorul care ia 'ăcut operaţia estetică şi 'ostul lui şo'er — pe care la
lic/idat de alt'el "n tren — nimeni nui cunoştea noul său c/ip. Nici 5ac6 :olence) cel mai #un
prieten al lui) spuse 4am9 arăt"nd cu un est pe "nsoţitorul său.
5ac6 ("m#i prietenos) ridic"nd iarăşi m"inile. ,c/ii i se "nustară căpăt"nd o e>presie
r"(ătoare.
— 4ă 'acem pace) &on alo. Imputările nau nici un rost. Principalul e săl scoatem din
m"inile poliţiei.
&on alo rosti de data aceasta mai "m#unat ;
— redeţi că $am aşteptat pe dumnea$oastră ca săi orani(e( e$adarea
1 "n c"te$a (ile $a 'i li#er. Restul) "nsă) $ă pri$eşte. Eu nui mai pot aranta securitatea "n
4icilia.
— &e acord. Puteţi preci(a data 1 "ntre#ă 5ac6.
— Nu. %ă $oi anunţa cu o (i "nainte.
5ac6 se ridică din 'otoliu) urmat de 4am9.
— Per'ect. Ne puteţi ăsi oric"nd la /otelul Miramar. Aşteptăm semnalul dumnea$oastră.
4e ridică şi &on alo din +eţul său. /ipul "i era "nnourat. 7a plecare nu le "ntinse m"na...


Inter 'onul de pe #iroul comisarului Al#erto essi #"("i scurt. essi "şi ridică oc/ii de
deasupra dosarului pe carel studiase p"nă atunci cu atenţie. "şi scoase oc/elarii cu lentile roase
şi apăsă pe #utonul aparatului.
— A sosit arestatul %incen(o 4caccia) domnule comisar) se au(i un las "n di'u(or.
— 4ă intre) rosti el.
"şi 'recă uşor cu deetele oc/ii o#osiţi.
Uşa se desc/ise şi "n pra apăru un t"năr cu cătuşe ia m"ini) escortat de un ardian.
omisarul "l pri$i "ndelun. T"nărul acesta se deose#ea mult de clienţii lui o#işnuiţi. Aducea mai
dera#ă a actor de cinema dec"t a in'ractor.
—4coatei cătuşele) porunci el ardianului. ardianul e>ecută ordinul apoi) la un semn al
comisarului)
&e "ndatăieşi
ce pe sală. sinuri) essi scoase din #u(unar un pac/et cu ţiări des'ăcut) pe
rămaseră
carel "ntinse arestatului.
— , ţiară 1 rosti el prietenos. Renunţase la aerul său o'icial. ontinuă ("m#ind ; 7uaţi loc)
domnule Paltin!
?i arătă un scaun.
@aţa arestatului se "nsenină.
— Am $eri'icat declaraţiile dumnea$oastră şi am constatat că s"nt e>acte) continuă
.comisarul. Am#asada Rom0niei a con'irmat că s"nteţi scriitorul rom0n Mircea Paltin. 4au
completat ast'el pro#ele care sta#ilesc că pre(enţa dumnea$oastră "n r"ndul oamenilor Ma'iei
este accidentală. "nt"mplarea care a 'ăcut să 'iţi luat drept %incen(o eno$ese — alias %incen(o
4caccia — nea părut la "nceput cu totul .ne$erosimilă. Numai comunicările dumnea$oastră
tele'onice) care neau permis să (ădărnici m o serie de acţiuni puse la cale de Ma'ie) au pledat "n
'a$oarea #unei duninea$oastre credinţe.
Mircea o'tă uşurat ;
— "n s'"rşit. :ine că sa 'ăcut lumină. "ncepusem s0 e>aspere(. 4per că acum s"nt li#er.
omisarul se lăsă pe spătarul scaunului său.
— um
— 7i#er... e un1 'el de a (ice. Mircea "ncreţi spr"ncenele.
adică
— 4ă $ă e>plic. ei din Ma'ie au credinţa că s"nteţi ade$ăratul %incen(o
eno$ese. "n iposta(a că $aş lăsa să părăsiţi li#er — ca un simplu cetăţean
— această clădire) aţi tre(i imediat #ănuieli. Ar presupune 'ie că aţi 'ost eli#erat "n sc/im#ul
unei declaraţii compromiţătoare pentru Ma'ie) 'ie că aţi 'ost un aent al nostru) strecurat ^ "n
mi+locul lor su# o identitate "mprumutată. *i "ntrun ca( şi "ntraltul) naţi mai părăsi $iu 4icilia.
@aţă de această situaţie nu ne răm"ne dec"t să $ă ţinem arestat "n continuare — de oc/ii lumii
#ine"nţeles — p"nă c"nd $om reuşi să $ă scoatem "n taină din 4icilia. omisarul aprinse cu
#ric/eta sa at"t ţiara lui Mircea) c"t şi pe a s a . 4ă nu $ă "nc/ipuiţi că "n Italia $eţi 'i "n
siuranţă. Mina Ma'iei e lună. %ă poate a+une şi la Roma şi la Milano... Am o idee ! %om
"nscena o sinucidere a lui %in) cen(o eno$ese "n "nc/isoare. %a tre#ui) e$ident) să lucrăm cu
'oarte multă ri+ă) pentru că Ma'ia are aenţi peste tot. Este un ade$ăr trist) pe care tre#uie săl
recunoaştem "nsă ca atare.
Mircea aspiră ad"nc 'umul de ţiară.
Perspecti$a de a răm"ne "n continuare pri(onierul dumnea$oastră numi pare tocmai
tranda'irie. omisarul ("m#i.
— &e ce 1 4ar putea ca şederea dumnea$oastră printre noi să $ă 'ie de un real 'olos. Naţi
$enit "n 4icilia ca să $ă documentaţi asupra unei $iitoare cărţi 1 Ei #ine) $ă o'er eu această
documentare.
4coase din sertar un dosar $olumino s pe care era scris cu litere roase numele lui %incen(o
eno$ese şi "l aşe(ă pe #irou "n 'aţa lui Mircea.
— *tiţi enle(eşte — &a) ştiu.
— A$eţi aici dosarul complet al lui %incen(o eno$ese "ntocmit de poliţia 'ederală a
4tatelor Unite. Antecedente) date #iora'ice de($oltate) leături de a'aceri)C relaţii sentimentale)
dări de seamă asupra acti$ităţii sale) liste cu sursele de $enituri secrete sau mărturisite şi c"te
altele. %ă daţi seama) domnule Paltin) ce comoară repre(intă acest dosar pentru dumnea$oastr ă.
Pe #a(a lui puteţi reconstitui $iaţa lui %incen(o eno$ese 'ără să omiteCţi a#solut nimic. ,c/ii
lui Mircea sclipiră . I se o'erea o oca(ie unică. omisarul r"se. &acă aţi 'i a$ut "ncă de la "nceput
dosarul acesta) aţi 'i intrat "n pielea persona+ului dumnea$oastră 'ără nici un risc. Naţi mai 'i
trăit cu spaima "n su'let că aţi 'i putut 'ace $reun est care să nui aparţină. omisa rul (dro#i "n
scrumieră ţiara pe trei s'erturi consumată. "n 'iecare (i $eţi 'i adus aici)
(icese) pentru cercetări. "n realitate $eţi putea studia "n ti/nă dosarul 'olosindu$ă de #iroul
meu.
— Nu ştiu cum să $ă mulţumesc) domnule comisar.
— Eu tre#uie să $ă mulţumesc) domnule Paltin) pentru ser$iciile aduse p"nă acum
autorităţilor italiene. Ţinsă $ă mai atra atenţia că p"nă la noi dispo(iţiuni) $eţi continua să
apăreţi — pentru restul lumii —"n postura lui %incen(o4caccia. Nu tre#uie să $ă mai repet că e
numai "n interesul
de tre#urile dumnea$oastră.
mele) 'ără Acum
să $ă deran+e(. desc/ideţi $ă
Ţiările.astea dosarul
stau laşidispo(iţie.
lectură plăcută ! Eu am sămi $ăd

omisarul "şi puse oc/elarii pe nas şi se ad"nci "n studierea /"rtiilor de pe #irou.
Mircea luă dosarul şi "l des'ăcu...
— A/) mă scu(aţi ! "l "ntrerupse comisarul. Prietenul dumnea$oastră)
unc/iul ino) a 'ost ucis "n spital. I sa administrat o in+ecţie cu acid sul'uric.

*
**

;ac' Bolence sttea 4n fa>a ferestrei deschise =i fuma? Amurgul a=ternuse pe cer tonuri
viorii. amera de hotel, de o somptuozitate stereotip, era cufundat 4n penumbr. 8am(
Barracuda, ad4ncit 4ntr-un fotoliu, se delecta cu un J/is69 -3ouse o' 7ords2. Părul lui) parcă
pudrat cu 'ăină) se detaşa net pe 'undalul neru al unui dulap#ar de lac.
— &eşi cinci
scoteam de la (ile s"ntem aici şi... nimic) $or#i 4am9 cu lasul lui tărăănat. "n cinci (ile noi "l
4in4in.
— Nici mie numi place aşteptarea asta) (ise 5ac6. &on alo nu e de an$erura lui &on
4era'ino.
— 4ă sperăm că amicul tău na 'ăcut nici o declaraţie compromiţătoare) reluă 4am9) după ce
sor#i o ură de whis'(.
— &acă %incen(o ar 'i $or#it) ar 'i urlat acum toate (iarele) (ise 5ac6 iritat.
— Eşti optimist. inemi arantea(ă că poliţia na 'olosit metode noi spre al 'ace să
$or#ească 1 Aduţi aminte2 de &irt9 5imO7au in+ectat cu deri$atul de mescalină) iau 'ăcut
narco(ă şi... &acă nul curăţăm la timp cu arsenic) ar 2"i spus şi cit lapte a supt de la măsa.
5ac6 "şi sc/imonosi ura "ntrun 'el de r"n+et)
— am $ăd eu unde $rei să a+uni.
— *i cre(i că ar 'i soluţia cea mai proastă 1
— Nuţi de(minţi numele. Eşti o ade$ărată #arracuda. &e data asta "nsă nuţi poţi pune "n
$aloare talentele. *tii că tre#uie săl ducem $iu la NeJKor6.
— &in păcate) o'tă 4am9. oli pa/arul) apoi r"se.
— Nar 'i e>clus săşi #lesteme şi ceasul "n care sa născut) dacă $a 'i să a+ună $iu şi
ne$ătămat la NeJ Kor6.
5ac6 'ăcu un est de plictiseală.
— 7asămă "n pace cu ideile tale t"mpite. Numai ţie ţia trecut prin cap că nar 'i el.
— Naş crede că s"nt tocmai t"mpite.
— 7a NeJ Kor6 ai să te con$ini că e el. &octorul :utler care ia aran+at mutra are săl
recunoască.
Tele'onul de pe comodă (#"rn"i scurt. 5ac6 şi 4am9 se uitară unul la celălat.
— E/ 1 e>clamă 4am9) umpl"nduşi din nou pa/arul. 5ac6 ridică receptorul.
— Alo !
&e la celălalt capăt al 'irului se au(i o $oce neutră.
— %i sau reţinut #iletele de a$ion pentru m"ine seară. omunicarea se termină. 5ac6 lăsă
receptorul "n 'urcă.
— 4emnalul ! (ise el.
— "nd 1
— M"ine seară
— :ine că plecăm ! e>clamă 4am9. ăldura de aici a "nceput să mă plictisească.


**

Escortat de pa(nicul său) Mircea Paltin intră "n ca#inetul comisarului


essi.
a de o#icei) ardianul "i scoase cătuşele) apoi se retrase.
essi "l po'ti pe Mircea să ia loc.
— Ei) am a$ut dreptate 1 A 'ost instructi$ă lectura 1 "ntre#ă el ("m#ind.
— Mai mult dec"t instructi$ă) pasionantă ! omisarul se ridică de la #irou.
— ine$a $rea să te cunoască) domnule Paltin. 4e "ndreptă spre o uşă mică) pe care o
desc/ise.
Un #ăr#at "nalt) ro#ust) cu părul tuns perie intră "n "ncăpere. A$ea oc/i al#aştri) pătrun(ători
şi o mustaţă cenuşie scurtă. 3ainele nere erau 'rumos croite. Purta "n colţul urii o pipă din care
pu'ăia tacticos.
— &omnul inspectorşe' iorio 4c/iarelli din Interpol) spuse comisarul.
— Mă #ucur să $ă cunosc) domnule Paltin) spuse inspectorulşe' str"n"ndui cordial mina.
7a in$itaţia comisarului) noul $enit se aşe(ă pe un scaun) lină Mircea.
— &omnul inspectorşe' 4c/iarelli) spuse essi) este deleat de Interpol să se ocupe de
ca(ul dumnea$oastră.
Inspectorulşe' pu'ăi de c"te$a ori din pipă) apoi se "ntoarse spre Mircea.
— &omnule
modului "n care aţiPaltin)
pătrunsca(ul dumnea$oastră
"n r"ndurile Ma'iei interesea(ă
) dar mai ales"ndeose#i Interpolul
prin po(iţia pe careprin
aţi.oriinalitatea
o#ţinuto "n
s"nul acestei orani(aţii) "mpru mut"nd personalitatea lui %incen(o eno$ese. Ade$ăratul
%incen(o eno$ese este mort. &osarul lui "l cunoaşteţi. Elementele acestea $ar permite să $ă
+ucaţi mai departe rolul) 'ără mari riscuri)
Mircea "l pri$i "ndelun.
— &upă c"te "nţele) "mi propuneţi să intru cu #una ştiinţă "n ura lupului.
Inspectorulşe' clătină din cap.
— E>act. Asta este propunerea noastră. &acă aţi accepta) aţi aduce un mare ser$iciu
umanităţii. Neaţi spri+ini "n lupta pe care o ducem "mpotri$a terorismului ma'iot) "mpotri$a
tra'icului internaţional de stupe'iante şi a. orani(aţiilor anstereşti care constituie a(i unele
dintre cele mai ra$e racile ale lumii ci$ili(ate.
— redeţimă) domnule inspectorşe') nu mă $ăd deloc "n postura lui
5ames :ond. Eu s"nt scriitor) nu persona+ de roman) protestă Mircea.
iorio 4c/iarelli ("m#i.
— Nu uitaţi că romanele trăite au o $aloare sporită tocmai prin autenticitatea lor. @iindcă
s"nteţi scriitor ar tre#ui să "nţeleeţi c"t de important ar 'i aportul dumnea$oastră dacă aţi accepta
propunerea noastră.
Mircea se ridică de pe scaun şi "ncepu să se plim#e "nditor "n lunul şi "n latul "ncăperii.
@umul al#ăstrui din pipa inspectoruluişe' se "nălţa "n ara#escuri măiestre spre ta$an. Mircea se
opri #rusc "n dreptul lui 4c/iarelli)
— Presupun"nd că aş 'i de acord cu ideea dumnea$oastră) de unde ştiţi că mar mai. accepta
"n mi+locul lor 1 Poate că arestarea mea a tre(it #ănuieli.
*tiţi prea #ine că am2 'ost arestat de cara#inieri) 'ără ca eu să 'i opus $reo re(istenţă.
— Nici "n pri$inţa asta na$eţi a $ă teme) replică inspeetorulşe' calm. a să $ă daţi seama
de importanţa ce $i se atri#uie "n s"nul Ma'iei) pot să $ă aduc la cunoştinţă un 'apt semni'icati$.
"n momentul acesta se a'lă la Pa lerrno două persona+e deose#it de marcante din Ma'ia
americană) 5ac6 :olence şi 4am9 oldauer...
— Bis :arracuda) completă Mircea.
— Per'ect ! e>clamă +o$ial inspectorulşe'. u o materie at"t de #ine "n$ăţată e păcat să nu
$ă pre(entaţi la e>amen... *i acum să continui. :olence şi :arracuda au sosit cu o misiune
precisă. 4ă ceară Ma'iei siciliene să $ă asiure e$adarea din "nc/isoare.
— ,/
— Mai mult dec"t at"t. &ispunem de in'ormaţii potri$it cărora această e$adare ar urma să
ai#ă loc m"ine. &epinde numai de dumnea$oastră ca e$adarea să reuşească.
— Ei #ine ! u alte cu$inte) iaţi lăsa să mă răpească) e>clamă Mircea.
— Pardon) $am lăsat să e$adaţi. E o di'erenţă. &e alt'el) s"nt autori(at să $ă asiur că "n tot
timpul misiunii dumnea$oastră $eţi 'i spri+init din um#ră de elemente ale poliţiei.
Inspectorulşe'
— %eţi a$ea unscutură scrumul
nume ci'rat. din cum
&upă pipă) $edeţi
apoi şio umplu
neam din lanou
indit cu tutun.
toate. /iar şi la o arestare a
doctorului :utler) pentru a pre$eni o e$entuală con'runtare cu acesta. Inspectorul "ncepu săşi
"ndese pe "ndelete tutunul "n pipă. E de a+uns acordul dumnea$oastră) ca "ntreul aparat să se
pună "n mişcare.
Mircea se opri ne/otăr"t "n mi+locul "ncăperii. Ispita era puternică. ,'erta lui 4c/iarelli "i
desc/idea perspecti$e capti$ante. I se dădea prile+ul să trăiască o a$entură unică "n 'elul ei.
iudat ! urio(itatea şi setea de acţiune "ncepuseră săi co$"rşească teama.
"nspectorulşe' "şi aprindea pipa) urmărind cu coada oc/iului lupta lăuntrică) (ură$ită destul
de transparent pe c/ipul lui Mircea. Aruncase cu "ndem"nare nada.
Mircea "şi dădea seama că inspectorulşe' era un a#il psi/olo) priceput să 'olosească cele
mai potri$ite arumente "n 'a$oarea te(ei sale. "n de'initi $ nu i se cerea dec"t să continue un +oc
"n care intrase din "nt"mplare. P"nă acum se descurcase destul de #ine 'ără să se 'i #i(uit pe
spri+inul nimănui. &e data asta po(iţia lui de$enea mult mai puternică. *tiind că are spatele
acoperit) se $a putea a$"nta "n acţiune cu "ncredere sporită. E$iden t) prime+diile nu $or lipsi. 7ui
"i plăceau "nsă sen(aţiile tari) 'iindcă "i stimulau spiritul com#ati$.
4e opri "n 'aţa lui 4c/iarelli.
— &omnule inspectorşe') nar 'i e>clus să accept. P"nă rai ine am să $ă dau răspunsul meu
de'initi$.
— :ine. &acă $ă /otăr"ţi) $eţi primi instrucţiunile necesare "ndeplinirii acestei misiuni. &e
pildă numele dumnea$oastră conspirati$) persoana prin intermediul căreia $eţi purta leătura cu
Narcotic :ureau) ci'rul prin care
%om comunica) posi#ilităţile de contactare şi altele. Atunci pe m"ine
— Pe m"ine) domnilor.

**
4e "ntunecase.
@irmele de neon de pe $ia della 7i#eria aşterneau tonuri roşii) $er(i) al#astre pe o#ra+ii
trecătorilor) care se scureau pe trotuare ca "ntro procesiune 'ără sens. Pe uşile desc/ise ale
localurilor se re$ărsau p"nă la stradă stridenţe ritmate) suprapuse "ntro asur(itoare "nc"lceală
sonoră. A#uri de m"ncare) e'lu$ii de par'umuri ie'tine) miros acru de 'ructe putre(ite) du/oare de
unoaie pluteau "n aerul supra"ncăl(it.
&in coloana de automo#ile care se "ndrepta spre iardino Inlese) se desprinse o du#ă a
poliţiei) care coti pe $ia Ar/imede. Pe această stradă) circulaţia 'iind mult mai redusă) du#a "şi
spori $ite(a. Aproape de "ntretăierea cu %ia arini) 'u depăşită de o limu(ină @lfa-omeo. &in
limu(ina care onea acum paralel cu maşina poliţiei) 'u aruncată deodată o #om#ă lacrimoenă)
care pătrunse pe 'ereastra desc/isă "n ca#ina şo'erului du#ei) unde e>plodă) Uluit) or#it de a(ele
ursturătoare) şo'erul pierdu stăp" nirea asupra $olanului. Maşina coti #rusc spre dreapta) urcă pe
trotuar şi se propti "ntrun st"lp de #eton.
ardianul care stătea alături pe #anc/etă nu a$u timp săşi pună "n 'uncţie mitraliera.
Portiera din dreptul său 'u desc/isă #rusc dina'ară şi un indi$id "i smulse arma din m"nă.
?nă#uşit de a(e) cu oc/ii arşi de usturime) ardianul "şi acoperi 'aţa cu palmele.
, limu(ină #iat < opri "n urma maşinii poliţiei.
"nd uşa din spatele du#ei se desc/ise şi un ardian apăru "n cadrul ei) o altă #om#ă
lacrimoenă lansată din #iat 'ăcu e>plo(ie.
&in #iat co#or"ră trei #ăr#aţi cu măşti de a(e) care de(armară pe ardienii scoşi de+a din
luptă de e'ectul #om#ei. u c/eile ăsite asupra
unuia din ei) descuiară celula du#ei) din carel scoaseră pe Mircea Paltin) or#it de a(e.

Mircea se sim[i luatpe sus)co#or"nd din du#ăşi "m


pinstiteapoi
şi /uruitul motorului care accelera. Maşina porni at"t de #rusc) "nc"t el a$u sen(aţiatr"n
"ntraltă maşină. Au(i (omot de portiere că se
cu'undă "n spătarul #anc/etei.
,peraţia durase e>act şapte(eci şi cinci de secunde...
Mircea "şi apăsă cu palmele oc/ii carel usturau "nro(itor. 4e a'la "ntre doi #ăr#aţi. Unul
din ei "i dădu
Marea o #atistă
a$entură udă) cumai
"ncepuse carede$reme
"ncepu săşi
dec"ttampone(e oc/ii.
pre$ă(useră Inima
essi şi "i #ătea ne#uneşte.
4c/iarelli.
4e simţea ca şi c"nd sar 'i lansat din "naltul unei tram#uline "ntr -o mare cu ape reci)
neprietenoase.
&upă tana+ul maşinii "şi dădu seama că aceasta cotise cu mare $ite(ă pe o stradă la dreapta)
apoi pe alta la st"na.
Au(i 'luieratul ascuţit al unui aent de circulaţie. Maşina luă iarăşi o cur#ă pe două roate.
— Mai repede) Paulo ! rosti #ăr#atul din stină lui Mircea. Mai repede ! Mircea "ncercă să
desc/idă oc/ii.
7acrimile "i "nceţoşau $ederea. 4e tampona din nou cu #atista. Usturimea "ncepuse să scadă.
Au(i striătul unei 'emei) "n $reme ce maşina $iră #rusc la stină. @urios)
şo'erul scăpă o "n+urătură.
Maşina "şi continuă drumul cu aceaşi $ite(ă "ncă două sau trei minute. Mai coti o dată şi se
opri #rusc.
Mircea se simţi tras de #raţ.
— o#or" ţi ! .
ondussăi
continuau delăcrime(e.
#ăr#atul din dreapta ieşi din maşină. ,c/ii aproape că nul mai usturau) dar
Mircea (ări parcă printro p"n(ă de apă o stradă pustie) luminată ("rcit de c"te$a 'elinare
str"m#e. "ntre casele "nalte) "n/esuite unele "ntraltele şi "nşiruite de o parte şi de alta a stră(ii)
pluteau ca nişte 'antome al#e ru'e "ntinse la uscat pe 'r"n/ii in$i(i#ile. Prin 'erestrele desc/ise
ale clădirilor) ră#u'nea o mu(ică de dans săl#atică retransmisă prin (eci de aparate de radio.
?n dreptul unui teren $iran) "ncon+urat de un ard dărăpănat) acoperit cu a'işe (drenţuite)
aşteptau două maşini. Un Alfa omeo al poliţiei şi o limu(ină 1ancia.
Mircea se pomeni "mpins spre Alfa omieo.
— Repede ! "i şopti "nsoţitorul.
Nedumerit) se lasă condus p"nă la maşina poliţiei. Portiera se desc/ise) lăs"nd să apară un
#raţ care-l trase eneric "năuntru. Maşina demară.
Mircea se tre(i "ntre doi cara#inieri. Unul din ei "i puse pe cap o şapcă de uni'ormă.
—4coateţi /aina ! spuse celălalt) "ncep"nd să -l de(#race. Apoi "i "ntinse o tunică de
cara#inier... "m#răcaţio! rosti acesta scurt.
%ederea lui Mircea se limpe(ise.
?n $reme ceşi punea tunica) $ă(u de'il"nd prin 'aţa 'erestrelor maşinii o piaţă lară) cu o
'"nt"nă secătuită "n mi+loc. Mai stră#ătură o stradă "nustă) "ntunecată) apoi pătrunseră "ntro
arteră puternic luminată şi cu circulaţie intensă.
7ancia "i urmări un timp) coti la dreapta) pe o stradă dosnică şi dispăru. ara#inierul care
conducea maşina "ntoarse capul şi aruncă o pri$ire rapidă asupra lui Mircea) ca şi c"nd ar 'i $rut
săi $eri'ice ţinuta. B"m#i) apoi apăsă pe accelerator. Puse "n 'uncţie sirena.
Pe culoarul eli#erat de maşinile care se dădeau la o parte la semnalul sirenei) Alfa omeo
onea cu peste opt(eci de 6ilometri pe oră.
ara#inierul din st"na şo'erului "şi consultă ceasul#raţară.
— Accelerea(ă ! porunci el.
Alfa omeo "şi spori $ite(a.
Pe măsură ce se apropiau de marinea oraşului) circulaţia se rărea. Nu mai era necesar să
'olosească sirena. lădirile mari şi somptuoase lăsau acum locul unor case mai modeste) mai
"ntunecoase. Trecură pe l"nă o 'a#rică. Urmară apoi c"te$a terenuri $irane) "ntrerupte de case
sărăcioase.
"n depărtare apăru o lumină roşie) leănată ritmic.
— :ara+ ! rosti laconic şo'erul.
— 4irena ! porunci cara#inierul din dreapta sa.
%uietele modulate ale sirenei prinseră iarăşi să străpună noaptea. 7umina roşie se apropia
necontenit. &eodată "ncetă să se mai leene.
Alfa omeo, lansat cu aproape o sută de 6ilometri pe oră) trecu 'ără a 'i "mpiedicat prin
#ara+ul poliţiei. Apoi ieşi "n plin c"mp...
*

**

7a ora nouă şi un minut) 5ac6 :olence şi 4am9 :arracuda sosiră la aeroport.


@ormalităţile "m#arcării durară mai mult ca de o#icei) ! *i 5ac6 şi 4am9 simţeau instincti$ că
s"nt urmăriţi de pri$irile mai multor aenţi de poliţie "m#răcaţi "n ci$il. &ar a'işau o nepăsare
totală. ,#ser$ară pre(enţa unor cara#inieri in prea+ma a$ioanelor) care a$eau să plece "n cursă.
A$ionul PA A$ cu destinaţia Tunis se #ucura de o supra$e/ere specială.
4am9 "ntoarse spre 5ac6 oc/ii săi terni şi #ul#ucaţi ca de peşte şi rosti alene printre dinţi ;
— "ntotdeauna mia plăcut să am ardă de onoare la plecare.
5ac6 r"se) 'ăc0nd săi apară şi mai proeminent pomeţii monoloi(i.
— red că nici reina Anliei) nu e mai #ine pă(ită. "nd a+unseră "n dreptul pasarelei)
4am9 'ăcu un semn aproape impercepti#il lui 5ac6.
— Ţinemă să nu leşin) s"nt copeşit de at"ta cinste) (ise el arăt"nd cu o uşoară "nclinare de
cap spreC un rup de #ăr#aţi care stăteau "n stină
Narcotic pasarelei.
:ureau !... Pri$eşte) şi Interpolul) şi @.:.I.ul şi
— Im#ecilii ! *ior 'i "nc/ipuind că "l cărăm pe %incen(o "n $ali(ă !
4e urcară "n a$ion şi "şi ocupară locurile.

*
**
Inspectorulşe' 4c/iarelli urmări "ndelun cu pri$irile a$ionul care "şi luă (#orul spre Tunis.
u esturi molcome) "şi scutură de scrum pipa. , umplu din nou cu tutun şi o aprinde. Pu'ăi de
c"te$a ori) "ncon+ur"nduse de un norişor de 'um) pe care #ri(a "l risipi repede. 4e uită pe su#
spr"ncenelei stu'oase Ia inspectorul ra$es din Narcotic :ureau.
— e pri$iri ironice şi pline de desconsiderare neau aruncat concetăţenii dumitale Mr.
ra$es) (ise el. Plecarea lor do$edeşte că lo$itura lea reuşit.
Inspectorul ra$es "şi adinei m"inile "n #u(unarele /ainei de lustrin #oţite şi de'ormate. 4ă
tot 'i a$ut patru(eci de ani. Părul +umătate al#it) o#ra+ii #ră(daţi de cute adinei) corpul masi$)
uşor "nco$oiat) "l 'ăceau să pară cu (ece ani mai $"rstnic.
— 4"nt 'ormida#ili indi$i(ii ăştia) spuse el cu ciudă. Neau luat prin surprindere) eo 'i
(ic"nd #ietul scriitor 1
— ui iar 'i trecut prin cap că $or de$ansa cu o (i răpirea 1 4c/im#area aceasta a 'ost
/otăr"tă pro#a#il "n ultimul moment. Mă simt $ino$at 'aţă de acest om.
— Nu tre#uie să ne 'acem prea multe ri+i) (ise 4c/iarelli. Aţi $ă(ut ce #ine sa descurcat "n
4icilia. Reret doar că nu iam dat ci'rul şi nu am sta#ilit mi+loacele de contactare cu oamenii
din Narcotic :ureau. %a tre#ui Mr. ra$es) să te ocupi personal de această pro#lemă.
— Nici $or#ă. /iar "n noaptea asta plec la NeJ Kor6.
Inspectorul _ill Par6er din @.:.I. "şi şterse cu #atista oc/elarii cenuşii pe carei purta şi
noaptea. Pe c"t de şleampăt era inspectorul ra$es) pe at"t de pus la punct arăta Par6er.
— "n ceea ce mă pri$eşte) "mpărtăşesc părerea lui Mr. 4c/iarelli. 4"nt con$ins că Mr. Paltin
$a lua leătura cu Narcotic :ureau deindată ce $a intra "n posesia unor in'ormaţii utile) aşa cum
a procedat de alt'el şi cu poliţia de aici.
— Totuşi nu e prea uşor să te a$"nţi "n #"rloul lupilor 'ără să ai nici o e>perienţă) spuse
essi. 3m.! *tiţi ce 'acem noi acum 1 %rem să scoatem castanele din 'oc cu mina altuia.
ei patru #ăr#aţi se "ndreptară spre limu(ina A l f a omeo carei aştepta la marinea pistei
#etonate.
Un aent stătea l"nă şo'er şi asculta ultimele comunicări prin tele'onul de la #ord.
— e mai e nou) Ranucio 1 "ntre#ă iorio 4c/iarelli) după ce "şi mută pipa "n colţul urii.
— 7a #ara+ul de la Mer(omonre0le a 'ost prins un contra#andist de ţiări.
:ara+ul de la Resuttona semnalea(ă capturarea unui de(ertor) "ncolo) nimic nou) răspunse
aentul.
— 4"nt
ra$es. "ţi scapă inenioşi
printre deeteconcetăţenii
ca arintul mei)
$iu. rosti cu uşoară ironie inspectorul
— Nici pe departe) ripostă 4c/iarelli. Aici e m"na Ma'iei noastre.



Mircea Paltin era uluit de preci(ia cu care se des'ăşurase răpirea sa. Maşina poliţiei ieşise
din Palermo prin orso alata'ini şi după ce urcase panta domoală spre Monreale) pornise cu
mare $ite(ă spre Partinico) @alşii cara#inieri nu scoteau nici un cu$"nt) Aplecat asupra $olanului)
şo'erul conducea maşina "ntro alură in'ernală. Tipul din dreapta lui Mircea se uita din c"nd "n
c"nd pe 'ereastra din spate) spre a se asiura că nu s"nt urmăriţi. Aparatul de recepţie acordat pe
lunimea de undă 'olosită de maşinile poliţiei le permitea să intercepte(e toate ordinele
transmise prin radio.
"nainte de a intra "n Partinico) automo#ilul coti la dreapta) pe un drum şerpuit) de ţară. &upă
$reo doi 6ilometri de mers) intrară "n curtea unei 'erme) ocoliră o casă lună cu eta+) cu'undată "n
#e(nă) apoi pătrunseră "ntro maa(ie ale cărei uşi se "nc/iseră "n urma lor.
7ui'undul
"n Mirceamaa(iei
"ncepusesesăi placă această
aprinseră luminilespectaculoasă oană
de #ord ale unui altnocturnă.
automo#il.
Mircea se pomeni predat unor indi$i(i "m#răcaţi "n /aine de ţară. *apcă) $eston neru)
pantaloni #u'anţi) ci(me scurte cu car"m#i moi. @u de(#răcat de uni'ormă şi i se "napoiară
/ainele. 4e sc/im#ă "n c"te$a minute) apoi luă loc "n #iat, alături de şo'er. Alţi doi tipi se
instalară pe #anc/eta din spate.
Maşina ieşi din maa(ie) tra$ersă cu luminile stinse curtea 'ermeiC) apoi se ana+a pe drumul
şerpuit) "ndrept"nduse spre nord.
"n ciuda aspectului său ponosit) @iatul se comporta 'oarte #ine. Unul din "nsoţitorii lui
Mircea "l "mpodo#i cu o mustaţă 'alsă şi "i trase pe cap o şapcă ţărănească.
"nd să tra$erse(e calea 'erată care lea :alermo de astellamare) se "ncrucişară cu o
maşină cu cara#inieri) care le 'ăcură semn să oprească.
Un cara#inier t"năr) "narmat cu o lanternă puternică) desc/ise portiera din 'aţă a @iatului şi2
după ce lumină c/ipurile ocupanţilor "ntre#ă cu asprime ;  — Unde mereţi 1
— 7a astellamare) spuse conducătorul @iuiului. A$em un proces m"ine dimineaţă.
— Naţi "nt"lnit o maşină cu cara#inieri 1
— Nu. Nam "nt"lnit) răspunse placid conducătorul. :ine. Puteţi pleca. Mircea 'u ispitit să
ceară a+utorul cara#inier ilor) dar se a#ţinu. A$entura "ncepuse să -l capti$e(e. 7a urma urmei) de
ce nu sar descurca şi 'ără spri+inul lui Narcotic :ureau.
@iatul demar ă domol. P"nă "n ol'ul astellamare nu mai "nt"m pinară nici o di'icultate)
,priră la o cotitură. ,amenii de pe #anc/eta din spate co#or"ră) po'tindul şi pe Mircea săi
urme(e. @iatul se puse "n mişcare şi dispăru după un desiş de ar#uşti.
:e(na era ad"ncă.
,rani(atorii e$adării alesese ră o noapte 'ără lună.  %alurile mării se au(eau i(#induse de
picioarele 'ale(ei.
ondus de "nsoţitorii săi) Mircea porni pe o cărare stră#ătută de ar#uşti săl#atici. &rumul) la
"nceput neted) prinse să co#oare şi să urce printre st0nei. "naintea lor se desc/ise deodată o r"pă
ad"ncă.
Unul din oameni "l luă de m"nă şii şopti H
— @iţi atent şi ţineţi$ă #ine de mine)
Mircea simţi ridic"nduse din /ău o răceală umedă şi miros de ale. Păşea cu teamă pe
cărarea strimtă mărinită de o parte de peretele cenuşiu al st"ncilor şi de alta de #e(na prăpastiei.
@"ş"itul $alurilor se au(ea tot mai desluşit. . Am#ianţa aceasta misterioasă "i tre(i "nduri
maca#re. ulmea ar 'i să 'acă un pas reşit şi săşi "nc/eie misiunea "n c/ip stupid) (dro#induse
de colţurile st"ncilor.
Răsu'lă uşurat c"nd a+unse la poalele 'ale(ei. "ntrun intr"nd al ţărmului) "i aştepta o şalupă
pescărească. &oi oameni se a'lau la #ord.
Mircea sc/im#ă a patra oară călău(ele.
*alupadea
alunecau se "ndepărtă de ţărm. Motorul
lunul 'lancurilor putern ic)luicuMircea
$asului) amintiră duduitul său lin)
o altă apele cu
călătorie nere ca păcura)
şalupa) după ce
primul său contact cu Ma'ia... @eericul spectacol nocturn al $ulcanului 4trom#ol ic/io) coastele
pitoreşti ale insulelor 7ipari... "i re$edea pe unc/iul ino) pe Uo) pe Mic/e"otto... iudat
! Toţi trei muriseră "n "mpre+urări traice. Unc/iul ino s'"rşise mutilat) "ntr un spital din
Palermo H Uo pierise su# oc/ii iui) sau mai precis "n locul lui) car#oni(at su# s'ăr"măturile unui
automo#il H Mic/elotto "şi dăduse ultimul su'lu) stri$it de şenilele unui tractor...
, #ătaie uşoară pe umăr "i "ntrerupse 'irul "ndurilor.
Pescarul "i arătă cu m"na silueta neară a unui $apor) care se pro'ila pe ori(ontul uşor
luminat de stele...



&on aio astilione stătea pe marinea #a(inului şi se uita a#sent la del'inul care se
(#enuia "n undele limpe(i) luminate de proiectoarele su#ac$atice. Ţinea "n #raţelei scurte o
mine mare) roşie. &el'inul "i dădea t"rcoaie. aştept"nd să i se arunce minea.
"n 'iecare seară) &on alo se destindea) +uc"ndu -se cu .del'inul. "l #ote(ase :im#o. :im#o
era apă
cu sinura 'iinţă de
proaspătă de care
mare.seUn
ataşase $reodată
medic &on"i alo.
$eterinar $e/eaPentru del'iniar
sănătatea) se unaduceau (ilnic
antrenor cister ne
"l dresa
"n$ăţ"ndul cele mai #urleşti +ocuri) menite să descreţească 'runtea — "ndeo#şte "nnourată de
ri+i — a lui &on alo.
"n seara aceasta nici (#urdalnicul :im#o nu reuşea săl distre(e. &on alo era at"t de
preocupat) "nc"t) uitase săi mai arunce minea. &el'inul reuşi totuşi săl tre(ească din
"n"ndurare) 'ăc"nd un salt prodiios şi atin "ndui cu #otul enunc/iul. &on alo tresări) 'aţa i
se lumină de un ("m#et) apoi aruncă minea) cu care :im#o porni să se +oace plin de $oie #ună.
osa ostra americană mani'esta de la o $reme $eleităţi de supremaţie asupra Ma'iei
siciliene şi asta il supăra 'oarte pe &on alo astilione. Atitudinea celor doi emisari de la NeJ
Kor6 'uses e dea dreptul insole ntă. Marele :oss de dincolo de ocean ştia că &on alo a$ea
ne$oie de a+utorul său "n lupta pe care o ducea cu orani(aţia lui &on irro. 7uptele acestea
tre#uiau să "ncete(e) "şi (icea &on alo. @răm"ntările din s"nul Ma'iei 'ăceau +ocul duşmanilor
ei. Autorităţile italiene luaseră o'ensi$a. Un mare număr de ma'ioţi — cu situaţii mărunte "n
orani(aţie — 'useseră arestaţi. &in 'ericire ştiau prea puţine lucruri. Piesele de. + —
căpeteniile Ma'iei — erau at"t de #ine 'erite de orice contact cu marea masă a ma'ioţilor de r"nd)
"nc"t nu puteau 'i compromise de declaraţiile celor puşi su# anc/etă. 4tarea aceasta de lucruri nu
a$ea să dure(e la in'init. Arestarea lui %incen(o eno$ese constituise un serios prile+ de alarmă.
Pentru "nt"ia oară 'usese arestat un persona+ de prim plan. &eclaraţi ile lui ar 'i putut compromite
oameni 'oarte suspuşi.
osa ostra trimisese aenţi spre ai o#lia 2pe &on alo să orani(e(e c"t mai ra#nic
e$adarea iui eno$ese. &ar &on alo nu a$ea de "nd să ţină seama nici de po$eţele şi nici de
presiunile americanilor. Nu trecuse la 'apte dec"t atunci c"nd socotise condiţiile coapte pentru o
reuşită siură a e$adării. 5umătăţile de măsură "i repunau.
%aletul apăru cu un tele'on pe #raţe.
— Palermo la aparat) &on alo ! spuse el. &on alo luă receptorul şi "l duse la urec/e.
— oletul a 'ost e>pediat " au(i el la celălalt) capăt al 'irului) un las "n'undat) pe care nici
un test nu lar 'i putut identi'ica.
&on alo ("m#i şi lăsă receptorul "n 'urcă.
:im#o se (#enuia "n #a(in) arunc"nd snopi strălucitori de apă. Minea repe(ită de #otul lui
al#) lucios sălta +ucăuş deasupra undelor..)

PARTEAADOUA

CENUŞA ŞI ORHIDEE LA NEW YORK

UM:RA prelunită "naripată a a$ionului 8uper ;et 8underlaad-Beauclair luneca 'ulerător


pe "n$elişul oceanului incendiat parcă de ploaia toridă a ra(elor solare...
Pe cerul or#itor de al# nu se (ărea urmă de nor. Un transatlantic care despica ane$oie
$alurile oceanului) de'ila pe su# p"ntecele arintia al a$ionului) ce săeta $ă(du/ul.
Mircea Paltin pri$ea prin lentilele 'umurii ale oc/elarilor de soare $astul perimetru al
ori(ontului marin.
"n a$ion domnea o răcoare plăcută) care "ndemna la somn şi $isare. Pasaerii sor#eau alene
#ăuturi de la /eaţă) 'run(ăreau re$iste #oat ilustrate) ori contemplau mani'icul peisa+ oceanic.
4teJardesele suple şi raţioase circulau pe culoarul dintre #anc/ete) "mpărţi nd ustări copioase
şi ("m#ete.
Mircea se uită cu coada oc/iului la cei doi "nsoţitori ai săi care păreau să dormite(e. Unul
din ei a$ea mutra unui impasi#il om de a'aceri. Purta /aine "nc/ise la culoare şi cra$ată so#ră ca
aenţii de :ursă din 7ondra. elălalt a$ea "n'ăţişarea tipică a actorului idolatri(at de 'emei.
T"năr) 'rumos) de o $irilitate plină de promisiuni) eleant şi mai ales #la(at. ine ar 'i #ănuit că
aceşti doi inşi erau "n realitate ansteri şi că su# piepţii #om#aţi ai /ainelor purtau pistoale
automate
ştia 1 Trecuse epoca ansterilor cu nas stri$it) de #o>er) şi cu tors de uranutan. Mircea se
#ine pă(it.
— NeJ Kor6 !
?n a$ion se produse oarecare rumoare.
Mircea se uită pe 'ereastră. &eparte) la ori(ont) se conturau ţărmurile
:roo6linului şi ale lui 4taaten Island. "n mi+locul ol'ului Upper NeJ Kor6 apăru statuia
al#ă a 7i#ertăţii) iar ce$a mai departe ţ".şniră spre cer ("rie norii Man/attanului.
Mircea ("m#i. Nu şiar 'i "nc/ipuit $reodată că $a păşi pe păm"ntul 4tatelor Unite)
"mprumut"nd identitatea unui anster american de oriine italiană. Paşaportul din #u(unar "l
desemna su# numele unui oarecare /arlie Accardo) cu domiciliul "n `ueens) NeJ Kor6 it9.
Accentul lui american nu era impeca#il) dar aceasta se putea atri#ui oriinii italiene. Nici
%incen(o eno$ese) persona+ul căruia a$ea săi dea $iaţă) nu scăpase de un uşor accent sicilian.
Această "mpre+urare "l ser$ea de minune pe Mircea) care deşi $or#ea corect enle(eşte) nu
a$usese de unde să do#"ndească acea patină caracteristică $or#irii locuitorilor NeJ Kor6ului.
7a Palermo ascultase de nenumărate ori o #andă de maneto'on) care reproducea un
interoatoriu luat ade$ăratului %incen(o eno$ese de către procurorul 4tatului NeJ Kor6. 4e
străduise săşi "nsuşească nu numai 'elul de a $or#i al lui eno$ese) dar şi in'le>iunile sale
$ocale.
4c/iarelli şi comisarul essi "l asiuraseră că i(#utise acest tur de 'orţă. Mircea se "ntre#ă
dacă $a reuşi să treacă de #ariera politiei aeroportului
Era e$ident că nu se putea aştepta la mena+amente din partea autorităţilor americane. *i
4c/iarelli "l pre$enise că numai două sau trei persoane din
@.:.I. şi din Narcotic :ureau a$eau săi cunoască ade$ărata identitate. &acă secretul acesta
ar 'i 'ost "mpărtăşit mai multor poliţişti) nar 'i 'ost e>clusă o indiscreţie care săi pună $iata "n
prime+die. 4c/iarelli a$ea serioase "ndoieli "n ceea ce pri$eşte pro#itatea unora din aenţii
poliţiei din NeJ Kor6.
7a F şi W de minute) a$ionul ateri(a pe aeroportul Denned 9) după patru ore şi +umătate de
(#or. "nd $aporul pe care se "m#arcase "n larul ol'ului astellamare "l de#arcase la
:arcelona) tipul cu mutră de aent de #ursă şi cel cu "n'ăţişare de actor F şi aşteptau pe c/ei.
7ocurile "n a$ion 'useseră cumpărate din a+unH E$adarea se des'ăşurase după toate reulile artei.
7a :arcelona autorităţile nui puseseră #eţe "n roate. Paşaportul care i se "ncredinţase pe $apor
părea a#solut autentic.
Aenţii $amali de pe Denned9 Airport "i cercetară 'uiti$ $ali(ele. &upă o e>aminare .tot
at"t de sumară a actelor) 'u lăsat să treacă.
In 'aţa aeroportului "i aştepta un adillac imens) neru. Pe #anc/eta din urmă stăteau 5ac6
:olence şi 4am9 :arracuda.
7a apariţia lui Mircea) urmat de cei doi "nsoţitori) care nul părăsiseră din oc/i de la
:arcelona şi p"nă aici) 5ac6 şi 4am9 clipiră des. 4e aşteptaseră ca "n'ăţişarea lui %incen(o să 'ie
sc/im#ată) "nsă niciaminteau
părului) atitudinea un ca( nuşi
$a pe"nc/ipuisem că trans'ormarea
eno$ese. Asemănarea $a 'i"nsă
se oprea totală.
aici.4tatura) culoarea
Mircea simţi un 'ior de emoţie ca pe $remuri) la 'acultate) "n 'aţa e>aminatorilor. *i acum
a$ea să treacă un e>amen reu.
4e 'amiliari(ase cu c/ipurile lui :olence şi :arracuda datorită 'otora'iilor din dosarul lui
eno$ese. 7e cunoştea ticurile) comportarea) leăturile)
interesele...
?ntinse m"na şi rosti printre dinţi) aşa cum "l au(ise pe eno$ese $or#ind pe #anda de
maneto'on.
— 3ello) 5ac6 ! 3ello) :arracuda ! 5ac6 şi 4am9 "i stinseră m"na.
Intră "n maşină şi se lăsă să cadă "ntre ei) pe #anc/eta din urmă.
*i pe şo'er "l recunoscu) dar nu spuse nici un cu$"nt. 5oe &a$is 'usese timp de trei ani şo'erul
lui eno$ese.
A#ia după ce adillac-vl se puse "n mişcare) Mircea ridică plin de "ndră(neală eamul care
despărţea compartimentul şo'erului de locurile din spate.
— 5oe ştie cine s"nt 1 "ntre#ă el 'ără a se adresa anume lui 5ac6 sau lui
4am9.
:olence
— clipi des)
@ormida#il apoi e>plodă ; !... &acă nu ţiaş 'i recunoscut lasul şi esturile) nici eu n
! @,RMI&A:I7
aş 'i cre(ut că eşti %incen(o.
*i 4am9 se scarpină "n c/icai al#urie.
— "ntrade$ăr) 'ormida#il. 4emeni at"t de puţin cu %incen(o) "nc"t c/iar dacă nai 'i el) ai
adormi toate #ănuielile. Numai %incen(o ar a$ea tupeul săşi sc/im#e radical "n'ăţişarea şi să ne
"ntindă m"na) tutuindune) ca şi c"nd nimic nu sar 'i "nt"mplat.
— @ireşte) 5oe nu ştie că eşti eno$ese şi nici nu tre#uie să a'le prea cur"nd acest lucru) (ise
5ac6. Nu uita că eşti "ncă pus su# urmărire de poliţia 'ederală.
— Atunci de ce maţi adus 1 "ntre#ă Mircea sec. %oiaţi să mă $eri'icaţi 1 5ac6 r"se.
— Ţ"'nos ca "ntotdeauna. Ar tre#ui săţi sc/im#i 'elul ăsta e a 'i) dacă nu $rei să dai de
#ănuit că eşti %incen(o.
Mircea ripostă aspru.
— &acă $ă temeaţi că pre(enţa mea la NeJ Kor6 $ar putea crea complicaţii) nuC tre#uia să
mă aduceţi aici. &acă maţi 'i "ntre#at aş 'i pre'erat să mă sta#ilesc unde$a "n
Australia sau "n America de 4ud.
— 4ă 'im serioşi) %incen(o) rosti :arracauda.
— /arlie ! "l corectă Mircea) ridic"nd sentenţios m"na.
— /arlie) dacă $rei tu) se supuse :arracuda. "n orice ca() nu tre#uie să uiţi că plecarea ta
intempesti$ă a lăsat multe lucruri nelămurite. Nai ac/itat orani(aţiei rede$enţele pe ultimul
trimestru) ci'rate la douăspre(ece milioane de dolari. Nai +usti'icat "ntre#uinţa rea celor şai(eci
de milioane de dolari ce ţi sau "ncredinţat pentru moderni(area şi mărirea reţelei de ca(inouri
din @lorida şi din 7ouisiana. Nai plătit cotele curente pentru ultimele două transporturi de
stupe'iante. &eţii "n sa'eurile tale personale documente de un interes $ital pentru e>istenţa
orani(aţiei. Teai topit 'ără să le "napoie(i celor "n drept. Reistrele tale sau spul#erat. "nd
controlorii noştrii saubpre(entat la sediul tău pentru $eri'icare) nau ăsit dec"t dulapurile oale.
Mircea "nreistra aceste acu(aţii 'ără să se clintească) "şi stăp"nea emoţia cu deose#ită artă.
4e mira el "nsuşi de cute(anţa cu careşi interpreta rolul. &umne(eu ştie cum $ă reuşi să se
descurce "n acest $iespar. Tre#uia să +oace tare.
4e "ntoarse spre 5ac6.
— Ascultă) 5ac6) mult are să mă mai plictisească peştişorul ăsta 1
Pe o#ra(ul palid al lui :arracuda se aşternură doua pete roşii.
— Ai ri+ă să nu te taie aripioarele peştişorului) 4"nt 'oarte ascuţite.
Mircea "şi mută "ncet pri$irile asupra lui :arracuda.
— Mă uit la tine şi $ăd că eşti li$id ca un cada$ru. Mă ?ntre# cum ai arăta dacă ai 'i mort cu
ade$ărat !
4amm9 nu răspunse. ?şi re(er$ă riposta pentru altă dată.
— Unde merem 1 "ntre#ă Mircea.
— 7a noua ta locuinţă) spuse— 5ac6. %ila tamei
,amenii dinpe
Tu>edo Par6s"nt
unde mai este1 supra$e/eată de poliţie.
— Nai "ncredere "n oamenii orani(aţiei 1 "ntre#ă 4am9. Ai ne$oie de ardă proprie 1
— Nu mă mai "dila mult că "ncep să strănut şi te 'ac să sari din maşină "n plin mers) (ise
Mircea
4am9 ("m#i ironic şi "ntoarse pri$irile spre 'ereastră.
— 3ai) pace) pace ! (ise 5ac6 ridic"nd m"inile şi plec"nd uşor capul. Ţiam anunţat oamenii.
Te aşteaptă la noua ta locuinţă.
— *i mă ro) unde miaţi 'i>at reşedinţa 1
— , $ilă "n Elms'ord. Tot con'ortul.
— A/) aproape de 4in4in. @rumoasă perspecti$ă. Nai tu timp să a+uni la 4in4in)
(ise 4am9.
— &acă ar 'i după tine) mai e>pedia direct la cimitir) replică Mircea.
aclillac-ul părăsise "ntre timp ross Island Par6Ja9 şi se ana+ase pe podul :ron>
_/itestone. &e o parte şi de alta se des'ăşurau apele al#astre ale lui East Ri$er. , luă apoi pe
3ulc/inson Ri$er Par6Ja9) tra$ersă :ron>$ille) 4carsdaie şi după (ece minute de mers intră "n
Elms'ord. 4tră#ătu orăşelul toropit de $ăpaia apriă a soarelui şi după ce a+unse "n su#ur#iile de
nord)
se ieşi pe
a$"ntă pe ounalee
drumea
cotită) 'rumos
um#rităpietruit)
de copacicarestu'oşi
duceaşilaopri
porţile de 'ier unei
"n dreptul ale unui
$ile parc.
al#e) adillacul
cu coloane
dorice.
— @rumos) dar cam i(ola ?n acelaşi moment uşile de la intrare se desc/iseră şi un t"năr cu
părul neru) nete(it "ntro 're(ă 'ără cusur) co#or" treptele de piatră şi desc/ise portiera
limu(inei.
5ac6 :olence co#or" cel dinţii) urmat de Mircea şt de 4am9.
Urcară scările şi pătrunseră "n /olul $ilei. "năuntru se a'lau c"ţi$a #ăr#aţi) de o eleanţă
oarecum ţipătoare) cu mutre ciudate) care urmăreau o partidă de poc/er disputată d"r( "ntre patru
inşi. 7a apariţia lui. Mircea şi a "nso ţitorilor săi) +ucătorii "ntrerupseră partida şi se ridicară "n
picioare.
Pri$irile lui Mircea se plim#ară "ncet şi stăruitor asupra 'iecăruia "n parte. Indi$i(ii se uitau
la el plini de curio(itate.
4am urmărea cu atenţie reacţiile de pe c/ipurile acestora.
Mircea nu recunoscu pe nici unul din ei) deşi la Palermo "şi "ntipărise #ine c/ipurile tuturor
ansterilor din arda Iui eno$ese. 4e "ntoarse spre 5ac6 şi spre 4am9
— Nu cum$a am reşit casa 1 "ntre#ă el cu ton ciudat.
— reşit 1 e te 'ace să cre(i 1 "ntre#ă 4am9.
— Nu $ăd pe nici unul din oamenii mei.
— /arlie) /ai să discutăm "n camera de alături) spusţH 5ac6 "mpăciuitor) spre a mai diminua
tensiunea din atmos'eră.
Urmat de Mircea şi de 4am9) intră "ntro #i#lioteca $astă) cu ra'turi "ncărcate de cărţi cu
cotoare aurite) "nc/ise uşa.
— /arlie) să discutăm cu cărţile pe masă) (ise el) aşe("nduse pe #raţul unui 'otoliu.
— &e acord. 4"nt pri(onierul $ostru 1
— Nu) (ise 5ac6. Ai 'ost adus "n America pentru a răspunde la o serie de "ntre#ări.
— Re'u( să discut "ri condiţiile de 'aţă. 4am9 ("m#i "n colţul urii.
— re(i că eşti "n măsură să impui tu condiţiile 1
— Ascultă) :arracuda ! 4e pare că ai uitat cu cine stai de $or#ă. Este pentru ultima oară căţi
mai permit sămi $or#eşti pe tonul ăsta.
"i "ntoarse spatele. "ncruciş"nduşi m"inile la piept) se propti "n 'aţa lui
5ac6.
— Am impresia că eşti sinurul tip cu care mă mai pot "nţelee. %reau să am "n prea+mă
oameni deai mei. *i "n al doilea r"nd să stau de $or#ă cu marele #oss.
— re(i că marele #oss are timp să stea de $or#ă cu un... trădător 1
Mircea se răsuci 'ulerător pe călc"ie şi "l i(#i cu dosul palmei "n plină 'aţă) răsturn"ndu-l
peste un 'otoliu. 4am9 smulse #rusc de su# /aină un pistol pe care -l "ndreptă spre Mircea.
5ac6 "i striă autoritar ;
— 4am9) nu
:arracuda "ntinde
("m#i coarda
iarăşi. !
"şi rec"ştiase surprin(ător de repede calmul. %"r" pistolul "n toc.
— Ai dreptate. Ar 'i 'ost un s'"rşit prea uşor... Apropo) scumpete) se adresă el lui Mircea.
P"nă c"nd ţi se $a lămuri situaţia) Ro#ert 7andis $a continua să se ocupe şi de sectorul tău. &in
ordinul marelui #oss. 4am9 se ridică "n picioare şi "şi aran+a /aina..
4e ridică şi 5ac6.
— /arlie) "ntro oră oamenii tăi $or 'i aici. 4am9) să merem.
Rămas sinur) Mircea "şi aprinse o ţiară. A#ia atunci o#ser$ă că m"na care ţinea c/i#ritul "i
tremura uşor. &e emoţie şi "n parte de ener$are.
"nţelesese că situaţia lui era mai rea dec"t "şi "nc/ipuise.



Pedro Alamos) un t"năr portorican cu pielea măslinie si c/ip area#il) care "ndeplinea 'uncţia
de $alet) "l conduse pe Mircea "n camera de culcare. Ii preătise #aia si or"nduise "n odaia care
ser$ea drept ardero#a cele patru(eci si şapte decostume ale lui eno$ese.
Mircea 'ăcu un duş 'ier#inte care -l "n$ioră şii mai risipi "ndurile. "nd ieşi de su# duş)
Pedro—"i%ă şi puse pe umeri
#ăr#ieresc) 4ir un /alat al#)
1 "ntre#ă pu'os. cu de'erentă.
portoricanul
Mircea "şi pri$i "n olindă #ar#a care "ncepuse săi um#rească o#ra+ii.
— Pre'er să mă #ăr#ieresc sinur) spuse el.
— um doriţi) 4ir.
B#"rn"itul maşinii electrice de ras "nto$ărăşea monoton tumultul "ndurilor lui Mircea) care
adoptase o mască impasi#ilă) menită săl plase(e "n oc/ii lui Pedro pe un piedestal demn de
renumele lui eno$ese.
T"nărul acesta) carei urmărea pre$enitor 'iecare mişcare) "ncepuse săl irite. Portoricanul era
desiur un spion "n slu+#a orani(aţiei. Ar 'i pus rămăşa că 4am9 il alesese.
"nd se "napoie "n dormitor. Mircea constată că Pedro "i şi preătise un costum de seară)
neru cu spic auriu.
— Mam "ndit că poate doriţi să ieşiţi "n seara aceasta) 4ir.
Mircea se "ntinse pe pat.
— Am să mă odi/nesc puţin. &acă mă caută cine$a) să mă anunţi imediat.
Portoricanul se "nclină.
— Prea #ine) 4ir.
Apoi ieşi) "nc/i("nd uşa "n urma sa.
Mircea se "ndi că era "nţelept să continue a +uca rolul lui eno$ese) c/iar şi după ce
răm"nea sinur. Nar 'i 'ost e>clus ca 'iecare mişcare a sa să 'ie urmărită de o#iecti$ul unei
camere de tele$i(iune. "şi puse m"inile su# cap şi "nc/ise oc/ii) ca şi c"nd nar mai 'i a$ut altă
preocupare. "n acest timp continua să eşa'ode(e un plan de #ătaie) cu mai multe ipote(e) spre a
nu 'i surprins de e$enimente. Aţipi "nsă pe nesimţite. ,#oseala) ri+a) emoţiile a$useseră ultimul
cu$"nt...
"l tre(i din somn un ciocănit "n uşă. "nd desc/ise oc/ii) constată că "ncepuse să se "ntunece.
opacii din 'aţa 'erestrei 'iltrau lumina as'inţitului) cu'und"nd "ncăperea "ntro am#ianţă $er(uie
ca un 'und de mare. "ntro 'r"ntură de secundă) Mircea "şi aminti că tre#uia să reintra "n pielea
persona+ului său.
— ine e 1 striă el) ' ăc"nd pe somnorosul.
Uşa se desc/ise) lăs"nd să apară "n cadrul ei capul lui Pedro-
— Mr. 4id apo((olo.
Mircea "i repetă mintal numele. apo((olo ! @ăcea ast'el săi re$ină cu mai multă preci(ie in
minte capul pătrat) părul tăiat) perie) pata mică neară de lină colţul. urii) "tul scurt) oc/ii
şireţi ai indi$idului care "ndeplinea rolul de locotenent al lui eno$ese) "mpreună cu alţi trei
inşi ; A#e Macc/ia) Reie 7ascal(o şi 5ac6 Moran) pe care "nsuşi eno$ese "l lic/idase "n
trenul de Palermo. apo((olo "nsemna un nou e>amen. Un e>amen 'oarte reu) 'iindcă de data
aceasta a$ea dea 'ace cu un intim al lui eno$ese. u unul dintre acei oameni care cunoşteau
'iecare est) 'iecare in'le>iune a $ocii) 'iecare ciudăţenie a răposatului %incen(o.
melc—"şi4ătrae
intre) rosti"nMircea)
capul coc/ilie.ridic"nduse "ntrun cot. Pedro "şi trase capul după uşă aşa cum un
Mircea "i au(i lasul ciudat) rostind cu #rutalitate tipic ansterească ;
— Po'teşte "năuntru) şe'ule. Mr. Accardo te aşteaptă. Mircea ("m#i. Pedro uitase să mai 'acă
pe $aletul stilat.
apo((olo intră "n dormitor. Era mult mai $oinic dec"t şi—F "nc/ipuise
Mircea. Pedro "nc/ise uşa "n urma lui. apo((olo "nainta doi paşi) apoi se opri #rusc. ,
e>presie de pro'undă stupe'acţie i se "ntipărise pe 'aţă.
— 3ello) 4id !
— 3ello... #oss ! e>clamă nedumerit apo((olo.
— E/) ce te tot ("ieşti la mine 1 Nu Cmă mai recunoşti 1
apo((olo se leăna c"nd pe un picior) c"nd pe celălalt.
— e să (ic) #oss) dacă nu miar 'i spus :olence...2 Mircea sări din pat şi trecu "n 'aţa
olin(ii de la masa de toaletă. "şi plim#ă m"na pe o#ra(.
— "teodată nici eu nu mă mai recunosc. Mare artist şi doctorul :utler. Mia sc/im#at
mutra at"t de #ine) "nc"t aş putea să intru 'ără nici o ri+ă "n mi+locul copoilor de la @.:.I. Ia
spune) 4id) mai eşti "n stare sămi prepari un lover lub ca pe $remuri 1
— P"nă
— Kea/)mă#oss ! e>clamă
"m#rac) apo((olo)
preparămi unul) lumininduşi
porunci Mircea.'aţa)&ulapul
cu un ("m#et.
cu #ăuturi e acolo "n colţ.
apo((olo se "ndreptă spre dulap) "l desc/ise) apoi "ncepu să m"nuiască e>pert sticlele cu
etic/ete colorate şi pa/arele de cristal.
Mircea "şi lepădă /alatul şi "ncepu să se "m#race)
— um a 'ost cu 5ac6) #oss 1 "ntre#ă apo((olo)
— 7am lic/idat) (ise Mircea) "nc/einduşi nasturii de la cămaşă.
— Nu mam aşteptat să trăde(e) suspină apo((olo) turn"nd "n pa/are c"te$a picături de
anostura)
— Unde s"nt A#e şi Reie 1 "ntre#ă Mircea) apo((olo "şi "ntrerupse pentru c"te$a clipe
operaţia.
4e uită #ănuitor "n +ur.
—Pereţii au uneori urec/i) şopti el.
— &e asta ţie 'rică 1 (ise Mircea) Un moment.
7uă de pe noptieră un +urnal) pe care "ncepu săl răs'oiască plin de s"ruinţă.
— Acum poţi să $or#eşti 'ără ri+ă) spuse el) continu"nd să aite (iarul. Bomotul /"rtiei
#ruia(ă cele mai sensi#ile micro'oane.
— Reie a dispărut) (ise opo((olo. Iar A#e stă ascuns. &upă o pau(ă) ansterul
continuă. Numi place să "n$ino$ăţesc pe nimeni pe nedrept. "nainte de a dispare) Reie a a$ut
o purtare ciudată. A#e se teme eă Reie ar 'i 'uit cu toţi #anii.
Mircea "şi "nnodă impasi#il cra$ata.
— %a să (ică) după ceam plecat) toţi oamenii mei au "uato ra(na. *ţ ce $a 'ăcut să credeţi
că Reie a şterso cu #anii 1
— &upă dispariţia sa) A#e a ăsit sei'urile oale. *i Reie după cum ai dispus c/iar
dumneata) nu a$ea $oie să um#le la sei'uri dec"t "n pre(enţa lui A#e)
apo((olo termină prepararea coc6tei ului. ,'eri un pa/ar lui Mircea şi "şi umplu şi el unul.
iocniră) apoi din c"te$a "n/iţituri "şi oliră pa/arele.
— "ncă unul) #oss 1 "ntre#ă ansterul)
— a de o#icei) (ise Mircea neutru.
— &upă dispariţia lui Reie a 'ost mare scandal) reluă apo((olo. 4a (is că ar 'i 'uit cu
#anii la "ndemnul dumitale. &in porunca marelui #oss) care o ordonat o anc/etă) :arracuda a
"ncercat să pună m"na pe A#e) Fa acu(at c/iar de complicitate cu Reie. A#e se aşteptase la
asta) aşa că sa 'ăcut ne$ă(ut. *tia că nu e de lumit cu 4am9.
— 7ara putea ăsi la ne$oie 1 "ntre#ă Mircea.
— &esiur. Un mic /otel din...
Mircea "şi duse m"na la #u(e) 'ăc"ndui semn să tacă. "ncetă să mai aite (iarul.
— "ţi oameni s"nt cu tine) 4id 1 "ntre#ă el după ce oli al doilea pa/ar.
— *ase) #oss. E tot ceam mai putut aduna. &upă plecarea dumitale...

— &upă
um aş-'ua mea21ai $rut să (ici) 4id...
"ndră(ni
— Ai "ndito. Nui aşa 1 "n 'ine) să lăsăm ast0. "n cur"nd $oi pune ordine "n toate tre#urile)
(ise MirceaC cu autoritate "n las.
"m#răcă /aina neară) care părea turnată.
— "ntotdeauna ai 'ost eleant) #oss. Un ade$ărat dand9) "l complimentă
apo((olo.
4e lăsase noaptea) "n$ăluind "n #e(nă $ila şi parcul. Pe cerul neru se $ălătuceau nori de
'urtună. Atmos'era era "ncărcată de electricitate.
"n su'raeria decorată "n stil eorian. Pedro ser$ea cina.
Mircea in$itase la masă şi pe apo((olo. eilalţi oameni din ardă m"ncau "n su'raeria
mică) de la su#sol. &oi dintre ei 'ăceau de pa(ă la intrare.
Mircea şi apo((olo a+unser ă la .desert) c"nd 5ac6 :olence "şi 'ăcu apariţia. Era "m#răcat "n
neru şi a$ea o e>presie solemnă şi "ntunecată de cioclu.
— %reau săţi $or#esc "ntre patru oc/i) /arlie) se adresă el lui Mircea. &isciplinat)
apo((olo se ridică de la masă.
— Mă duc "n #i#liotecă să 'ume( o ţiară) spuse e/
— &a.
— Pedro) ca'ele ! porunci
Mulţumesc. oliră Mircea. Ia loc) 5ac6. Un pa/ar cu $in 1
c"te un pa/ar.
— Am săţi 'ac o comunicare importantă) %incen(o) (ise 5ac6 după ce rămaseră sinuri.
— Ai uitat că noul meu nume este /arlie 1
— Nam uitat. "n casa asta) "nsă) putem discuta "n siuranţă. Eu am aleso. Nu s"nt ascunse
micro'oane.
— Aştept comunicarea) 5ac6.
5ac6 se uită instincti$ "n +ur) spre a se asiura că uşile s"nt #ine "nc/ise.
— Tri#unalul orani(aţiei şia "nc/eiat acum o +umătate de oră de(#aterile.
— A/a!
— Ţi sau adus acu(aţii ra$e) %incen(o.
— *tiu despre ce e $or#a) 5ac6. 4am9 mi lea enumerat acum c0te$a ore)
"n maşină. *i care a 'ost conclu(ia 1 Aii /otăr"t să mă e>ecute 1
— 4e poate sămi pui asemenea "ntre#ări 1 &acă ar 'i /otăr"t să te e>ecute) nu tear 'i
"nştiinţat de acest lucru. unoşti u(anţele.
Mircea "şi dădu seama că se pripise...
— Prietenia noastră e mai presus de u(anţe) spuse el) "ncere"nd să repare a'a.
— "ncrederea ta mă onorea(ă. "n osa ostra "nsă) prieteniile s"nt oarecum "nrădite)
%incen(o.
— *tiu şi asta) 5ac6) o'tă Mircea. Ei) mai departe 1
— Tri#unalul ţia acordat un termen de şase (ile) inlăuntrul căruia să te poţi spăla de
#ănuielile ce planea(ă asupra ta şi a oamenilor tăi.
— Mai precis 1
— 4ă ac/iţi orani(aţiei rede$enţele pe ultimul trimestru) să +usti'ici modul "n care ai 'olosit
cele şai(eci.de milioane destinate ca(inourilor din
@lorida şi 7ouisiana şi să lămureşti situaţia celor două transporturi de stupe'iante care sau
$olatili(at pur şi simplu după ce au 'ost preluate de oamenii tăi.
— %a să (ică) aici am a+uns. 4ă mi se pună la "ndoială #unacredinţă. Tocmai mie) (ise
Mircea) a'ect"nd un simţăm"nt de "ndurerată +inire. Maş 'i aşteptat la alt tratament.
— &raul meu %incen(o) nu tre#uie săţi 'aci s"ne rău. Ai duşmani) dar şi prieteni. 4cottie)
Antinous şi)cu mine team susţinut cu toată eneria. &a$e) Mar6 şi /uc6 au stat. "n e>pectati$ă.
@rancesco) us) 4am9 şi 3ali ţiau cerut "nsă capul. @iind puşi "n minoritate) au tre#uit să
cede(e.
5ac6 "şi umplu din nou pa/arul.
— &acă sar a'la că am rostit nume) miaş semna sentinţa la moarte. @aţă de tine) miam
permis să $or#esc) 'iindcă ştiu că nai să 'aci indiscreţii.
— Noi s"ntem mai mult dec"t prieteni) 5ac6) spuse Mireea) cu pre'ăcută căldură.
5ac6 sa$ura $inul aromat.
— "n timpul
că tu şedinţei auaţia$ut
şi cu eno$ese loc scene
'i aceeaşi nostime)4am9
persoană. 3ali aa$usese
contestat) de să
ri+ă pidă)
'urni(e(e 'iecărui
mem#ru al consiliului de +udecată c"te o 'otora'ie cu noua ta "n'ăţişare. 3ali a mers p"nă acolo
"nc"t a a'umat că ai 'i un aent al poliţiei.
Mircea pu'ni "n r"s) ca după o lumă reuşită ;
— Eu) aent al poliţiei ! &e mult nam mai r"s cu atita po'tă.
*i 5ac6 'ăcu /a(. Apoi reluă ;
— us) care $ede pretutindeni numai aenţi pro$ocatori) a şi cerut să 'ii e>ecutat.
— us a 'ost "ntotdeauna un laş) se str"m#ă Mircea de(ustat.
— a să le scot din cap ideile astea t"mpite) am cerut s0 'ii con'runtat cu doctorul :utler)
sinurul "n măsură să te identi'ice.
Mircea a$u sen(aţia că a intrat #rusc su# un duş rece.
— Asta $a lămuri de'initi$ situaţia) spuse el) ("m#ind cu o pro'undă con$inere.
"ncerca să se liniştească) spun"nduşi că inspeetorulşe' 4c/iarelli "ntre$ă(use totuşi
posi#ilitatea arestării pre$enti$e a doctorului :utler) spre a e$ita o con'runtare a acestuia cu
Mircea. &ar dacă această arestare ar 'i "mpiedicată din di'erite moti$e 1 Acti$itatea pro'esională
a doctorului :utler nu se des'ăşura la -lumina (ilei2. a#inetu l său medical nu era dec"t o 'irmă
menită cu
ser$ea să "nşele aparenţele. A'ară
at"ta competenţă) de aceasta)
C i sc/im#ul unor pa(a "i era
onorarii — asiurată
cei dreptde—aceeaşi ansteri
'a#uloase. Mirceape nuşi
carei
'ăcea ilu(ii aspra consecinţelor pe care lear u'erit "n urma unei e$entuale con'runtări cu :utler)
— "n ceea ce mă pri$eşte) spuse 5ac6) s"nt siur că "ţi $ei clari'ica situaţia "ntrun timp 'oarte
scurt. Mai scurt c/iar dec"t termenul care ţi sa acordat.
/eia enimei este Reie 7ascal(o. 7a el s"nt #anii. Nuţi răm"ne dec"t să a+uni la Reie.
&acă ai ne$oie de a+utor) poţi apela oric"nd la mine.
— 4ă sperăm că no să 'ie ca(ul) spuse Mircea. er un sinur lucru. 4ă nu mi se pună #eţe
"n roate. "nţelei ce $reau să spun 1
— "n pri$inţa asta) să 'ii liniştit. E o c/estiune de care mă $oi ocupa personal.
Apoi 5ac6 plecă.

**

?n 'aţa pa/arului plin) Mircea rămase multă $reme "nditor. Nuşi "năduia să treacă la
acţiune "nainte de a c"ntări temeinic toate posi#ilităţile care se o'ereau pentru soluţionarea
acestei a'aceri. Un pas reşit putea săl coste $iaţa... 3m ! iudat. Acum cu$intele acestea a$eau
pentru el o altă re(onanţă. "n 4icilia prime+dia de a i se descoperi impostura "l ţinuse "ntro stare
de spaimă şi de tensiune continuă) asemănătoare unui coşmar. Acum pri$ea lucrurile cu mai
mult calm) era mai lucid. 4ar 'i (is că se 'amilia) ri(ase cu prime+dia. *i culmea era că situaţia
"n care se ăsea momentan era mai rea) mai complicată. Identitatea lui de "mprumut crea
serioase "ndoieli. Pe de altă parte tre#uia să 'acă 'aţă unei cri(e căreia poate nici ade$ăratul
%incen(o eno$ese nu iar 'i ăsit de(learea)
"nd Pedro apăru cu o pomieră cu 'ructe) Mircea "l trimise după apo((olo. ansterul
apăru plin de curio(itate. :ănuia că se preăteau lucruri mari. Mintea nu -l prea a+uta. 4imţea
"nsă instincti$ că şi 'iinţa sa era prime+duită. 4uprimarea şe'ului atrae "ndeo#şte şi
2e>terminarea oamenilor săi de "ncredere. Nu s"nt e>ceptaţi dec"t acei care au "nţelepciunea să
treacă din timp "n ta#ăra "n$inătorului. apo((olo era perple>. 4tăp"nu l său) %ince n(o
eno$ese) de$enise mai ne/otăr"t) mai timorat de c"nd "şi modi'icase "n'ăţişarea. 4ar 'i (is că
doctorul carei sc/im#ase c/ipul "i sc/im#ase şi 'irea. "ndoieli ciuC date prindeau parcă săi
"ncolţească "n su'let.
lasul aspru al lui Mircea) carel e>pediase "ntre timp pe Pedro din su'raerie) "l tre(i din
la#oriosui proces de "ndire.
— 4id) pot săl $ăd c/iar "n noaptea asta pe A#e 1
— &a) #oss.
— 7ascal(o ştie că am sosit la NeJ Kor6 1
— Nu) #oss.
— Per'ect. Preăteşte o maşină. Plecăm imediat la drum.
7ui apo((olo
— 7uăm "i plăcu
şi oameni din tonul
ardă)de#oss
comandă
1 al şe'ului. ?ncepea să ai#ă iarăşi "ncredere "n el.
— Nu. Plecăm numai noi doi.
Mircea pre'era sănu 'ie urmărit de prea multe perec/i de oc/i "n această e>pediţie.
E>ecutant destoinic) apo((olo "ndeplini porunca şe'ului "n mai puţin de cinci minute.
"nd Mircea stră#ătu /olul "ndrept"nduse spre ieşire) indi$i(ii careşi reluaseră partida de
poc/er "ntrerupseră +ocul şi se uitară "ntre#ători la unul dintre c/i#iţi) care părea să 'ie şe'ul lor.
Acesta le 'ăcu din oc/i semn săşi continue partida. Primise desiur dispo(iţii din partea lui 5ac6
să se mărinească a asiura pa(a lui /arlie Accardo) 'ără ai st"n+eni mişcările. Mircea se
"ntre#ă dacă oamenii aceştia erau in'ormaţi că su# "n'ăţişarea lui Accardo se ascundea %incen(o
eno$ese.
In 'aţa $ilei "l aştepta un 1incoln ontinental neru.
— Treci la $olan) 4id) porunci Mircea. apo((olo se e>ecută prompt.
Mircea se aşe(ă tot pe #anc/eta din 'aţă.
4e "napoiară la NeJ Kor6 pe acelaşi drum pe care Mircea sosise de la aeroportul Denned9)
cu sinura deose#ire că după ce tra$ersară Podul :ron>
_/itestone) o luară la dreapta) pe _/itestone Par6Ja9) pătrun("nd "n in inima cartierului
@lus/indedin
la#irint `ueens.
străduţe cuotiră la st"na
case +upuite de pe 7aurenceşi4treet)
intemperii locuri apoi se arduri
1incoln-vlde
$irane "ncon+urate ana+a c"rpite
printrun
cu
a'işe.
A+unseră "n 'aţa unui /otel cu cinci eta+e) pe a cărui 'aţadă cenuşie şerpuia di(raţios o scară
metalică de incendiu.
— Am a+uns) #oss.
— 3aidem) (ise Mircea) co#orind din maşină.
o#or" şi apo((olo) Aruncă o pri$ire #ănuitoare "n direcţia din care sosiseră.
— Mă "ntre# dacă nam 'ost urmăriţi) #oss.
— Nu importă) replică Mircea. A#e nare să mai răm"nă "n ma/erniţa asta. Iao "nainte.
"n +urul maşinii se şi adunaseră c"ţi$a copilandri care se uitau uimiţi la alămurile
strălucitoare) la ta#loul de #ord) la 'arurile multiple...
apo((olo "l călău(i pe Mircea printrun /ol "ntunecos) luminat doar de #ecul c/ior aninat
deasupra #iroului de in'ormaţii.
— Puteţi 'olosi ascensorul) Mister) $or#i cu las ca$ernos un ))#o92 cocoşat) care ţ"şni din
um#ra unei nişe.
Ascensorul) o coli$ie ruinită care sc"rţ"ia din toate "nc/eieturile) "i urcă p"nă la eta+ul al
cincilea. Ieşiră "ntrun culoar strimt) luminat tot at"t de ("rit ca şi /olul. &e o parte şi de alta
stăteau aliniate uşi "ntunecate) cu $opseaua scoro+ită. lănţănind) ascensorul o porni "n +os.
apo((olo se "ndreptă spre capătul culoarului. 4e opriC "n dreptul unei uşi şi ciocăni "ntrun
anumit 'el. &ouă #ătăi scurte) una lună) alte două scurte. 4e au(i un sc"rţ"it de somiera) nişte
paşi t"rşiţi şi o c/eie răsucită "n #roască. Uşa se desc/ise puţin) cu precauţie.
— Eu s"nt) A#e) eu) 4id ! rosti opo((olo cu las scă(ut) scă(ut.
apo((olo "mpinse uşa.
Mircea "l $ă(u pe A#e Macc/ia) carei aştepta ţintindui cu un pistol. "l recunoscu ce$a mai
reu după 'otora'ia din dosar) 'iindcă A#e lăsase săi crească #ar#a "n neor"nduială. "napoia lui
se (ărea interiorul unei camere  mi(ere de /otel) cu mo#ilier de du(ină şi cu o c/iu$etă murdară.
Pe pat şi pX podea (ăceau $ra'uri de (iare des'ăcute şi re$iste ilustrate. Pe masa din mi+loc
(ăceau "n de(ordine sticle de #ăuturi) cu 'orme $ariate) mai toate oale.
Pri$irile lui Macc/ia se opriră m"nioase asupra lui Mircea.
— ine e 1 #ol#orosi el. Nu ţiam spus să nu aduci pe nimeni cu tine) 4id
1 Ai merita săţi (#or creierii.
— 4"nt %incen(o) (ise Mircea 'ăc"nd un pas "nainte) %incen(o eno$ese. Nuţi mai
recunoşti şe'ul 1
4tupoarea aşternută pe c/ipul lui A#e era traicomică. Traică 'iindcă ne"ncrederea se
"mpletea cu o nuanţă de năde+de) ce dădea o#ra(ului său o e>presie de su'erinţă care inspira
milă. omică prin patetismul ridicol al oc/ilor rotun+iţi ca două 'ar'urioare minuscule.
A#e aşteptase "napoier ea lui eno$ese) aşa cum un condamnat la moarte aşteaptă raţierea.
A$ea o "ncredere
"n'runte al"t de *tia
lumea "ntreaă. oar#ăcă"neno$ese
şe'ul său)"şi"nc"t la un ordin
Csc/im#ase al acestuia
"n'ăţişarea şi căar-plecase2
'i 'ost "n oarecum
stare să
precipitat "n Europa. Multă $reme nu se putuse o#işnui cu "ndul că şe'ul "l părăsise) lăs"ndul
pradă unei. Ma'ii care de$enise peste noapte $ră+maşa lui de moarte. 4e uita la Mircea)
străduinduse să recunoască dincolo de c/ipul necunoscut 'iinţa stăp"nului idolatri(at.
reierul lui Mircea lucra 'e#ril. ăuta un semn de recunoaştere) care să "nlăture ne"ncrederea
lui A#e. Ii $or#i) silinduse să imite c"t mai e>act $ocea lui eno$ese.
— Ai 'ăcut #ine că ţiai lăsat #ar#ă. :aă "nsă de seamă să nuţi iriţi 'aţa ca data trecută)
crnd leai "m#olnă$it de ec(emă purulentă.
"şi amintise că "n 'işa lui A#e Macc/ia ăsise date re -i 'eritoare la o ec(emă ra$ă) căpătată
cu doi ani "nainte.
,#ra(ul lui A#e se crispa) apoi treptat se destinse "ntrun ("m#et.
— E ade$ărat că mă cam m0n"ncă 'aţa... "n/iţi "n sec) apoi lăsă pistolul "n +os. Po'tiţi.
Mircea şi apo((olo intrară "n cameră. A#e "nc/ise uşa  apoi scrută "ndelun c/ipul lui
Mircea.

— Teai sc/im#at at"t de mult) #oss !... Mircea ("m#i.


— Poate
A#e că "ntre#ător
se uită ai dreptate.la4c/im#area
apo((olo. asta mia adus 'oloase) dar şi nea+unsuri.
Acesta "nclină din cap) spre ai risipi ultimele "ndoieli.
— &a) da) el e ! (ise apo((olo.
— Ascultă) A#e) spuse Mircea. %reau sămi rerupe( oamenii. 4per că mai eşti "n stare săţi
reiei $ec/ile atri#uţii !
"ntre#area era pusă su# o 'ormă care dicta un răspuns a'irmati$. A#e r"se.
— "ncep să te recunosc) #oss.
— Era şi timpul. Reistrele s"nt la tine 1
— Nu) #oss. 7eam pus la loc siur.
— @oarte #ine. "m#racăte şi /aidem.
— Nu ştiu dacă e prudent) şo$ăi A#e.
— 7asă ! @ă ceţi spun eu. *i c"t mai repede) apo((olo) a+utăl săşi str"nă #aa+ele ! Eu
$ă aştept "n maşină.
4coase din ta#ac/eră o ţiară) pe care apo((olo se ră#i să io aprindă. Părăsi apoi
"ncăperea) "ntro stare de e>citare ner$oasă lesne de "nţeles. &acă reuşea să pună m"na pe
reistrele du#le) apărate cu at"tastrăşnicie de A#e) repurta un mare succes. @iscul a#ia aştepta să
ai#ă do$ada operaţiilor 'inanciare 'rauduloase ale lui eno$ese şi ale complicilor săi din osa
ostra. Nu ceruse preci(iuni asupra locului unde erau ascunse reistrele) 'iindcă nu $oia să dea
de #ănuit lui Macc/ia şi lui apo((olo. Toate la timpul lor.
o#or" "n stradă şi se urcă "n maşină. Tre#uia să lucre(e cu multă prudenţă. 4ă lase să se
"nţeleaă că ştie anumite lucruri) de care "n realitate /a#ar nu a$ea.
Macc/ia şi apo((olo co#or"ră peste $reo (ece minute. apa((olo trecu la $olan. Macc/ia
se aşe(ă) pe #anc/etă din spate.
1incolnul demară.
— ?ncotro) #oss 1 "ntre#ă apo((olo.
— 7a un #ar. 4ă stăm de $or#ă "n linişte. "n maşina asta ar putea 'i $reun micro'on.
A#e se uită aproape 'ără $oie prin eamul din spate) "n timpul autosec/estrării sale)
instinctul de conser$are i se ascuţise la ma>imum.
— Nu cred că s"ntem urmăriţi) spuse el.
apo((olo ocoli2 pe mai multe stră(i. ,pri "n dreptul unui #ar de cartier. 7ocalul era
aproape ol. 4e instalară la o masă) "ntrunui din compartimentele laterale. 7ui A#e "i era 'oame.
omandară c"rnaţi hamburgers şi #ere. apo((olo ceru un pa/ar cu lapte #ătut) iar Mircea un
dai-Cuiri.
— A#e) spunemi tot ce ştii despre Reie) (ise el.
— Nu ştiu prea multe) #oss) răspunse A#e) după ce sor#i +umătate din /al#ă. &ispo(iţiile
dumitale au 'ost limpe(i. Reie şi cu mine tre#uia să predăm #anii şi di$idendele lui @ernando
Montes) care urma să le treacă "n
Europa)
aminteşti — 'olosinduse de $ali(a
"n (iua de W auust. PesaReie
diplomatică. ,peraţia
lam $ă(ut ultimatre#uia
oară "ne>ecutată
dimineaţa—(ilei
dacăţi
de Smai
auust.
Era 'oarte ner$os. 4e temea să nu 'im urmăriţi de oamenii orani(aţiei. "n (iua de W lam aşteptat
(adarnic la "nt"lnire. "nri+orat) lam c/emat la tele'on pe Montes) ru"ndul săşi am"ne plecarea
cu două(eci şi patru de ore) apoi mam dus la te(aur. Mam "ndit că poate Reie mă aştepta
acolo. "ţi "nc/ipui surpri(a mea) c"nd am ăsit sei'urile oale. Un 'uncţionar de #irou mia spus
că Reie. "nsoţit de doi inşi) ridicase toate $alorile cu c"te$a ore mai "nainte. Miam dat imediat
seama că sa "nt"mplat ce$a ra$. "nsoţitorii lui Reie nu puteau 'i dec"t aenţi ai poliţiei sau
oameni ai orani(aţiei. Am alerat atunci la $ilă) să pun reistrele "n siuranţă. 7eam scos din
sei' şi leam depus "n păstrare la #iroul de #aa+e al ării Pens9l$ania. *i #ine am 'ăcut că mam
ră#it. /iar din (iua următoare) am o#ser$at că s"nt urmărit. Nu mai a$eam "ncredere "n nimeni.
&upă... plecarea dumitale "n Europa) rupul nostru sa dus de r"pă. Intrase panica "n noi. "n mai
puţin de patru(eci şi opt de ore) sau risipit cu toţii. 7e era 'rică de represaliile orani(aţiei. *i
mie mia 'ost 'rică.
Mă "ndeam să 'u "n 4icilia. *tiam "nsă că toate căile de ieşire din 4tatele Unite s"nt
supra$e/eate. Aşa că mam ascuns) aştept"nd să se mai limpe(ească apele...
Mircea socotea că raţionamentul lui A#e era reşit. Deie nu 'usese ridicat de poliţie. "n

dosarul
auust)luiacesta
eno$e se) la 'işa
dispăruse lui Reie
din NeJ Kor6.7ascal(o se'imenţiona
Nu puteau oameniipur şi simplu
Ma'iei căcă
pentru "n "n+urul
ca(uldatei de
acesta
tri#unalul orani(aţiei nu iar 'i cerut. presupusului eno$ese să restituie #anii. Nu răm"nea
dec"t următoarea alternati$ă. Primo ! Reie se pre(entase la :ancă cu doi din oamenii săi) luase
#anii şi 'uise. 4ecundo ! Reie 'usese răpit de oamenii unei #ande ad$erse) silit să ridice #anii
şi apoi e$entual suprimat. "n primul r"nd se impunea să dea de urma lui Reie.
— Tre#uie să merem la Reie acasă) spuse MirceaH Este imposi#il să nu ăsim $reun
indiciu care să nu ne pună pe urmele lui.
Mircea ac/ită consumaţia) apoi plecară cu maşina spre rescent A$enue) o stradă dintrun
cartier de $ile) situată "n apropiere de @orest Par6.



&octorul Eduard :utler se urcă "n 8uper 5etul companiei aeriene 4underland) care a$ea săl
ducă de la 4an @rancisco la NeJ Kor6. Era oarecum intriat. "n cursul aceleiaşi dimineţi primise
un apel tele'onic din partea lui 5ac6 :olence) carel con$ocase urent la NeJ Kor6. &octorul
:utler era deprins cu ast'el de c/emări urente. lientela lui alcătuită aproape "n e>clusi$itate
din ansteri) 'oarte iuţi "n minuirea cuţitului şi a pistolului) "l c/ema "ndeo#şte la orele cele mai
nepotri$ite. 7a 4an @rancisco 'ăcuse o operaţie estetică 'acială unui 'alsi'icator de #ancnote care
— asemenea lui %incen(o eno$ese — ăsise necesar săşi sc/im#e nu numai identitatea) dar şi
"n'ăţişarea) spre a e$ita o iminentă cădere "n plasa poliţiei 'ederale. @alsi'icatorul "l plătise
"mpărăteşte. &ar şi operaţia c/iruricală 'usese deose#it de rea şi de o#ositoare. &octorul
:utler) careşi propusese c"te$a ore de odi/nă "ntrun /otel liniştit şi con'orta#il de pe ali'ornia
4treet) se $edea o#liat să plece la drum "n toiul nopţii.
Pe $remuri) aceste deplasări intempesti$e nu-l supărau. Era mai t"năr şi mai re(istent. Acum
"nsă $"rsta "ncepuse să -l apese. A'ară de aceasta "şi crease o #a(ă materială solidă care săi
asiure o #ătr0neţe mai mult dec"t con'ort a#ilă. 4e "ndea să se retraă la Miami sau "n insulele
:ermude. *i acolo să uite şi de medicină şi de pacienţi.
&octorul :utler era iritat şi oarecum neliniştit. "ncerca o stare de aitaţie pe care nu şio
putea e>plica.
4e instala c"t mai comod "n 'otoliul său şi după ce "şi aprinse pipa) desc/ise re$ista Detective
8tories pe care o citea "n 'iecare seară "nainte de culcare. &e data aceasta "nsă somnul "nt"r(ia să
$ină. A$ionul decola . ur"nd după mie(ul nopţii tre#uia să ateri(e(e la NeJ Kor6 pe aeroportul
7a uardia.
7ectura re$istei) "ndeo#şte at"t de pasionantă) nui tre(i de data aceasta interesul. "nc/ise
plictisit re$ista şi o $"r" "n ser$ietă. Puse "n 'uncţie aparatul de tele$i(iune indi$idual) "şi ataşă
minuscula cască la urec/e şi "ncercă să urmărească un spectacol de $arietăţi pe ecranul din 'aţa
scaunului său. 4ună)
— &omnul Apăru
doreşte 1 un steJard.
— , ca'ea. @iltru.
&upă c"te$a minute i se ser$i ca'eaua comandată. &octorul :utler "ncepu so soar#ă.
&eodată capul i se lăsă "n +os. :ăr#ia i se "n'ipse "n piept .
*

**
apo((olo opri maşina la trotuar.
%ila lui Reie 7ascal(o se (ărea printro perdea de plopi pitici. @erestrele erau cu'undate "n
"ntuneric)
— Pare pustie) (ise Mircea.
— red că ar 'i #ine să ne strecurăm c"t mai neo#ser$aţi) (ise A#e. 4ar putea ca $ila să 'ie
supra$e/eată
— &e cine 1 şopti apo((olo.
— Nu mai pune "ntre#ări t"mpite) #ăiatule) "l .repe(i A#e. apo((ole scoase o lanternă dintr
un #u(unar
— &ămi al portierei.
un pistol cu surdină) (ise A#e. 4ar putea să am ne$oie.
&in sei'ul de la #ord) apo((olo trase două pistoale u surdină. Unul pentru A#e) celălalt
pentru Mircea. El purta "n /amul de su# #raţul st"n un Browning automat cu nouă 'ocuri) de
care nu se despărţea niciodată. 7e 'ur ni(a şi c"te o perec/e de mănuşi.
Mircea luă pistolul şi cu cel mai 'iresc aer din lume) "l strecură "n portre$ol$erul dinăuntru al
/ainei.
Tustrei "şi puseră mănuşile) apoi co#or"ră din maşină.
"ntre $ila lui P$eie 7ascal(o şi casa din dreapta acesteia) se desc/idea o alee mărinită de
un ard $iu ele ar#uşti decorati$i.
— A#e) iao "nainte ! porunci Mircea.
Porniră pe alee) a$"nd ri+ă să se strecoare prin um#ra ar#uştilor. "i ser$ea de minune 'aptul
că lumina re$er#erelor de pe stradă nu putea pătrunde prin perdeaua de plopi pitici. A#e se
apropie de $ila lui 7ascal(o. 4trecur"n duse pe l"nă pereţi) a+unse la uşă.
%ă(ută de aproape) $ila semăna cu o citadelă. @erestrele de la parter erau (ă#relite) iar cele
de la eta+ a$eau o#loane. Uşa masi$ă de ste+ar de la intrare era /intuită cu 'lori de 'ier.
Mircea şi apo((olo "l a+unseră din urmă pe A#e) care se oprise "n dreptul uşii.
— &esc/ide) 4id ! (ise A#e) după ce cercetă din oc/i clanţa şi "ncuietoarea) la lumina
"nustă a lanternei oar#e.
apo((olo) e>pert "n sparerea caselor de 'ier şi a 'urturilor prin e'racţie)
scoase din #u(unarul pantalonilor o trusă de c/ei. Alese una din ele şi se preăti să o $"re "n
#roască. &eodată se opri.
— &acă e cine$a "năuntru 1 şopti el.
A#e c/icoti. Trase cu deetul pe clanţă) şi-l arătă plin de pra'.
— "n casa asta na intrat nimeni de c"te$a aăptăm"ni) $or#i) el pe acelaşi ton.
— Poate că sa 'olosit de uşa din dos ! stărui apo((oloH
Prost eşti) 4id) (ise A#e. Uşa din dos nu poate 'i desc/isă dec"t dinăuntru.
Ai uitat 1 Reie se "ncuia cu şapte lacăte. Nui plăcea să 'ie luat prin surprindere. Ei drăcia
dracului) $or#esc despre el la trecut...
apo((olo "ncercă $reo trei şperacle. :roasca re(ista la toate e'orturile lui.
— 4id) ţiai pierdut măiestria) "l tac/ina A#e.
— ura ! Nu mă plictisi ! se răsti apo((olo. Nu sa 'ăurit "ncă "ncuietoarea care sămi
re(iste.
Nu se lăuda. M"nui "ncă $reo două şperacle) apoi suspină uşurat. u un clănţănit metalic)
#roasca cedă.
— Mecanism de casă de 'ier ! e>clamă el.
Uşa de ste+ar se desc/ise "ncet. 7anterna lui A#e e>plora un $esti#ul "ncăpător) pardosit cu
piatră neară şi acoperit "n parte cu un co$or me>ican) $iu colorat.
A#e intrădecelarcade.
/ol mărinit dint"i. @otolii
"nc/iseră uşaerau
lari de or0nduite
la intrare "npeurma lor. Mer"nd tiptil) pătrunse ră "ntrun
marine.
— red că putem aprinde lumina) spuse A#e. Uitaţi$ă) 'erestrele s"nt acoperite pe dinăuntru
cu o#loane. Nu 'iltrea(ă strop de lumină.
— Aprindeo) (ise Mircea.
7ustra de 'ier 'or+at din mi+loc străluci deodată) re$ărs"nd din (ecile de #ecuri "n 'ormă de
luminare potop de lumină.
— Acum putem opera "n $oie) (ise A#e.
Mai "nt"i 'ăcură o inspecţie sumară prin toată casa. %i(itară su'raeria) living-room-ul,
o'iciul şi #ucătăria de la parter) apoi cele două dormitoare şi salonul de la eta+. amera de #aie
era "m#răcată "n marmură tranda'irie.
— Pentru cine dracu a 'ăcut lu>ul ăsta) de $reme ce nu primeşte pe nimeni ! se miră
apo((olo.
A#e era sinurul om pe care 7ascal(o "l po'tise "n casa sa. *i A#e se m"ndrea cu aceasta.
&upă inspecţia sumară a camerelor) trecură la o cercetare mai amănunţită. Nu lăsară mo#ilă
pe. care să no scotocească) co$or pe care să nul ridice) ta#lou pe care să nul dea la o parte.
Răscoliră p"nă şi cămara plină cu sticle de #ăuturi şi cutii cu conser$e. Nu descoperiră "nsă nimic
care săi pună pe urmele lui 7ascal(o.
— Temerile mele se ade$eresc) (ise A#e) clătin"nd nemulţumit din cap. Reie a 'uit cu
#anii.
— Am #ănuit "ntotdeauna că e un t"l/ar) se destăinui apo((olo. Perc/e(iţia asta mia 'ăcut
o sete ne#ună.
ear 'i să #em c"te un pă/ărel de whis'( & Am $ă(ut m cămară c"te$a sticle cu Bourbon.
Mircea clătină din cap "n semn de "ncu$iinţare. Era @oarte de(amăit. "nt"mpinase un eşec
total.
4e aşe(ă pe un soaun) lină masa de #ucătărie. "n $reme ce apo((olo intră "n cămară după
sticla cu whis'(, A#e scoase din dulap trei pa/are pe care le or"ndui pe masă.
— Tre#uie să ne "ndreptăm in$estiaţiileO "n altă direcţie) #oss) (ise A#e. Mar97ou) de
e>emplu.
apo((olo se "napoie cu o sticlă de "ld Bourbon. " destupă şi "i mirosi conţinutul.
— 4traşnic par'um ! Păcat că whis'(-ul ăsta e 'iert.
— 4coate c"te$a cu#uri de /eaţă din 'riider) (ise
A#e. 7a uitat 'uncţion"nd. Au(i cum #"("ie.
— :ună idee ! e>clamă apo((olo.
"n timp ce A#e turna whis'( "n pa/are) apo((olo desc/ise uşa 'riiderului.
&eodată 'ăcu un salt "napoi.
&in 'riiderul desc/is) se pră#uşi pe podeaua #ucătăriei cada$rul "n/eţat sloi al lui Reie
7ascal(o...




apo((olo conducea cu mare $ite(ă 7incoBnul pe Metropolitan A$enue "ndrept"nduse spre


podul _illiams#ur.
— *tii unde stă această Mar97ou 1 "ntre#ă Mircea.
— East 4ide) @ulton 4treet) e>plică laconic A#e.
— , cunoşti1
— &esiur. Trăia de multă $reme cu Reie. Ieşeam adeseori cu ei "n oraş.
— *i eu o cunosc) inter$eni apo((olo. E o roşco$ană teri#ilă.
— Nu se "nţeleea prea #ine cu Reie.
— &e ce 1 "ntre#ă Mir cea.
— Ei) nu ştii 1 %ec/iul lui păcat. B"rcenia.
— Totuşi) ce$a mi se pare 'oarte ciudat) (ise Mircea trec"nd la altă ordine de idei. Nam
/otăr"t eu ca Reie să 'ie totdeauna "nsoţit de un om "narmat
1— &a) 4lim "i asiura pa(a. &ar şi 4lim a dispărut) răspunse A#e.
— Mai mult ca siur căn clipa asta 4lim $alsea(ă cu un #olo$an de "t "n 'undul r"ului
3udson) opina apo((olo) clătin"nd din cap.
— ?nseamnă că numai Mar97ou poate să ne mai 'urni(e(e $reo in'ormaţie.
Maşina stră#ătea "n acest timp panlica arintie a podului _illiams#ur. Era "ncadrată "ntr
un 'lu$iu de automo#ile care se scureau spre Man/attan.
A+uns la capătul podului) apo((olo $iră la st"na) ana+"nduse "n "nc"lceala stră(ilor din
East 4ide. &upă $reo (ece minute de mers) 7incolnul intră pe @ulton 4treet.
— ,preşte "n dreptul #arului din colţ) (ise A#e)
apo((olo se e>ecută. 7incolnul stopa) leăn"nduse "n dreptul unei $itrine acoperite cu o
perdea de $oal) prin care se desluşeau o droaie de oameni "n/esuiţi "n 'aţa te+/elei cu #ăuturi.
Un di'u(or "mprăştia p"nă "n stradă stridenţele unui s/a6e.
o#or"ră toţi trei din maşină. A#e "i conduse pină "n dreptul unei case de raport cu cinci
eta+e. @aţada era de cărămidă aparentă. "te$a trepte de piatră duceau la o intrare mesc/ină) "n
dreapta căreia se a'la un tele'on pu#lic. Unele din 'erestrele cu /ilotină erau luminate) lăs"nd să
se $adă perdele ie'tine) de o curăţenie "ndoielnică)

pe o— Astadeelemn)
scară palatulcului Mar97ou)
trepte (ise A#e.
pe +umătate roase)A$em noroc) 7aalarmant.
care sc"rţ"iau ea este lumină.
, luară Urcară trei pe
la dreapta eta+e)
un
culoar "nust) sla# luminat de un #ec anemic. &e unde$a se au(ea mu(ică de +a(.
"nd a+unse "n dreptul uşii pe e0re oC căuta. A#e ciocăni autoritar. Aşteptă c"te$a clipe. 7e
desc/ise o 'emeie intre două $"rste) "n'ăşurată "ntrun 6imono decolorat) 'ardată strident şi cu
părul de un roşu ne'iresc.
— &omnişoara Mar97ou ! rosti A#e.
— Nu stă aici nici o persoană cu numele ăsta) (ise 'emeia cu asprime. Nu e 'rumos să
deran+aţi oamenii 5a ora asta...
— Nu e aici apartamentul F 1 (ise A#e căut"nd din oc/i numărul de pe uşă.
— Este ! &ar nu locuieşte nici o Mar97ou.
A#e "i puse m"na "n piept şi o "mpinse deoparte. Apoi 'ără să ţină seamă de protestele ei)
intră in cameră.
— Mar97ou ! tună el.
Nu recunoscu "nsă nici unul din o#iectele 'ostei prietene a lui Reie.
— &e c"tă $reme teai mutat aici) madam 1 se răsti el.
— Nu stau de $or#ă cu /uliani. *i dacă nu te cari mai repede) ţip !
A#e se uită ne/otăr"t de la Mircea la apo((olo. &"nduşi seama că nu mai era nimic de
'ăcut) ieşi pe culoar. @emeia tr"nti uşa "n urma lor şi răsuci c/eia in #roască.
apo((olo "l pri$ea ironic.
— 3aidem la propielăreasă) (ise Mircea.
o#or"ră plouaţi cele trei eta+e. &ispariţia lui Mar97ou le ridica noi piedici "n cale.
— , di#uiesc eu) de $a tre#ui să "ntorc "ntreul oraş cu 'undul "n sus) (ise A#e.
, locatară care trecea "nt"mplător pe culoar le indică uşa proprietăresei. A#e ciocăni ce$a
mai moderat. Peste c"te$a clipe se au(i un tirş"it de picioare şi o tuse prelunită. "n praul uşii
care se desc/ise scr"şnind) se i$i o 'emeie #ătr"nă cu capot "n'lorat şi cu păr $iolet) plin de
#iudiuri. lasul ei spart) răuşit) răsuna ca un lătrat.
— e po'tiţi 1
Pri$irile ei #ănuitoare se plim#ară de la A#e la apo((olo) şi de la Mircea iarăşi la A#e.
— , in'ormaţie) doamnă) (ise A#e) r"dic"nduşi politicos pălăria.
— 7a ora asta 1
— A$em trea#ă cu Miss Mar97ou 4impson.
— Nu mai stă la mine. 4a mutat.
— *i nu ştiţi cum$a unde sa mutat 1 "ntre#ă A#e sua$.
— Nu ştiu şi nici nu mă interesea(ă !
— Iascultă) madam) se "n'urie A#e.
Mircea "l "mpinse Ia o parte. 4coase din #u(unar porto'elul doldora) "l desc/ise şi "ncepu să
numere c"te$adouă...)
— Una... #ancnote de c"te
poate S dolari.
$ă aduceţi aminte) doamnă)
trei... patru...
@ăcu un est) ca şi c"nd ar 'i $rut să "nc/idă porto'elul. ,c/ii 'emeii scăpărară lacom.
— Un moment !
Mircea e>/i#ă cele patru /"rtii.
— 4tam'ord Mansion) WV Tent/ A$enue) eta+ul şapte) apartamentulVFF.
?nş'acă /"rtiile şi le $"r" "n corsa+.
— &e mult sa mutat 1
— Acum trei săptăm"ni. — Mulţumesc) (ise Mircea.
— Naţi stat de $or#ă cu mine) (ise proprietăreasa cu su#"nţeles.
— ,.D.) e>clamă Mircea. Nici dumneata cu noi. 3aidem) se adresă el "nsoţitorilor. :ună
seara) doamnă.
Proprietăreasa salută cu capul) 'ăc"nd săi +oace #iudiurile din creştet...
apo((olo se urcă la $olan.
— "mi miroase ur"t trea#a asta) (ise el.
— *i mie) inter$eni A#e) trec"nd la locul său. Mircea se aşe(ă pe #anc/etă)
apoi4tam'ord
— tr"nti portiera.
Mansion) 4id.
apo((olo era un şo'er de "naltă clasă. *tia să se strecoare ca o şop"rlă prin "m#ul(eala de
maşini. "n mai puţin de cincispre(ece minute a+unseră la destinaţie. 4tam'ord
Mansion era un imo#il cu oarecare pretenţii 'lancat de două clădiri #anale) cu c"te cinci eta+e
şi scări metalice de incendiu. A$ea 'aţada "m#răcată "n piatră ai#ă) 'erestre cu rame metalice şi o
intrare adăpostită de un soi de #aldac/in cu duni multicolore.
Un portar "n uni'ormă $erde moţăia re(emat de la'u" uşii de sticlă. 4e tre(i doar c"nd
1incoln-u9 opri "n 'aţa casei.
Mircea şi oamenii săi trecură $al$" rte+ prin 'aţa portarului care nu a$u timpul săi "ntre#e pe
cine caută. Urcară cu ascensorul p"nă la eta+ul şapte şi după ce e>aminară numerele
apartamentelor) se opriră la o uşă pe care scria cu ci're aurii VFF) a$"nd dedesu#t o carte de $i(ită
prinsă "ntro ramă metalică ; $ar(-1ou 8impson,, &inăuntru se au(ea "n surdină mu(ică de +a(.
— A$em noroc. Păsărică e acasă) (ise A#e.
Apăsă pe #utonul soneriei. B#irn/ tul molcom 'u urmat peste c"te$a clipe de (omotul
metalic al unei c/ei. Uşa se "ntredesc/ise. A#e $"r" piciorul "ntre canatul uşii ş" ramă.
Un cap #lond de 'emeie apăru "n desc/i(ătură.
— 3ello) Mar97ou ! (ise A#e. %reau să stau de $or#ă cu tine.
,#ra(ul lui Mar97ou se crispa.
— "mi pare rău) nu te pot primi. Aştept prieteni.
A#e "m#r"nci uşa) i(#indo pe Mar97ou de perete. Intră "n $esti#ul urmărit de Mircea şi de
apo((olo care "nc/ise uşa un urma lor.
— %ă po'tesc să ieşiţi imediat ! striă Mar97ou "n'uriată. 4e propti #ătăioasă "n 'aţa lui
A#e.
A#e o apucă de #raţ şi o repe(i "n living-room-ul spaţios care se desc/idea "n spatele ei. Intră
după ea. &eodată a$u neplăcuta surpri(ă să se pomenească "n 'aţa urii .unui pistol aţintit asupra
lui de un t"năr "n /aine al#e.
— Ar tre#ui să .ştii că nu se intră 'ără $oie "n casa unei doamne) (ise t"nărul cu "n/eţată
politeţe.
A#e ridică m"inile "n aer.
— 4t"nampre+ur şi a'ară ! porunci t"nărul) 'ăcind un pas "nainte.
A#e) suspină) se răsuci pe călc"ie şi continu"nd să ţină m"inile "n aer trecu "n $esti#ul.
Mircea) care se a'la "n $esti#ul) se ascunse după uşa care răspundea "n living-room şi 'ăcu
din cap semn lui apo((olo să iasă pe coridor. apo((olo se e>ecută)
T"nărul ieşi "n $esti#ul după A#e)
— %e(i) prietenii dumitale. au mai multă educaţie) rosti el ironic. Au şi şterso.
"nd A#e păşi praul apartamentului şi t"nărul "n /aine al#e a+unse "n dreptul uşii. Mircea
care se ascunsese "n $esti#ul intră "n acţiune. u tocul pistolului aplică o lo$itură scurtă in
creştetul
A#e şit"nărului) care care
apo((olo) scăpăurmăriseră
arma din m"nă şi seoc/iului
cu coada pră#uşi scenă)
pe pardoseală.
se "napoiară "n $esti#ul.
— :ine lucrat) #oss) c/icoti apo((olo) 'recinduşi "n$eselit palmele.
apo((olo "mpinse cu piciorul corpul t"nărului şi "i luă pistolul) strecur"ndu -l "n propriul său
#u(unar.
A#e reintră "n $esti#ul. Mar97ou) cu oc/ii măriţi de spaimă) stătea "nlemnită "n mi+locul
"ncăperii. "şi dădea seama că ar 'i 'ost inutil să "ncerce a se re'uia "n altă cameră.
— @rumoasă primire 'aci $ec/ilor.tăi prieteni) Mar97ou (ise A#e. apo((olo "ncuie uşa de.
la $esti#ul) apoi intră "n living-room, urm"nd pe
Mircea.
— Ai ri+ă de +unele ăsta) "i spuse Mircea.
— ,.D.) /arlie) (ise apo((olo. &e alt'el nu cred că o să se tre(ească prea repede.
A#e se opri "n 'aţa a(dei)
— Unde e Reie 1
Mar97ou "ncercă să-l "n'runte.
— Nu ştiu. &acă $rei săl ăseşti) caută -l sinur.
A#e o plesni cu dosul palmei peste o#ra() do#or"ndo pe o canapea din apropiere.
Mar97ou
— "ncercă
Numi plac să se ridice.
$iolenţele. :u(anumai
7e aplic prinsedacă
săis"nt
s"nere(e.
silit. 4i atunci mer p"nă la limită.
7ui Mircea ii repunau procedeele lui A#e 'aţa de o 'emeie. "şi dădea seama "nsă că
serio(itatea mi(ei şi lumea in mi+locul căreia a+unsese să e$olue(e il o#liau săşi +oace p"nă
laCs'"rşit rolul de anster.
A#e se apropie de aparatul .de radio) care emitea mu(ică de +a( şi răsuci la ma>imum
#ulonul de $olum. 4e aşe(ă apoi pe canapea alături de Mar9 7ou. u esturi molcome "si
a+4rinse o ţiară.
— &e unde at"ta lu>) Mar97ou 1 "ntre#ă el) după ce i i plim#ă pri$irile asupra mo#ilelor
scumpe din "ncăpere. &upă c"te $ăd) teai "m#oăţit peste noapte.
— Ei da) am +ucat la ruletă) (ise ea.
— A/a) la ruletă ! Unde 1
— Te interesea(ă at"t de mult 1 %rei să +oci şi tu 1 il s'ida Mar97ou.
— Răspunde la "ntre#ări ! 4au ai po'tă să te mai c"rpesc o dată.
— 7a clu#ul \V.
— Adresa1
— Roc6Ja9 :eac/) :elle 3ar#our) 7on Island.
— "nd 1
— Nu mai ţin minte
— B"ndăreşteţi memoria. 4au ai ne$oie să te) a+ut eu 1
Mar97ou simţea cum o cuprinde panica. 4u# tonul aparent potolit al lui
Macc/ia) desluşea o ameninţare surdă) care o "nspăim"nta.
— Acum... acum o săptăm"nă) #"iui ea.
— A/a) şi c"t 1
— inci mii de dolari. A#e o pri$i "n oc/i şi "i (im#i.
— %a să (ică) lai $"ndut pe Reie pentru cinci mii de dolari. Palma lui ţ"şni 'ulerător)
trăsnindo peste ură. Unde e Reie 1 "ntre#ă A#e.
— Ţiam spus că nu ştiu) (ise ea i(#ucnind "n pl"ns. Mai "nainte ca Mircea să 'i putut
inter$eni) A#e cu un est rapid "şi (dro#i $"r'ul aprins al ţiării "ntre s"nii tinerie 'emei.
Mar97ou scăpă un urlet animalic. Un miros de carne 'riptă "dilă nările lui Mircea) care
"ncercă o sen(aţie de reaţă.
apo((olo "şi aprinse o ţiară şi o o'eri lui A#e.
Mar97ou se uită cu roa(ă la $"r'ul incandescent al ţiării.
— ui lai $"ndut pe Reie 1 "ntre#ă A#e) apropiindui iarăşi de piept ţiara aprinsă.
— 7ui 5oe Rean.
— are 5oe Rean 1
— Proprietarul :arului \V.
— A/a) daia mă trimiteai la :arul \V. "mi puseseşi şi mie "nd rău.
Pentru cine 5ur
— Nu ştiu. lucrea(ă
că nu acest 5oe Rean
ştiu) striă 1
ea "nne#unită. A#e $ru săi "n'iă $"r'ul aprins al ţiării
"ntre s"ni. Mar97o9 se trase instincti$ "napoi. Urlă utural ;
— Nu ştiu ! Nu ştiu ! 5ur !
Mircea ăsi că e momentul să inter$ină.
— 7aso)! &e data asta nu minte. A#e se ridică de pe canapea.
— ăţeaua ! *i ăsta cine e 1 o "ntre#ă el arăt"nd cu capul spre t"nărul leşinat de pe podea.
— Tedd9 Rean) spuse ea repede.
— Rean 1 E neam cu 5oe Rean.
— @iul lui.
— A/a) $a să (ică lucraţi "n 'amilie. @elicitări) Mar97ou.
— 7eaăi pe am0ndoi) 4id) porunci Mircea. Mai repede. 4ă nu pierdem $remea.
apo((olo smulse şnururile roase de la perdele) şi după cel cără pe t"năr pe canapea) "l
leă 'edeleş) spate "n) spate cu Mar97ou.
— A#e ! /eamă patru oameni. 4ă ne aştepte la intrarea sudică din :elle
3ar#our.
— ,.D.) (ise A#e) 'orm0nd la tele'on numărul $ilei din Elms'ord.
Transmise
— 3aideţi ! (ise Mircea. ordinul)laapoi
4ă a+unem rupse
:arul 'irul tele'onic
\V "nainte dindado(ă.
de a li se de $este...



1icolnul co#ora cu $ite(ă pe @lat#us/ A$enue) "ndrept"nduse spre Roc6Ja9 :eac/. Trecu
pe l"nă aeroportul @lo9d :ennett) tra$ersară podul Marine Par6Ja9) apoi o luă la st"na pe
:eac/ /annel &ri$e.
— 7a :arul \V $oi intra sinur) (ise Mircea. 4u# noua mea "n'ăţişare nu mă cunoaşte nici
dracul. A#e) după (ece minute intri şi tu "n sală) "mpreună cu oamenii tăi. Ai să mă $e(i la #ar.
7a semnul meu $ei crea o di$ersiune) ast'el ca eu să pot opera "n linişte. Tu) 4id) răm"i la $olan.
Nu opreşti motorul. A#e) după ce termini) $ii la Elms'ord. @aci să ţi se piardă urma.
4tră#ătură parcul Iaco# Riis şi o luară la dreapta pe Roc6Ja9 :eac/ :oule$a rd. &upă cinci
minute de mers) apărură primele lumini de neon ale clădirilor din :elle 3ar#our.
apo((olo semnali(a) aprin("nd şi stin"nd la scurte inter$ale proiectorul portati$) prins cu o
$entu(ă de par#ri(. Un Pontiac Tempest, staţionat la $reo sută de metri pe dreapta şoselei)
aproape de ta#ela de marca+ de la intrarea "n :elle 3ar#our) răspunse cu acelaşi semnal.
— 3arris cu oamenii lui) rosti scurt A#e. apo((olo opri "n dreptul
Pontiacului. A#e co#or" şi trecu alături de 3arris. apo((olo demară...

**
Pro'ilată pe un 'undal de ar#uşti) clădirea "n stil neomaur a :arului \V "şi desc/idea spre
ocean 'aţada cu pereţi culisanţi de sticlă. Pe terasa $astă care se des'ăşura p"nă la pla+ă) toate
mesele erau ocupate de noctam#uli "n costume de seară. "n interiorul localului) la #arul "m#răcat
"n 'aianţă $ioletă cu panouri decorati$e ce "n'ăţişau animale marine cu siluete 'antastice) se
#uluceau clienţi "nsetaţi de #ăuturi tari. "n mi+locul "ncăperii) se "nălţau pereţii de sticlă ai unui
imens ac$ariu luminat puternic dinăuntru) ce adăpostea o caracatiţă de proporţii impresionante.
"n +urul ac$ariului pe un platou circular cu dale aurii dansau perec/i 'ascinate parcă de oc/ii
rotun(i ai caracatiţei) care le p"ndea 'iecare mişcare. :raţele ei luni) $"scoase) cu $entu(e
multiple) stăteau nemişcate pe. pietri şul 'in. Prin apa $er(uie pluteau ca nişte minuscule
'antome medu(e al#urii) elatinoase. ,rc/estra neară e>ecuta un blues 'oarte lent) inspirat după
un negro-spiritual.
Intrarea lui Mircea "n local scăpă neo#ser$ată. &upă ce aruncă o pri$ire distrată asupra
meselor ocupate) se opri c"ţe$a clipe in 'aţa ac$ariului) apoi se "ndreptă spre te+/eaua #arului.
— Un Man/attan. &u#lu) comandă el alene.
:armanul turnă inredientele coc6taiului "ntrun s/a6er pe care "ncepu săl amestece "n ritm
trepidant.
4u# aparenta
:armanul sa indi'erenţă)
"i o'eri coc6teilul.Mircea
Mirceaera"l "ncordat
deustă. ca un arc.
4pri+ininduse cu cotul de te+/ea) se
"ntoarse cu 'ata spre platoul de dans. Pri$irile lui cercetau "n acest timp cu "n'riurare localul "n
căutarea lui Rean. Nul cunoştea) "nsă era siur că nu $a "nt"r(ia săl identi'ice. "mpre+ur ările "l
ser$iră...
Un client de la #ar striă +o$ial pe un indi$id corpolent care circula printre mese.
— 3ello) Rean !
5oe Rean a$ea părul des şi creţ) "nspicat cu al#) o#ra(ul măsliniu şi un "t $"rtos ca de
ladiator) a cărui masi$itate contrasta cu 'ineţea cămăşii al#e de mătase. Un smo6in al#astru
a#ia "i strunea muşc/ii) care la 'iecare
.mişcare se relie'au su# ţesătura moale. Purta la #utonieră o or/idee purpurie) cu petale
rele) ca de ceară. Rean se opri "n dreptul clientului.
— 3ello) Mr. ra/am !
— Ai sc/im#at cra#ii cu caracatiţele) striă clientul.) lo$indui prietenos cu palma peste
umăr. Ţi se ra'inea(ă usturile) Rean.
4e uită "n +ur şi adăuă ;
— *i localul ăsta lai 'ăcut de nerecunoscut. E un lu> ca "n 'ilme.)"ţi mere #ine.
Rean
— ("m#i)
*i asta plin deMr.
e nimic) importanţă.
ra/am) replică el. 4ă $e(i clu#ul pe carel desc/id luna $iitoare la
Roc6Ja9 Par6. @ac pra' concurenţa.
Mircea "nreistra automat adresa. &in dreapta "i a+unse la urec/e un las 'eminin) uşor
răuşit.
— 3ello) Mr. Rean ! Ţiai uitat prietenii !
Mircea "ntoarse capul "ntracolo. Bări la masă o 'emeie tinără) #londă) cu trăsături delicate.
"m#răcată "ntro roc/ie neară) 'oarte decoltată şi acoperită de #i+uterii. @emeia "l 'i>a pe Rean
cu o pri$ire "n care se citea implorarea. Rean se "ntoarse spre ea.
— Numi uit niciodată prietenii) Miss ourtne9) răspunse el. Imediat s"nt al dumnea$oastră.
4tr"nse m"na lui ra/am şi se "ntoarse spre masa tinerei 'emei.
,c/ii ei a$eau o e>presie de "n'riurată aşteptare. M"inile al#e şi 'ine "i tremurau.
Rean se opri "n dreptul ei. 4coase 'loarea de la #utonieră şi io o'eri. Miss ourtne9 "ntinse
neră#dătoare m"na) apucă 'loarea şi ("m#i 'ericită. , duse la nas) şi după cei aspiră par'umul şi
o prinse la corsa+.
Rean salută şi se apropie de #ar.
?ntro nişă căptuşită cu olin(i) se a'la un mare $as de cristal neru) "n care "şi etalau purpura
un super# mănunc/i de or/idee.
:armanul luă una din or/idee şi o "ntinse lui Rean) care şio prinse la #utonieră) apoi se
"ntoarse! iarăşi printre mese.
Mircea sor#i cocteilul. :ăutura sa$uroasă "i par'umă cerul urii. Aruncă o pri$ire asupra
ceasului de la m"na. 4e scurseseră (ece minute. A#e tre#uia să apară. Mircea "ncercă o emoţie
uşoară. onstată cu satis'acţie că "nce puse să se oţelească. Perspecti$a ciocnirilor nui mai crea
acel ol dureros "n stomac) acea teamă aproape imposi#il de stăp0nit) care "nainte $reme "i
parali(a parcă mişcările. Acum simţea o ciudată 'urnica re "n şira spinării) careri "ncorda
muşc/iiC şii ascuţea mintea. Toate 'acultăţile lui 'i(ice şi intelectuale se preăteau pentru cri(a
care a$ea să urme(e. A#e şi cei patru oameni ai săi "şi 'ăcură intrarea; Mircea respiră adine.
Pri$irile lui se "ndreptară spre Rean. Aştepta reacţia acestuia. *i Rean o#ser$ă intrarea lui
A#e. Pe o#ra(ul lui se aşternu o paloare uşoară. In oc/ii săi) Mircea cit i o sclipire rea. Rean era
$ădit surprins de apariţia lui A#e. &ar aceasta nul "mpiedică să treacă imediat la acţiune.
Pri$irile lui lansară un a$ertisment mut) pe carel prinseră c"ţi$a #ăr#aţi "n smo6in) $oinici ca
nişte luptători de catch, risipiţi prin local. :ăr#aţii "n smo6in se "ndreptară) ca din "nt"mplare)
spre rupul lui A#e. Erau cinci la număr. A#e le o#ser$ă mane$ra. B"m#i.
Un ma4tre d6hotel, răsărit ca din păm"nt conduse pe A#e şi pe "nsoţitorii săi la o masă li#eră)
plasată l"nă ac$ariu.
:ăr#aţii "n smo6in se postară "n prea+ma lor.
Un c/elner luă comanda de la A#e) apoi se "ndreptă spre #ar. "nd trecu pe l"nă Rean)
acesta "l apucă de #raţ.

— eau comandat
&e cinci 1 "ntre#ă
ori whis'(. Reanelseprintre dinţi.
apropie de te+/ea.
Mircea) care se pre'ăcea că pri$eşte distrat e$oluţia perec/ilor pe platoul de dans) "l urmărea
cu coada oc/iului) "ncercă să desluşească $or#ele pe care Rean le rostea cu $oce scă(ută
#armanului) dar nu reuşi.
:armanul umplu cinci pa/are cu whis'(.
/elnerul le alinie pe o ta$ă şi plecă spre masa lui A#e. Rean se "ntoarse iarăşi spre
#arman.
Mircea "şi "ncorda şi mai tare au(ul. Reuşi să prindă c"te$a cu$inte ale patronului.
— ...stini lumina... masa cinci... lucre(i repede...
Mircea $"r" ca din "nt"mplare m"na su# sacou. Trase piedica pistolului şi aşteptă des'ăşurarea
e$enimentelor) 'ără săl scape din oc/i pe Rean.
/elnerul lăsă pa/arele cu whis'( la masa lui A#e) apoi plecă să ia altă comandă.
:armanul strecură m"na su# te+/ea.
"n aceeaşi clipă sala se cu'undă #rusc "n "ntuneric. 4e (ăreau numai $"r'urile roşii)
incandescente ale ţiărilor. 4e au(iră striătele de surpri(ă ale c"tor$a 'emei) acoperite "n nu"nd
de ră#u'nirile +a(ului.
Mircea
— se repe(işi la'ă Rean
@ii cuminte şi "i "n'ipse
ceţi spun. ura"ţipistolului
Altminteri "n şale.
ăuresc pielea.



:e(na dură şai(eci de secunde..
"nd se 'ăcu lumină) #armanul ceşi nete( ea tocmai părul) se uită spre masa lui A#e) care se
olise de clienţi) B"m#i şi "şi "ntoarse pri$irile spre patron) dar şi acesta dispăruse) "şi (ise că
Rean plecase pe "ntuneric) aşa că nu se nelinişti.
— Un /in #izz şi două lover lub, comandă un c/elner. :armanul se "ntoarse spre sticlele
cu etic/ete $iu colorate.
— ,.D.
7inconul ontinental (#ura ca o nălucă pe autostrada luminată de nes'"rşite şirauri de
#anane cu neon.
Ultimele clădiri din :elle 3ar#our rămăseseră demult "n urmă.
/emuit pe #anc/eta din urmă) Rean se uita nedumerit la c/ipul impenetra#il al lui Mircea)
care stătea alături de el. ura pistolului continua săl ţintească. Rean cunoştea prea #ine
mora$urile lumii interlope ca să 'acă $reun est necuetat. "nd se stinsese lumina din local şi
simţise "n şale ura pistolului) e>ecutase 'ără să cr"cnească indicaţiile indi$idului careF
impinsese spre ieşire) /id"nduse după se"nteierile roşiatice ale ţiărilor. *tia că dacă ar 'i
sc/iţat $reun est de "mpotri$ire sau dacă ar 'i striat după a+utor) şiar 'i "nc/eiat de'initi$
cariera de patron de localuri de noapte) murind ciuruit de loanţe. 4e lăsase răpit) 'iindcă nu
e>ista altă soluţie. :lestema "n "nd imprudenţa pe care o să$"rşise) concentr"nduşi oamenii
asupra mesei lui A#e Macc/ia şi lăs"nduse ast'el descoperit.
— ine eşti dumneata şi ce $rei 1 "ntre#ă el "n cele din urmă.
Erau primele $or#e pe care le scotea de c"nd părăsise ocalul.
— e $reau 1 Ai să a'li "n curind) (ise Mircea domol. Rean tuşi spre aşi dree lasul.
— Uite ce e) reluă el. 4"nt om de a'aceri. "mi place sămi re(ol$ repede tre#urile. are e
preţul 1
— Preţul 1
— Răscumpărarea.Mircea r"se.
— A/) da. 3m ! E 'oarte mare. Nu ştiu dară ai săl poţi plăti.
— 4pune o ci'ră) (ise Rean. 4"nt con$ins că $om a+une la o "nţeleere)
4ur"sul +ucăuş de pe o#ra(ul lui Mircea strecură 'iori In su'letul patronului.
— it 1 insistă el.
Mircea nu răspunse. Rean "şi răscoli memoria) "ncerc"nd (adarnic săl identi'ice. 4e uită la
şo'er. Nui $edea dec"t cea'a.
&eodată acesta "şi int=rrse 'aţa) se uită o clipă la Reatt) ("m#i arăl"nduşi dinţii al#i)
'os'orescenţi)
.autostradaapoi
care"şipărea
"ndreptă
că seiarăşi pri$irile
aruncă spreautomo#ilului.
su# roţile
Inima lui Rean "n/eţă. "l recunoscuse pe apo((olo.
Mircea tălmăci cu uşurinţă procesul de "ndireal patronului) re'lectat at"t de $i(i#il pe c/ipul
său pustiit de C"ncă.
— Acum #ănuieşti 1 "ntre#ă Mircea sua$.
— Nu ! Nu #ănuiesc nimic) #ol#orosi patronul. it Ccereţi 1 "ntre#ă el din nou.
Mircea lăsă să se scură c"te$a clipe de tăcere) mai rele dec"t plum#ul.
— *ai(eci de milioane de dolari) (ise el.
— 4"nteţi ne#uni ! e>clamă Rean.
— *ai(eci de milioane de dolari) repetă Mircea. *i) pe deasupra numele asasinilor lui Reie
7ascal(o.
@runtea patronului se "m#ro#onase de sudoare. "şi $ ume(i cu lim#a #u(ele uscate)
— &e unde să am at"ţia #ani 1 protestă el. it despre Reie 7ascal(o nu ştiu nimic.
— Nimic1 A#solut nimic 1 4eormoneşteţi #ine memoria.
Rean "şi "ncleşta neputincios pumnii.
— &acă nu $rei să 'ii "nţeleător) nu ştiu) (ău) dacă $ei apuca săţi mai $e(i $reodată
#arurile) inter$eni
aripioare de "neraşapo((olo.
"n spinare.4au poate că ai să le $e(i de sus) (#ur"nd ca un elicopter) cu
Rean "ncercă săşi domine aitaţia lăuntrică. 5uca o partidă cu mi(ă e>trem de .mare.
Ad$ersarul său a$ea c/intă reală. &ar şi el păstra "n manşetă o carte) care #ine +ucată putea
răsturna situaţia "n 'a$oarea lui.
— *i dumneata cine eşti 1 "ntre#ă el) uit"nduse Ia Mircea.
Acesta "l pri$i ciudat.
— Ai să a'li mai t"r(iu. Nici o ri+ă.
Restul drumului se cu'undă "ntro muţenie totală apo((olo se uita din c"nd "n c"nd prin
retro$i(or. Nu erau urmăriţi) Aproape de ora trei) 7inco"re ul pătrunse "n parcul $ilei din
Elms'ord. Rean "ncercase să identi'ice drumul parcurs) dar după ieşirea din :ron>) nu se mai
putuse orienta. apo((olo 'olosise un itinerar complicatQ ocolind centrele populate.
7incolnul opri 4n 'aţa $ilei "n$ăluită "n "ntuneric &iri+at de ţea$a pistolului pe care Mircea i
l "n'ipsese "ntre coaste) Rean urcă. scările de la intrare şi pătrunse in /ol.
ei doi tipi care 'ăceau de ardă aruncară o pri$ire lipsită de curio(itate. Asemenea
spectacole nui mai impresionau)
M"nat de Mircea şi escortat de apo((olo) Rean pătrunse "n #i#liotecă. apo((olo "ncuie
uşa pe dinăuntru.
— 4ă nu 'im deran+aţi) (ise el)
Rean "şi dădea seama că se a'lă "n mare prime+dieH olţul #u(ei "i tremura ner$os. "ncercă
totuşi să #ra$e(e)
— Ei) c"nd terminaţi comedia asta 1 "ntre#ă el cu aparentă linişte.
— &acă eşti om de "nţeles — imediat) răspunseMircea ("m#ind cu 'alsă #ună$oinţă. %"r"
pistolul "n /amul de su# /aină. Numele asasinilor lui
Reie 7ascal(o spuse el) "năsprinduşi #rusc lasul.
— Nu cunosc pe nici un Reie 7ascal(o. Mircea r"se.
— e (ici) 4id 1 Nul cunoaşte pe Reie. Nici na au(it de el. 4e "ntoarse iarăşi spre Rean.
Nici pe Mar97ou na cunoşti 1
Rean "l pri$i pie(iş ;
— Nu. No cunosc.
— urios. @iutău o cunoaşte. *i "ncă 'oarte intim. Rean "şi simţea ura uscată. "şi trecu
lim#a peste #u(ele arse.
Mircea se apropie de el şi "l prinse uşor cu deetele de #ăr#ie) ca şi cum ar 'i $rut săl
m"n"ie.
— Nu $rei să spui 1 "i $or#i el cu #inişorul. Păcat. &acă totuşi socoteşti că este necesar săţi
"mprospăte( memoria...
u o mişcare #ruscă) "şi repe(i cotul "n #ăr#ia lui Rean. Acesta se pră$ăli pe spate)
antren"nd "n cădere o măsuţă +apone(ă pe care se a'la o statuetă de #ron(. Rean se răsuci #rusc
şi "nş'acă statueta.
"n aceeaşi clipă) ţe$"le a două pistoale — al lui Mircea şi al lui apo((olo
— se "ndreptară asupra lui.
— @ii cuminte) Rean) "l po'ti apo((olo cu ton scă(ut. Rean dădu drumul statuetei şi se
ridică "ncet "n picioare. Răsu'la reu.
— Unde e Reie 7ascal(o 1 repetă Mircea. Rean se "ndi o clipă) apoi rosti cu aer de
s'idare.
— Nu "nţele de ce "mi puneţi "ntre#ări la care nu pot răspunde. Nu ştiu unde e Reie
7ascal(o. Pot să $ă spun "nsă unde se a'lă "n clipa asta A#e Macc/ia.
— A#e este "n m"na oamenilor mei) (ise Rean.
— @ace pe deşteptul) #oss) inter$eni apo((olo.
— Nu) nu ! replică Mircea) căruia "i re$enise #rusc "n minte momentul "n care #arul se
ad"ncise "n "ntuneric;
A#e este "n m"na oamenilor mei) (ise Rean) apo((olo r"se ca de o lumă #ună.
— A#e prins ! 3e) /e !
— Taci) 4id ! (ise Mircea.
—4ă $ă e>plic. "n #ar ţin "n permanenţă o masă re(er$ată pentru musa'iri nepo'tiţi. , simplă
apăsare
— pe pe
aşe(ată #uton şi o dată
un platou —cusăstinerea luminii)
se scu'unde se declanşea(ă
"n su#sol) un mecanism
iar altă masă) careata
cu tac"murile 'acepreătite
ca masa să
se ridice "n loc... "nd se 'ace lumină cei din +ur $ăd o masă 'ără ocupanţi. 4implu) nui aşa 1...
*i 'iindcă s"nt om de "nţeles) $il predau pe A#e "n sc/im#ul eli#erării mele.
Un ("m#et trium'ător plutea pe #u(ele lui Rean.
Mircea anali(ă rapid situaţia. &acă Rean nu minţea) lucrurile se complicau serios.
Pier("ndul pe A#e) pierdea 'irul Ariadnei. Tre#uia deci săF recupere(e cu orice preţ...
— *i cu cemi 'aci do$ada 1 "ntre#ă el.
— ereţi la tele'on #arul. %eţi putea $or#i cu A#e "n persoană.
Mircea se "ndi o clipă) apoi puse m"na pe receptor.
— &ămi numărul !
"n acelaşi moment se au(i (omot de paşi "n /ol) apoi c"te$a lo$ituri "n uşă.
— ine e 1 "ntre#ă apo((olo. 'ără să ia oc/ii de la Rean.
— Eu) A#e. &esc/ideţi. @iura lui Mircea se lumină.
Pe c/ipul lui Rean se aşternu e>presia celei mai $ii consternări. apo((olo desc/ise uşa
r"n+ind)
— Neai minţit) Rean.
A#e intră "n #i#liotecă) "mpin"ndu -l din spate pe Tedd9 Rean. "n m"na dreaptă ţine a un
pistol) pe carel $"r" "n /amul de su# /aină. 4e uită la 5oe Rean) care se 'ăcuse cenuşiu.
— %e(i) Rean) ce "nseamnă să ai su'let 1... 4ă răspun(i la rău cu #ine. Tu ai $rut să mă
prin(i "n cursă şi eu ţiam adus pe 'iul tău) săţi ţină de ur"t.
— E ade$ărată po$estea cu masa) A#e 1 "ntre#ă Mircea.
— &a) 'oarte ade$ărată) răspunse A#e. Numai că eu am reuşit să scap. Am sărit la timp de
pe plat'orma care se pră#uşea su# noi. Eşti al dracului de inenios. Rean. &ar să mă $e(i şi pe
mine... ui lai $"ndut pe Reie 7ascal(o 1 "ntre#ă el #rusc.
— Nu ştiu de nici un Reie 7ascal(o) se incăpăt"nă să răspundă Rean.
— Nu ştii 1 ("m#i A#e. :ine. Tul ai $ruto
4coase din #u(unarul de la piept un #rici pe carel desc/ise cu o mişcare #ruscă. 4e apropie
de Tedd9 Rean) "l apucă de unul din re$erele /ainei şi cu ascuţişul #riciului) "ncepu să despice
"ncet sto'a de la piept "n +os.
— Rean) poate te mai "ndeşti. P"nă nu a+un la piele. ,c/ii lui Tedd9 se rotun+iră de
spaimă.
A#e despică şi celălalt piept al /ainei.
— Am a+us la cămaşă) Rean
— Nu ştiu nimic. A#solut nimic.
— Nu mă interesea(ă cultura ta enerală. Te "ntre#am de Reie 7ascal(o.
Rean nu mai desc/ise ura.
— Tată) ai "nne#unit 1 striă deodată Tedd9. %rei să mă $e(i cu #urta spintecată 1

u @iul tău scurt
un est e maităie
"nţeleător) (ise A#e. "şi cunoaşte interesul.
şi cămaşa)
Pieptul păros al lui Tedd9 apărui la $edere
— 4pune) 'ată ! 4pune ce$a) tată ! (#ieră el. :ro#oane mari de sudoare i se scureau pe
'runte.
,#ra(ul "i era li$id. Un spasm ner$os "i cutremură corpul. F— %or#eşte)
tată ! "l imploră el.. Rean "şi muşcă #u(ele. A#e ridică din nou #riciul.
— ,preşte) A#e ! striă Rean. A#e rămase cu m"na "n aer.
— Ei) (i !
Rean se "ntoarse spre Mircea.
— &acăţi dau numele oamenilor care lau răpit pe Reie ne dai drumul
1 Mie şi #ăiatului 1
— &a) răspunse Mircea.
— Au 'ost patru oameni) "ncepu Rean. Atunci iam $ă(ut pentru prima oară. Nu ştiu cuim
"i c/eamă.
A#e apropie tăişul #riciului de pieptul lui Tedd9.
— 7asămă să $or#esc) A#e) "@"i Rean. A#e "şi retrase #riciul.
— Nu
— %reau
ştiupreci(ări ! se răsti
nume) reluă Rean.el. &ar miam luat măsurile mele de precauţie.
Am a$ut ri+ă săi 'otora'ie( 'ără ştirea lor. Mam "ndit că ar putea sămi prindă #ine.
— *i undes 'otora'iile 1 "ntre#ă Mircea.
— 7a #ar) "n sei'ul din #iroul meu.
— *i din ordinul cui sau "nt"lnit la tine 1 "ntre#ă iarăşi Mircea.
Rean e(ită c"te$a momente.
— :ine. Am săţi spun şi asta. &in ord...
"n aceeaşi clipă se au(i un pocnet sec ca şi c"nd sar 'i destupat o sticlă.
Rean) care se a'la cu spatele spre 'ereastră) tresări) sc/iţă un est ca şi c"nd ar 'i $rut săşi
ducă m"na la cea'ă) *i se pră#uşi pe parc/et.
"ncă o pocnitură seacă şi Tedd9 Rean că(u peste A#e. A#e "l prinse instincti$ "n #raţe.
apo((olo aruncă o pri$ire spre 'ereastră. "ntrunui din carourile de sticlă apăruseră două
ăuri minuscule. u un est re'le> trase c"te$a 'ocuri "ntr acolo. 4imultan) Mircea ţinti cu
pistolul #ecurile din pla'onieră) 'ăc"ndule ţăndări. amera se cu'undă "n "ntuneric.
apo((olo se repe(i spre 'ereastră. 7umina lunii arinta culmile copacilor) lăs"nd "n #e(nă
aleile parcului. apo((olo nu reuşi să desluşească nici o pre(enţă omenească. 4pre a e$ita o
nouă surpri(ă) trase draperiile rele de #rocart) acoperind complet 'erestrele. Aprinse un
lampadar.
— 4ă dăm alarma) #oss 1 se adresă el lui MirceaH
— Inutil. Nu am nici o "ncredere "n oamenii de aici... Mircea se lăsă "n enunc/i l"nă
corpul inert al lui
Rean. onstată că lonţul intrase prin cea'ă) 'ăc"nd o rană ur"tă.
— Mort ! e>clamă el. *i Tedd9 1
— Iau 'ăcut şi lui de petrecanie) răspunse A#e) scăp"nd o "n+urătură.
?l culcase pe o canapea. "n dreptul inimii) cămaşa lui Tedd9 era pătată de s"ne. A#e "i luă
pulsul.
— Nimic.
4e uită de la Tedd9 la 5oe Rean.
— @rumos lucrat. Punct oc/it) punct lo$it. &ouă 'ocuri — doi oameni) "şi aprinse o ţiară.
— Interesant. Iau curăţat tocmai c"nd erau ata să $or#ească.
Mircea se uită "ndelun la Tedd9. 4coase din #u(unar o #ric/etă de arint şi o apropie cu
partea lucioasă ca o olindă de ura acestuia.
— Te "nşeli) A#e. Tedd9 trăieşte. Respiră. Uite) sa a#urit #ric/eta) (ise el)
' ăc"ndui semn cu oc/iul.
— Nu se poa...
A#e surprinse semnul pe care i -l 'ăcuse Mircea. "nţelese că i se cerea să +oace teatru.
— *tii că ai dreptate) #oss 1 Puteam să +ur că e mort. e "nseamnă să te pripeşti.
p"nă— Repede)
aducem spuse Mircea. &uceţi-l "n dormitorul meu. apo((olo) răm"i cu el) să -l pă(eşti
un doctor.
A#e şi apo((olo cărară cada$rul lui Tedd9 pe scara de ser$iciu) spre a e$ita /olul "n care se
a'lau oamenii din ardă.
Rămas sinur "n #i#liotecă) Mircea căută2 din oc/i un loc suscepti#il să ascundă un
micro'on. -Acul "n carul cu '"n2) "şi (ise el. &acă lucra rapid) putea să dea două lo$ituri dintr un
sinur 'oc. 7ăs"nd impresia că Tedd9 era muri#und) a$ea toate şansele să descopere pe asasin)
care $a "ncerca desiur să -l suprime pe t"năr pentru a doua oară. *i misiunea de a -l depista pe
uciaş "i re$enea lui apo((olo. Pe de altă parte) tre#uia să meară la #arul lui Rean pentru a
pune m"na pe 'otora'ii şi pentru aşi recupera oamenii.
A#e co#or" "n #i#liotecă.
— 3aidem după doctor) (ise Mircea. 4per să a'lu multe de la Tedd9... "nainte de a se urca "n
7inco"nul tras la scară) Mircea şopti lui A#e ;
— Merem "napoi la #ar. Acolo am să intru sinur. Tu ai să mă aştepţi "n maşină... 7a drum.

A#e opri 1incoln-ul "n parcul de automo#ile al lu#ului \V. &in locul unde "şi plasase
maşina) putea ţine su# o#ser$aţie intrarea localului.
Mircea
"nd să consultă
co#oare ceasul de la A#e
din maşină) #ord."lEra treide
apucă şi un
#raţ.s'ert.
— 4tai) #oss. Ia pri$eşte.
?i arătă un #ord Thunderbird, care trăsese "n 'aţa intrării. onducătorul @ordului desc/isese
portiera) spre a permite unui indi$id "n /aine cenuşii sport — care co#ora scara — să intre "n
maşină.
— /arlie Kale) spuse A#e printre dinţi. M"na dreaptă a lui 7andis. eo 'i căutat aici 1
urios !
— Numi place deloc) (ise Mircea.
— Nici mie) replică A#e.
— ?nseamnă că cel mai t"r(iu m"ine dimineaţă) 7andis $a 'i "nştiinţat de răpirea lui Rean.
@ordul se puse "n mişcare) ocoli un rond cu 'lori şi ieşi la şosea) pier("nduse "n noapte.
"nainte de a co#or") Mircea "şi $eri'ică "ncă o dată pistolul.
— Mai dămi unul) spuse el. &acă "i ăsesc pe #ăieţi) să "narme( măcar pe unul din ei.
A#e "i dădu un 8mith and *esson, pe care Mircea "l $"r" "n #u(unarul dinăuntru al /ainei.
4e "ndreptă spre intrarea localului. Portarul "i aruncă o pri$ire #ănuitoare) apoi "l salută)
desc/i("ndui uşile de sticlă.
Mircea pătrunse "n $esti#ul. *i 'ata de la ardero#ă "l pri$i cu coada oc/iului) deşi se
pre'ăcea că e a#sor#ită de numărarea pac/etelor de ţiări din cutia de pe te+/ea.
-Aici sa dat alarma) "şi (ise Mircea. red că o să am de lucru. Toţi s"nt cu oc/ii "n patru.
Intră "n sala #arului. Era "ncă multă lume. /elnerii se a'erau printre mese. ,rc/estra c"nta
un -spiritual2 acompaniind un c"ntăreţ neru. aracatiţa din ac$ariu "l pri$ea cu oc/ii ei
#ul#ucaţi şi reci.
Mircea se apropie de #ar.
— Un $artini, comandă.el.
:armanul "l ser$i prompt.
Mircea duse pa/arul la ură)) clipind lene) ca şi c"nd ar 'i 'ost amel.it de #ăutură. *i
#armanul "l pri$ea pe su# spr"ncene. "ncerca să sta#ilească dacă "l $ă(use "nainte) sau. după
dispariţia lui Rean. ,peraţie mintală destul de rea) dacă se ţinea seama de numărul mare de
clienţi.pe carei ser$ise "n noaptea aceea.
Mircea "şi dădea seama că $a a$ea de "n$ins mari di'icultăţi "nainte de a pune m"na pe
'otora'iile din #iroul lui Rean. Tre#uia să 'acă "nsă imposi#ilul pentru ab intra "n posesia lor.
raţie 'otora'iilor nui $a 'i reu să identi'ice pe asasinii lui Reie 7ascal(o . Ma'ia tre#uia să
dispună de un 'işier cu ca(ierele tuturor mem# rilor ei. 5ac6 :olence "l $a a+uta desiur să a+ună
la aceste ca(iere) care cuprindeau C— 'ără "ndoială — şi 'otora'iile respecti$e.
"şi aruncă pri$irile prin sală) căut"nd să identi'ice pe oamenii lui Rean. Unul dintre ei stătea
i"nă ac$ariu şi se uita prin local. Altul se postase lină intrare şi e>amina atent pe toţi clienţii
care intrau şi ieşeau. Al treilea se plasase "n dreptul unei uşi pe care scria cu litere mărunte aurii
i c e . eilalţi
" f f-prelucrau2 spredoia lipseau.
le smulePro#a#il căi pă(eau pe oamenii lui A#e) sau "i
in'ormaţii.
Tipul care stătea "n 'aţa uşii cu litere aurii se "ndreptă spre #ar. , cută ad"ncă "i #ră(da
'runtea. Era "nri+orat) deşi a'ecta o atitudine impasi#ilă.
Mircea "şi consumă #ăutura) apoi clătin"nduse uşor se "ndreptă spre toaletă.
%esti#ulul _..urilor re(er$ate #ăr#aţilor era ol. 7a$a#ourile al#astre erau aliniate dea
lunul pereţilor "m#răcaţi "n 'aianţă. 7a 'erestrele rotunde) ca de $apor) erau at"rnate perdeluţe de
material plastic.
Mircea smulse la repe(eală şer$eţelele de /"rtie de la la$a#ouri şi perdeluţele. Tre#uia să
lucre(e cu mare rapiditate ca să nu 'ie surprins de $reun client al localului. Bomotul pe care -l
'ăcu s'"şiind perdeluţele 'u acoperit de orc/estră. Pe pardoseala uneia dintre ca#ine) aruncă
şer$eţelele şi perdeluţele) peste care turnă #en(ina din #ric/etă şi le dădu 'oc. ?ncuie ca#ina pe
dina'ară. /eia o $"r" "năuntru) pe su# uşă.
4e 2inapoie "n restaurant. Pomi 'ără ra#ă spre #ar) aştept "nd des'ăşurarea e$enimentelor.
Un tip intre două $"rste) care se "mpleticea) se "ndreptă .spre toaletă.
&esc/ise uşa şi dădu să intre "n $esti#ul. &eodată se opri siderat "n pra şi "ncepu să strie ;
— @oc ! @oc !
Un 'um "necăcios
"n restaurant. şi un
.. Parte din miros pătrun(ător
consumatorii de material
de. la mese )plastic
se ridicară ars"n"ncepu
#rusc să se,răsp"ndească
picioare. 'emeie ţipă
strident. ,rc/estra "ncetă să mai c"nte. ,amenii lui Rean se repe(iră spre toaletă) din care 'umul
continua să iasă) "mprăştiind panică.
@ără să se ră#ească) Mircea se "ndreptă spre uşa cu inscripţia "ffice.
&upă ce aruncă o pri$ire rapidă "n+ur) spre a se asiura că nu e o#ser$at) o desc/ise şi
pătrunse "ntrun culoar mărinit de patru uşi. &ouă pe dreapta) două pe st"na. In 'und se $edea o
scară şi rila unui ascensor.
?şi pipăi instincti$ pistoalele de su# /aină şi se apropie de prima uşă. Trase cu urec/ea. Nu
au(i nimic. Apăsă clanţa şi cu o lo$itură de picior o desc/ise) repe(indo de perete. ?n cameră
lumina era aprinsă. Patru mese de lucru) cinci sau şase scaune) cite$a dulapuri şi clasoare
nletalice alcătuiau "ntre mo#ilierul. "n cameră nu era nimeni. Acesta nu putea să 'ie #iroul lui
Rean.
Mircea se opri in dreptul celei dea doua uşi. ?şi apropie urec/ea de tă#lie.
I se păru că aude un (omot) Bar$a din restaurant "l "mpiedica săl identi'ice. &esc/ise uşa
cu aceeaşi $iolenţă. "m#răţişa dintro pri$ire un ca#inet de lucru) cu mo#ile ultramoderne)
ta#louri a#stracte şi co$oare persane. "n 'aţa #iroului se a'lă2 un ins care #ăa "ntro ser$ietă
nişte teancuri de #ani. 7a apariţia lui Mircea ridică #rusc capul.
— e $rei 1 "ntre#ă insul "nc/i("nd ser$ieta. C_..uri"e s"nt "n partea cealaltă.
"n spatele #iroului) Mircea $ă(u un ta#lou deplasat) care masca uşa "ntredesc/isă a unui sei'.
Tipul "i surprinse pri$irea.

&eodată ridică #raţele. "n aer. "n m"na dreaptă a lui Mircea apăruse un pistol care -l ţinea
neclintit.
Ţin"nduşi ad$ersarul su# ameninţarea armei) Mircea trecu pe după #irou şi se apropie de
sei'. @ără să -l scape din oc/i pe indi$id) desc/ise cu cotul st"n uşa "ntredesc/isă) apoi tot cu
m"na stină scoase din #u(unarul dinăuntru al /ainei o olin+oară. "nd "ntoarse capul spre sei'
ca să caute 'otora'iile) a$u ri+ă să ridice olin+oara "n dreptul oc/ilor ca un retro$i(or) ast'el
"nc"t continua să-l ţină su# o#ser$aţie pe indi$id.
4ei'ul era ol) cu e>cepţia unui olt şi a c"tor$a "ncărcătoare pline.
"n aceeaşi clipă indi$idul smulse :rusc din /amul de su# /aină un re$ol$er.
Mircea se "ntoarse 'ulerător şi trase.
,mul scăpă re$ol$erul din m"na rănită. 4c/imonosinduse de durere "şi prinse cu st"na
"nc/eietura m"inii (dro#ite.
— Unde s"nt 'otora'iile 1 "ntre#ă Mircea printre dinţi.
"n oc/ii /ol#aţi de durere ai ad$ersarului) Mircea desluşi totuşi un licăr ciudat.
— e 'otora'ii 1
— *tii 'oarte #ine.
Indi$idul
Mircea luăsecuuită la ura
st"na pistolului)
oltul din sei'apoi
şi "lla$"r"
oc/ii lui Mircea.
"n #u(unar.
— Ei) nu $or#eşti 1
4e apropie de indi$id. "l plesni cu dosul palmei peste ură.
— 7eau luat) #"iui acesta.
— ine 1
— &acă spun) s"nt un om mort.
— *i dacă taci cre(i că te aşteaptă altă soartă 1 Indi$idul suspină.
— /arlie) murmură el. /arlie Kale.
— A/a ! &asta $a $i(itat acum (ece minute. *i oamenii lui A#e Macc/ia unde s"nt 1
— ?n su#sol.
— Arată drumul.
Indi$idul se uită la ser$ieta cu #ani.
— 7asă) ai tot timpul pentru asta) (ise Mircea.
In aceeaşi clipă se au(i (omotul unei uşi tr"ntite şi ropot de paşi pe coridor. Indi$idul a$u o
tresărire.
— &acă intră aici şi 'aci $reun semn) "ţi ăuresc creierii) "i şopti Mircea. Trecu la iuţeală "n
spatele
Unuluşii)
dincare tocmailuiseRean
$lă+anii desc/idea. 2 "n "ncăpere.
pătrunse
— ră#eştete) 3arr9 ! Nu ştiu cine dracu... Nu mai apucă săşi "nc/eie 'ra(a.
Mircea "l trăsni cu patul pistolului "n moalele capului) culc"ndu-l pe podea.
3arr9 nu a$usese timp să sc/iţe(e un est.
— *i acum la su#sol) (ise Mircea) "ndemn"ndu -l cu ţea$a pistolului să pornească "nainte.
Indi$idul se e>ecută.
, luară pe coridor la dreapta. o#or"ră o scară de ser$iciu şi a+unseră "n 'aţa unei uşi de 'ier.
3arr9 o desc/ise. Pătrunseră "ntrun coridor "nust) mărinit de uşi metalice. &in dosul
uneia din ele) se au(ea duduitul unui ca(an.
3arr9 se opri "n dreptul ultimei uşi. , descuie cu o c/eie a'lată asupra lui. "n "ncăperea
austeră) cu pereţi $ăruiţi) ca celula unei "nc/isori) se a'lau cei patru oameni ai lui L#e.
7a apariţia lui 3arr9 şi a lui Mircea) se ridicară de pe #anca pe care stătuseră p"nă atunci.
@eţele li se luminară.
Mircea recunoscu pe doi din ei) după 'otora'iile din dosarul comisarului
Al#erto essi. 7e ($"rli c"te o armă.
— 7u6e) &ic6) prindeţile !
7u6e şi &ic6 "nş'ăcară din (#or pistoalele. Am"ndoi erau nericioşi şi scun(i de statură.
Tipuri de portoricani.
eilalţi doi păreau mai stilaţi. Purtau /aine 'rumos croite şi păstrau o atitudine demnă.
— *i păsta #ăaţi-l "n locul $ostru ! porunci Mircea arăt"ndu-l pe 3arr9. 3arr9 se 'ăcuse
păm"ntiu. A#ia se mai ţinea pe picioare. Rana "l durea cumplit.
7u6e ii "m#r"nci in "ncăpere şi "ncuie uşa pe dina'ară.
Urmat de cei patru oameni) Mircea urcă scările) stră#ătu coridorul şi intră "n restaurant) "n
sală domnea semio#scuritatea.
onsumatorii urmăreau e$oluţiile unei perec/i de dansatori pe platoul luminat puternic din
prea+ma ac$ariului.
Pro'itind de această "mpre+urare) Mircea şi "nsoţitorii săi se strecurară printre mese şi
părăsiră localul) 'ără să atraă atenţia.

?n dormitorul lui Mircea) luna 'iltra printre +alu(elele lăsate lame de lumină) care proiectau
pe parc/et un rom# arintiu.
"ntruna din e>tremităţile acestui rom# se i$i o mină) care se t"ra) căut"nd parcă să apuce
ce$a. , respiraţie rea) şuierată se au(i "n "ntuneric.
Pe coridor răsunară paşi.
Uşa dormitorului se desc/ise. "n pra apărură două siluete.
7umina de pe coridor că(u. "n plin asupra corpului) masi$ al lui
apo((olo) pră$ălit pe parc/et.
— 4id) cei cu tine 1 e>clamă Mircea) "nenunc/ind lină el. 7umină) A#e! A#e răsuci
comutatorul.
— 4id ! %or#eşte ! (ise Mircea) "ntorc"ndul cu 'aţa "n sus şi spri+inindui capul pe
enunc/i. "n dreptul stomacului /aina şi cămaşa lui apo((olo erau năclăite de s"ne. 4id ! ine
a 'ăcut asta 1
apo((olo "ntredesc/ise oc/ii "nceţoşaţi de apropierea morţii. :u(ele.$inetei se mişcară
"ncetişor.
— Pedro... portoricanul...
— Pedro Alamos) (ise A#e.
"n colţul urii lui apo((olo apăru un 'ir de s"/e)
— Pedro... repetă el. apul "i că(u "ntro parte.
— A murit) (ise Mircea. 4e ridică "n picioare.
— ei de 'ăcut) #oss 1 "ntre#ă Al#e scărpin"nduse "n creştet. 4ar părea că ni sau "nc/is
toate drumurile.
Mircea "şi aprinse o ţiară. 4ituaţia era "ntrade$ăr ra$ă. Trei cada$re de care nu ştia cum să
scape şi toate 'irele ce duceau la asasinii lui 7ascal(o —
rupte. Iar la capătul celor şase (ile — e>ecuţia.

pildă)E$ident) nu a$earetraerea
săşi acopere de "nd să"na#andone(e lupta. Tre#uia
ca( de nereuşită) să "şi iacumăsuri
lu"nd leătura de precauţie.
Narcotic :ureau. Ar&e'i 'ost
"nsă ruşinos să se declare "n'r"nt. Prea mulţi oameni "şi puseseră "ncrederea "n el...
— A#e. "nainte de a se lumina de (iuă. tre#uie să scăpăm de cada$re. Mai a$em la dispo(iţie
ma>imum o +umătate de oră) adăuă el după ce se uită la ceas.
— Mă duc sămi c/em oamenii) spuse A#e.
— Ai "ncredere "n toţi 1
— 4"nt oameni $eri'icaţi. :ietul apo((olo ! Ei ia c/emat. &acă ar 'i ştiut că "n mai puţin
de douăspre(ece ore a$eau săi care /oitul... E/) "n mi(eria asta de meserie) oamenii nu apucă să
"m#ătr"nească...
A#e ieşi.
Rămas sinur cu cada$rele) Mircea le pri$i "ndelun) "nainte de a se lăsa antrenat "n a$entura
aceasta) "i repuna să se uite la morţi. Acum moartea "l impresiona mai puţin. 4e.ciocnea cu ea
aproape "n 'iecare (i. "i simţea pre(enţa. iudat ! , pre(enţă care nul mai "nspăim"nta. Nu a$ea
presentimentul s'"rşitului. *i aceasta "idădea cura+.C
A#e se "napoie cu cei patru oameni pe care Mircea "i scăpase din su#solul
lu#ului \V.
Noii $eniţi se uitară la cada$re. Erau calmi) ca şi c"nd ar 'i pri$it c"te$a o#iecte e>puse "n
$itrina unui maa(in.
— 7uaţii) porunci A#e şi co#or"ţii pe scara de ser$iciu "n su#sol.
&oi inşi "l ridicară pe apo((olo. Unul de cap şi celălalt de picioare. Ultimii doi "l luară pe
Tedd9.
— Nu-l uita pe Rean) (ise Mircea.
— Nici o ri+ă) #oss) replică A#e. Trimit un om să cureţe petele de s"ne de pe parc/et.
— %e(i şi de cearşa'uri) "i recomandă Mircea. Au urme de s"ne. &e la
Tedd9.
— 7e ard) (ise A#e) str"n"ndule de pe pat. %ila asta are un crematoriu pe cinste. Trimit un
#ăiat săţ" pună cearşa'uri curate) #oss.
— Per'ect) răspunse cu a'ectat calm Mircea) ,amenii ieşiră cu cada$rele.
— Ard şi /oiturile tot "n crematoriu) continuă A#e. :ietul 4id) suspină el. %isa o
"nmorm"ntare de mare lu>) cu camioane "ncărcate cu 'lori şi cu un corteiu de cel puţin o sută de
maşini. &in păcate nu pot săi "mplinesc dorinţa. 4e "ndreptă spre uşă) dar se opri "n mi+locul
drumului. &e cada$re scăpăm noi "ntrun 'el) #oss. e 'acem "nsă cu Mar97ou şi cu Pedro 1 Pe
Tedd9 Rean lam um'lat "n pre(enţa ei. Iar Pedro ar putea să depună mărturie că noi am 'ăcut
de petrecanie celor doi Rean. *i moartea lui 4id ar 'i "n stare să o pună tot "n sarcina noastră.
&eşi el e 'ăptaşul. Iar cei care ne pun #eţe "n roate se $or 'olosi de asta. Pe Mar97ou o 'ac eu să
tacă. Pe $eci. Nu $a apuca răsăritul soarelui. Mai reu $a 'i să dăm de Pedro.
— u Mar97ouCnu cred că e soluţia cea mai #ună. A#e "ncreţi din spr"ncene a mirare.
— :oss)
1 Uite ce nu te mai
e) lasă recunosc. %rei
mărunţişurile asteasăpe'acem
seamacunoştinţă cu scaunul
mea. &umneata să teelectric
odi/neşti. 4ă ai capul
limpede. M"ine... adică a(i — uite că "ncepe să se lumine(e de (iuă — o să a$em mult de 'urcă.
— Ai dreptate) s"nt cam o#osit) (ise Mircea. "n ultimele patru(eci şi opt de ore nam "nc/is
oc/ii. 4ă mă tre(eşti la nouă.
— ,.D.) #oss. A#e ieşi.
Mircea aspiră ad"nc 'umul de ţiară. "şi dădea seama că %iitoarea "l trăea tot mai la 'und.
Tre#uia să ăsească neapărat o ieşire din acest impas. &acă ar 'ii 'ost "n posesia 'otora'iilor)
toată a'acerea sar 'i re(ol$at de Ia sine. &ar /arlie Kale io luase "nainte.
Trecu "n #aie. 4e de(#răcă şi intră su# duş. Apa călduţă "l mai linişti.
— Am sc/im#at aşternutul) #oss) au(i el lasul lui &ic6) care terminase de tre#ăluit prin
dormitor. Am adus şi o sticlă de 8cotch. Am puso pe noptieră. Noapte #ună. 7a ne$oie mă suni.
7ui Mircea "i a+unse la urec/e (omotul unei uşi care se "nc/ise.
4tătu mai #ine de o +umătate de #ră su# duş. Ieşi din #aie reenerat. "şi puse o pi+ama. 4e
uită spre pat) dar "l trecu un 'ior de roa(ă la "ndul că acolo (ăcuse un mort.
7uă o pătură din dulap şi se "ntinse "ntrun 'otoliu) a$"nd ri+ă săşi pună un scaun su#
picioare.
Adormi
#ul#oane repede. "nsesomn
apucătoare) ridica"l asaltară coşmaruri.
"ncet Mar97ou. 4e 'ăcea
,c/ii că dinsă
eib păreau apele tul#uri
arunce ale unei
'lăcări. "n locape
decupăr)
colcăiau şerpi. "n mină ţinea nişte 'otora'ii cu c/ipurile unor oameni pe care Mircea nu reuşea
să le desluşească. Mar97ou i(#ucni "n r"s. Un r"s strident) ascuţit) carel umplu de spaimă. 4e
"ndreptă totuşi spre ea. %oia să a+ună la 'otora'ii ) "nainta pieptiş prin apa tul#ure care se 'ăcea
tot mai ad"ncă. &eodată se pomeni "not"nd "n mi+locul r"ului. :ul#oanele "l "ncon+urau)
răsucinduse ameninţător. 4e 'erea să nu 'ie prins de $"rte+ul lor. *i Mar97ou r"dea. R"dea cu
/o/ote de e'orturile lui disperate de a a+une la 'otora'ii. Pe măsură ce el "nainta) lupt"nduse cu
apele $i+elioase) Mar97ou se "ndepărta ca @ata Morana. &eodată ea se opri. &in piept prinseră
săi 'umee nişte ţiări. Mar97ou scăpă un răcnet "n'iorător. *i "n aceeaşi clipă apăru
inspectorul 4c/iarelli care "i "ntindea o or/idee. &ispăru şi inspectorul. &e unde$a se au(i un
(omot asur(itor de sticle sparte) ca şi c"nd sar 'i năruit o $itrină uriaşă. &intre cio#uri ţ"şni o
caracatiţă $"scoasă) cu c/ipul lui Rean. Inspectorul 4c/iare lli) "m#răcat "n toă romană) pu'ăia
dintro pipă. Arăta cu m"na pe 4am9 :arracuda care r"dea cu /o/ote ca şi Mar97ou. 3o/otel e
lui se i(#eau de pereţii unei imense rote) st"rnind ecouri. 7a capătul rotei apăru din nou
caracatiţa. , caracatiţă uriaşă) "n'ricoşătoare) care porni spre Mircea. Mircea simţi căl
parali(ea(ă spaima. %ru să 'uă) dar nul mai a+utau picioarele. Un #raţ al caracatiţei #iciui
aerul) şil "nş'acă de umăr. Mircea $ru să răcnească) dar 2niciun sunet nu ieşea din urai
căscată.
— :oss ! :oss !... se au(i lasul lui A#e.
— 3a 1 e 1 e sa "nt"mplat 1 #ol#orosi Mircea #uimac... A#e "l (uduia de umăr) spre al
tre(i.
—4coalăte) #oss ! A $enit 7andis. %rea săţi $or#ească) Mircea desc/ise oc/ii.
4oarele "şi strecura ra(ele printre +alu(ele.
— it e ceasul 1 )
— ,pt şi +umătate) #oss. 7andis te aşteaptă "/ #i#liotecă. Este cu /arlie
Kale.
Acest nume 0$u asupra lui Mircea e'ectul unei descăr cări electrice. Tre(it dea #inelea) sări
"n picioare..
— &e mult timp aşteaptă 1
—A/) nu. &e $reo cinci minute. E ner$os. "/d ma $ă(ut mia aruncat o pri$ire m"nioasă.
&ar nu mam intimidat.
Mircea ştia că Ro#ert 7andis era o 'iură importantă "n orani(aţie. &ar pe %incen(o
eno$ese nul impresiona marele #oss. Tre#uia deci să se. comporte pe măsura modelului său.
— 4ă mă aştepte) spuse el. Mă duc să 'ac un duş. Pe urmă mă #ăr#ieresc. Numi place să
apar ne#ăr#ierit.
— , săl supere "nt0r(ierea) #oss.
— Ei şi 1 e>clamă Mircea cu super#ă nepăsare. Ai lic/idat cu cada$rele 1

— &a.
areu toate
patru 1 patru. )
— Patru 'iindcă am puso la socoteală şi pe Mar97oi"i.
— um adică 1...
*i Mircea continuă 'ra(a prin pantomimă trec"nduşi deetul arătător peste #ereată.
— &a) ("m#i A#e repet"nd estul lui Mircea. Ara lucrat e>pediti$. a "n $remurile noastre
#une.
— :ine) #ine. o#oară la 7andis. 4ă 'aci onorurile p"nă $in eu.
Mircea trecu "n #aie. 4tătu  su# duş un s'ert de oră) 4e #ăr#ieri.şi se "m#răcă pe "ndelete.
Era emoţionat) dar "şi ascundea a#il simţămintele. :ău un whis'( spre aşi 'ace cura+. o#or"
apoi "n #i#liotecă.
7andis stătea "n picioare) l"nă un ra't şi răs'oia o carte ilustrată. Era scund) nericios)
rotund la 'aţă. Mustaţa neară "i accentua #u(ele cărnoase) sen(uale. Purta un costum al#astru
petrol) impeca#il.
Tolănit "ntrun 'otoliu) /arlie Kale 'uma o ţiară. Era surprin(ător de t"năr. A$ea
"n'ăţişarea unui student cu o#ra( tranda'iriu) oc/i ar(ători) inocenţi şi ura 'rumos desenată.
3ainele al#e de. 'lanel a$eau o linie spor ti$ă. ra$ata a(urie couniess Mara) cămaş ă de mătase
naturală) ra'inată.
eleanţă #atista de/arlie
la piept) "n aceeaşi
Kale nuanţă cu.tipului
nu corespundea cra$ata)
de ciorapii)
anster panto'ii italieneşti
populari(at re'lectau o
de romanele
poliţiste şi de 'ilmele de cinematora'.
"n acest timp A#e) răsturnat pe o canapea) "şi lustruia molcom un/iile. Mircea  prinse
dintro sinură pri$ire2 "ntreaa scena) "şi dădu imediat seama că su# calmul aparent al celor trei
oameni) mocnea 'ocul.
7a intrarea lui Mircea) 7andis ridică "ncet pri$irile de deasupra cărţii.
— :ună (iua) 7andis) (ise Mircea. e mai 'aci) /arlie 1
7andis mormăi c"te$a cu$inte reu de. desluşit. Kale răspunse cu un $oios ;
) 7ow do :ou do, Mr. eno$ese.
"nd 7andis ridică oc/ii de deasupra cărţii) Mircea) carel pri$ise p"nă atunci din pro'il) putu
săi $adă "n "ntreime pata $"nătă cei acoperea aproape tot o#ra(ul. Pata aceea) cu e>crescenţe
nericioase "nspicate cu 'ire de păr al#e şi nere) era mult mai ur"tă dec"t "n 'otora'ia din
dosarul lui eno$ese.
— :ună (iua) (ise 7andis) măsur".ndul cu pri$irile din cap p"nă "n picioare) 'ără săşi
ascundă curio(itatea.
Mircea cunoştea un principiu tactic) etern $ala#il. ea mai #ună apărare o constituie atacul.
&eci atacă cel dinţii.
— Nu mă mai recunoşti) 7andis 1 $or#i el tărăănat) "n cel mai autentic stil eno$ese.
7andis ("m#i "n colţul urii.
— Te recunosc Numai %incen(o eno$ase ar 'i "ndră(nit să mă 'acă săl aştept.
— Teai "ndoit $reodată că aş 'i eno$ese 1
—) &a. Mam "ndoit. *i mai păstre( unele "ndoieli.
— &acă $rei) ţi le risipesc "ndată. "ţi aduci aminte c"nd ai "ncercat să mă trişe(i 1 7a o
partidă de poc/er. Team prins cu cărţi măsluite "n manşetă. &upă partida aceea ţiai pus prote(ă
dentară.
7andis aşe(ă cartea "n ra't) apoi se "ntoarse spre Mircea.
— Atunci neau asistat c"ţi$a martori. "ncercă săţi aminteşti o "mpre+urare c"nd am 'ost de
'aţă numai noi doi.
— Nu $reau să te co#or "n oc/ii lui /arlie) rosti Mircea cu du#lu "nţeles.
— Ai lim#a ascuţită) Mr. eno$ese) (ise /arlie) (dro#ind $"r'ul ţiării "n scrumiera de
cristal.
— "n 4icilia mi sa ascuţit şi mai mult) replică Mircea sua$. "nainte "nţepa. Acum străpune.
Naş $rea să o simţi pe pielea ta) /arlie.
A#e pu'ni "n r"s.
— Mă ameninţi) Mr. eno$ese 1 "ntre#ă Kale.
— Nu. Te pre$in) ripostă Mircea) lăs"nduse "ntrun 'otoliu. A#e) ser$eşte cocteiluri) adăuă
el.
— de
interes Mulţumesc)
a'aceri. *inu"nteasemenea
deran+a) (ise 7andis.
ca(uri Nu ţiara 'ăcut o $i(ită de curtoa(ie. Am $enit "n
nu #eau.
— ,.D. Nici tu nu #ei) /arlie 1
— Nici eu) Mr. eno$ese.
— Prepară numai două cocteiluri) A#e. &umnealor s"nt a#stinenţi. Iar eu nam de "nd săi
imit. &escarcăţi sacul) 7andis. &ar nu uita. Timpul meu e drămuit.
7andis "l pri$i cu un 'el de admiraţie.
— Nu se poate spune căţi lipseşte "ndră(neala) ("m#i el. Mă "ntre# dacă peste cinci (ile nai
să te de(um'li.
— "nd te ascult) mă "ntre# dacă prin ura ta nu $or#eşte :arracuda) (ise
Mircea. ră#eştete cu cocteilurile) A#e. Mi sa uscat "tle+ul.
A#e "i o'eri un pa/ar "nalt) plin pe trei s'erturi cu un lic/id c/i/lim#ar iu.
— , com#inaţie nouă) #oss.
— um "i spune 1
— American #ilip. Mircea o deustă critic.
— :ună) A#e. Ei) 7andis) dăi drumul.
Iritarea lui Ro#ert 7andis creştea. Mircea "nreistra tensiunea din atmos'eră. %i(itatorul "şi
$"r" m"inile
— Ţin "n #u(unar.
săţi reamintesc) eno$ese — 'ac aici o parante(ă — că p"nă la pro#a contrarie)
pentru mine răm"" eno$ese.
— Prea ama#il. "nsă nu uita) tot "n parante(ă) că acum mă numesc
/arlie Accardo.
— Nu mă "ntrerupe. Ţin săţi reamintesc) eno$ese) că potri$it /otăr"rii orani(aţiei)
sectorul tău a trecut su# controlul meu direct.
— Ei) şi 1
— "n consecinţă nici o mişcare nu se poate 'ace In acest sector) 'ără apro#area mea.
— 4erios 1
— Aşa a /otăr"t marele #oss. Mircea sor#i iarăşi din cocteil.
— e sa$oare ! e>clamă el) plescăind din lim#ă. Ridică pri$irile asupra lui 7andis. ,c/ii i
se "năspriră. Marele #oss a /otăr"t aşa) 'iindcă $a ascultat numai pe $oi. &upă ce mă $a asculta
şi pe mine...
— Nare să te asculte p"nă ce nu te $ei disculpa) eno$ese. Asupra ta at"rnă ra$e acu(aţii.
*i tu) "n loc să 'aci tot ceţi stă "n putinţă) spre aţi limpe(i situaţia) ţio complici şi mai mult.
Meri cu paşi >epe(" şi siuri spre pier(anie) eno$ese.
— "t eşti de drăuţ cămi porţi de ri+ă) rosti Mircea sua$. Altce$a 1
— Nam terminat. Tot "n această ordine de idei) tre#uie săţi pun "n $edere că pe $iitor nu
$oi tolera să se mai repete 'apte ca cele de a(inoapte.
Mircea "ncreţi spr"ncenele.
— @apte 1 are 'apte 1
— A(inoapte) "n casa asta au 'ost asasinaţi doi oameni. &oi oameni care se a'lau su#
protecţia mea.
— 4u# protecţia orani(aţiei) $rei să spui. Tu nu eşti dec"t o rotiţă "n mecanismul
orani(aţiei.
— , rotiţă care ar putea săţi treacă peste cap) eno$ese.
— Nu teaş s'ătui să "ncerci) 7andis. Ţiai rupe şi dinţircare ţiau mai rămas.
—4ă nu ne +ucăm cu $or#ele. Nu "nădui asasinate..;
&e unde ştii că "n casa asta au 'ost asasinaţi doi oameni 1 "ntre#ă Mircea ridic"nduse "n
picioare.  *i /arlie "l imită.
A#e duse instincti$ m"ri0 la pistolul de su# /aină. Ro#ert 7andis "i surprinse estul.
— %rei săţi repeţi ispra$a) A#e21 A'lă că şi eu şi /arlie s"ntem "narmaţi. *i te mai
a$erti(e( că a'ară mă aşteaptă oamenii mei.
Mircea 'ăcu semn lui A#e să se liniştească. 4e "ntoarse spre 7andis.
— ?n leătură eu asasinatele de a(inoapte) cred tă ai putea sămi dai tu unele lămuriri)
7andis. Tu sau omul tău de "ncredere) adăuă el) arăt"ndul cu un est pe /arlie.
7ocotenentul lui 7andis ("m#i cu de(armantă candoare.
— Aş c/estiune.
"n această 'i "nc0ntat săţi 'iu de 'olos) Mr. eno$ese. &in ne'ericire) nu pot aduce nici o lumină
7andis se uită "n oc/ii lui Mircea.
— "ţi atra atenţia că "n cursul acestei (ile) marele #oss $a 'i in'ormat de asasinarea lui 5oe
Rean şi a 5iului său.
— &e moartea lui 4id apo((olo nu ştii nimic 1 "ntre#ă Mircea.
— Nu.
— Nici tu) /arlie 1
— Nu "nţele aceste insinuări) Mr. eno$ese) replică liniştit t"nărul.
7andis reluă cu lasul lui ca$ernos.
— &in acest moment) eno$ese) nu mai eşti autori(at să părăseşti $ila) 'ără a 'i escortat de o
maşină eu oamenii mei. 7impede 1
Mircea "şi oli pa/arul.
— Te in$it) 7andis) să părăseşti imediat casa asta. Naş $rea să repeţi e>perienţa de ieri a lui
:arracuda. "t pri$eşte acu(aţiile pe care mi le aduci) $a tre#ui să le do$edeşti. *i asta $a 'i cam
reu.
7andis "şi luă pălăria pe care o lăsase pe măsuţă şi şio puse pe cap.
— Team
@ără să maipre$enit) eno$ese.
salute) părăsi 3aidem)
"ncăperea) /arlie.
urmat de locotenentul său.
— Ei) ce (ici) A#e 1 rosti Mircea) după ce uşa se "nc/ise "n urma $i(itatorilor.
— 5oacă tare amicii dumitale. Mai ales acum c0nd a "nceput e>tinderea pieţii de des'acere a
stupe'iantelor la "ntre tineretul. Metoda e 'oarte simplă
— acapararea clu#urilor tineretului uni$ersitar) a clu#urilor sporti$e din şcoli şi din centrele
industriale şi "n eneral a locurilor de petrecere 'rec$entate de adolescenţii din cartierele sărace.
Accentul se $a pune pe captarea tineretului uni$ersitar.
— Ideea nu e nouă) (ise Mircea "n doi peri.
— &a) "nsă aplicarea ei e>tensi$ă nu a 'ost /otărită dec"t "n ultima $reme) mai precis după
plecarea dumitale "n Europa. "ţi dai seama) #oss) ce $enituri pot aduce orani(aţiei milioane de
tineri "nro#iţi stupe'iantelor. 4au 'ăcut antecalcule) ci'rele e>acte nu le ştiu) "nsă după c"te am
a'lat sumele re(ult ate ar 'i 'a#uloase. *i nu tre#uie să uităm că adolescenţi i de a(i s"nt adulţii de
m"ine. Ne preătim ast'el şi pentru $iitor o masă de clienţi siuri.
— A şi "nceput aplicarea acestei campanii 1
— &a) a "nceput) replică) A#e. *i cu re(ultate mal mult dec"t satis'ăcătoare. &a) ca săţi spun
drept) #oss) adăuă el) mie nu prea "mi place c/estia asta. Mi se pare prea murdar să per$erteşti
cu #ună ştiinţă nişte copii care a#ia au căscat oc/ii la $iaţă.

Mircea se uită "ndelun la A#e. 4pusele lui A#e 'ăcuseră săi treacă prin minte) ca "ntrun
'ilm) scene la care copii lipsiţi de raţiune cădeau pradă drourilor. Era uluit.
A#e mai sor#i o "n/iţitură din cocteilul sau) apoi ridică la "nălţimea oc/ilor pa/arul şi pri$i
"n lumină #ulele de acid care se spăreau la supra'aţă.
— it pri$eşte escorta...) te scap eu) #oss) adăuă
— @ără $iolenţe) A#e)) "l a$erti(ă Mircea. 7andis a o#ţinut desiur apro#area marelui #oss).
A#ia aşteaptă să 'ac un pas reşit.
A#e adoptă o mutră ne$ino$ată.
— %iolenţe 1 um "ţi "nc/ipui aşa ce$a) #oss 1 Nui $ei o'eri satis'acţia asta lui 7andis.
?nt0mplarea este "nsă deasupra calculelor omeneşti. Uneori şi oamenii pot pune "n mişcare
"nt"mplarea.
A#e "şi #ău cocteilul şi ieşi.
Mircea se aşe(ă "ntrun 'otoliu. "nditor) lăsă săi cadă masca pe care o ar#orase p"nă
atunci. "nri+orarea "i "ntunecă 'runtea. Un 'ior de panică "i "ncolţi "n su'let. 4ituaţia se complică
oră de oră. A$ea duşmani puternici. @oarte puternici. *i. el era sinur. Nui a$ea de partea sa
dec"t pe A#e şi pe 5ac6 :olence. *i) prietenia lui :olence era discuta#ilă.
Tre#uia să ia neapărat contact cu Narcotic :ureau. e păcat că inspectorulşe' 4c/iarelli nu
apucase săi dea toate datele necesare. &e aici nu putea să tele'one(e poliţiei. Mai mult ca siur
că toatenu
Mircea con$or#irile
se #i(uia pecunimeni.
e>teriorul erau interceptate) :olence "l asiurase de contrariul) dar
At"t de complicată era situaţia şi at"t de "ncărcată de prime+dii) "nc"t "i $enea să lase totul
#altă şi să se predea poliţiei. &ar această cri(ă de conştiinţă nu dură mult. &estăinuirile lui A#e
"n leătură cu tineretul dădea un temei moral misiunii pe care Mircea şio asumase. ,#iecti$el e
umanitare amintite de 4c/iarelli nu repre(entau o arumentare stearpă) ele răspundeau unor
realităţi strinente. &es'iinţarea reţelei de tra'icanţi de stu pe'iante de$enea ast'el un scop
pentru care Mircea se simţea o#liat să lupte) oric"t de. mari ar 'i 'ost riscurile.
Tre#uia sa iasă "n oraş. %a ăsi el posi#ilitatea să C 'olosească un tele'on pu#lic.
A#e se "napo"e peste c"te$a minute.
— Totul e "n ordine) #oss. Putem pleca oric"ni Ia trea#ă. e proram a$em a(i 1
— Tre#uie să a+unem la 'otora'ii !
— 4ă perc/e(iţionăm apartamentul lui /ariie) propuse A#e.
— re(i că /ariie e at"t de nesocotit "nc"t să le păstre(e "n locuinţa sa) "n e$entualitatea că
el lea luat 1
— Atunci ce e de 'ăcut 1
— R0mi ne să a'lăm unde "şi de$elopa Rean 'ilmele. Poate i(#utim să dăm de neati$e.
— ,.D.)
numără peste #oss. , 'acem
(ece mii şi pasta.
de 'irme &eşi NeJ Kor6ul nu este un oraş tocmai mititel. red că
de 'otora'ii)



Mircea stătea pe #anc/eta din 'aţă a 7tnccBnului) alături de A#e) care conducea) şi anali(a
mintal posi#ilitatea recuperării 'otora'iilor) sau a neati$elor) cu mutrele asasinilor lui
7ascal(o.
Era at"t de a#sor#it "n "ndurile. sale) "nc"t nici nu o#ser$a 'urnicarul de oameni şi de
automo#ile printre care 7mcoBreul se strecura ane$oie.
Biua era "nsorită. "n 'undul prăpastiel desc/isă "ntre pereţii a#rupţi ai ("rienorilor)
:rodJa9ul se strecura asemenea unui p"r"iaş #lestemat să răm"nă $eşnic cu'undat "n um#ră.
Mircea $ă(u 'irma unui 'otora'. @u ispitit să oprească maşina. &e ce nar 'ace o "ncercare 1
Nar 'i e>clusă o coincidenţă 'ericită. e$a mai "ncolo (ări "nsă $itrina altui 'otora'.
Ar 'i 'ost mai reu să ăsească "n acest c/ip ceea ce căuta dec"t să c"ştie lo(ul cel mare
'olosinduse de un sinur #ilet.
Nui răm"nea dec"t o sinură speranţă) leată de o ipote(ă care căpăta tot mai multă
consistenţă. &e #ună seamă că 5oe Rean) care nu era un "ncepător) nu ar 'i dat pe m"na unui
'otora' spre de$elopare un 'ilm at"t de compromiţător. &e ce nu sar presupune că 5oe Rean
sau 'iul său de$elopau 'ilmele 1 Mai ales dacă Rean era deprins săşi ia -măsuri de precauţie2 )
aşa cum a'irma c/iar el 1
@aţă de cine "şi lua proprietarul :arului \V -măsuri de precauţie2 1 e leături e>istau "ntre
el şi /arlie Kale 1 Era oare Kale interpusul lui 7andis) sau lucra pe cont propriu 1
7andis) de pildă) ar 'i a$ut tot interesul săl do#oarepe %incen(o
eno$ese. Numai "n acest rnod şiar 'i putut e>tinde de'initi$ autoritatea asupra sectorului
acestuia) sector deose#it de important) deoarece cuprindea "ntre 4tatul NeJ Kor6.
Era reu de presupus că Kale lucra independent. "n cadrul orani(aţiei ocupa un loc prea
puţin "nsemnat ca să poată acţiona 'ără spri+inul $reunui persona+ de prim plan.
ă Pedro transmisese lui Kale discuţia dintre Rean şi .Mircea era ne"ndoios. Tot at"t de
ne"ndoios era şi 'aptul că Rean se 'erea de Kale. &e aceea "şi luase acele măsuri de precauţie)
'otora'iind pe asasinii lui 7ascal(o. Kale şi le "nsuşise spre a "ncurca toate pistele. P"nă acum
reuşise din plin.
Mircea nu a$ea de "nd să se dea #ătut. Nu putea a#andona lupta nici dacă ar 'i 'ost ispitit să
o 'acă. Alternati$a era cateorică. %ictoria sau moartea. 4una oarecum melodramatic) dar
corespundea — din ne'ericire — realităţii.
Mircea se uită prin retro$i(or.
Un "ldsmobile, cu patru oameni la #ord) urma "ndeaproape 1incoln-u9.
— Am un plan) A#e. (ise Mircea. &ar ca săl duc la "ndeplinire) tre#uie să scap de coada
asta.— Prea #ine) #oss) răspunse A#e. "n cinci minute te scap. ,amenii mei mă aşteaptă "n Times
4=uare. %or tăia drumul ,ldsmo#ileului) care ne $a pierde urma.
— Nu) nu e #ine) (ise Mircea. &acă ne pierd din $edere) $or da alarma. *i eu nu $reau să
#ănuiască ce$a. Uite cum ai să procede(i. &upă ce reuşeşti să te "ndepărte(i su'icient de
"ldsmobil, mă laşi la un colţ de stradă. Tu ai săţi continui apoi drumul) cu $ite(ă moderată) ca
să 'ii iarăşi a+uns din urmă de oamenii lui 7andis. Ai să te in$"rteşti circa trei ore pe stră(i. Am
ne$oie de acest răstimp. Mai "nţeles) A#e 1 7a unu treci tot pe aici. Ai să mă $e(i lină c/ioşcul
de (iare. Mane$re(i ast' el "nc"t să te "ndepărte(i oarecum de ei. %reau să mă pot urca in maşina
ta 'ără să 'iu o#ser$at.
— Cnţeles) #oss.
4trataema preătită din timp de A#e reuşi pe deplin. "nd 7incolnul trecu prin Times
4=uare) o limu(ină hr(sler tăie ca din "nt"mplare drumul ,ldsmo#ilului.
u preţul unei mane$re măiestre) hr(sler-ul reu=i să e$ite "n ultimul moment o ciocnire. @u
"nsă destul ca să pro$oace o #locare temporară a circulaţiei. "ldsmobil-ul pierdu c"te$a momente
preţioase. 4e a$"ntă iarăşi "n urmărirea 7incolnului) reuşind săl prindă aproape de 3erald
4=uare.
Mircea
:..,. a$usese "nsă timp să co#oare dincolo de colţul lui \ t/ 4treet) l"nă intrarea 4taţiei
Terminal.
Ascuns după un c/ioşc cu (iare) putu să $adă "ldsmobil-ul onind cu mare $ite(ă pe
:roadJa9 "n +os. Intră "n prima ca#ină tele'onică şi căută "n anuar cea mai apropiată aenţie de
"nc/iriat automo#ile.
B e c e minute mai t"r(iu se $ă(u la #ordul unui Doage Polara şi "n posesia unui /id al NeJ
Kor6ului.
Tra$ersă podul Man/attan şi se ana+a pe @lat#us/ A$enue. A$ea o ţintă precisă —
Roc6Ja9 Par6 lu#ul \V.
Acţiona su# impulsul unei inspiraţii. Era "ncredinţat că su#solul lu#ului
\V "i $a da dacă nu de(learea enimei) cel puţin un 'ir conducător spre cei patru inşi care
puseseră m"na pe milioanele lăsate "n ri+a lui 7ascal(o.
P"nă la :elle 3ar#our circulă cu mare $ite(ă. &e acolo "şi continuă drumul aale) ca un turist
dornic să admire tot ce e de admirat. Trecu prin 'aţa clădirii lu#ului \V 'ără să oprească.
Intrarea "n restaurant se (ărea printre pilcurile de copaci şi de ar#uşti "n 'loare.
Uşile păreau (ă$orite. Nu se $edea urmă de om. &upă toate aparenţele
lu#ul 'uncţiona numai noaptea.
e$a mai departe) se desc/idea o alee care ducea spre un restaurant cu pereţi de sticlă)
"nălţat pe ţărmul mării. Pe o pancartă scria cu litere al#astre $iramar.
"n 'aţa intrării restaurantului erau aliniate c"te$a automo#ile.
Mircea coti pe alee) parcă Dodge-vl aproape de li(iera păduricii care despărţea restaurantul
$iramar de lu#ul \V şi) cu cel mai dea+at aer) intră "n #ar.
omandă un in @i(() "l #ău pe "ndelete) dădu un #acşiş moderat) ca să nu atraă atenţia)
apoi ieşi "n curte.
4e "ndreptă aale spre Dodge. In loc să se urce "n maşină) "şi continuă drumul pătrun("n d "n
pădurice. Aruncă o pri$ire peste umăr. Nimeni nui remarcase mane$ra.
Parcurse $reo cinci(eci de metri) 'erinduse să 'acă (omot. 4ilueta laterală a lu#ului \V se
(ărea printre copaci.
4e opri. ercetă cu pri$irile clădirea solitară. Iarăşi nimeni.
, 'ereastră cu /ilotină) acoperită din interior de o draperie de moar roşu)
"l po'tea parcă să o desc/idă.
Mircea recapitula "n c"te$a secunde pasa+ele unui roman poliţist citit de cur"nd) care descria
cu lu> de amănunte intrarea prin e'racţie a unui aent secret "ntro clădire.
Asemenea eroului din roman) a$usese şi el ri+ă săşi procure un mic le$ier) pe caret$"r"se
su# /aină.
"narm"nduse cu o mare do(ă de "ndră(neală) trecu la atac.
4coase le$ierul de su# /aină şi "l $"r" "ntre cerce$ea şi per$a(. 4ăltă uşor cerce$eaua care
re(ista.
"nt"mpineRepetă mane$ra) sporind e'ortul. 4e au(i un clănţănit şi 'ereastra cedă. , ridică 'ără să
di'icultăţi.
Mircea ("m#i. inear 'i cre(ut că $a a+une şi spărH ător. A$ea "nsă o scu(ă. "l "mpinsese
necesitatea.
4ări per$a(ul şi pătrunse "năuntru. Ţinea str"ns le$ierul "n m"na dreaptă)
ca săl 'olosească la ne$oie drept armă. 4e pomeni "n #iroul cu patru mese de lucru) pe carel
mai cercetase "n cursul nopţii.
"nc/ise 'ereastra) lăsă perdeaua) şi după ce repuse le$ierul "n cinătoare)
scoase pistolul de su# /aină. Apoi porni "n e>ploatare.
Uşa #iroului era descuiată. Mircea ieşi "n coridorul mărinit de cele patru uşi. 4e "ndreptă
spre scara care ducea "n su#sol. o#or" tiptil scările. &esc/ise cu precauţie uşa #lindată şi se
strecură "n su#sol.
Aprinse o lanternă portati$ă. Plim#ă 'asciculul "nust de lumină peste cele patru uşi
metalice. Prima din dreapta răspundea "n sala ca(anelor., "nc/ise şi trecu la cealaltă uşă. "şi
aminti că aceasta dădea "n "ncăperea "n care 'useseră "nc/iş i oamenii lui A#e. Renunţă să o mai
cercete(e. A treia uşă — de $i(a$i — era "ncuiată. , "ncercă şi pe a patra) care dădea "ntro
de#ara.
-Acum e"lacum2
&eodată "şi (ise
trecu un 'ior. el.
Na$ea cu ce să descuie a treia uşă. Uitase să aducă c/ei potri$ite.
Nu mai putea "nsă da "napoi.
"ncercă să 'orţe(e uşa cu le$ierul. ,steneală (adarnică. Placa metalică re(ista tuturor
strădaniilor lui.
Tre#uia să 'olosească mi+lo ace eroice. Pistolul său era pre$ă(ut cu surdină. Nu $a "ace prea
mult (omot. Ţinti #roasca şi apăsă pe trăaci.
u un pocnet sec) uşa se desc/ise.
Mircea trase cu urec/ea. Nu au(i nici o mişcare.
Intră "n "ncăperea cu'undată "n "ntuneric. In st"na uşii di#ui un "ntrerupător. "l răsuci. 4e
aprinse o lumină al#ă) lăptoasă.
Mircea "ncercă un simţăm"nt de trium'. 4e a'la "ntrun la#orator 'otora'ic "n(estrat cu cea
mai modernă aparatură. Pe c"te$a s'ori erau at"rnate la uscat — asemenea unor ţipari neri —
nişte 'ilme de$elopate. Beci şiC(eci de metri de 'ilme.
&esc/ise un dulap. Pe ra'turi se a'lau or"nduite) asemen ea unor solda ţi "n 'ront) sute de
casete cu 'ilme.
"nd le $ă(u at"t de multe) "l cuprinse descura+ area. Iar 'i tre#uit ore "ntrei poate c/iar (ile)
ca să le cercete(e "n amănunt.
A$ea un sinur punct de. reper şi anume decorul — mai precis #iroul lui Rean — "n care
'useseră luate 'otora'iile.
7uă o casetă la "nt"mplare) şi cercetă 'ilmul dinăuntru. %ă(u c"te$a instantanee luate pe
marinea mării) altele pe o stradă. , aruncă. Alese altă casetă. &erula un 'ilm cu peisa+e
muntoase. "l aruncă şi pe acesta. Pierdu mai #ine de cinci minute cercet"nd doar şapte casete.
e era de 'ăcut 1 "n ritmul acesta risca să piardă "nt Unirea cu A#e. 5udecind după
meticulo(itateaşi precauţiile lui Rean) era de presupus că aceasta "şi păstra "ntrun Ioc mai
puţin e>pus 'ilmele prime+dioase prin conţinutul lor. Tre#uia să e>iste o ascun(ătoare "n
la#orator.
4e "ndi să ciocănească "n pereţi cu patul armei) spre aC di#ui $reun sei' secret) dar renunţă.
Bomotul) repercutat prin (iduri) risca să atraă atenţia $reunui pa(nic. 4e mărini să
ciocănească uşor cu $"r'ul deetelor. Bidul nu s'una nicăieri a ol. &eplasă o masă. Nimic. &ădu
la o parte #ancul pe care se a'la un aparat de mărit. Iarăşi nimic. 7a disperare) "mpinse din loc
dulapul. Pe (idul din spatele dulapului $ă(u o porţiune cam de $reo patru palme) proaspăt
tencuită. iocăni cu pumnul şi au(i un (omat metalic.
4coase de la cinătoare le$ierul şi 'ăr"miţă tencuiala. Apăru o placă metalică "nropată "n
perete. Tot cu le$ierul sparse tencuiala din +ur. &es'ăcu placa şi dădu peste o nişă căptuşită cu
ta#lă) "n care se a'lau două casete. Numai două.
Mircea simţi căi #ate mai tare inima. &es'ăcu prima casetă şi derula 'ilmul dinăunt ru. Bări
c"te$a siluete de) $apoare.
I se păru
#u(unarul că aude şiunapucă
$estonului (omot pe culoar.
pistolul) 4e opri
pe carel dinpelucru.
lăsase masă.%"r"
"şi la repe(eală
opri respiraţiacasetele "n
şi "şi "ncorda
au(ul. :ătăile repe(i ale inimii "i răsunau "n timpane. "şi #lestema emoţia. Nu $a 'i niciodată in
stare să şio stăp"nească
1 Aşteptă c"te$a clipe) apoi 'ăcu doi paşi spre uşă. :ătăile inimii se mai potoliră.
Bomotul de pe culoar "ncetase.
Uşa rămăsese "ntredesc/isă. , trase cu piciorul) ca să ai#ă m"inile li#ere "nainte de a trece
praul) se opri iarăşi.
Nu se au(ea dec"t clipocitul unui 'ir de apă care se scurea dintrun ro#inet.
Ieşi pe culoar.
&eodată simţi o i(#itură cumplită in creştet...



Mircea desc/ise ane$oie oc/ii... 4"nele "i pulsa dureros "n cea'ă. A$ea sen(aţia că "i 'riea
creierul mic.
?l tre(ise din leşin răceala cimentului) pe care stătea pră$ălit. 4e ridică "ntrun cot şi se uită "n
+ur. uloarul era ol. ?şi aminti că mai "ncasaseo lo$itură asemănătoare) nu de mult) "n trenul
?şi pipăi creştetul.
de Palermo. Atunci ieşise cu uşurinţă din "ncurcătură. Nu ştia dacă acum $a mai 'i tot at"t de
norocos. :lestemă a$entura "n care se lăsase anrenat. Aspectele de(area#ile erau mai
numeroase dec"t cele plăcute. Una e să citeşti o carte de a$enturi) şi alta e să trăieşti a$enturile)
B"m#i amar "n ciuda precauţiunilor sale) că(use "n cursă ca un im#ecil.
Bări pistolul) aruncat pe ciment ce$a mai departe.
&in sala ca(anelor se au(ea un şuierat ciudat. .
4e t"r" p"nă la pistol şi "l luă "n mină. %eri'ică "ncărcătorul. Era plin. Im#ecilii ! re'lectă el. "i
lăsaseră o armă. 4imţi un +un/i "n creştet. emu. Un miros #i(ar "i dădu de "ndit. A#ia acum
"şi dădu .seama că şuieratul pro$enea de la conducta de alimentare cu a(e a ca(anelor) lăsată
desc/isă.
u un e'ort se ridică de +os. ?I durea cumplit capul. %oiau săl as'i>ie(e 1 Nu era imposi#il)
"mpleticinduse) se "ndreptă spre uşa din capătul culoarului. onstată —
după cum se aşteptase — că era "ncuiată.
@u ispitit să traă cu pistolul "n #roască) dar şansele erau minime. "n primul r"nd a$ea de -a
'ace cu o uşă #lindată. A'ară de aceasta 'ocul de armă putea aprinde a(ele emanate din sala
ca(anelor şi pro$oca o de'laraţie cu urmări 'uneste "n primul r"nd pentru el.
I se "năduia săşi aleaă moartea. Prin as'i>ie sau prin e>plo(ie.
Proastă inspiraţie a$usese c"nd pornise "n căutarea 'otora'iilor luate de 5oe Rean.
Instincti$ "şi pipăi #u(unarul "n care strecurase casetele. Acestea se a'lau "ncă asupra lui.
,amenii lui /arlie Kale nu ştiau nimic de casete 1 Atunci ce căutase Kale "n ca#inetul lui
Rean "n noaptea morţii acestuia 1
?nainte de a "ncerca de(learea enimei) se impunea să re'lecte(e serios asupra unui mi+loc
de e$adare din su#sol. *i c"t mai repede. Aerul de pe culoar "ncepuse să de$ină irespira#il.
Aleră "n sala ca(anelor. onducta de a(e era desc/isă. /eia dispo(iti$ului de "nc/idere
dispăruse. Era cu neputinţă să oprească şu$oiul de a(e cu mi+loacele a$ute la "ndem"nă.
4imţea că se "nă#uşe. "ncepu să tuşească. "şi udă #atista la un ro#inet şi şo aplică pe 'aţă+
asemenea unui tampon.
4e simţi ce$a mai #ine) dar soluţia aceasta nu era d'ec"t $remelnică.
Ieşi pe culoar şi "nc/ise "n urma sa uşa sălii ca(anelor) spre a mai "nt"r(ia răsp"ndirea
a(elor.
ăuta din. oc/i oC ieşire. "ncercă pe r"nd uşile care răspundeau "n culoar)
cu e>cepţia acelora care comunicau cu atelierul 'otora'ic şi cu sala ca(anelor.
Nu lăsă camera nee>ploraţă. "nd a+unse "n "ncăperea "n care descoperise cu o noapte "nainte
pe oamenii lui A#e "şi aminti că aceştia 'useseră co#or"ţi din sala #arului "n su#sol cu a+utorul
unei plat'orme. "şi (ise că 'olosinduse de aceeaşi plat'ormă ) se putea urca din su#sol "n #ar. ,
uşă de metal culisantă) 'ără nici un 'el de dispo(iti$ aparent de desc/idere) era "ncastrată "n
mi+locul
Mirceaperetelui dincu
o cercetă 'und.
pri$irile) apoi "ncercă să o desc/idă "mpin"ndo latera l. E'orturile sale
rămaseră sterile. , ciocăni cu deetul şi constată cu disperare că uşa era masi$ă.
&esc/iderea ei repre(enta sinura lui şansă de sal$are.
@iindcă #ecul din pla'onieră lumina insu'icient "ncăperea) scoase din #u(unar o lanternă) o
aprinse şi "ncepu să cercete(e "nc/eieturile uşii "n căutarea dispo(iti$ului de desc/idere.
Atmos'era din cameră de$enise irespira#ilă. a(ul "ncepuse să pătrundă prin #atista udă.
I se urcase s"nele "n cap. Era oare sortit să moară "ntrun c/ip at"t de stupid 1
"ncepu să i(#ească "n uşă cu pumnul "n care ţinea lanterna. Mişcările de(ordonate $e/iculară
'ascicolul de lumină al lanternei pe peretele opus.
&eodată se au(i un clănţănit.
Uşa porni să culise(e "ncet spre dreapta.
Mircea rămase cu respiraţia tăiată. "şi dădu seama că uşa se desc/idea cu celulă
'otoelXctrica.
"n 'aţa lui apăru o "ncăpere destul de mare cu planşeu de ciment. "n partea dreaptă a "ncăperii
se a'la o plat'ormă rotundă) pe care era instalată o masă cu patru scaune. Pe masă se a'lau
tac"muri pentru patru persoane.

care&in parteaaltă
susţinea stină a "ncăperii
plat'ormă se ridica
rotundă din planşeu
"n c/epenul un #raţ metalic) "nclinat la \ de rade)
din ta$an.
@ără să mai stea pe "nduri) Mircea trecu praul. Uşa se "nc/ise) culis"nd "n urma lui.
Pe (idul din dreapta era 'i>at un ta#lou de comandă cu patru #utoane.. Mircea apăsă primul
#uton. Uşa culisantă se desc/ise. Apăsă al doilea #uton. Uşa se "nc/ise. "nd apăsă pe al treilea
#uton) camera 'u cu'undată "n #e(nă. 4e au(i un #"("it a#ia percepti#il.
Mircea aprinse lanterna. 7a lumina ei $ă(u plat'ormele pun"nduse simultan "n mişcare.
Plat'orma din ta$an "ncepu să co#oare) iar cea din dreapta porni să urce) susţinută de asemenea
de un #raţ metalic "nclinat.

u un salt) Mircea se aruncă pe această plat'ormă care printro mişcare de translaţie "l
scoase "n sala #arului.
Era sal$at. Respiră ad"nc. Pri$eliştea 'amiliară a #arului "l umplu de "nc"ntare.
?n sală domnea penum#ra. @erestrele care dădeau spre mare erau acoperite cu draperii
roase.
Mircea se uită "n +ur. Nu $ă(u ţipenie de om. Mai mult ca siur că necunoscutul carel
"ncuiase "n su#sol dispăruse) spre a nu 'i de 'aţă "n e$entuaelitatea unei  plo(ii pro$ocată
in$oluntar de $ictima sa.
Mircea părăsi clădirea printro uşă'ereastră care dădea spre terasa cea mare.
Tra$esră precaut păduricea şi a+unse 'ără nici un incident la automo#ilul său. 4e urcă la
$olan şi demară.
"nd ieşi din :elle 3ar#our se uită la ceas. Era douăspre(ece 'ără şase minute. Plin de
$oioşie acceleră) "ndrept"nduse spre NeJ Kor6.


?n camera sa de #aie) amena+ată pentru circumstanţă "n atelier 'otora'ic)
Mircea. secondat de A#e copia 'ilmele ăsite "n su#solul lu#ului \V.
A#e "i adusese de la NeJ Kor6 o "ntreaă amă de aparate şi ustensile necesare acestei
delicate operaţii.
7ucrau cu "n'riurare. Mircea era conştient că de aceste 'otora'ii depindea e>istenţa sa.
&acă Rean spusese ade$ărul) "nsemna că aci se a'la dacă +'tti c/eia misterului) cel puţin un
indiciu 'oarte serios pentru de(le area lui.
&ar dacă Rean minţise 1
e rost ar 'i a$ut atunci ascun(işul "n care erau păstrate casetele 1 M"nuia emoţionat 'ilmul
pentru care "şi prime+duise $iaţa.
, pri$ire rapidă asupra neati$elor le "năduise să desluşească nişte siluete de $apoare) două
rupuri de c"te patru #ăr#aţi) dintre care unul luat din spate şi a$"nd drept 'undal ca#inetul de
lucru
#ăr#aţial"nluicostume
5oe Rean) şi mai multe instantanee ale unor 'emei tinere aproape oale şi ale unor
de seară.
Priceperea lui Mircea "n arta 'otora'ică era apro>imati$ă. A#e era "nsă no$ice. Nu ştia ce să
mai 'acă spre a 'i de 'olos lui Mircea. *i pe el FF stăp"nea ner$o(itatea.
"te$a ore mai t"r(iu) e>aminau la lumina al#ă a #ecului eli#erat de "m#răcămintea lui de
celo'an po(iti$ele "ncă umede.
rupul celor patru #ăr#aţi se a'la "n centrul atenţiei lui Mircea. Unul din ei) $ă(ut dintro
parte purta la #utonieră o or/idee.
— unoşti pe $reunul) A#e 1 "ntre#ă el. Mie mutreleH lor numi spun nimic.
A#e se uită atent la 'otora'ie. &eodată 'aţa i se lumină) "ncepu să r"dă 'ără $eselie.
— Pe ăştia doi) din dreapta) "i cunosc. :ătu cu deetul "n po(ă. Aş pune rămăşa că
/ipopotamul ăsta e Ernie @ranc6'urter. A "m#ătr"nit lic/eaua dracului. A 'ăcut #urtă) i sa rărit
părul. Acum două(eci de ani am studiat "mpreună la ilustra *coală de corecţie din 4ain'c 7ouis.
"nd lau #ăat "n şcoală) Ernie a$ea la acti$ul său de$ali(area unei staţii de #en(ină şi două
$ioluri... &ăm noi repede de el) A$eam un prieten comun ; Mic69 4/eldon. Ernie şi cu mine nu
neam putut "n/iţi niciodată.) Iar pomădatul ăsta cu or/ideea) de l"nă Ernie) este :la6ie Mc
oo. Acum un an) la 7as %eas) ma curăţa t la poc/er de   de dolari. P"nă la partida aia mă
credeam
un 'el deCtartorul trişorilor.
a ţi se $"r" pe su# &ar ăstae
piele... mia risipit
să (ic) ilu(iile.
#oss) nu "l *i
$ădculmea
pe ăstae amestecat
că am rămas prieteni. A$ea
"n asasinarea lui
Reie. Nu pot să spun acelaşi lucru despre Ernie. Asta era "n stare să omoare şi pe sorăsa)
numai #ani săi iasă. Nu m ar mira să a'lu că Ernie e $"r"t p"nă la "t "n crima asta... Pe cel deal
treilea nul cunosc. &atam să 'ac unele in$estiaţii... Acum să dăm de urma lui Ernie.
A#e trecu "n dormitor şi 'orma un număr de tele'on. Mircea "l urmă şi luă receptorul
suplimentar spre a urmări con$or#irea.
— 3ello ! harlie6s Bar0 răsună un las 'eminin 'oarte melodios) la celălalt capăt al 'irului.
— 3ello) /one9 ! &ămil pe Mic69.
— ine "ntre#ă 1
— Un prieten) A#e Macc/ia.
— Moment.
A#e aşteptă c"te$a clipe. 4e au(i o tuse ta#aică) după care o $oce spartă rosti +o$ial ;
— 3ello) A#e. e e cu tine) cutră #ătr"nă 1 A#e r"se.
— utră ca cutră. Mai mere. &aC #ătr"nă 1 Mai #ine teai au(i pe tine cum /oreai) mumie
deşelată. &acă nu te laşi de /a$ane şi de /a$ane(e) o să ţi ţin panlica la "nmorm"ntare.
— Ia spune ce te doare 1
— A$eam noi un amic. @ranc6'urter. Ernie @ranc6'urter. %reau să dau de el.
— e trea#ă ai cu el 1
— Eşti curios ca "ntodeauna. Il ştiam specialist "n $ioluri şi $oiam sămi dea nişte lecţii.
— Am "nţeles) A#e. @aci pe misteriosul. Ernie e mare patron de ara+ la
/icao. 4a a+uns.
— A/a ! Poţi sămi dai adresa 1
— ara+ul Avis, Auusta :oule$ard — /icao. Alături de /otelul
Metropol. Undeam tras noi un c/e' de pomină după ce neam "ntors din
oreea. "nd $ii să te cinstesc cu un /ordon ouge &
— Am ac)um o trea#ă) căreia $reau săi dau repede de capăt. &upă asta te calc eu. 8o long,
Mic69.
) 8o long, A#e.
A#e lăsă tele'onul "n 'urcă şi "şi 'recă "ne"ntat m0inile.
— "nd plecăm la /icao) #oss 1
Mircea desc/ise dulapul#ar şi umplu două pa/are cu whis'(.
— Po'tim) A#e) (ise el "ntin("ndui un pa/ar. :eau "n cinstea ta. Preăteştete să "ncase(i o
rati'icaţie rasă.

4e uită la ceas. Mie(ul nopţii să ne prindă la /icao. Re(er$a tele'onic două #ilete de
a$ion. *i "nc/iria(ă o maşină care să ne aştepte la aeroport.
Mircea era "nc"ntat de iuţeala cu care se adapta mediului. 4e mişca printre oamenii Ma'iei cu
at"ta uşurinţă)
acti$itatea "nc"tplină
aceasta sar 'ide(is că se a'la "n mi+locul lor de c"nd lumea. &o$edea aptitudini pentru
prime+dii.
*tia că asupra lui planau ameninţări ra$e. &ar acum acestea nul mai "nri+orau.
&impotri$ă) ll stimulau) ii creau o stare de eu'orie) ca şi un $is tare) ameţitor.
A#e comandă la aenţia 4ocietăţii Aeriene 4underland Airlines #ilete pentru /icao.
A$ionul a$ea plecarea la ora SF)W şi sosea la /icao la ora
SW)F.
A#e se uită la ceas.
— :oss) să ne ră#im. "ntro +umătate de oră tre#uie să 'im la 5o/n
Denned9 Airport.
Mircea $"r" "ntro ser$ietă diplomat o pi+ama) o cămaşă de sc/im#)
instrumentele de #ăr#ierit şi un 8mith and *esson. Pentru mai multă siuranţă) strecură un
*alther P. 3< cu surdină "n /amul de su# /aină.
A#e luă c"te$a "ncărcături de re(er$ă.
4ar putea să a$em ne$oie) spuse el practic.

PARTEA A TREIA

IN JET DE LA ATLANTIC LA PACIIC

7A ,RA nouă) Mircea şi A#e părăsiră $ila) urmăriţi c0 de o#icei de la distanţă de o maşină
cu oamenii 7ui 7andis.
7a no.u0 şi cincispre(ece minute — după o cursă in'ernală pe stră(ile din
:ron> şi `ueens — sosiră la aeroport. @ormalităţile de "m#arcare durară puţin.
Mircea şi A#e se urcară "n a$ion cu c"te$a secunde "nainte de a se "nc/ide uşile.
— Ai $ă(ut ce mutre au 'ăcut oamenii lui 7andis c"nd sau pomenit că le scăpăm din m"nă 1
(ise A#e după ce se aşe(ă pe scaunul său. "nainte de plecare am a$ut ri+ă să cumpăr ultimele
cinci #ilete disponi#ile) ca să e$it orice surpri(ă.
— Asta nu "nseninea(ă că la /icao nu ne pot lua "n primire alţi indi$i(i.
"ţi "nc/ipui că 7andis a rămas cu #raţele "ncrucişate după ce a a'lat că iam scăpat printre
deete1
— Aşa ce$a cere totuşi timp) spuse A#e.
— Timpul lucrea(ă "n 'a$oarea lor) (ise Mircea. Eu nu pot depăşi un anumit termen.
— A$em "naintea noastră trei (ile pline. &acă punem m"na pe Ernie) a'acerea e ca şi
re(ol$ată. *tiu săl 'ac să $or#ească.
— .&aca puaem m"na pe Ernie...) repetă Mircea cu oarecare "ndoială. "n ca( că lucrea(ă cu
7andis) acesta se $a ră#i săi asiure o pa(ă e'icientă.
— 4urpri(a este elementul /otăr"tor) replică A#e optimist. 7andis şi Kale nu au de unde să
ştie că dumneata ai a'lat identitatea unuia dintre asasinii lui Reie. Kale a de$ali(at sei'ul lui
Rean) tocmai ca săintre "n stăp" nirea 'otora'iilor.
— Nu e de presupus că Fa pus pe "nduri 'aptul de a nu 'i ăsit şi neati$ele 1 Altminteri de
ce au "ncercat să mă suprime la lu#ul \V 1 Mă mir că după ce mau lo$it "n cap nu miau
scotocit şi #u(unarele.
— Nu sau mai ostenit H au 'ost siuri că nai să mai ieşi $iu din su#solul clu#ului) spuse
A#e. reşelile s"nt tataie) #oss. Nu e>istă crimă per'ectă.
E>istă numai ali#iuri per'ect ticluite şi in'luenţe per'ecte. A#e r"se iarăşi. Mă "ntre# ce mutră
are să 'acă Ernie c"nd are să dea cu oc/ii de mine.
— Tocmai asta mă 'ace să cred că ar 'i #ine să intru sinur "n ara+) A#e. %a opera
elementul surpri(ă) de care $or#eai tu. @oarte puţină lume mă cunoaşte su# noul meu aspect.
— Nu te las sinur "n #"rloul lupilor) #oss ! Ai $ă(ut ce era să păţeşti la clu#.
Mircea ("m#i.
— :ine) A#e. Intrăm "mpreună.
7a ora SW)F potri$it orarului) a$ionul ateri(a la
/icao.
Mircea şi A#e se urcară "n :itir'cul %lectra, "nc/iriat tele'onic) earei aştepta "n parcul de
automo#ile.
"n drum A#e
spre luăC $olanul.
centrul oraşului) A#e "şi aruncă de c"te$a ori pri$irile asupra retro$i(orului.
Erau "ncadraţi "ntrun 'lu$iu de maşini care oneau cu $ite(ă constantă pe Denned9 E>pressJa9)
— e naş da să ştiu dacă s"ntem urmăriţi) (ise A#e. oti la dreapta pe
Nort/ &amen A$enue) apoi la st"na pe Auusta :oule$ard.
&upă cinci minute de mers) apăru silueta cu două(eci rie eta+e a /otelului Metropol. Intrarea
puternic luminată ..C ara+ului Avis se pro'ila dincolo de /otel.
A+uns "n 'aţa ara+ului) A#e $iră #rusc la dreapta şi intră "năuntru. 4e strecură ca un tipar
printre automo#ilele care mişunau prin ara+ şi opri "n dreptul unui perete de sticlă) cu uşi
automate. Pe una din uşi scria cu litere aurii Direc>ia.
A#e scoase. pistolul de su# /aină) "i trase piedică şi "l $"r" la loc "n /am. o#or" din maşină)
dădu #u(na pe uşa culitere aurii şi 'ără să ţină seama de protestele secretarei) care #ătea la o
maşină de scris) "mpinse cu putere uşa din celălalt capăt al "ncăperii pe care scria Director.
:iroul era ol. In scrumiera de pe masa de lucru 'umea o ţiară.
A#e se "ntoarse spre secretară ;
— Undei Ernie) 'rumoaso 1 Am $rut săi 'ac o surpri(ă.
4ecretara) o #londă o>ienată) cu oc/elari mari) rotun(i) "nrămaţi cu metal) "i aruncă o
pri$ire
— lacială.
Mr. @ranc6'urter e sus la eta+ul (ece. Asistă la montarea unui nou ascensor.
) Than's a million, "i mulţumi A#e.
Părăsi #iroul şi se urcă "n Buic'. @ăcu contactul.
— Tre#uie să 'im cu oc/ii "n patru) #oss. Am impresia că ni se "ntinde o cursă. Mi sa spus
că Ernie e sus.
&emară. :uic6ul se ana+a pe serpentina #etonată care ducea spre eta+ele superioare. A#e
"nainta precaut.
Pe dreapta) dincolo de #alustrada de #eton) se desc/idea olul dintre eta+e) "n +urul căruia
şerpuia pista "n spirală. Pe 'lancul st"n se ridicau pereţi de #eton) desc/işi la 'iecare eta+ spre
plat'ormele de parcare respecti$e.
Mircea scoase cele două pistoale şi le aşe(ă alături de el) pe #anc/etă) să le ai#ă la "ndem"nă.
:uic6ul depăşi 'ără incident primele patru eta+e.
Mircea "şi simţi ura uscată. &in 'iecare maşină care trecea pe l"nă ei riscau să 'ie
mitraliaţi. *i oricare maşină) cu o mane$ră a#ilă) ar 'i putut săi catapulte(e "n /ăul desc/is "n
dreapta lor.
Buic'-ul urcă "ncă patru eta+e. A#e se uită spre dreapta.
Pe spirală) cu un eta+ mai +os) se $edeau ure"nd două limu(ine.
— iudat. Am impresia că ne urmăresc) (ise Mircea.
— 4e prea poate) replică A#e. %edem noi imediat. :uie'cul se ana+a pe spirala eta+ului I<)
apoi pe ultima spirală) ce urca spre eta+ul <.
"nd să iasă pe ultima plat'ormă) ii apărură "n 'aţă două maşini aşe(ate una l"nă alta) care le
#locau diurnul.
@arurile lor =uadruple se aprinseră simultan) or#indui.
A#e opri instincti$. uplă pe marşarrier.
&eodată $ă(u "n retro$i(or celelalte două automo#ile) carei urmăriseră p"nă atunci)
apropiinduse #ord la #ord) de asemenea cu toate 'arurile aprinse.
— Neau prins la mi+loc) scr"şni A#e. %or să ne "mpină "n ol. 4ări din maşină) #oss !
Mircea desc/ise portiera cu cotul şi "narmat cu cele două pistoale) 'iecare "n c"te o m"nă) sări
pe pista #etonată.
Trase o ra'ală "n direcţia par#ri(ului primei maşi ni care se apropia cu $ite(ă) apoi oc/i şi pe
a doua. 4e adăposti după un st"lp de #eton. ?ncepu să traă şi "n maşinile care urcau din urmă.
A#e aprinse toate 'arurile) "şi lansă :mcVcul "mpotr i$a automo#ilelor care $eneau din 'aţă)
apoi sări la r"ndul său pe pistă.
4e au(i (omotul unei ciocniri) apoi p"r"ituri de metal care se "ndoaie şi (ănănit de eamuri
sparte.
A#e scoase pistolul de su# /aină. 4e răsuci pe călc"ie şi) lipinduse de perete) "ncepu să traă
cu Mircea spre maşinile care $eneau din spate.
Maşina ce urca
imo#ili("nduse. pe partea
*i cealaltă dreaptă
maşină a pistei cu
"ncremeni) $irăpar#ri(ul
#rusc şiplesnit
se i(#ideculoanţe.
putere de parapet)
@ocurile trase de arme cu surdină nu 'ăcuseră (omot.
Mircea şi A#e sc/im#ară o pri$ire trium'ătoare.
&intruna din maşini ieşi "mpleticinduse un om care se spri+ini de portieră) apoi se pră$ăli
pe pista #etonată) "n celelalte nu o#ser$ară nici o mişcare.
— Acum să ne ră'uim cu Ernie) (ise A#e.
— Numai să dăm de el) spuse Mircea.
— Nici o ri+ă. Tre#uie să 'ie pe aproape.
"n aceeaşi clipă) un #ord $usiang, al#) decapota#il) ţ"şni de pe plat'ormă) trecu pe lină
maşinile accidentate şi se ana+a $i+elios pe pistă "n +os.
— 7aşul ! urlă A#e. 7aşul ! 4ă nu ne scape.
, luă la 'uă spre primul din automo#ilele parcate pe plat'ormă) un 8tudebe'er Da(ton. 4e
aruncă la $olan) demară şi după ce trecu pe lină Mircea) care desc/ise portiera şi sări "năuntru)
porni cu mare $ite(ă pe urmele @ordului decapota#il.
— Ernie a 'ost "ntotdeauna un ticălos) $or#i A#e) "n $reme ce m"nuia cu măiestrie $olanul pe
spirala #etonată.
Maşina
"n $remeluiceErnie c0ştiase
A#e a#ia ununnă
lăsa "n a$anseta+ul
preţios. A+unsese
al şaselea. la eta+ul al şuierau.
auciucurile treilea) Maşinile cu care se
"ncrucişau erau silite să traă pe e>trema limită a pistei spre a e$ita o ciocnire)
@ordul a+unsese la eta+ul I.
— &acă apucă să iasă "n stradă) riscăm să ne scape) striă A#e 'urios.
irculaţia intensă şi)..
&eodată $or#ele i se topiră pe #u(e.
&e pe plat'orma eta+ului I ieşi pe pista spiralată o limu(ină $ercedes ,
lună c"t o locomoti$ă) care mane$ra spre a c"rmi la dreapta. @ordul $ustang, lansat cu
mare $ite(ă la $ale) intră ca un #olid "n 'lancul limu(inei. @ăcu un salt) se i(#i lateral de
#alustrada de #eton şi luă 'oc) proiect"ndul pe conducător peste caroseria Mercedesului.
"nd a+unse "n dreptul maşinii incendiate) A#e 'r"nă.
Nu putea trece mai departe cu 8tudebe'er-vl.
Apărură c"ţi$a oameni cu e>tinctoare. 5eturile de spumă "n$ăluită "n c"te$a clipe @ordul. "n
ara+ se st"rnise tumult.
A#e şi Mircea se strecurară prin spatele $ercedes-ului şi se opriră l"nă corpul lui Ernie)
priponit de #alustrada #etonată. Băcea "ntro po(iţie rotescă. Picioarele erau răşc/irate "ntrun
'el de grand ecart, #raţele 'r"nte 'ăceau (i(auri pe pardoseala m0n+ită cu motorină) iar capul
despicat "n două) ca un do$leac) lăsa să se $adă "nc"lceala "ns"nerată a circum$oluţiunilor
creierului.
?n +urul cada$rului "ncepuse să se adune lume. A#e "l str"nse pe Mircea de #raţ.
— 4o şterem) #oss) şopti el. Nu e #ine să ne ăsească poliţia aici. Pro'it"nd de (ăpăceală)
ieşiră "n stradă) 'ără săi oprească cine$a. ind se $ă(ură pe trotuar) o'tară uşuraţi
4e şi amestecară "n mulţimea pietonilor.
&inspre ,a6land :oule$ard se au(ea tot mai puternic sunetul modulat al unor sirene.
— Poliţia ! murmură A#e. *i am#ulanţele. Am ieşit la timp.
otiră la dreapta) pe o stradă "ntunecoasă) puţin 'rec$entată. Intrară "n primul #ar.
7a te+/ea c"ţi$a noctam#uli se cinsteau cu #ăuturi tari.
Mircea se $ă(u "n olinda din spatele #armanului şi a#ia se mai recunoscu. Era palid)
o#ra(ul i se lunise şi oc/ii "i străluceau ciudat. 4imţea un uşor tremur "n picioare.
-Nu s"nt "ncă #un de detecti$2) "şi (ise el iritat.
— &e două ori whis'(, porunci A#e) re(em"ndtise de te+/ea.
A#e "şi aprinse o ţiară.
:armanul luă de pe ra'tul de cristal o sticlă) cu--8cotch. Umplu două pa/are şi le ser$i noilor
clienţi.
Mircea "şi oli pa/arul din c"te$a "n/iţituriH :ăutură alcoolica "i "ncăl(i plăcut măruntaiele
şi "i linişti; ea prinminune ner$ii.
— ?ncă un r"nd) porunci el.
*i
?n A#e
$remedădu peste cap e>ecuta
ce #armanul whis'(-ul.
comanda) A#e se "ntoarse spre Mircea.
— Ernie nea 'ăcut 'iura) #oss. Iau crescut aripi de "neraş şi şia luat (#orul tocmai c"nd
credeam că o să punem m"na pe el. &ar mai a$em o săeată "n tol#ă. :lac6ie. Nu mă aştept la
cine ştie ce) dar tre#uie să "n cercăm... A murit Ernie) trăieşte :lac6ie. Plecăm la 7as %eas)
#oss. u primul a$ion !...

*
**
u oc/ii pe +umătate "nc/işi. Mircea stătea cu capul spri+init de spătarul moale al #anc/etei
sale şi asculta (omotul surd al motoarelor a$ionului.
Mai toţi călătorii dormeau. *i A#e dormea) cu ura "ntredesc/isă) cu m0inile "mpreunate pe
p"ntece şi cu nodul cra$atei puţin lărit) spre a nui st"n+eni respiraţia. %eio(a aprinsă arunca
asupra o#ra(ului său o tentă c/i/ lim#arie.
Mircea se uită la el şi se "ntre#ă cum de putea să doarmă at"t de liniştit după cele "nt"mplate.
4tarea de e>altare pe care o "ncercase la #ar lăsase loc unei ciudate moleşeli.
Recapitula
&rumul "i 'usese presărate$enimentele petrecute
numai cu cada$re de laRean
— 5oe sosireaşi sa
'iul"nacestuia)
4tatele Unite.
4id apo((olo)
Ernie @ranc6'urter şi unul sau doi din conducătorii celor patru maşini din ara+) asupra cărora
trăsese şi el şi A#e. Este ade$ărat căC'usese "n leitimă apărare. &ar această leitimă apărare
tre#uia do$edită. Nar 'i 'ost e>clus ca la această oră aenţii @.:.I.ului să se a'le pe urmele sale.
&acă A#e escamotase cu a#ilitate cada$rele celor doi Rean şi al lui 4id)
alt'el se pre(enta situaţia la /icao. Pre(enţa lui şi a lui A#e puteau 'i lesne do$edite.
Aentul care le predase maşina luată cu c/irie =i secretara lui Ernie @ranc6'urter iar 'i
identi'icat cu uşurinţă. Pe de altă parte posi#ilitatea de a 'i lic/idaţi de Ma'ie creştea in 'iecare
clipă.
@aptul că la ara+ se "ncercase asasinarea lui şi a lui A#e do$edea că deplasarea sa la
/icao nu scăpase neo#ser$ată. 4uprimarea lui eno$ese
— alias Mircea Paltin — 'usese de #ună seamă /otăr"tă dinainte. Numai aşa se e>plicau
atentatele să$"rşite "mpotri$a sa. @ără "ndoială că Ernie 'usese anunţat din timp de sosirea la
/icao a lui eno$ese şi a omului său de "ncredere. I se recomandase să "şi ia măsuri de
precauţie. 7andis pierduse "nsă prima manşă. ine o $a c"ştia pe a doua 1
Mircea se uită pe eam. Unde$a. "n (are) se $edeau licărind luminile unui oraş.
?și consultă pliantul pe care o steJardesă il pusese la dispo(iţie. 4e apropiau de
Minneapolis. ?n (ori $or ateri(a la &en$er. &acă $or prinde leătura cu a$ionul de 7as %eas
$or a+une la destinaţie "n +urul orei şapte.
?nc/ise oc/ii şi "ncercă să adoarmă. 4omnul "nsă re'u(a să $ină. "l potopeau "ndurile.
?şi "ndreptă iarăşi pri$irile spre 'ereastră. 7uminile oraşului se apropiau cu "ncetul.
4pre sud sc"nteie un 'uler şi "ncă unul.
Mircea aţipi. Nu se tre(i dec"t "n clipa "n care steJardesa "l ruă săşi prindă centura de
siuranţă) deoarece tre#uiau să ateri(e(e la &en$er.
8e luminase de ziu. 1a orizont se ivise geana purpurie a soarelui. "ra=ul se desf=ura ca o
oaz verde, 4nspicat de albul zg4rie-norilor. 4n :ur se desf=ura un imens de=ert ro=iatic. 8pre
vest se ridicau crestele albstrui ale munţilor 4t"ncoşi. "n centrul oraşului se sinulari(a domul
apitoliului.
7a &en$er) escala dură o +umătate de oră. Mircea se mulţum i cu două 'elii de şuncă şi cu un
pa/ar de "range-;uice din copiosul brea'fast ser$it la restaurantul aeroportului. A#e "n 2sc/im#
se "n'ruptă cu mare po'tă din #unătăţile ser$ite.
7a şapte 'ără un s'ert a$ionul decola "ndrept"nduse spre 7as %eas.
"ndată ce se instala "n 'otoliul său) Mircea adormi. ,#oseala şi emoţiile "şi 'ăceau simţite
e'ectele. Nu se tre(i dec"t la 7as %eas.
In parcul de automo#ile al aeroportului "i aştepta un hevrolet 5mpala,
"nc/iriat prin tele'on "ncă de la &en$er.
&e la un c/ioşc cumpără ultimele (iare de dimineaţă. &ouă dintre ele relatau moartea lui
Ernie
soldase@ranc6'urter
cu doi morţişi şiciudata
cu doiciocnire de automo#ile
ra$ răniţi. &eclaraţiiledesecretarei
la eta+ul allui(ecelea al ara+ului)
@ranc6'urter 'ăcutecare se
la poliţie
c"t şi "n 'aţa (iariştilor ocupau un loc de 'runte. Mircea remarcă surprins că semnalmentele
atri#uite lui A#e erau cu totul 'alse. 4ar 'i (is că secretara se străduise săi derute(e pe poliţişti.
Mircea "şi dădu seama că şi aici opera m"na Ma'iei) care nu "năduia celor dina'ară săi a'le
'răm"ntărilei lăuntrice. &ar aceasta mai do$edea că Mircea e$olua pe muc/ie de cuţit. A#e nu
părea să 'ie conştient de prime+diile cei p"ndeau. Nul preocupa dec"t prinderea asasinilor lui
Reie 7ascal(o.
&upă un turneu steril prin mai multe /oteluri reuşiră să ăsească două camere la
#loridablanca. ,daia iui Mircea) plasată la eta+ul al doilea al unui #uiidin cu linii so#re)
eleante) pri$ea spre un parc cu co$oare de a(on) in mi+locul cărora "şi etala apele al#astre)
limpe(i) un #a(in cu sa$ante cur#uri) stră+uite de um#rele multicolore %ileiatmişti) "n pestriţe
costume de #aie) se (#enuiau prin apă) ori se #ron(au la soare.
— Aici am sămi petrec $acanţa) #oss. spuse A#e) lăs"nduşi pri$irile să "nt"r(ie asupra unui
stol de 'ete cu 'orme răscolitoare de "nduri păcătoase.
Tuşi spre aşi dree lasul) apoi rosti cu ton a'ectat de predicator ;
— &ar mai "nainte de toate — datoria. Pentru "nceput să traem un pui de somn. E inutil săl
căutăm la ora
:ăură c"teasta
douăpewhis'(-uri
:lac6ie. a şi liliecii
du#le) nu culcară)
apoi se iese din "n
ascun(işul
răcoareasău dec"tanoaptea.
plăcută camerei) "n(estrată
cu instalaţie de aer condiţionat şi la adăpostul storurilor lăsate) Mircea dormi p"nă la lăsatul serii.
?l tre(i din somn un steJard) carei aduse pe ta$ă o 'oarte #oată ustare şi o colecţie de sticle cu
#ăuturi tari. "n timp ce Mircea se delecta cu un pateu in aspic; arnisit cu 'elioare de ananas)
steJardul ridică storurile) de($ăluind o pri$elişte de #asm.
"n depărtare se ridicau) asemenea unor 'antastice .co(i de păun) +ocuri de arti'icii roşii)
c/i/lim#arii) al#astre) purpurii) "n$ăluind succesi$ parcul "n toate culorile curcu#eului. :a(inul
luminat de dinăuntru "şi sc/im#a şi el culoarea) asemenea unui uriaş cameleon. @emei şi #ăr#aţi
"n costume de seară stră#ăteau aleile parcului. ei mai mulţi se "ndreptau spre un pa$ilion. "n stil
ara#) "n$ăluit "n /irlande de #ecuri pestriţe.
— &oriţi să $ă reţinem locuri la a(inoul /otelului nostru 1 "ntre#ă steJardul. ele mai
solicitate s"rit la mesele de ruletă şi de c/emin de 'er. &ar după părerea mea) adăuă el
con'idenţial) sorţii cei mai mari de c"şti $io'eră cursele de oari. "n seara aceasta se des'ăşoară
o "ntrecere sen(aţională "ntre oldenArroJ) campionul Europei) şi T/unde#ird) campionatul
Americii de 4ud. Pronosticurile s"nt "mpărţite. Eu am "nsă unele indicii — din surse tainice — ca
oldenArroJ $a c"ştia cursa. ?n cercaţi şi no să $ă pară rău. Acum trei (ile un 'inanciar
#ritanic — numele nu $il pot di$ula — a c"ştiat datorită po$eţelor mele trei(eci de mii de
dolari. A a$ut enero(itatea să mă rati'ice cu două /"rtii de c"te o mie. Mircea "nţelese alu(ia.
4teJardul "i umplea al doilea pa/ar cu whis'(, c"nd A#e "şi 'ăcu intrarea +o$ial) 'erc/eş) ata
să intre "n acţiune.
— :ei un Bourbon & "l "ntre#ă Mircea.
— Mulţumesc) miam 'ăcut plinul.
— :ine) A#e. Mă "m#rac şi plecăm.
"n $reme ce Mircea "şi "nnoda cra$ata "n 'aţaolin(ii) A#e se "ntoarse spre steJard.
— unoşti pe un oarecare :lac6ie Mc oo 1
— ,/) da. :lac6ie Mc oo) directorul de la %l. $orocco,
— %l $orocco &
— 3otelulca(ino. @oarte căutat de starurile din 3oll9Jood. *i cu cea mai randioasă
reclamă din oraş. Numai em#lema ca(inoului e 'ormată clin patru mii de #ecuri 'luorescente.
Bece minute mai t"r(iu) hevrolet-ul condus de A#e se ana+a pe #ule$ardul care ducea la
%l $orocco.
Mircea era uluit de risipa de lumină şi culoare) care in$ăluiau oraşul "ntr un 'el de aură
incandescentă. Reclame cu neon "n plină mişcare descriau pe 'aţadele clădirilor (i(auri
+ucăuşe) cicloide dantelate) /iper#ole e>plo(i$e) elipse ce se rostooleau ne#uneşte ca nişte
mini de ru#9) e$oluente. anrenate in rotiri ameţitoare) ara#escuri şerpuinde) +eturi or#itoare)
toate "n$ăluind şi cerul şi păm"ntul "ntro Niaară de 'eerii. 7itere imense) strălucitoare alcătuiau
cele mai e>otice decoruri ; Desert 5nn, 8ahara, #lamingo, ew #ronlicr, Thunder-bird, 8tar
Dusl,aroseriile
8ou>h Pacific, Tropicana...care mişunau pe #ule$arde olindeau luminile reclamelor)
automo#ilelor
sc0nteind ca o la$ă "n plină n$ărsare.
?n 'aţa /oteluluica(ino %l $orocco, o uriaşă 'loare tropicală "şi des'ăşura spre cer petalele
de neon) ca un $ulcan "n erupţie.
A#e reuşi să strecoare hevrolet-vl printre sutele de automo#ile parcate "n 'aţa clădirii.
Intră "mpreună cu Mircea "n /olul /otelului şi se opri la #iroul de in'ormaţii.
— Mr. :lac6ie Mc oo) $ă ro.
— &upă ora (ece "l ăsiţi la ca(inoul /otelului) replică 'uncţionarul.
— Mulţumesc.
"n /olul "mpodo#it cu coloane de sticlă luminate pe dinăuntrul))
$ileiaturişti "n costume de seară $"rau "n automate piese de c"te cinci(eci de cenţi) cu care
se puteau c"ştia cinci) (ece sau c/iar cinci(eci de dolari. "ştiurile erau posi#ile numai "n
teorie. "n practică se aleeau cu #ene'icii numai proprietarii sau concesionarii automatelor.
"n aşteptarea orei (ece) A#e pierdu la un automat (ece dolari.
— Mai #ine să dăm o raită pe la #ar) propuse Mircea. Aş mai #ea un whis'(.
) All right, #oss.
:aruldancin
cu norocul) "n +urulera ti>it de$er(i.
meselor consumatori) care "şi restaurau 'orţele "naint e de a se lua de piept
Mircea remarcă pe te+/eaua #arului) ca şi la lu#ul \V) un mare $as c/ine(esc) plin cu
or/idee al#e) asemenea unor cupe de ceară. &irectorul #arului o'erea clienţilor 'a$ori(aţi c"te o
or/idee) care era primită cu 'oarte multă #ucurie.
Mircea şi A#e "şi omor"ră timpul p"nă la (ece) de"ect"nduse cu c"te$a ivhis'(-viri stropite
din #elşu cu si'on. Tre#uiau săşi păstre(e mintea limpede) căci "n noaptea aceasta a$eau de
lucru.
7a ora 'i>ată se "ndreptară spre sălile ca(inoului. "n +urul meselor $er(i se "m#ul(eau
pu(derie de amatori cuprinşi de 'riurile +ocului.
A#e 'ăcu semn unui steJard neru) care se apropie ("m#ind.
— Unde "l pot ăsi pe Mr. Mc oo 1

—Mr. oo) 4ir) a sosit acum (ece minute. "l ăsiţi "n #iroul său. Uşa din 'und.
Mircea 'ăcu un semn lui A#e.
— 3aidem.
4trecur"nduse printre lume) a+unseră la uşa din 'und. , "mpinseră şi se pomeniră "ntrun
$esti#ul tapetat cu mătase $işinie. Pe un #irou se a'la o maşină de scris. Pe o altă uşă) capitonată)
scria cu litere mici arintii Di- rector.
— 7asămă să intru cel dint"i) #oss) (ise A#e. E mai "nţelept. Mircea "nc/ise uşa care
răspundea "n sala ca(inoului.
— :ine) A#e. Po'teşte.
A#e apăsă clanţa uşii capitonate) pe care o desc/ise "ncet.
Pătrunseră "ntro "ncăpere somptuoa să) cu 'otolii ad"nci) "m#răcate "n piele de $iţel) şi cu un
#irou $ast) acoperit cu cristal. 7a #irou nu se a'la nimeni.
— A (#urat pasărea) (ise A#e.
Mircea arătă cu un deet spre picioarele #iroului.
A#e se uită "ntracolo. Pe co$orul de Persia se contura lateral talpa unui panto' de lac.
A#e 'luieră a pau#ă. Trecu după #irou. Pră$ă lit pe co$or) cu 'aţa "n +os) (ăcea un #ăr#at de
statură mi+locie. Purta smoc/in. A#e se lăsă "ntrun enunc/i) apucă pe indi$id de umăr şi "l
"ntoarse cu 'aţa "n sus. "n plastronul al#)) m"n+it de s"ne) stătea "n'ipt "n dreptul inimii un stilet
cu m"ner de a#anos. &intro or/idee pe care #ăr#atul o purta la #utonieră se scursese un pra'
al#.
— :lac6ie) murmură A#e. :ietul :lac6ie.
— Am sosit prea t"r(iu) (ise Mircea.
A#e luă "ntre deete puţin pra' al# şi "l mirosi.
— 3eroină) rosti el. Mă aşteptam. 4e ridică "n picioare. Mircea se uită "ndelun la cada$ru.
— ,r/ideea
&intrun asta nudetre#uie
#locnotes să a+ună
pe #iiCou smulse"nom"inile
'oaie depoliţiei) spuse
/"rtie) din el.'ăcu la repe(eală un cornet.
care
7uă 'loarea de la #utoniera lui :lac6ie şi o strecură "n cornet. Tot acolo turnă şi pra'ul pe carel
culese cu ri+ă de pe co$or. %rii cornetul "n #u(unarul sacoului) apoi se "ntoarse spre A#e.
— 4o şterem mai "nainte ca cine$a să dea peste noi. A#e cercetă dintro pri$ire "ntreaa
"ncăpere. , uşă "ntredesc/isă răspundea "ntrun la$a#ou. &raperii de cati'ea acopereau 'ereastra.
A#e stinse lumina şi dădu la o parte draperiile. @ereastra pri$ea spre o rădină cu #osc/ete de
tranda'iri. In rădină nu se a'la ţipenie de om.
— Ieşim pe aici) (ise el desc/i("nd 'ereastra. E mai prudent.
4coase din #u(unar o #atistă cu care şterse clanţele şi 'orai#erele pe care le atinsese) apoi
escaladă 'ereastra. &upă ce se asiură că nu se a'lă nimeni prin apropiere) 'ăcu semn lui Mircea
săl urme(e.
"nd se $ă(ură "n rădină) se strecurară pe l"nă pereţispre o alee) eare părea să răspundă "n
stradă. Pre1 supunerile lui A#e se ade$eriră. Aleea "i scoase "n #ule$ardul din 'aţa /otelului.
&inspre st"na se au(i sirena unei maşini de poliţie care se apropia cu mare $ite(ă.
— Am ieşit la timp) (ise A#e.
Automo#ilul poliţiei opri "n 'aţa /otelului. &oi aenţi "n uni'ormă şi doi "n ci$il săriră din
maşină şi urcară
— 4o luăm "nc"t'uă trepteledin
mai repede de loc)
la intrarea clădirii. 4e topiră "năuntru.
(ise A#e.
4e suiră "n /e$roletul care demară) pier("nduse printre automo#ilele ce se scureau pe
#ule$ard "n +os. Mircea rosti "nditor ;
— Am impresia că asasinii lui :lac6ie au anunţat poliţia) ca să 'im ăsiţi l"nă cada$ru. Prea
au sosit repede.
— 4e prea poate) #oss.
— 4"nţem "n centrul unei ade$ărate conspiraţii) A#eH conspiraţia unor oameni care $or să mă
scoată din circulaţie mai "nainte ca asasinii lui Reie să 'ie descoperiţi.
In $reme ce m"nuia cu st"na $olanul) A#e "şi aprinse o ţiară.
— Acum 'irul sa rupt iarăşi) reluă Mircea.
Moartea lui :lac6ie Mc oo "i 'usese totuşi de 'olos. A'lase că or/ideele de la #utonieră
purtau "n cupa petalelor pul#ere de /eroină. &o$adă că Mc oo 'ăcea parte dintro reţea de
tra'icanţi de stupe'iante) de care nu era străin nici Rean. ?ntre Rean şi Mc oo) or/ideele
sta#ileau o leătură suspectă.
Poate că şi Ernie @ranc6'urter ora mem#ru al aceleiaşi orani(aţii. Numai aşa se e>plica
'aptul.că doi oameni plasaţi prin "ndelet nicirile lor la mai #ine de o mie de mile unul de celălalt)
participaseră la isasinarea lui Reie 7ascal(o "ntrun cartier din NeJKor6) adică "ntrun punct
cu totul e>centric 'aţă de locul "n careşi des'ăşurau ocupaţiile cotidiene.
— Plecăm imediat) la NeJ Kor6) spuse Mircea.
— Nar 'i mai "nţelept să mai răm"nem c"t$a timp la 7as %eas 1 opina A#e. Ara aici c"te$a
leături preţioase) care near putea pune pe urmele uciaşilor lui Mc oo.
— "t ţiar tre#ui pentru asta 1 "ntre#ă Mircea.
— , (i sau două.
— Prea mult. Nu mai a$em la dispo(iţie dec"t trei (ile.2In aceste trei (ile tre#uie să scot
ade$ărul la lumina. — :ine) #oss) replică A#e supus.
Trecură pe la /otel) cerură nota de plată şi după ceşi sir"nseră #aa+ele) spre surprinderea
steJardul ui) plecară la aeroport)
ăsiră un ;et Boeing, care a$ea săşi ia (#orul spre NeJ Kor6 peste două(eci de minute.
— Pe unde trecem) oamenii mor ca muştele) spuse A#e ("m#ind. Parcă am 'i la /icao "n
epoca pro/i#iţiei. *i acum ce 'acem) #oss 1 "ntre#ă el "n $reme ce se "ndreptau spre a$ion.
— Nu ştiu "ncă.
"n realitate ştia 'oarte #ine. A$ea să ia leătura cu Narcotic :ureau. 4ăl in'orme(e asupra
tra'icului de stupe'iante de la /otelulca(ino. %l $orocco din 7as %eas.
Ateri(ară la NeJ Kor6 "n (ori.
Mircea cumpără de pe aeroport presa de dimineaţă.  răs'oi. Printre ultimele ştiri ale (iarelor
'iura o teleramă dinQ 7as %eas care relata pe scurt asasinarea lui :lac6ie Mc oo.
— A#e) spuse Mircea. de aici te duci direct la amicul tău Mic69 4/eldon. aută să a'li c"t
mai :lac6ie
multe "nMc
leătură cu Ernie @ranc6'urter.
oo. &escoasel. 4ar putea %e(i dacă
să o#ţii ştie ce$apreţioase.
in'ormaţii despre
— ,. D.) #oss. , să 'ie cam reu săl 'ac să $or#ească Ia ora asta. &in (ori şi p"nă la pr"n()
Mic69 (ace "n letarie. Pritoceşte $inul #ăut peste noapte. &ar am să "ncerc.
Mircea se uită la ceas.
— Acum e şase şi +umătate. 7a unspre(ece ne "ntilnim la #arul :altimore) pe Madison
A$enue.
Mircea trecu la $olanul 1incoln-ului.
— Unde te las) A#e 1
— In East 4ide) Mic69 stă "n mansarda unei cocioa#e de pe Allen 4treet.
?n drumul său spre Man/attan) Mircea a$u ri+ă să ocolească pe mai multe stră(i lăturalnice.
%oia să $adă dacă nu e urmărit. 7iniştit oarecum "n această pri$inţă) tra$ersă Podul :roo6l9n)
lăsă pe A#e lină it9 3all) apoi se ana+a pe :roadJa9. ,pri aproape de F\ t/ 4treet şi intră
"ntro ca#ină tele'onică.
@ormă unul din numerele lui Narcotic :ureau. "i răspunse un las sua$ cu pro'esională
e'icienţă.
— 3ello !
— 3ello ! luaţi notă) Miss. ,peraţi urent) o descindere la 3otelulca(ino
%l $orocco...
Mircea curmă #rusc restul 'ra(ei...
&e unul din pereţii laterali de sticlă ai ca#inei se re(emase un tip cu pălărie trasă pe oc/i)
care citea un (iar. , mustaţă enle(ească — 'alsă poate — se lăsa ca o streaşină deasupra urii
cu #u(e su#ţiri. Tipul purta /aine gris-fer.
— 7a ce oră spuneţi că pleacă primul a$ion spre 7as %eas 1 "ntre#ă
Mircea) sc/im#"nd #rusc sensul con$or#irii.
@ăcu o pau(ă ca şi c"nd ar 'i aşteptat răspunsul.
— Atunci reţineţi două locuri pe numele Iui 3er#ert 4te$enson. 7ăsă tele'onul "n 'urcă.
"mpinse uşa ca#inei şi ieşi pe trotuar. Tipul re(emat de ca#ină "şi continua lectura.
"nd Mircea se urcă "n automo#il) indi$idul ridică oc/ii pe deasupra (iarului.

7incolnul porni) "ncadr"nduse "n coloana de maşini) cşre se "ndreptau spre nord) Mircea se
mai uită o dată prin retro$i(or la tipul cu (iarul. Acesta intra tocmai "n ca#ină)
Mircea se "ntre#ă dacă numărul pe care "l 'ormase) c/em0nd pe cei de la Narcotic :ureau)
'usese identi'icat de insul re(emat de ca#ină. ,amenii cu urec/ea 'ormată pot reconstitui lesne
un număr de tele'on după (omotul 'ăcut de disc. &acă se a'la că "ncercase să contacte(e poliţia)
era pierdut.
, sudoare rece "i perlă 'runtea. 4e uită din nou prin retro$i(or. Un
hevrolet $erde "l urma "ndeaproape. 7a $olan un indi$id cu oc/elari neri.
Mircea coti #rusc la dreapta pe \V t/ 4treet.
Un 'luierat strident de poliţie "l 'ăcu să se oprească la marinea trotuarul ui. Puţin deprins cu
circulaţia din Man/attan şi emoţionat de maşina care părea săl urmărească) se ana+ase
"mpotri$a sensului unic de pe acea stradă. 4e alese cu o amendă rasă şi cu o aspră o#ser$aţie
din partea aentului de circulaţie. Respiră "nsă uşurat. Tipul cu oc/elari de la $olanu7
`/euroletului "şi continuase drumul pe :roadJa9.
Mircea 'ăcu drumul "ntors şi "şi trase maşina "n primul loc li#er dintrun şir de automo#ile
parcate la trotuar) "şi şterse cu #atista sudoarea de pe 'runte şi "şi aprinsese o ţiară.
4e uită la ceas. Peste un s'ert de oră a$ea "nt"lnire cu A#e.
*
**

Mircea sosi punctual la Ballimore.


A#e "nsă io luase "nainte. "l aştepta la o masă mică) lină te+/eaua #arulu i. omandase un
$artini, pe carel sa$ura plin de "nc"ntare.
Mircea se aşe(ă pe un scaun li#er şi comandă un our-voisier.
— Am $eşti mari) #oss) (ise A#e) după ce sor#i o ultimă "n/iţitură de $artini. Am a'lat de
la Mic69
Numai aşanişte
lamc/estii uluitoare.
tre(it din #eţie. a să a+un "nsă acolo) a tre#uit săl #a cu capul "n apă rece.
— *i ceai a'lat 1
— Ernie @ranc6'urter şi cu :lac6ie Mc oo au participat acum (ece ani la sparerea unei
#ănci din rand 5unction) olorado. "n timpul atacului să$irşit "n plină (i. au 'ost ucişi un pa(nic
şi un casier. Ernie şi cu to$arăşii săi au reuşit să dispară) cu o pradă de peste două sute de mii de
dolari. Poliţia 'ederală ia urmărit 'ără succes aproape un an. "n urma unui denunţ anonim) a
reuşit să le pună mina "n cea'ă. A urmat un proces care a 'ăcut atunci mare $il$ă. &oi marto ri ai
acu(ării au pierit $ictime ale unor accidente) "n a+unul procesului. eilalţi martori ) intimidaţi) n
au mai "ndră(nit să apară "n 'aţa tri#unalului. Acu(aţii au 'ost ac/itaţi din lipsă de pro#e.
Mircea "şi muie #u(ele "n pa/arul cu coniac) s— Interesant ! @oarte interesant ! rosti el. *i "n
anii care au urmat) ce sa mai "nt"mplat 1
— Nu sa mai "nt"mplat nimic. Ernie şi :lac6ie spălaţi de "n$inuirile ce li se aduseseră au
de$enit cetăţeni respecta#ili) cu ocupaţii onora#ile.
— %a să (ică) după (ece ani) reluă Mircea) Ernie şi :lac6ie au renunţat pentru c"te$a (ile la
ocupaţiile lor -onora#ile2 pentru a participa la răpirea şi asasinarea lui Reie. Nu ţi se pare
ciudat) A#e 1
— Ai
— &a a'lat
şi nu.şiErau "n +oc
numele şai(eciparticipanţi
celorlalţi de milioaneladeatacul
dolari; Mi(a:ăncii
asupra merita1riscul.
— Nu. &ar nu e reu să le a'lu. Biarele de acum (ece ani au 'ăcut mare $"l$ă "n +urul acestui
ca(.
— @ămi rost de aceste (iare) A#e..
— ,.D.) #oss.
— "n c"t timp mi le aduci 1 A#e se uită la ceasul de m"nă.
— "n ma>imum trei ore. unosc nişte reporteri. Pentru c"ţi$a dolari) "mi aduc pe ta$ă
"ntreaa colecţie.
— 7a drum) A#e.
A#e se ridică de la masă.
— Mă ăseşti) la $ilă) continuă Mircea.
&upă plecarea lui A#e dădu peste cap două pa/are cu apă. "n pre(enţa locotenentului său se
simţea o#liat să #ea numai alcool. Prin(i la un restaurant italienesc din reenJic/ %illae —
continu0nd tradiţiaC lui eno $ese) mare amator de #ucătărie italienească) 4e "napoie la
Elms'ord 'ără să se ră#ească.
&e c"nd sosise la :altimore) oamenii lui 7andis se ţineau de el ca scaiul. &ar iui Mircea nui
maipăsa. 4e a'la pe drumul cel #un. Acesta era esenţialul.
"ndată ce a+unse acasă) se retrase "n dormitor. 4e de(#răcă şi se culcă.imediat. &ormi reu)
'ără $ise. @răm"ntările din ultimele (ile "l do#or"seră.




A#e "şi 'ăcu apariţia) la ora patru) cu un $ra' de (iare. A#ia le ducea.
Tre(it din somn) Mircea "ncepu să le răs'oiască. urio(itatea şi emoţia "l asaltau "n eală
măsură. ompară mutrele #ăr#aţilor din 'otora'ia sa cu instantaneele luate de poliţi celor patru
mem#ri ai #andei lui Ernie) după capturarea acestora.
— Este e>act ceea ce mă aşteptam) spuse el. Uităte şi tu. ,amenii din #andă 'iurea(ă şi "n
'otora'ia noastră. Toţi patru. Ei) ce (ici 1
A#e se scărpina "n creştet.
— "ntrade$ăr) mi se pare şi mie ciudat. Au reconstituit #anda după (ece ani.
— Eşti siur că "n cursul acestor (ece ani nau mai dat şi alte lo$ituri 1
"ntre#ă Mircea.
— Mic69 mia declarat că Ernie ducea — cel puţin aparent — o $iaţă e>emplară.
— Poate că a$ea o e>istenţă du#lă.
— Naş crede) rosti A#e. e rost a$ea să rişte totul) repet"nd e>perienţa tristă de la rand
5unction) c"nd c"ştiurile lui de la ara+ erau 'oarte mari şi mai ales lipsite de orice prime+die.
Mircea
Ernie. reciti cu $oce tare numele celorlalţi doi mem#ri din #anda lui
— Ralp/ _illiams şi Ir$in @lasc/man. Tre#uie să dam neapărat de ei) A#e.
— am "ncurcată trea#ă) #oss.
— 7a orani(aţie nu putem apela. A$em duşmani puternici "n Ma'ie) A#e.
Nu ne putem #i(ui dec"t pe noi.
A#e "şi "mpreună "nditor #raţele.
— Ernie la /icao. :lac6ie la 7as %eas. Pentru _illiams şi @lansc/man $a tre#ui să
răscolim America.
— *i asta "n trei (ile.
A#e tr"nti o "n+urătură tipic italienească.
"n clipa aceea se desc/ise uşa şi noul $alet al lui Mircea) un 'lăcău roşco$an) pistruiat) care
răspundea la numele de 4am anunţă cu las su#ţire) de 'alset ;
— Mr. :olence) #oss. 7am po'tit "n #i#liotecă.
4pre deose#ire de Pedro) care a$ea toate aparenţele unui ser$itor stilat) e'orturile lui 4am de
a imita manierele unui $alet enle( de$eneau uneori dea dreptul roteşti. ,ric" t sar 'i străduit)
nu i(#utea să ascundă su# această spoială esturile #rusce de tough gu(.

a$eaPetotuşi
Mircea "l amu(au
lorioase states'orţările de "nele$
de ser$iciu silitor ale lui 4am) care la două(eci de ani ne"mpliniţi
Ma'ie.
— :ine) 4am) co#or "ndată) spuse el.
4e "m#răcă la repe(eală. Era neră#dător să a'le noutăţi de la :olence) sinurul om din s'erele
"nalte ale orani(aţiei carei mai arăta simpatie. &acă era sinceră) răm"nea de $ă(ut. "n orice ca()
"n 'aimosul dosar de la Palermo) :olence 'iura printre prietenii lui eno$ese.
A#e rămase "n dormitor) spre a mai căuta prin +urnale indicii care săi pună pe urmele lui
_illiams şi ale lui @lasc/man.
"nd co#or" "n #i#liotecă) a$u surpri(a să constate că :olence nu era sinur. "l "nsoţise "n
această $i(ită Antinous) unul dintre căpeteniile Ma'iei din 4tatele Unite. Mircea "l recunoscuse
de "ndată. E>trem de 'otoenic. Antinous era replica 'idelă a 'otora'iei din dosarul eno$ese.
&eşi "mplinise trei(eci de ani) nu părea să 'i depăşit două(eci. Trăsăturile reulate) nasul recesc)
#ăr#ia rotundă dădeau c/ipului său o puritate clasică.
Această "n'ăţişare "i atri#uise de alt'el numele — la "nceput su# 'ormă de poreclă — al lui
Antinous.
Mircea se "ntre#ă de ce 4am nu "l anunţase că :olence era "nsoţit. Poate că şi această
"nt"lnire 'ăcea parte din "ncercările la care era supus) spre ai sta#ili ade$ărata identitate.
Antinous "l măsură de sus p"nă +os) apoi "i "ntinse m"na ;
— e mai 'aci) %incen(o 1
— 3ello) Antinous !
?i rostise numele cu cel mai 'iresc şi 'amiliar ton) ca şi cum a#ia ieri sar 'i despărţit.
4e "ntoarse spre :olence. care stătea "n picioare in dreptul 'erestrei) şi "i pri$ea cu amu(at
interes.
— 3ello) 5ac6 ! &e ce nu $aţi tratat cu c"te un whis'( & Tu cunoşti o#iceiurile casei.
Antinous "şi scutură un 'ir de pra' de pe re$erul impeca#ilei sale /aine de s/antun.)
— Ardeam ele curio(itate să te $ăd) %incen(o. Mi sau spus despre noul tău c/ip lucruri
e>traordinare. *tiam că :utler) doctorul nostru este un as)
dar nu miam "nc/ipuit că poate 'ace minuni. &acă teaş 'i "nt"lnit pe stradă)
nu teaş 'i recunoscut. :utler tre#uie săC'i 'ost 'oarte mulţumit de opera sa.
— Mulţumirea lui nu a ealato "n nici un ca( pe a mea) replică Mircea) trec"nd la dulapul
#ar. raţie lui s"nt astă(i alt om. Nu mau mai deran+at nici oamenii din @.:.I. şi nici anumiţi
prieteni d n osa oslra.
,'eri un pa/ar cu whis'( $i(itatorilor.
— Nai reuşit totuşi săţi păstre(i multă $reme inconitoul) spuse
Antinous după ceşi deustă #ăutura..
— 4au ăsit #ine$oitori care să mă identi'ice) replică Mircea. Pentru ei un %incen(o
eno$ese ascuns su# o "n'ăţişare de "mprumut "nsemna o ameninţare permanentă.
Raţionamentul său 'ăcu impresie asupra lui Antinous) carel pri$i cu oarecare simpatie.
să $ii—săInmă
orice ca() draul meu) continuă Mircea) tre#uie săţi mulţumesc 'iindcă ai a$ut cura+ul
$e(iH
— 4ocoteşti că e un act de cura+ 1
— &esiur) replică Mircea. Am de$enit compromiţător.
— &ramati(e(i lucrurile) replică Antinous.
— 4ă 'im serioşi) prietene. &acă nu aş 'i 'ost suspectat) nu mi sar 'i 'ăcut a'rontul de a mi
se ridica) 'ără nici o e>plicaţie) conducerea sectorului.
— Eşti nedrept) răspunse Antinous. @ua ta "n 4icilia nea o#liat să luăm măsuri. Nu
puteam lăsa descoperit un sector at"t de important.
— 7ăsasem "n locul meu pe A#e Macc/ia şi pe Reie 7ascal(o.
Antinous ("m#i cu dispreţ ;
— Ai $ă(ut de ce au 'ost "n stare. um au rămas de capul lor au 'ăcut să dispară c"te$a (eci
de milioane. Eşti de acord) cred. că nui puteam lăsa să opere(e ca "n +unlă. Preluarea
conducerii sectorului de către 7andis nu repre(intă dec"t un interimat.
— Tot ce pot să spun e că acest 7andis a "nceput să mă ener$e(e. a şi
:arracuda) de alt'el) replică Mircea tăios.
Antinous sur"se iarăşi ;

lei —
niciIţidecunosc
7andisreputaţia.
şi nici de E:arracuda)
prime+diosp"nă
să te
nuener$e(e cine$a.situaţia.
ţi se limpe(eşte Ţiaş recomanda totuşi să nu te
— Am ştiut "ntotdeauna să mă conduc 'ără să cer s'aturile nimănui) scumpul meu Antinous.
u 7andis şi cu :arracuda) am să mă socotesc atunci c"nd $oi crede de cu$iinţă.
Antinous "l pri$i cu indulenţă.
— Ţiai sc/im#at "n'ăţişarea) dar nu şi 'irea. @aci imprudenţe ca un simplu "ncepător.
— Nici nu se "ndeşte că riscă săl supere pe marele #oss) inter$eni
:olencc.
— Marele #oss nu sa temut să mă supere) #ănuin) dumă că aş 'i "nstrăinat şai(eci de
milioane de dolari cu$enite orani(aţiei.
Antinous şi :olence se pri$iră cuprinşi de alarmă. %incen(o eno$ese depăşea măsura)
"năduinduşi săl critice pe marele #oss. /iar dacă "n sinea lor nu erau "ntotdeauna de acord cu
metodele de conducere ale acestuia) nuşi e>primau niciodată $er#al de(apro#area.
Antinous "şi oli pa/arul de whis'(, spre a ocoli un răspuns care lar 'i putut t0r" pe o pantă
prime+dioasă.
5ac6 :olence se uită "nditor la Mircea. :ănuielile pe care le nutrise "n leătură cu
identitatea celor doi eno$ese — dinainte şi după operaţia estetică — se risipeau pe (i ce trecea.
— Nu tre#uie săl critici pe marele #oss. spuse sentenţios Antinous. "ntotdeauna a 'ost
#ine$oitor cu tine. Ţia "ncredinţat cel mai "nsemnat sector...
— a să mă deposede(e mai t"r(iu "n 'a$oarea lui 7andis. Antinous se pre'ăcu a nu remarca
"ntreruperea.
— &eşi planea(ă asupra ta ra$e) 'oarte ra$e #ănuieli) ţia acordat un termen de şase (ile
spre a te disculpa. Pe altul lar 'i lic/idat 'ără discuţie.
— Mărinimia lui este impresionantă) replică Mircea. Adăuă cu cel mai ne$ino$at aer ;
&acă mă lic/ida) (#urau de'initi$ cele şai(eci de milioane.
At"ta timp c"t răm"n m $iaţă mai s"nt sorţi să 'ie recuperate.
:olence c/icoti ;
— Bii %incen(o şi lasăl "n pace.
Pe 'runtea lui Antinous se aşternuse o um#ră pre$estitoare de lucruri neplăcute.
—Marelui #oss i sau semnalat "n ultimele (ile o serie de morţi $iolente.
*i lui nui plac $iolenţele) 'iindcă pot tre(i atenţia poliţiei. Marele #oss — ştii prea #ine —
doreşte ca orani(aţia să 'uncţione(e şi să se de($olte onora#il. @ără crime şi 'ără (uduiri.
Antinous $or#ea răspicat şi onctuos ca un prelat. :olence "l asculta cu admiraţie.
-Mare şmec/er) re'lectă el. @ace pe diplomatul. &ar cu %incen(o nui mere.2
— Poţi săl "ncredinţe(i pe marele #oss) spuse MirceaH că nam lăsat şi nici nu $oi lăsa pe
urmele anc/etei mele corpuri delicte) care să compromită orani(aţia.
— %om $edea) (ise Antinous) aşe("nd eu ri+ă pa/arul pe masă. %incen(o) "mi dai $oie să
mă retra 1 Meri) 5ac6 1
— Răm"n.
con$in spuse
că e #ine :olence.
să lucre(e cu%reau să mai discreţie.
mai multă... stau de $or#ă cu %incen(o. %oi reuşi) poate) săl
— Iţi ure( succes) %incen(o) rosti Antinous) "ntorc"nduse spre Mircea şi "ntin("ndui
prietenos m"na.
"ndată ce rămase sinur cu a(da sa) 5ac6 :olence se aşe(ă pe canapeaua din 'aţa căminului.
Rămase c"t$a timp cu pri$irile aţinti te asupra $etrei oale) ca şi c"nd lar 'i 'ascinat dansul unor
'lăcări scornite de imainaţia sa.
Mircea nui tul#ură meditaţia. Era #ucuros de acest interme((o) căci "i "năduia să cuete
mai ad"nc asupra sensului ascuns al $or#elor lui
Antinous.
:olence "şi 'recă uşor #ăr#ia osoasă ;
— %incen(o) "ţi aduc o $este neplăcută. Nam $rut să ţio spun "n pre(enţa lui AntinoCus.
&octorul :utler e mort. I sa administrat o do(ă de cianură "n a$ionul carel aducea de la 4an
@rancisco. on'runtarea ta cu :utler nu mai poate a$ea loc. Pentru tine e o lo$itură serioasă...
Mircea "l asculta 'ără să clipească. &ar su# masca acestui calm desă$"rşit) ner$ii i se
"ncordaseră ata să plesnească. Inima "i #ătea sara#anda. &in ce prime+die scăpase ! Moartea lui
:utler era pro$idenţială. , con'runtare iar 'i pecetluit soarta.
— "ntrade$ăr
spăl"ndumă de oricerea lo$itură)4ereplică
suspiciune. el.Fa
ştie cine :utler era sinurul
suprimat 1 care putea să mă identi'ice)
— Nu.
— :ănuieli 1
— &estule. Ad$ersarii tăi nu se s'iesc să a'irme că tu ai pus la cale asasinatul. ică lai ucis
ca să scapi de o con'runtare) care ţiar 'i de($ăluit impostura.
— 4tupid. Mi+loacele mele de acţiune s"nt limitate. A a$ut ri+ă :arracuda şi 7andis sămi
lee — "n mod practic — m"inile.
—Nu sar spune că s"nt tocmai leate) (ise :olence scoţ"nduşi din #u(unar o pilă
minusculă) cu care "ncepu săşi rotun+ească $"r'ul un/iilor.
Aş $rea să mai discutăm ce$a.
— Te ro !
— Transportul tău de cenuşă de la 3onDon.
— Ei) ce e cu el 1
— Miai o'erit acum două luni (ece la sută) ca "n lipsa ta să mă ocup de intrarea lui "n
America. Pot să te anunţ că a(i sau m"ine Andromeda tre#uie să sosească la 4an @rancisco.
— *i1
— 7a ora actuală) tu eşti prea /ărţuit ca să mai ai o ri+ă "n plus. edea(ămi transportul şi
eu "ţi o'er trei(eci la sută din $aloarea lui.
— Trei(eci 1 replică Mircea. &e la patru(eci stăm de $or#ă. Iar la cinci(eci am #ătut palma.
:olence "şi "ntrerupse ocupaţia.
— *i riscurile 1 7e suport numai eu 1
— &eloc. @iecare parte cu riscurile ei. Eu leam suportat la 3onDon) tu le suporţi la 4an
@rancisco. @i't9'i't9. *i s"nt ispitit să accept com#inaţia numai 'iindcă am ne$oie de #ani
lic/i(i.
—*tii prea #ine că nu e uşor să plase(i cenuşă "n $aloare de (ece milioane de dolari. A'ară
de asta) dacă orani(aţia a'lă că 'aci tra'ic de cenuşă pe cont propriu) te compromiţi de'initi$.
Mircea replică tăios ;
— &acă $rei — #ine) dacă nu — $or#im de altce$a. &e 'emei) de pildă. Ieri) am $ă(ut una
teri#ilă la 7as %eas. &ar nam putut să 'ac nimic. 4e ţinea poliţia după mine.
— Ai 'ost la 7as %eas 1 "ntre#ă :olence.
— &a.
—urios ! *i 7andis este de două (ile la 7as %eas. — Precis 1 "ntre#ă
Mircea) pri$indul deodată cu interes. *i "n ce scop 1
— Nimic important. "şi petrece tce'end-ul. el puţin aşa a spus. &e alt'el nu e sinurul.
/uc6 a plecat la Miami) 4cottie "n :a/amas. red că şi eu am să dau o căită p"nă la 4an
@rancisco.
— A/a !

— Atunci aşa răm"ne)
Iar "ncepem discuţia(ise
1 :olence. "ţi o'er patru(eci la sută.
— Patru(eci şi doi e ultima mea o'ertă. Mircea păru să re'lecte(e o clipă ;
— @ie. Pentru că "mi eşti prieten.
:olence scoase din #u(unar două teancuri de #ancnote de c"te o mie de dolari.
— Iţi a$anse( imediat două sute de mii) (ise el.
Mircea luă #anii 'ără să se ră#ească. "i prindeau 'oarte #ine. @ondurile primite la :arcelona)
"nainte de a se "m#arca "n a$ionul care a$ea săl ducă la NeJ Kor6. erau pe terminate . A#e mai
dispunea de ce$a re(er$e) dar nici acestea nu a$eau să dure(e la in'init.
Mircea "şi (ise că "n mod 'ormal estul său era condamna#il. 7ua #ani pentru o mar'ă care
nu era a lui. &ar scopul scu(ă mi+loacele. @ără c/eltuieli nuşi putea "ndeplini misiunea pe care
şio asumase. 7o$ea "n Ma'ie) 'olosinduse de propriile ei 'onduri. Tot transportul de narcotice
a$ea să cadă "n m"na poliţiei.
Restul "i primeşti "n două tranşe eale) (ise :olence ridic"nduse de pe canapea. Ţiar
con$eni cecuri 1
— Nu. Pre'er #ani lic/i(i.
) All right.

—:olence "şi $"r" pila tntale


*i cu in$estiaţiile #u(unar.
cum stai 1
— Prost.
— Mai ai trei (ile.
— *tiu. a 4ă mă descurc din p"n(a de păien+en ur(ită "n +urul meu) nici trei ani nu miar 'i
de a+uns.
— *i "n ca(ul ăsta cei de 'ăcut 1 Pot săţi 'iu cum$a de 'olos 1
— Mulţumesc. Pre'er să lucre( sinur. Nu $reau să te compromit.
— ră#eştete) %incen(o. :arracuda $a 'ace tot cei $a sta "n putinţă ca să nu o#ţii o nouă
păsuire. :olence "i "ntinse m"na. Te las) %incen(o. *i "ncă o dată succes !
Puţin timp după plecarea lui :olence) Mircea primi  $i(ită simandicoasă. 4am9 :arracuda
apăru ("m#itor) "m#răcat "n al# de sus şi p"nă +os. Părul şi spr"ncenele at"t de #londe "nc"t) #ăteau
"n arintiu) pielea #olnă$icios de al#ă "i dădeau o "n'ăţişare ciudată) aproape comică) de clo$n
muiat "n 'ăină. 4inura pată de culoare pe acest al# imaculat o constituia o or/idee $ioletă) cu
petale su#ţiri şi luni ca nişte picioare de păian+en.
u pălăria de panama "ntro m"nă şi "n cealaltă cu un #aston de malacca) :arracud a intră "n
#i#liotecă precedat de 4am. carei anunţase solemn sosirea. Mircea "l primi 'ără să" "ntindă
m"na. Pri$irile lui "nt"r(iară asupra or/ideei $iolete. Rosti ironic ;
— Iar ai $enit 1
B"m#etul continuă să plutească si#ilic pe #u(ele $i(itatorului.
— E/) "nc/ipuieşteţi că am a$ut tupeul.
— ă ai a$ut tupeul ştiu. Mă miră că ai a$ut şi cura+ul. *i "ncă sinur.
:arracuda se aşe(ă pe un 'otoliu.
— Nu te ră#i să mă po'teşti să iau loc. Pot să mă aşe( şi 'ără in$itaţie.
"ntreH prieteni...
Mircea aruncă o pri$ire circulară prin "ncăpere.
— %e(i aşa ce$a pe aici 1 :arracuda r"se ;
— Te "nţepoşe(i ca un arici de mate. *i nu 'aci #ine. Poate că nai să mă cre(i. Am $enit cu
"nduri prieteneşti.
— 4ă (icem că teaş crede.
:arracuda aşe(ă tacticos pălăria şi #astonul pe o măsuţă +oasă) dreptun/iulară) din
apropierea 'otoliului său.
— Pe $remuri am 'ost prieteni) %ince/(o. Ai uitat 1 Am copilărit "mpreună. "ţi aminteşti de
NolanCs) de pi$niţa din Mott 4treet) de :erta 1 Mai ales de :erta 1
Mircea simţi o ($"enire ciudată "n inimă. "şi dădea seama că :arracuda "i "ntindea o nouă şi
'oarte prime+dioasă cursă. "n dosar nu scria mare lucru despre copilălăria lui eno$ese.
NolanCs) :erta) pi$niţa din Mott 4treet nici nu erau amintite.
Mircea "şi dădu seama că nui răm"nea dec"t să #lu'e(e.
— &raul
ai ăsit meudacă
omul. 4au 4am9) daca ai $enit
ţii neapărat) cere spre a) mă 'ace
un time-out de lasămi pierd
marele timpul
#oss cu de
şi stăm pălă$răeli)
$or#ă. nu ţi
:arracuda ("m#i.
— &acă ar depinde de mine...
— 4pune) mai #ine) de ce ai $enit.
— &a) da. &e asta am $enit. a să "nropăm securea ră(#oiului... &ar dacă mă respini) nu
mi rămine dec"t să plec.
7uă pălăria şi #astonul de pe măsuţă şi se ridică "n picioare.
— @rumoasă or/idee) (ise Mircea. &e c"nd te ştiu ai 'ost un ade$ărat dand(.
— 4ă nu e>aerăm. "ntotdeauna a tre#uit să mă mulţumesc cu locul doi.
— Nu poţi să te pl"ni. &e c"nd a dispărut eno$ese) ai trecut pe locul lui.
— Ar tre#ui să porţi şi tu or/idee. Este ultimul striăt. :olence a lansat moda asta.
,r/ideele s"nt ultima lui pasiune. *ia amena+at o seră "n ali'ornia) la Escondido) "n 'iecare (i i
se aduc cu a$ionul la NeJ Kor6 cele mai 'rumoase or/idee. Are şi un maa(in de des'acere la
4an @rancisco ; The Bine "rchid. "nainte de plecare nu mă trate(i cu whis'( &
— &e ce nu 1 4ec sau cu si'on 1
— a de o#icei.
Mirceaşi("m#i.
de whis'( "ncepuI să
se umple
"ntindeaunopa/ar.
nouă cursă. @oarte
&eodată scăpăsu#tilă.
sticla)Recurse la o strataemă.
care se sparse pe parc/et.7uă sticla
— E/) sa spart /inionul ! e>clamă el.
4ună. 4am "şi 'ăcu apariţia.
— Mai c/emat) #oss.
— Adu o sticlă de whis'(.
4am e>ecută porunca) "napoinduse cu un anadian lub. Mircea 'ăcu un est t"nărului)
care se con'ormă) des'ăcind #uşonul sticlei şi turnind #ăutura "n două pa/are.
:aracuda aruncă o pri$ire ciudată asupra lui Mircea. "şi duse pa/arul la #u(e.
— 4ucces) %incen(o)
— /arlie) "l corectă MirceaH
— ,.D.) /arlie !
:arracuda dădu #ăutura peste cap) salută ridic"nd măciulia #astonului "n dreptul 'runţii) apoi
părăsi "ncăperea...
&upă plecarea $i(itatorului) Mircea se urcă "n dormitor) "l ăsi pe A#e "nropat "n +urnale.
7e răs'oia cercet"ndule atent) paină cu paină.
— Nam ăsit nici un indiciu) (ise el de(amăit)
— ?n sc/im# am ăsit eu) rosti Mircea. Plecăm imediat la 4an @rancisco.




,r/idee...
Mircea a+unsese să 'ie o#sedat de or/idee.
@lorile acestea e>otice) cu petale rele ca de ceară) e>tra$aant colorate) apăreau neconteni t
"n drumul său. *i Rean şi :lac6ie Mc oo purtau Ia #utonieră or/idee In$enti$i) 'oloseau
cupele acestor somptuoase 'lori drept receptacul pentru narcotice. :olence) care se ocupa print
re altele şi cu stupe'iante) culti$a or/idee. Printro "nlănţuire loică) toate aceste elemente "l
'ăceau pe Mircea să a+ună la conclu(ia că or/ideele a$eau săi desc/idă drumul p"nă la asasinii
lui 7ascal(o.
e amestec a$ea :olence "n toate acestea 1 &e ce "i $or#ise :arracuda despre pasiunea lui
:olence pentru or/idee 1 , 'ăcuse "nt"mplător) sau cu un anumit scop 1 :olence "i era prieten
sau duşman 1 reu de răspuns "n $reme ceşi arunca "ntro $ali(ă diplomat c"te$a o#iecte de
toaletă) Mircea anali(a pe toate 'eţele noile perspecti$e desc/ise de :arracuda.
A#e re(er$ase tele'onic două locuri "n primul a$ion sare a$ea săi ducă non stop — la 4an
@rancisco.
— Nu uita să "nc/irie(i o maşină) recomandă el locotenentului său.
?n
— clipa "n care A#e#oss.
, domnişoară) ridică
se iarăşi
adresăreceptorul) 4m'ăc"ndui
el lui MircXa) "şi $ir" nasul pe uşă.
ştrenar semn cu oc/iul.
Mircea sc/im#ă o pri$ire cu A#e.
— e domnişoară. 4am 1
— Na $rut sămi spună numele.
— A#e. dute şi $e(i cine e. A#e ieşi urmat de 4am.
Mircea "nc/ise 'urios $ali(a. %i(itele 'eminine) 'oarte area#ile "n alte "mpre+urări) nui
'ăceau de data aceasta nici o plăcere. Nu a$ea ne$oie de complicaţii. Mai ales acum c"nd se
preătea pentru o e>pediţie de care depindea poate e>istenţa sa.
A#e apăru peste c"te$a momente. "i $enea să r"dă.
— ine e 1 "ntre#ă Mircea.
— ora) #oss. Arde de neră#dare să te $adă. %rea săţi scoată oc/ii)
'iindcă ai sosit la NeJ Kor6 'ără să o anunţi.
Mircease scarpină "n cap.
&osarul lui eno$ese. de la Palermo) conţinea şi 'işa orei Tal#ot. &ansatoare de ca#aret)
amantă en titre6 a lui eno$ese) era 'oarte cunoscută "n cercurile Ma'iei din NeJ Kor6.
— ine mio 'itrimiso şi pasta pe cap 1 rosti el iritat. Acum numai de aşa ce$a numi
arde.— A $rut să $ină peste dumneata) dar nam lăsato) (ise A#e. Am "ncuiat o "n #i#liotecă.
-4"nt supus la o nouă pro#ă2) re'lectă Mircea.
onstată "ne"ntat că nu mai resimţea nici o emoţie. ?ncepuse să se călească.
— :ine. am să co#or in #i#liotecă)C(ise el. Peste c"t timp decolea(ă a$ionul
1
— Peste o oră) #oss. Per'ect. "ntrun s'ert de oră lic/ide( cu ora)
(ise el.
— Miramaş) e>clamă A#e) care cunoştea temperamentul $ulcanic al dansatoarei.
Mircea "şi #om#ă pieptul şi părăsi dormitorul) luindo spre #i#liotecă.
ora "l aştepta) 'um"nd ner$oasă o ţiară eipteană. B$"rleă 'i9n pe nări ca #idi$ii din
po$eşti. 7a apariţia lui Mircea) "l pri$i lun)) apoi mut"nduşi cu lim#a ţiara "n colţul urii "şi
priponi miinile "n şolduri.
) Damn ii 0 e>clamă ea "n cel mai pur slana din East 4ide.
E>presia) potri$ită mai dera#ă /amalilor din port) i(#i neplăcut urec/ea lui Mircea.
— 3ello) ora ! rosti el calm) apropiinduse de $i(itatoare.
— *i tu cine dracu mai eşti 1 7ascal(o) apo((ola 1 %aţi dat cu toţii 'aţa la "ntors 1 Undei
%incen(o 1
— %incen(o e aici) replică el) arăt"nduse cu un est lar. "şi strecură apoi mina pe su#
#raţul tinerei 'emei si "ncercă so cuprindă de mi+loc.
ora se răsuci ca o s'irlea(ă şi se "ndepărtă ne"ncre(ătoare de el.
@ăcuse nişte oc/i rotun(i) plini de uimire. Era 'rumoasă. &ar de o 'rumuseţe $ulară) de
chorus girl. Purta a roc/ie #rodată cu +euri) aţ"t de scurtă) "nc"t ii de(olea picioarele — cei
drept) sculpturale — cu o palmă mai sus de enunc/i. Un colier de diamante şi două #răţări
"ncrustate cu smaralde şi ru#ine scăpărau ca 'ocul. Părul lăsat "ntrun 'el de cascadă aurie) de o
parte1 şi de alia a 'eţei) "i acoperea "n parte oc/ii. oa'ura aceasta
— care a+unsese iarăşi la modă după o eclipsă de peste şai(eci de ani — "i dădea "n'ăţişarea
unui c"ine coc6er) cu urec/i luni) lăţoase.
— Tu eşti) %incen(o 1
— &a) "mpărăteaso) replică Mircea) ("m#ind. Replica era ie'tină) dar "n clipa aceea a$ea o
oarecare sa$oare.
— Nu semeni deloc) rosti ora #ănuitoare.
— 4erios 1 Nui nimic. Ai să mă recunoşti "ndată) (ise el cu super#ă nepăsare. &ute sus şi...
de(#răcarea.
— Eşti de o "ndră(neală !... e>clamă ea su'ocată.
— 3ai) ştereo mai repede) o repe(i el.
— Teai "napoiat la NeJ Kor6 'ără sămi dai de ştire.
— %reau sămi păsire( ineonitoul.

— e săţi păstre(i
Anonimatul. 1 ascund pre(enţa.
4ămi
— u alte cu$inte) să te ascun(i de mine) striă ea 'urioasă. Numi scapi at"t de uşor.
Mircea o pri$i cu "năduitoare superioritate.
— Nu mă mai plictisi şi porneşteo sus. alop...
— Aşa) pe ratis 1 %ii din Europa şi numi aduci nimic 1
El ridică din umeri)
— &acai şti prin ceam trecut.
4coase din #u(unar porto'elul doldora cu dolari. "l des'ăcu su# oc/ii lacomi ai dansatoarei)
piuli (ece /"rtii de c"te o mie şi i le $"ntură pe su# nas.
— umpărăţi o #răţară cu #riliante) de Ia artier. ora "nş'acă la.
repe(eală #anii şi "i $"r" in poşetă.
/ipul i se destinse "ntrun ("m#et seducător.
— "ncep să te recunosc) %incen(o.
4e "ndreptă spre uşă) leăn"nd seducător din şolduri. &upă ce puse m"na pe clanţă) se
"ntoarse spre el) şii aruncă pe su# ene o pri$ire "ncărcată de promisiuni.
— 3ai mai repede) se alintă ea ca o pisică. 3m ! Teai 'ăcut mai 'rumos. :ine tea aran+at
doctorul ăla. ţia $or#it despre trea#a asta 1
— ine
— 4ecret) replică ea sur"("nd cu coc/etărie. &esc/ise uşa) "i aruncă o ultimă oc/eadă) apoi
ieşi. Mircea suspină şi se uită la ceas. Trecuseră (ece minute.
A#e apăru "n #i#liotecă.
— Ma dat a'ară din dormitor) #oss. Nici nam apucat să ies #ine din cameră) că a şi "nceput
să se de(#race. Am ştiut eu că nai săi re(işti.
Mircea pocni din deete.
— "mi pare rău) dar de data asta teai "nşelat. Nu $reau să pierd a$ionul. Unde e $ali(a mea 1
— 4us.
— Atunci laso acolo. 3aidem !
— Unde 1
— 7a 4an @rancisco.



7a orele opt) a$ionul 8uper ;et Boeing decola de pe aeroportul 5o/n


Denned9) "ndrept"nduse spre _est.
Marele NeJ Kor6) ocean de sc"nteieri or#itoare) se des'ăşura "n toată randoarea. B"rie
norii "şi "nălţau spre culmile $ă(du/ului siluetele scăldate "n şirauri de lumini scăpărătoare.
Arterele de circulaţie străluceau ca nişte 'lu$ii de la$ă incandescentă. alea 7actee şi :rodJa9
ul "şi 'ăceau o apriă concurenţă. Mircea contempla 'ascinat 'eeria acestui oraş superci$ili(at) "n
care ii p"ndeau prime+dii mai mari dec"t "n plină +unlă.
4pre _est) o eană de purpură su#linia (area. A$ionul (#ura $i+elios "n urma soarelui apune.
Mircea "ncerca o linişte recon'ortant ă după aitaţia ne#unească din ultima $reme. B#orul lin
al aerona$ei "i calmase miraculos ner$ii.
"n cur"nd "ntunericul se lăsă asupra 'irii. 8uper-;etul plutea "ntre miriadele de stele şi
miriadele de sclipiri terestre. Pentru Mircea) pe care "nt"mplarea "l 'ăcuse să călătorească numai
noaptea) America $ă(ută din a$ion apărea su# "n'ăţişarea unei imense "ntinderi de "ntuneric)
presărată ici şi colo de alomerările de licurici ale oralelor.
A#e /a#ar na$ea de 'rumuseţile pri$eliş tilor nocturne) Po'ticios) se "n'rupta dintrun 'oarte
opulent choiE de hors d6ceuvres, pre(entate pe o ta$ă de o steJardesă #londă) cu contururi de
$edetă /ol9Joodiană.
Mircea se delecta cu o prepeliţă "n aspic) stropită cu $in de Malaa.
— Iai 'ăcut 'iura #ietei 'ete) #oss) spuse la un moment dat A#e) printre "m#ucături. a să
'iu cinstit) nu mă aşteptam să mai apucăm a$ionul.
Mircea sor#i puţin $in.
— "nd am $ă(uto "n #i#liotecă) am 'ost ispitit să ;un"n plecarea. &ar după ce miam dat
seama
su#til cadesăade$ăratul scop al $i(itei ei) mam răcorit ca după un duş rece. Puteau ăsi un truc mai
mă $eri'ice.
A#e "şi oli pa/arul de $in.
— :ia'a o'a. red că e pentru prima oară că i se trae o asemenea caeialma. , 'aci săşi
piardă "ncrederea "n propriile ei puteri de seducţie. I(#ucni "n r"s. 5i cree(i un comple> de
in'erioritate. Mă tem "nsă că no să ţi o ierte.
— 7asă) "i trece. "i cumpăr o /aină de $i(on şi o potolesc) replică Mircea) cu lene$oasă
nepăsare.
Timpul se scurea pe ne"ndite.
Asistară la un 'ilm -tare2 cu 4te$e Mc`ueen) "ntitulat Bullitt, se răcoriră cu c"te un 7ighball
urmat de o serie impresionantă de cocteiluri seci) ca la mie(ul nopţii să se tre(ească odi/niţi şi
#ine dispuşi pe aeroportul oraşului 4an @rancisco.
Automo#ilul "nc/iriat tele'onic — un Ponliac 1e $ans, purpuriu — "i aştepta "n par6in.
&rumul p"nă "n centru "l parcurseră "n tăcere. Mircea se străduia săşi ascundă curio(itatea şi
interesul tre(it de acest oraş "n care păşea pentru prima oară. Admira #ule$ardele inundate de
lumină) stră(ile drepte) "n pantă pronunţată) pri$eliştea oceanului careşi des'ăşura apele poleite
de ra(ele lunii.
A$ură după
?ndată norocul să ăsească
instalare) două
Mircea camere
c/emă li#ereNeJ
la tele'on la F aiKor6ul.
r mont 7otel.
&upă o scurtă con$or#ire) #ău
un ultim pa/ar cu whis'(, apoi se culcă. &ormi adine c"te$a ore. 4e tre(i o dată cu răsăritul
soarelui. Era neră#dător să pornească "n e>pediţie. P"nă la ora ])W c"nd se desc/ideau
maa(inele) timpul "i păru că se scure cu "ncetineală.
7uară brea':asl-uF "ntrun restaurant italienesc de pe %an Ness A$enue. "n timp ceşi sor#ea
ca'eaua) Mircea cercetă o carte de tele'on. Nui 'u reu să ăsească adresa 'lorăriei The Blue
"rchid.
— %om a'la 'oarte repede dacă neam ana+at pe drumul cel #un) se adresă el lui A#e. red
"nsă că instinctul nu mă "nşeală...
Mircea se uită la ceas. 4e 'ăcuse ora nouă. A#ia "şi mai stăp"nea neast0m părul. P"nă la (ece
"şi omor"ră timpul d"nd o raită prin 4ausalito.
unde A#e a$ea un prieten din copilărie. Priete nul lipsea "nsă din oraş. Tra$ersarea — dus şi
"ntors — a podului olden ale) '"şie nes'"rşit0 de oţelH suspendată la o "nălţime ameţitoare
peste apele al#astre ale ol'ului) ii prile+ui o ade$ărată "ncintare.
7a (ece şi un s'ert) Ponliacul opri "n 'aţa 'lorăriei.
u aerul preocupat al unui om de a'aceri) Mircea intră ne"nsoţit "n maa(in şi după ce "şi
plim#ă critic pri$irile asupra or/ideelor mani'ice e>puse cu artă) se "ntoarse spre una din cele
două $"n(ătoare ;
— Aş $rea să 'ac o comandă mai mare.
— Reretăm) domnule) comen(i mari nu putem primi. A$em de+a o serie de clienţi...
— 4"nt dispus să plătesc orieil.
— %ă cred) dar ne este imposi#il. "ncercaţi la alte 'lorării. %ă recomand 'irma...
Mircea o "ntrerupse cu un est.
— Nam ne$oie de recomandări) ci de or/idee) @lorile astea "mi plac. e să mai lunim
$or#a. %reau să discut cu patronul...
— Mr. @lasc/man) directorul 'irmei noastre) lipseşte din oraş. "ncercaţi m"ine sau poim"ine.
7a au(ul acestui nume. Mircea simţi o imensă satis'acţie. Instinctul său nul "nşelase. Era
imposi#il să 'ie o coincidenţă de nume.
— Timpul meu e preţios. Numi place să las tre#urile de a(i pe m"ine.
— "mi pare rău) dar nu $ă pot o'eri altă soluţie. Mr. @lasc/man este plecat la serele noastre.
— Unde s"nt aceste sere 1
— ,/. departe) domnule. Aproape de 4an &ieo. 7a Escondido. Aşa că $a tre#ui să
aşteptaţi...
Mircea "şi "ncreţi 'runtea) ca şi c"nd ar 'i re'lectat ad"nc.
— :ine) rosti el resemnat. Am să trec m"ine pe aici.
— %ă ruăm) domnule. &acă $ine Mr. @lasc/man) cine săi spun că Fa căutat 1
— 4mit/. Terence 4mit/.
Mircea
"nd se părăsi
$ă(u "n'lorăria)
maşinăurmărit
e>clamăde$oios
pri$irile
; "ntre#ătoare ale $"n(ătoarei.
— A#e. am impresia că sintem pe pista cea #ună. Plecăm la 7os Aneles. A#e scoase din
sei'ul de #ord un pliant cu orarul a$ioanelor. FF des'ăcu.
— Primul a$ion pleacă la 7os Aneles peste două ore.
— ?n ca(ul ăsta) mai repede a+unem cu maşina.. ?n două ore) două ore +umătate) s"ntem
acolo)
— ,.D.) #oss.
Ponriacul porni) inter"nduse "n şu$oiul de automo#ile care se scureau spre sud.
Mai tot timpul drumului p"nă la 7os Aneles) acul $ite(ometrului oscilă "ntre opt(eci şi o
sută două(eci de mile pe oră. Numai prin oraşe sau la "ncrucişările de drumuri. A#e micşora
$ite(a) spre a nu intra "n con'lict cu aenţii de circulaţie. Mircea "i recomandase "n mod e>pres
să e$ite orice contact cu poliţia.
7a unu 'ără un s'ert intrară "n 7os Aneles)
Pr"n(iră la :roJn &er#9) 'aimosul restaurant al $edetelor 3oll9Joodului de pe _ils/ire
:oule$ard. iar la două şi +umătate porniră mai departe.
A#e cunoştea #ine drumul p"nă ia Escondido. opilăria şi adolescenţa şi le petrecuse "n
ali'ornia.
Ieşiră din 7os Aneles prin 7on :eac/ şi se ana+ară pe şoseaua FF A
care şerpuia dea lunul ,ceanului Paci'ic.
Pontiacul onea acum pe panlica al#urie de as'alt. auciucurile '"ş"iau) motorul susura lin.
Pe st"na şoselei de'ilau ascunse pe +umătate după perdele de $eetaţie) clu#uri) restaurante
populare) maa(ine cu 'irme multi colore. 4pre dreapta se desc/ideau $astele perspecti$e ale
oceanului scăldat "n soare. C"n (are se pro'ilau coastele de un $erde smarald ale Insulei ătălina.
Trecură prin 7auna :eac/ cu $ilele ei al#e) um#rite de palmieri supli şi ieşiră iarăşi la
şosea desc/isă.
— 7a prima staţie de #en(ină tre#uie să 'acem plinul) (ise A#e.
— u oca(ia asta #em şi c"te o ocaola) replică Mircea. Băpuşeala mia uscat "tle+ul.
4topară "n prea+ma unei staţii de #en(ină. "te$a automo#ile "şi aşteptau r"ndul.
A#e şi Mircea co#or"ră din maşină) spre aşi mai de(morţi picioarele.
— Mai s"nt cinci(eci de mile p"nă la Escondido) spuse A#e.
— Per'ect) răspunse Mircea. "n mai puţin de o oră $om a$ea plăcerea să stăm de $or#ă cu
Mr. @lasc/man.
?n aceeaşi clipă) o maşină a poliţiei opri) "n dreptul automo#ilelor staţionate. o#or"ră doi
aenţi) care se apropiară de P o n t i a c . ?l e>aminară 'uiti$) apoi unul din ei 'ăcu un semn lui
A#e.
— 3ei) e a dumitale 1
A#e aruncă o pri$ire "ntre#ătoare asupra Iui Mircea) apoi replică ;
— Pentru moment e a mea.
— 4"nteţi "mpreună 1 mai "ntre#ă aentul arăt"ndul cu un deet pe
Mircea.
— &a. 4"ntem "mpreună.
— Atunci 'iţi #uni şi urmaţine. A#e se "ncruntă.
— &e ce 1 "ntre#ă el aroant.
— , să a'laţi "ndată. 3aidem.
A#e $ru să proteste(e) dar Mircea "i 'ăcu semn să tacă.
— %ă ruăm) (ise el.
4e urcară "n maşina poliţiei) care 'ăcu drumul "ntors.
Mircea 'ier#ea. Inter$enţia asta neaşteptată a autorităţilor "i strica toate socotelile. &eodată "i
'uleră o "ntre#are. Nu cum$a 4e/iarelli) d"ndui de urmă) 'olosise această cale spre a lua
leătura cu el ! Mutrele poliţiştilor erau impasi#ile ca nişte măşti.
?n mai puţin de cinci minute opriră "n 'aţa clădirii poliţiei locale. Escortaţi de unul din
aenţi) intrară "ntro sală despărţită "n două printro #alustradă de lemn. 7a un #irou dormita un
serent "n uni'ormă.
— Iam adus) (ise aentul. 4erentul "n uni'ormă tresări.

— Pe
Amcine 1
interceptat Pontiac-uF 'urat.
4erentul "şi duse mina la ură) acoperind un ("m#et. 4e "ntoarse spre
Mircea şi spre A#e.
— %ă ro să no iertaţi. A 'ost o con'u(ie. 4"ntcţi li#eri. red că maşina dumnea$oastră $ă
aşteaptă a'ară.
— Nu. Am lăsato la o staţie de #en(ină) la ieşirea din oraş. Am 'ost luaţi pe sus.
— %ă cerem scu(e. 4impson) condui pe domnii p"nă la staţie.
— Mulţumesc) pre'er să luăm un ta>i) spuse Mircea.
— Mă ro) cum doriţi. Mircea şi A#e ieşiră "n stradă. 4erentul 'ulera cu pri$irea pe aent.
— 4impson) eşti un do#itoc. Iată. a (ecea a'ă pe care o 'aci "n luna asta. "ncă una şi (#ori.
Pontiacul roşu a 'ost ăsit acum o +umătate de oră. Altădată săţi note(i mai #ine numerele
matricole.

G

?n ta>iul carei ducea spre staţia de #en(ină) A#e respiră ad"nc.

mai —multAm scăpatorice


! Acum uşor)minut
şopti eel)preţios.
ca să nu 'ie au(it de şo'er. Am a$ut noroc că nu neau reţinut
Mircea nu răspunse. Trecus e şi el prinţro oarecare emoţi e. &eodată) A#e e>clamă mirat —
Ia uite) arde staţia de #en(ină.
Un 'um ros se ridica spre sud) $ălălucinduse "n $ă(du/.
Ta>iul opri la o depărtare aprecia#ilă de locul "n care cu c"te$a minute "nainte strălucea "n
soare staţia 'le #en(ină) dar care acum nu mai era dec"t un ru imens. Ponliac-uF roşu) spintecat
şi "nnerit de puternica de'laraţie) (ăcea răsturnat pe o r"nă. Rămăşiţele ca#inei şi ale pompelor
de #en(ină 'useseră aruncate la c"te$a (eci de metri. &ouă din maşinile care aşteptaseră la r"nd
ardeau ca nişte torţe.
ada$rul calcinat al unuia din amploaiaţii staţiei (ăcea alături de craterul unuia din
re(er$oarele su#terane) smuls din păm"nt de 'orţă e>plo(iei.
&inspre 7auna :eac/ se au(ea $aietul modulat ai unor sirene) care creşteau "n intensitate.
urioşii se adunară "n +urul pălălăi ei.
— e sa int"mplat 1 "ntre#ă Mircea pe unui din ei.
— , nenorocire) replică un #ătr"nel surescitai. Maşina aceea roşie) arătă el cu unCest
resturile Ponliacului purpuriu) a 'ăcut e>plo(ie) incendiind depo(itul do #en(ină şi două
automo#ile.
Mircea sc/im#ă cu A#e o pri$ire plină de su#"nţelesuri.
— 3aidem) "i şopti el) "napoinduse spre ta>i. Poliţia nu tre#uie să ne ăsească aici. Alt'el ne
$or reţine pentru cercetări).. E pre'era#il să dispărem.
"n $reme ce ta>iul "i ducea spre centrul 7aunei :eac/. A#e rosti "nditor ;
— E>plo(ia asta tre#uia să ne spul#ere pe noi. Aş pune pariu... Prietenii au instalat maşina
in'ernală "n timp ce luam masa la :roJn &er#9.
— Arestarea nea sal$at de la moarte) (ise Mircea.
4e simţea in$ulnera#il) ca un ca$aler medie$al "m#răcat "ntro armură strălucitoare. Norocul
era de p0rtia lui. *i asta "i sporea "ncrederea "n propriile 'orţe) "n steaua carel călău(ise p"nă
acum) 'erindul de prime+dii.
*i A#e "ncerca $a o sen(aţie asemănătoare. Alături de şe'ul său orice "ndră(neală "i era
permisă. %ictoria tre#uia să 'ie a lor) 'iindcă erau prote+aţii soartei.
— Unde o 'i pe aici o aenţie de "nc/iriat maşini 1 (ise A#e.
— red că e pre'era#il să cumpărăm un automo#il de oca(ie) opina Mircea. Am prăpădit
p"nă acum două maşini "nc/iriate. 4ocietăţile de asiurare $or "ntreprinde cercetări. %om atrae
atenţia asupra noastră. *i nu este de dorit.
— Ai dreptate) recunoscu A#e.
Mircea intră "n $or#ă cu şo'erul ta>iului) un neru ser$ia#il) care se o'eri săi conducă la o
aenţie cu maşini de oca(ie.
— Nu o să ăsiţi acolo olls-o(ceuri sau udillac-uri) spuse neru. Nu $a 'i insă reu să
daţi Mircea
peste $reo maşinuţă
"i dădu #acşişonestă) puţin rulată)
c"ţi$a dolari. cu care
In'ormaţia erasădemnă
$ă 'aceţi trea#a. Patronul aenţiei) #o$in)
de reţinut.
apoplectic) cu un p"ntecc imens "ndiuit de o $estă al#ă. cu nasturi neri) "i arătă c"te$a maşini
$etuste. %opseaua proaspătă nu i(#utea să le ascundă "ndelunatele state de ser$iciu.
4emănau cu nişte 'emei #ătr"ne care "ncearcă săşi masc/e(e su# rosimea 'ardului reţelele
de riduri.
Mircea str"m#ă nemulţumit din nas.
— Am şi ce$a mai #un) spuse patronul) 'ree"nduşt m"inile. "nsă costă scump. Maşina unei
$edete de cinema... &iscreţia pro'esională numi "năduie săi di$ul numele. %reţi so $edeţi 1
Mircea "ncu$iinţă) clătin"nd din cap.
Teşiră din /ala cu automo#ile de du(ină şi trecură "ntrun ara+ alăturat)
"n care se desluşea silueta unei maşini +oase) alunite) acoperită cu o /usă de n9lon.
— , #i+uterie) se "mpăuna patronul. Un Porsche de mare $ite(ă.
Ridică cu reliio(itate /usa) ca şi c"nd ar 'i de($ăluit nişte moaşte. Maşina de curse a$ea o
linie suplă de copoi. Nu era tocmai nouă. Părea "nsă #ine "ntreţinută.
— am o#osită) (ise A#X critic. Neustorul 'ăcu o mutră o'ensată.
— ,#osită 1 %ă ro să constataţi că "şi păstrea(ă $opseaua oriinală.
E>aminaţi
— pedalele.
"t 1 "ntre#ă Nu s"nt tocite. *i co$oraşele. A#ia atinse.
Mircea.
&esc/idea t"rul) 'iindcă pre'era o maşină suscepti#ilă să atină $ite(e mari) acum c"nd risca
să "nt"mpine pe drum tot 'elul de surpri(e.
— "ncercaţio "nt"i) (ise o#e(ul.
— "t 1 repetă Mircea. %reau să ştiu dacă putem sta de $or#ă.
— Patru mii.
Mircea se "ntoarse spre A#e.
— 3aidem.
Patronul "l apucă de #raţ.
— , clipă. 4puneţi dumnea$oastră un preţ. Eu am plătito cu trei "mi cinci sute.
— &ouă mii) (ise Mircea.
"şi dădea seama că maşina $alora mai mult. "l amu(a "nsă tocmeala.
— Trei mii cinci sule. mormăi o#e(ul.
— &ouă mii cinci sute.
Patronul se "ndi că şi la suma asta ciştia o mie cinci sute de dolari.
— Trei mii) s'orăi el. Ultimul preţ.
Mircea era con$ins că ar 'i o#ţinuto cu un ra#at) şi mai su#stanţial) "nsă nu a$ea timp de
pierdut. 7aC urma urmei c/eltuia din #anii lui :olence. Nu a$ea să ia maşina cu el la NeJ Kor6.
, $a re$inde cu orice preţ) sau o $a o'eri lui A#e) care se do$edise un au>iliar preţios.
4coase din #u(unar porto'elul şi ac/ită patronului trei(eci de #ilete de c"te o sută de dolari.
Patronul le numără la repe(eală) apoi le $"r" "n #u(unar.
— 4ă "nc/eiem actele. Pe ce nume 1
— Ro#ert 5on/son) rosti Mircea primul nume carei trecu prin minte.
— "n reulă. Urmaţimă "n #irou.
— A#e) scoate maşina) porunci Mircea.
— "n #anii ăştia intră şi /usa) spuse patronul a'a#il.
— Mulţumesc. Poţi so păstre(i...
— , iau eu) #oss) inter$eni A#e. Poate că a$em ne$oie.
Patronul "ntocmi "nscrisurile "n mai puţin de (ece minute.
"nd ieşi "n stradă) cu actele de proprietate "n #u(unar) Mircea se mai uită o dată la maşina
pe care A#e o trăsese la trotuar. "n lumina puternică a soarelui) alămurile micului Porsche
sc"nteiau or#itor. Motorul s'orăia lin.
7a $olan) A#e "ncerca acceleraţia.
Mircea se aşe(ă pe #anc/eta +oasă şi comodă.
— um mere) A#e 1
— P"nă acum mulţumitor. Motorul toarce ca o pisică. 4ă-l $edem la drum.
Maşina se puse "n mişcare) salutată de ploconelile patronului. A#e apăsă acceleratorul.
— 3m ţ0şni
Porsche-ul ca odisplace
! Numi căprioară.
! e>clamă el "nc"ntat) Trae #ine. 4o $edem la drum desc/is.
@ăcură plinul la prima staţie de #en(ină. Ieşiră din 7auna :eac/ la cinci şi trei(eci şi cinci
de minute.
— Pre'er să a+unem pe "nserat la Escondido) (ise Mircea.
— ,.D.) #oss.
Porsc/eul "şi spori 'ulerător $ite(a. "n/iţea 6ilometri după 6ilometri) depăşind toate
maşinile pe care le prindea din urmă.
— 4traşnică maşinuţă) rosti A#e.
@luieră $esel un c0ntecel au(it pe $remuri "n NeJ ,rleans.
— @rumoasă e $iaţa) (ise el după un timp.
— Prime+diile o 'ac şi mai 'rumoasă) spuse Mircea. B"m#i amu(at de propria lui o#ser$aţie.
"ntrade$ăr)
"ncepuse să "ndrăească pericolele. 7e căuta aşa cum caută iu#itorii de alcool #ăuturile tari)
aşa cum caută cocainomanii stupe'iantele. "n sen(aţiile tari "şi ăsea "mplinirea.
— Mai repede) A#e) mai repede.
Automo#ilul onea o dată cu um#ra lui) alunită p"/ă "n cealaltă marine a şoselei.
— Iarăsuci
A#e să dăm#utoanele
drumul lapun"ndul
radio) propuse Mircea.
"n 'uncţie. 4e transmiteau ştiri sporti$e. rainicul relata cu
lu> de amănunte peripeţiile unei curse de automo#ile. Mircea căută un alt post. &i'u(orul prinse
să re$erse acordurile ra$e şi măreţe ale concertului imperial de :eet/o$en.
— aută ce$a mai $esel) #oss.
Mircea răsuci #utonul. ă(u pe o emisie de ştiri. Tresări. rainicul tocmai "i rostea numele.
-E$adarea lui %incen(o eno$ese este cu'undată "ncă "n mister. 4e pare că poliţia italiană ar
'i "n posesia unor indicii potri$it cărora osa ostra nu ar 'i străină de această ispra$ă. Este
interesant de semnalat 'aptul că "n pre(iua e$adării a 'ost remarcată la Palermo pre(enţa lui
4am9 oldauer şi 5ac6 :olence) persona+e de seamă "n Ma'ia americană. 4urse autori(ate cred a
şti că %incen(o. eno$ese ar 'i re$enit clandestin la NeJ Kor6. ,ranele @.:.I. cercetea(ă . u
acest prile+ in'ormăm pe ascultat orii noştri că poliţia a 'ăcut o 'oarte importantă captură)
descoperind un mare transport ele stupe'iante pe #ordul caro#otului Andromeda. Na$a) care se
a'laC "n drum spre 4an @rancisco) acostase la 3onolulu) $enind de la 3onDon.
) Andromeda & Ai au(it) #oss 1 e>clamă A#e alarmat. Mircea 'luieră a pau#ă ;
— e inspiraţie am a$ut ! Ieri seară am $"ndut lui :olence "ntre transportul de pe
Andromeda.
— *i #anii 1 "ntre#ă A#e curios.
— Mia dat numai un acont.
— Atunci nai să mai $e(i restul. Mircea r"se.
— Asta să o cre(i tu. "mi $a plăti p"nă la ultimul dolar. Riscurile "l pri$esc. ?n mintea lui
#ănuielile "mpotri$a lui :olence prinseră şi mai mult temei.
&upă toate pro#a#ilităţile) acesta "l atrăsese "n ali'ornia spre al lic/ida şi a scăpa ast'el de
ac/itarea interală a datoriei.
— Ai săţi 'aci din :olence un mare duşman) #oss.
— 7asă) A#e. Aran+e( eu tre#urile.
&upă circa patru(eci de minute de mers a+unseră la ,ceanside. Poposiră la un c/ioşc cu
răcoritoare. "n timp ce se delectau cu c"te o sticlă de ocaola) A#e consulta o /artă turistică a
sudului ali'orniei.
— a să a+unem la Escondido) putem 'ie să ne continuăm drumul pe autostrada FF p"nă la
4an &ieo şi de acolo să o luăm Fa st"na pe şoseaua
W]) "nsă "n telul ăsta am 'ace un ocol de peste trei(eci de mile) 'ie să o tăiem pe drumul ăsta
şerpuit) dar mai puţin recomanda#il) care near scoate la Escondido "n mai puţin de o oră)
— &rumul cel mai scurt nu este "ntotdeauna cel mai #un) (ise Mircea sentenţios. , săl
urmăm totuşi) 'iindcă $reau să a+unem de$reme la Escondido. Timpul 'ue) A#e.
— *tiu) #oss. ?l prindem "nsă din urmă.
Bicala lui Mircea "şi ăsi repede ilustrarea. &rumul ales era sinuos ca apele unui r"u. 4e
căţăra printre po$irnişuri repe(i) acoperite cu o $eetaţie #oată) ori se strecura prin $ăăuni
desc/ise de torente.
7a o cotitură mărinită la dreapta de o r"pă adineă) "n 'undul căreia sapotea un p"r"u um#rit
de tu'işuri cu 'lori roşii) apăru o auto#asculantă de mare tona+.
Porsche-ul 'uea cu peste opt(eci de 6ilometri pe ora) $ite(ă relati$ mare 'aţă de terenul
accidentat.
Pe stina se ridica "n pantă repede coasta unui deal) acoperit cu tu'işuri "n 'loare.
"nd Porsche-ul a+unse "n dreptul auto#asculantei) aceasta c"rmi #rusc la st"na) tiăpustindu
se asupra lui. u un admira#il re'le>) A#e apăsă p"nă la 'und pedala acceleraţiei. 4upersportul
ţ"şni printre #otul colosului şi o #ornă 6ilometrică.
Auto#asculanta) lansată cu peste cinci(eci de 6ilometri pe oră) "ncalecă #orna "ntrun (omot
de 'iare s'ăr"mate şi "ndoite. Printro ade$ărată minune) rămase priponită pe #u(a $ăăunei.
Porsche-ul "şi spori $ite(a.
— e (ici) #oss) de trea#a asta 1 e>clamă A#e) "ncă su# imperiul emoţiei. Mircea se uită "n
urmă) la auto#asculanta care dispăru după o cotitură a drumului.
— Am impresia că societatea de asiurare care ar accepta o poliţă asupra noastră nar
"nc/eia o a'acere tocmai #ună) replică el "n lumă.
,#stacolele
— re(i că auacestea)
'ăcutodinintenţionat
ce "n ce mai numeroase)
1 "ntre#ă A#e. "l "nd"r+eau.
— Nu cred nimic. oincidenţa e totuşi ciudată.
— 4"nt curios ce surpri(e ne mai aşteaptă la destinaţie.
— Ră#dare. Ai să a'li cur"nd.
4e opriră la o staţie de #en(ină "nainte de intrarea "n Escondido. Amploaiatul de ser$iciu) un
t"năr pistruiat) lun ca un #"ltan şi cu las de 'alset se apropie ser$ia#il.
— um a+un la serele de or/idee 1 "ntre#ă Mircea.
— 4erele @lasc/man 1
— &a) da.
— Primul drum Ia dreapta. Un drum particular. 4erele s"nt pe $ale. &aţi uşor de ele.
A#e ceru să i se 'acă plinul. Plecară apoi mai departe.
— 4ă 'ii cu oc/ii "n patru) A#e) (ise Mircea. 7a sere o să 'ie dans.
Porsche-ul coti pe drumul particular) #ine pietruit) care co#ora spre $ale. 4tră#ătu $reo doi
6ilometri.
4oarele as'inţi "ntrun ocean de s"ne. 4"nerii erau şi dealurile) şi copacii) şi $alea) şi apele
p"r"ului.
Acoperişurile de sticlă ale serelor apărură "n depărtare scăpăr"nd ca nişte imense scoici
ru#inii. "ncă douăiici sute de metri de mers printre desişurile de $eetaţie "n$ăluite "ntro tentă
roşiatică şi clădirea #irourilor se i$i la capătul drumului.
Un #ăr#at "nalt) cu picioarele lar des'ăcute şi cu m"inile "n'ipte "n centura pantalonilor "i
aştepta la intrarea "n curte. Purta o pălărie cenuşie)
cu #oruri lari cămaşă $erde cu #u(unare) blue-:eans şi ci(me scurte.. Un re$ol$er "i at"rna
pe şoldul drept.
A#e opri "n dreptul lui.
Indi$idul "şi dădu cu un #o#"rnac pălăria pe spate)
— Pe cine căutaţi 1
Mesteca chewing-gum. In oc/i ii sclipea +ucăuş o e>presie de ironie.
— Mr. @lasc/man) rosti Mircea calm.
— inel caută 1
— Eu. Nu se $ede 1
Indi$idul continua săşi rumee cheimng-gum-ul,
— *mec/er răspuns. &e $ă(ut) te $ăd. Nu ai cum$a şi un nume 1
— Reie 7ascalo. E #ine 1
— E #ine.
Mestecatul se prelunea ostenati$.
— A plecat) spuse indi$idul.
— ine a plecat 1

— Mr. @lasc/man. 1 Indi$idul ("m#i şuu#ăţ.
u auto#asculanta
— %aţi "nt"lnit cu auto#asculanta 1
— @uărea nişte căprioare pe 'undu! unei prăpăstii)
— A/a !
— @lasc/man era la $olan 1
Insul mută cu lim#a chewing-gum-vl de pe stină po dreapta.
— Nu. onducea 5oe) mecanicul. Era #eat. Mircea co#or" din maşină. o#or" şi A#e.
— *i @lasc/man 1 Eşti siur că a plecat 1
— e) nu mă cre(i 1 rosti indi$idul) mor'olind aale uma. ..
— Nu. 4"nt Toma necredinciosul. Nu cred p"nă nu $ădH Indi$idul duse #rusc mina la pistolul
de pe şold. Mireea 'u mai repede. "n$ăluindul cu pistolul său.
— Ridică aripioarele ! (ise el) arăt"nduşi dinţii al#i "ntrun ("m#et rău. Insul "nălţă m"inile.
4ur"sul ironic nu i se şterse de pe #u(e.
— &e(armea(ă-l ! porunci Mireea lui A#e. A#e se e>ecută.
,mul scuipă chewing-gum-ul "n pul#erea drumului. u pasul său elastic
Mireea se "ndreptă spre clădirea #irourilor.
Indi$idul
— No luar"se.
"ntracolo. E "n seră. Mireea se opri.
— Eşti lumeţ.
Insul "şi de(oli dinţii) cu un animal colţii.
— Mda. "teodată.
— Iao "nainte) "i ordonă Mireea.
— ,.D.) răspunse omul.
Porni aale spre seră) leăn"nduşi umerii şi şoldurile.C Mireea şi. A#e "l urmară la doi paşi. .
A#e aruncă o pri$ire atentă "n +ur. 4e temea să nu 'ie "nt"mpinaţi cu o sal$ă de la 'erestrele
clădirii.
— &acă trae cine$a asupra noastră) te curăţ) şuieră A#e) adres"nduse indi$idului.
— &a ce 1 redeţi că aici ne a'lăm la /icao 1 &ocil) cu #raţele ridicate "n aer) "i conduse
p"nă la uşa de sticlă a uneia din sere.
— Aici) (ise el oprinduse.
— &ăi drumul) rosti Mireea) 'ăc"ndu$ semn eu capul să intre "n seră. Insul se con'ormă.
o#or"ră c"te$a trepte şi pătrunseră "ntro imensă "ncăpere de sticlă "n$ăluită "n penum#ră.
&omnea un miros reu) apăsător) de plante ac$atice.
Mori pestriţe) cu 'orme ciudate de şerpi) 'luturi) şop"rle) paien+eni) colcăiau.parcă prin
'run(işul des.
Mireea simţi căl "ncolţeşte reaţa.
A#e "şi "ncleşta mina pe patul armei. A$ea impresia ce se a'lă "ntrun ca$ou cu atmos'eră
duşmănoasa) male'ică.
&eodată clipi des. Nui $enea săşi creadă $ă(ului. "n mi+locul serei era aşe(at pe o masă) ca
pe un cata'alc) un coşciu desc/is) acoperit "n parte cu or/idee. Iar "n cosciuH eu m"inile pe
piept) (ăcea Ir$in @lasc/man. @ardudul aşternut pe o#ra( de un specialist de la pompele 'une#re
nu reuşea să masc/e(e paloarea cada$erică. :u(ele supte) nasul ascuţit) #ăr#ia osoasă) pleoapele
al#ene c a peramentul) lăsate peste oc/ii #ul#ucaţi) contrastau rotesc cu al#eaţa petalelor
cărnoase şi par'umate ale i lorilor) aşternute "n sicriu.
Indi$idul scuipă uma peste un strat de 'lori purpurii.
— Nu maţi cre(ut c"nd $am spus că e plecat... E/) călătoria cea mare.
— "nd a murit 1 "ntre#ă A#e. .
— Nu ştiu. 7am ăsit mort "n pat c"nd mam dus săl tre(esc a(i dimineaţăH
— *i certi'icatul de deces 1
— Nu pot să $il arăt.
— &e ce 1
— @iindcă mă ţineţi cu m"inue "n sus...
— :ine. Aratăl.
Indi$iduF lăsă "ncet #raţele. 4e scormoni "n #u(unarul de la piept al cămăşii şi scoase un
certi'icat
A#e "ldeluă
deces
şi "l cu
citi.semnătură indesci'ra#ilă.
— onestie cere#rală.
"l restitui călău(ei) care "l $"r" din nou "n #u(unar.
— Am a$ut impresia că ne aşteptai) (ise A#e.
— "nd am au(it maşina) am ieşit "n "nt"mpinare. Am cre(ut că e du#a de la Pompele
@une#re.
— *tii ce mă supără la tine 1 Prea ăseşti răspuns la. toate.
— &acă numai asta te supără) e #ine. Pietrişul din 'aţa serei sc"rţ"i su# cauciucurile une
maşini care se opri "n scr"şnet de 'r"ne.
A#e aruncă o pri$ire "ntre#ătoare "ntracolo.
— &u#a) rosti indi$idul calm.
Mircea "şi strecură pistolul "n tocul de su# /aină.
— 3aidem) A#e.
Aruncă o ultimă pri$ire asupra lui @lasc/man. @ără să mai spună un cu$"nt) porni spre ieşire.
A#e şi indi$idul "l urmară.
Autodricul lun şi neru trăsese lină clădirea #irourilor. *o'erul aştepta
.spri+init
7a delui
apariţia aripa maşinii.
Mircea şi a Era "m#răcatsăi)
"nsoţitorilor "n neru.
"ntre#ă din colţul urii ;
— ata 1 Naş $rea să mă prindă noaptea pe drum.
— Aşteaptă puţin) săi conduc pe domnii) (ise indi$idul.
— Unde "l "nmorm"ntaţi 1 "ntre#ă Mircea. Aş $rea săi trimit o coroană.
— ?n cimitirul catolic din 4an &ieo) (ise indi$idul.
— "nd 1
— M"ine.
Mircea şi A#e se urcară "n maşină.
— :ună seara) (ise Mircea.
— :ună seara. &emară.
"nd se $ă(ură iarăşi pe şosea) Mircea scăpă un o'tat.
— ?ncă unul care ne scapă. &acă şi cu _illiams se int"mplă la 'el...
— E/) o scoatem noi "ntrun 'el la capăt) (ise $eşnic optimistul A#e.
Mircea nu răspunse. "l preocupa un aspect aparent ne"nsemnat al preătirilor 'unerare la care
a#ia asistase.
Maşina a+unse la "ntretăierea şoselei W] care lea Escondido de 4an &ieo cu şoseaua ce
ducea la ,ceanside. &incolo de st"lpul indicator se desc/idea un drum de ţară.
— Ascultă A#e. Trae pe drumeaul acela lăturalnic. A#e era deprins să e>ecute ordinele
'ără să le discute. Micşoră $ite(a şi coti la dreapta) oprind la adăpostul unui pilc de ar#ori. 4e
uită "ntre#ător la Mircea....
Acesta rosti ca pentrusine ;
— @lasc/man era catolic. *i cu toate astea la căpăt0iul lui nu ardea nici o luminare. iudat.
— Poate că oamenii lui nu cunosc o#iceiurile...
— Naş crede. ,amenii simpli cunosc 'oarte #ine o#iceiurile astea... "n
ali'ornia s"nt mulţi catolici.
Tăcu.
— e mai aşteptăm) #oss 1 "ntre#ă A#e după un timp.
— &ricul.
— &ricul 1 %rei să "nsoţim corteiul mortuar al lui @lasc/man 1 "ntre#ă
A#e cu o um#ră de ironie.

— Nu. %reau să 'ac o $eri'icare. 4e scurseseră cam (ece minute.


&in direcţia serelor apăru "n s'"rşit autodu#a neară a Pompelor @une#re)
— Asta aşteptam) (ise Mircea. , urmărim. Autodu#a a+unse la "ncrucişarea drumurilor şi)
spre surpri(a lui A#e) se ana+a pe şoseaua care ducea la ,ceanside.
— e (ici) A#e 1
A#e se scarpină
— "ncepe dupăşiurec/e.
sămi pară mie ciudat) @iresc ar 'i 'ost să o ia spre *an &ieo) nu "ntro direcţie
opusă.
Răsuci c/eia "n contact. Porsche-vl ieşi "n şosea şi se a$"ntă pe urmele autodu#ei.
:ănuielile lui Mircea se trans'ormau "n certitudini.
— Team "nţeles) #oss) (ise A#e) carei citise parcă indurile)
— Atunci) dăi drumul.
Piciorul lui A#e apăsă pedala acceleraţiei p"nă la 'und. Porsche-ul săeta aerul) micşor"nd
distanţa p"nă la autodu#ă.
— 4ăl prindem) (ise Mircea.
— &e prins) "l prindem noi) replică A#e. &ar cum " l oprim 1 &acăi tăiem drumul) ne
aruncă "n şanţ. "n acelaşi timp autodu#a "şi spori simţitor $ite(a.
— *o'erul nare conştiinţa curată) (ise A#e.
— &e asta s"nt siur. "ncerc săi ăuresc cauciucurile.
— am reu) replică A#e. Mai uşor ar 'i "n re(er$orul de #en(ină.
— *i dacă ia 'oc 1
— Apucăm noi să $edem ce e "n coşciu.

Mireea scoase pistolul de su# /aină.— Pre'er "n cauciucuri.


Autodricul onea cu peste opt(eci de mile pe oră. &iurnul accidentat nu permitea o $ite(ă
mai mare. Porsche-ul se apropia ine>ora#il.
Autodricul circula mai mult pe st"na;
— Ne "mpiedică sistematic săl depăşim.
Mircea lăsă "n +os eamul portierei) scoase pistolul) pe 'ereastră) oc/i c"te$a clipe şi trase. ,
dată... şi "ncă o dată... Un cauciuc din spate e>plodă.
— Atins ! rosti Mireea scurt.
Autodricul 'ăcu un (i(a) repe(induse "nt"i "n e>trei mitatea dreaptă a şoseleiH apoi "n cea
stină. &"nd din; coadă ca o raţă) mai stră#ătu e"ţi$a (eci de metri) apoif alunecă "n şanţul din
dreapta şi după ce ridică un nor de pra') "ncremeni "ntro r"nă.
*o'erul ieşi "mpleticinduse din maşina răsturnată. ?i curea s"ne din nas şi i se rupsese
arcada dreaptă.
"nd $ă(u Porsc'reul oprin d "n prea+ma autodricului) o luă la 'uă dea lunul şanţului şi se
aruncă "ntrun desiş de ar#uşti săl#atici) 'ăc"nd să i se piardă urma.
Mireea şi A#e săriră din maşină.
— @ii atent. A#e ! (ise Mireea) sc/iţ"nd un est spre r"pa "n care se topise şo'erul.
Pesc/ise uşa din urmă a autodricului. oşciuul se rostoolise stri$ind +er#ele de 'lori.
apacul se desc/isese) lăs"nd să se $adă un sac cu nisip.
Mireea se "ntoarse spre A#e.
— E>act ceea ce am #ănuit) spuse el. 3aidem "napoi. 7a Escondido. ?n mai puţin de un s'ert)
de oră a+unseră la capătul drumeaului particular care ducea la seră.
— &e aici merem pe +os) spuse Mircea. Bomotul motorului ar putea să ne trăde(e
pre(enţa.
Păşind tăcut şi strecur"nduse pe l"nă ar#uştii care slră+uiau drumeaul) se "ndreptară spre
clădirile cu'undate "n um#rele "nserării.
"nd a+unseră la #arieră) se lăsase noaptea. urtea era oală. 4iluetele alunite ale serelor
e$ocau nişte di/ănii apocaliptice "n repaus. Pa$ilionul administrati$ se contura pe cerul spu(it de
stele.
7a o 'ereastră se $edea lumină.
u pistoalele "n m"ini) Mircea şi A#e se "ndreptară liptil "ntracolo.
@ereastra luminată "i atrăea ca un manet. Mircea "nainta) ţin"nd corpul uşor pleca t. 4e
"ntre#a dacă nu $or li "nt"mpinaţi eu o ra'ală de mitralieră. A#e păşea ca o pisică. 4e oprea din
c"nd "n c"nd) se uita "n +ur) scrut0nd "ntunericul) apoi "şi continua mersul.
A+unseră "n dreptul 'erestrei.
4e lipiră de perete) de o parte şi de alta a eamurilor luminate. u precauţie) se uitară
"năuntru.
4pectacolul
7a masa din"icentrul
'ăcu să"ncăperii)
sc/im#e stăteau
o pri$ire'aţă
trium'ătoare. &e+ucaseră
"n 'aţă @lasc/man o mane$ră
şi indi$idul a#ilă.
carei condusese "n
seră) @lasc/man se uita "ntro olindă re(emat ă de piciorul unei lămpi şi "şi şteiCea cu o #atistă
'ardul de pe 'aţă. Insul 'uma un tra#uc şi r"dea "n colţul urii. "şi $or#eau) dar nu se au(ea ce
anume. &upă e>presia de satis'acţie "ntipărită pe c/ipurile lor) se putea "nsă lesne deduce că erau
"ne"ntaţi de 'elul cum rei(aseră 'alsa moarte a lui @lasc/man.
Indi$idul cu tra#uc se uită "nt0mplător spre 'ereastră. estul acestuia "l 'ăcu pe Mireea să
ră#ească de(nodăm"ntul. u locul armei sparse eamul) preătinduse să sară pe 'ereastră "n
interiorul camerei. Insul eu tra#ucul "şi smulse pistolul din tocul de la şold şi trase asupra lui
@lasc/man.
4imultan trase şi A#e.
lonţul per'ora ţeasta insului) care se pră$ăli) r0sturn"nduşi scaunul. Mircea sări per$a(ul)
d"nd #u(na "n cameră.
A#e rămase a'ară săi acopere retraerea. 4c/im#ul de 'ocuri putea să atraă pre(enţe
inoportune.
@lasc/man se ridicase "n picioare. Pri$irile lui se "nt"lniră cu ale lui Mircea. Pe c/ipul său
plutea o stupoare indescripti#ilă. &eodată se clătină. Tot s"nele păru să i se scură din o#ra(.
Ridică o mină)
Mircea "ncerc"nd
se apropie deparcă să se spri+ine
el) "l apucă de umărdeşiuri suport imainar)
"l "ntoarse cu 'aţa "napoi
sus. se nărui peste
@lasc/man masă.
mişcă din
#u(e) 'ără să scoată $reun cu$"nt. ,c/ii i se măriseră) ata să iasă din or#ite. apul "i că(u pe o
parte.
Mircea "i pipăi pulsul) care "ncetă să mai #ată. ?şi trase "ncet mina. &escura+area "i um#ri
pentru o clipă 'runtea. Eşecul acesta "l lăsa iarăşi descoperit. Toate e'orturile lui se s'ăr0mau de
un (id de netrecut. &uşmanii săi erau 'oarte puternici. Numai aşa se e>plica /ecatom#a care i se
desc/idea su# 'iecare pas.
*i @lasc/man 'usese "mpiedicat să $or#ească. Mai ră m"nea _illiams.
&acă ar pieri şi acesta) misiunea lui Mircea sar "nc/eia eu un insucces total.
Nu iar răm"ne dec"t să ceară a+utorul şi protecţia poliţiei. eea ce iar părea nespus de
umilitor. 4ar pune "ntro lumină +alnică) ridicolă. Ar apărea "n postura unei copii nereuşite a lui
5ames :ond...
"nd se $ă(u din nou "n maşină alături de A#e) suspină ad"nc.
— Tre#uie să o luăm de la "nceput) A#e.
— , so luăm. #oss. P"nă la urmă tot o să reuşim. A#e puse motorul "n mişcare.
— ?ncotro 1
— Ne "ntoarcem la NeJ Kor6.



?n mie( de noapte opriră "n 'aţa ării din 7os Aneles. A#e şterse la repe(eală) cu o piele de
căprioară) $olanul) #utoanele aparatelor de #ord) olindaretro$i(oare) m"nerele de la uşi şi orice
supra'eţe suscepti#ile să păstre(e amprente diitale. @ăceau ast'el să dispară orice urme
compromiţătoare. A#e lăsă c/eia "n contact şi uşile descuiate.
— Poate ispiteşte pe cine$a săl 'ure. 4ă $e(i #ucurie pe capul lui.
u un ta>i se "napoiară "n centrul oraşului) iar cu altul a+unseră la aeroport.
7uară primul a$ion pentru 4an @rancisco) iar de acolo) cu un T_A) stră#ătură continentul
de la apus la răsărit) ateri("nd "n (ori la NeJ Kor6.
Mircea sosi la $ila sa de la Elms'ord o#osit) irit at) cu o tendinţă accentuată de a $edea totul
"n neru.
"nainte de.a se culca) o oră sau două) porunci să i se ser$ească un mic de+un copios şi să i seC
preătească #aia.
?n $reme ce se "n'rupta dintrun apetisant c"rnat de porc "n compania lui A#e) "n'ometat şi el
la culme) 4am) $aletul impro$i(at) "l anunţă că :olence "l căutase "a cursul nopţii.
Mircea ridică spr"nce nele "n semn de "ntre#are. A'lase :olence de moartea celor doi oameni
ai săi 1 ?I
dăduse #ănuia că narlui'i Mircea
semnalmentele 'ost străin
1 de #aia de s"ne de la Escondido 1 @ata de la Blue "rchid "i
*i A#e se uită "ntre#ător la şe'ul său.
— %om lămuri "n cur"nd şi trea#a asta spuse Mircea. 4e "ntoarse spre $alet.
— 4am) sămi umpli #aia. ?n cinci minute termin cu micul de+un)
4am părăsi "ncăperea.
— A#e) p"nă m"ine seară tre#uie să descurcăm iţele a'acerii ăsteia) (ise
Mircea) după ce dădu ata porţia de c"rnat.
— 7e descurcăm noi) #oss. arante(.
— "ntotdeauna ai 'ost optimist.
— "nd mer umăr la umăr cu un om ca dumneata) nu se poate să dau reş.
— Mă 'late(i) A#e) ("m#i Mircea.
&eodată) se au(i un răcnet utural dinspre dormitoarele de la eta+. Mircea şi A#e săriră "n
picioare.
— e sa "nt"mplat. #oss 1
A#e scoase pistolul de su# /aină. Ieşi din #i#liotecă) tra$ersă /olul şi o luă la 'uă pe scări "n
sus.
Mireea "lră(#ăteau
"n'iorătoare urmă su#dinpri$irile uluitelui
dormitorul aleMireea.
oamenilor care 'ăceau de ardă. emete animalice)
A#e se repe(i "n uşa pe care o dădu de perete. Pri$eliştea care i se o'eri "l lăsă 'ără rai. &in
camera de #aie ră(#ăteau a#uri 'ier#inţi ca dintrun ca(an "ncins la ma>imum) căruia i se 'ace
pur+area. 4am) că(ut la păm"nt) se ($"rcolea ca un $ierme pe co$orul din dormitor) care "ncepuse
să se "m#i#e cu apă 'iartă. *i din /ainele lui ieşeau a#uri. @aţa şi m"inile nu mai erau dec"t o
masă de carne s"nerie.
— ea 'ost aici 1 E>plo(ie 1 e>clamă Mireea. apetele oamenilor din ardă apărură
curioase pe deasupra umerilor săi.
A#e se uită cu precauţie "n #aie. &inspre ro#inete ţ"şnea un +et puternic de apă clocotită)
"n$ăluit "n a#uri 'ier#inţi.
— @ran6ie) striă A#e peste umăr) aleară +os şi spune mecanicului să "nc/idă apa.
@ran6ie o luă la oană pe scări "n +os.
"te$a minute mai t0r(iu) +etul de apă clocotită "şi micşoră treptat de#itul) apoi "ncetă. "n
dormitor şi "n #aie pluteau $apori 'ier#inţi) compacţi) ca "ntro #aie de a#uri.
A#e "şi puse o #atistă la ură şi) e$it"nd pe c"t posi#il apa care inundase parte din pardoseală)
intră "n camera de #aie. A#ia atunci "nţelese) ce se "nt0mplase. :ateria de ro#inete sărise din
lăcaşul ei) lăs"nd un ori'iciu desc/is) prin care apa şi a#urii ţ"şniseră "n $oie) "mproşc"ndul pe
4am "n plin. Apa din camera de #aie "ncepuse să se prelină şi "n dormitor.
A#e c/emă la tele'on o am#ulanţă.
Un s'ert de oră mai t"r(iu) un medic "n /alat al# "şi 'ăcu ră#it şi a'erat intrarea) urmat de doi
sanitari cu o #rancardă. ercetă rănile lui 4am) care şi pierduse "ntre timp cunoştinţa.
— Arsuri ra$e) spuse el clătin"nd din cap. "l transportăm la spital.
— redeţi că riscă săşi piardă $iaţa 1 "ntre#ă Mircea.
— %om 'ace tot posi#ilul săl sal$ăm) 'ăădui $a medicul.
4anitarii "l ridicară cu ri+ă pe 4am şi "l instalară pe #rancardă.
?n $reme ce sunetele modulate ale sirenei am#ulanţei se mai au(eau "ndepărt"nduse pe aleile
parcului) A#e se "ntoarse spre Mireea.
— Ai scăpat uşor) #oss. Mă "ntre# cine dracu a maşinat toată c/estia asta
1
— ine$a care are acces "n apartamentul meu.
— 4au care sa strecurat p"nă aici.
— E reu de presupus că a putut să se strecoare cine$a dina'ară) 'ără să 'ie o#ser$at de
oamenii din ardă.
— Am săl di#uiesc eu) (ise A#e.
— Pune c"ţi$a oameni să 'acă puţină ordine prin apartament) spuse
Mireea. P"nă termină trea#a) co#or in #i#liotecă.
"nd tra$ersă /olul) "l $ă(u pe @ran6ie care comenta e$enim entul "mpreună cu alţi doi tineri
din ardă. @ran6ie
?l c/emă a$ea o 'iură
"n #i#liotecă. &upădesc/isă) caresinuri)
ce se $ă(ură inspiră "i"ncredere lui Mireea)
dădu instrucţiuni precise.
— &acă mă mai caută 5ac6 :olence la tele'on) săi spui că nu s"nt acasă. Ai "nţeles 1
— ,.D.) #oss.
@ran6ie părăsi "ncăperea.
Mireea "şi umplu un pa/ar cu whis'(. A$u ri+ă săl #ote(e din #elşu cu si'on. Tre#uia săşi
păstre(e luciditatea neatinsă. 4ituaţia se complica supărător.
A#e se "napoie "n #i#liotecă. Era "nditor.
— A(i ar tre#ui săi 'aci o $i(ită lui 4/eldon) "i recomandă Mireea. Poate mai scoţi ce$a de
la el. 4ăsi mo#ili(e(e toate antenele. Tre#uie să dăm de _illiamsCcel mai t"r(iu p"nă deseară.
Alt'el putem să ne sp"n(urăm de pe acum. ,'eri un pa/ar cu whis'( lui A#e) apoi continuă ;
UItimile indicii "l acu(ă pe :olenee. Nu $reau să mă "nt"lnesc cu el p"nă nu adun pro#e.
— ?l cre(i $ino$at 1 "ntre#ă A#e.
— Nu cred nimic. onstat.
— Nu e #ine să ne pripim) #oss. :olence ţia 'ost prieten. *i a dat do$e(i.
— "teodată e "nţelept să te 'ereşti şi de prieteni. A#e "şi "nă#uşi un căscat;
— Mie un somn de mi se "nc/id oc/ii.
— a
— *i eu
"n s"nt
mine'oarte o#osit.
"nsumi) #oss."te$a ore de odi/nă near prinde #ine. Ai "ncredere "n @ran6ie 1
— 4ăi spui atunci să 'ie cu oc/ii "n patru. Ni se $or mai "ntinde curse. Nu $reau să 'im luaţi
prin surprindere.
Mircea trase storurile şi se culcă pe o canapea "n #i#liotecă. Pre'era să e$ite dormitorul)
scenă a unor "nt"mplări 'oarte puţin plăcute. "şi scoase /aina şi se "ntinse pe canapea pun"nduşi
două perne su# cap.
— &ute şi te culcă) A#e.
— red că ar 'i mai #ine să 'ac de $e/e.
— @ii serios. "te$a ore deacum "nainte no să se mai "nt"mple nimic.
Preătirea unor noi atacuri cere un oarecare timp. P"nă acum leam (ădărnicit planurile.
— Mare lucru "nsă nam 'ăcut) (ise A#e.
— &epinde de optică.
A#e se scarpină "n $"r'ul capului.
— Atunci mă duc să mă culc.
— 4omn uşor. Mircea "nc/ise oc/ii.
A#e ieşi tiptil din #i#liotecă.



Mircea se tre(i din somn aproape de ora pr"n(ului. "i era 'oame. 4ună. A#e apăru urmat de
@ran6ie.
A#e era #ăr#ierit) pus la punct şi cu un aer 'oarte prosper.
— :oss) #aia te aşteaptă. Poţi să 'aci un duş 'ără nici o ri+ă. Mecanicul a montat ro#inetele
su# oc/ii mei.
— Ai a'lat ce$a 1
— &a. e$a interesant. /iar 'oarte interesant)
— Ei) dăi drumul.
— Amicul nostru) Mi6e 4/eldon) a de$enit patron la harlie6s Bar,
— Nu mai spune 1 Păduc/iosul ăla patron de #ar! *i de c"nd 1
— &e două (ile. Nu ţi se pare curios 1
— 3m !
Mircea se ridică de pe canapea) se "ntinse) "şi acoperi un căscat) apoi se "ntoarse spre
@ran6ie.
— Ai luat locul lui 4am 1
— &a) #oss.
— 4per că ai să 'ii la "nălţimea lui 4am.
— Am sămi dau toată silinţa) #oss.
Pri$irea
săi. Nu desc/isă
adoptase incă aacea
lui @ran6ie
e>presieplăcu lui Mircea.
$icleană) :ăiatul acesta"nrăit.
dură a ansterului păreae
deose#it
anumede camara(ii
"l "mpinsese
să se "nro le(e "n osa oslra & Mircea "l depl"nea sincer. a şi pe A#e de alt'el) de care
"ncepuse să se ataşe(e.
— e ştii să 'aci) @ran6ie 1
—Tot ceai să doreşti) #oss) răspunse el cu r"$nă. 4e uită la Mircea cu admiraţie nede/i(ată.
Idolii lui @ran6ie nu erau aleşi din aleria eroilor imortali(aţi de Plutarc sau arl9le) pentru el Al
apone) @ran6 astello) 7uc69 7uciano) %incen(o eno$ese) 5ac6 :olence repre(entau nu
numai 'iuri intrate "n leendă — "ncă din  timpul $ieţii — ci şi un ideal urmărit cu
neşo$ăitoare stăruinţă.
— &upă #aie) #oss) te aşteaptă şi pr"n(ul) spuse @ran6ie. Eu lam preparat. Adăuă modest ;
Aşa cum mam priceput.
Mircea "l m"n"ie pe o#ra(.
— :ra$o) @ran6ie. &acă "mi $a plăcea te $ei alee c u un premiu. 4ă ai preătit un cec) A#e.
:aia caldă) prelunită mai #ine de o oră) "i procură o delicioasă sen(aţie de calm şi #ună
dispo(iţie. @ăcu inste pr"n(ului — destul de st"naci ser$it
— şi alcătuit mai ales din semipreparate şi răcituri. "i era "nsă 'oame) aşa că "l sa$ura ca pe
un 'estin a la 1ucullus.
A+unsese la ca'ea) c"nd @ran6ie "i anunţă sosirea lui Do#ert 7andis.
— Iar $ine săţi ţină o predică) #oss) (ise A#e ("m#ind in colţul urii. Mireea "şi oli ceaşca
de ca'ea.
— Po'teştel "ncoace) @ran6ie) porunci el 'ără să se arate c"tuşi de puţin tul#urat de această
$i(ită care 'ăăduia tunete şi 'ulere.
Ro#ert 7andis intră "n #i#liotecă urmat de nelipsitul său locotenent) /ariie Kale. Purta un
costum la două r0nduri. "nc /is la culoare şi o pălărie neară. Eden) pe care nu şio scosese de pe
cap. @runtea "i era "ntunecată şi oc/ii (9"rleau sc"ntei. icatricea de pe o#ra(ul stin părea mai
$"nătă ca de o#icei.
/ariie Kale ar#ora cu o eleanţă oarecum ţipătoare un costum ri desc/is Prince of *ales
cu pătrate mari) asortai e cu panlica) de asemenea cu pătrăţele) de la pălăria de Panama. 4pre
deose#ire de şe'ul său) Kale "şi ţinea pălăria "n mină.
7andis se opri "n mi+locul "ncăperii şi aruncă , pri$ire asupra lui Mireea. care stătea liniştit
pe canapea. Pe A#e "l inoră) de parcă nici nar 'i e>istat.
7a un semn al lui Mireea) @ran6ie părăsi imediat camera) "nt"lnirea acestor două mărimi) at"t
de temute "n s"nul orani(aţiei. "l impresionase. Nui plăcuse "nsă atitudinea lui 7andis) earei
trata eu ne"năduită aroanţă şe'ul. 4piritul lui de clan se tre(ise.
— 4o porţi sănătos) se adresă Mireea lui 7andis. salut"ndul a'a#il cu mina.
— e 1
— Pălăria.
— Nu e nouă) replică 7andis sec.
— Atunci de ce no scoţi 1 redeam că $rei să ţio admir.
— ?ntotdeauna ţiau plăcut #ancurile ie'tine) rosti 7andis.
— :ancurile ie'tine şi oamenii omosi) "i "ntrei Mireea 'ra(a. &ar neam luat cu $or#a şi $
am lăsat să staţi "n picioare. %ă ro să luaţi loc. A#e)
whis'( 0
— Mulţumesc) nu #eau.
— A/) uitasem. 4e "ntoarse spre /ariie; Presupun că nici tu nu #ei) dacă şe'ul e a#stinent...
/ariie Kale na$u timp să răspundă) că Mircea se şi adresă omului său de "ncredere)
ridicind două deete.
—Numai pentru noi) A#e. 7andis continuă să păstre(e pălăria pe cap.
— Nici +os nu stai 1 "ntre#ă Mireea.
— Pre'er să răm"n "n picioare.
Ai impresia că eşti mai autoritar 1 "ţi 'aci ilu(ii. 7andis nu se mai osteni să răspundă. Intră
direct "n 3ii#ioct.
Rămăsese sta#ilit să nu părăseşti această $ilă 'ără n li "nsoţit de oamenii mei.
— ,amenii tăi puteau să mă "nsoţească cel mult p"nă la aeroport. 4per că nai pretenţia săi
'i luat de
A'ară eu asta
minenulamă
/icao) la 7assă%eas.
simt o#liat ori un
dau nici la 4an @rancisco)
'el de socotealăcare nu 'ac
"nainte de parte din sectorul
a se scure tău.
termenul
care mi sa 'i>at. Mai am la dispo(iţie patru(eci şi opt de ore) "nlăuntrul cărora $oi acţiona a ș a
cum $oi crede de cu$iinţă. A(i) c"nd "mi +oc e>istenţa n  am să mă "mpiedic de opreliştele
mesc/ine pe care unii "ncearcă să mi le pună la cale.
7andis "l pri$i ele sus.
— red că su'eri de mania persecuţiei.
— Mania persecuţiei 1 repetă Mircea cu indinare. In ultimele mele (ile sau 'ăcut mai
multe tentati$e spre a mă suprima. Pentru anumiţi indi$i(i am de$enit un persona+ 'oarte +enant.
— 5enant 1 Nu reşeşti) replică 7andis tăios. 7a /icao) la 7as %eas) la Escondido a
tre#uit să 'acem ade$ărate tururi de 'orţă) ca săţi acoperim urmele. Actele laie de $iolenţă pun
"ntro situaţie di'icilă o serie de mem#ri ai orani(aţiei. — Mulţumesc. 7a re$edere.
7andis $ru să mai spună ce$a) dar renunţă şi ieşi din #i#liotecă urmat de
/arlie Kale.
&upă ce uşa se "nc/ise "n urma $i(itatorilor) A#e 'luieră a pau#ă.
— *i se mai spune că de$i(a noastră este to>i pentru unul, unul pentru to>i.
7andis nu ştie ce să mai 'acă spre a răm"ne stăp"nul acestui sector. Ar 'i "n stare săţi lee o
piatră de "tscoase
Mircea şi să tedintrun
arunce "nsertar
EastalRi$er.
comodei 7ouis <%I) plasată "ntre uşile 'erestre) un pac/et
de cărţi de +oc.
— Nam să le dau satis'acţia de a mă $edea do#or"t la picioarele lor. Am r/ulte săeţi "n
tol#ă) A#e. Nu leam 'olosit "ncă pe toate. 3ai să +ucăm un poc/er. 4ă ne omori m timpul p"nă se
$a lăsa seara. Numai noaptea e prie tena noastră.
4e aşe(ară la o masă mică. Mircea "mpărţi cărţile.
— Pe (ece dolari mi(a. A#e se scarpină "n creştet.
— Bece dolari 1 am mult. Nu prea s"nt "n 'onduri) #oss. Mircea scoase din #u(unar un
teanc de #ancnote.
— Po'tim. 4ă ai cu ce +uca.
— 7a primele "ncasări) ţii restitui.
— Nui ne$oie) (ise Mircea cu aerul unui Mecena. Ţiam o'erit o ne"nsemnată rati'icaţie.
A#e $ru săi mulţumească) dar se a#ţinu. *tia că şe'ului său nui plăceau e'u(iunile de
recunoştinţă.
Mircea puse mi(a.
— &esc/id) (ise partenerul său) după ceşi 'ilă cărţile. Partida) 'oarte antrenantă) se preluni
p"nă spre seară.
Norocul pendula "ntre cei doi #ăr#aţi) cu reularitate de metronom. :anii treceau dintrun
#u(unar "n celălalt şi "napoi cu o 'rec$enţă uluitoare. *i
Mircea şi A#e erau +ucători de "naltă clasă.
7a un moment dat) Mircea se uită la ceas.
— ,pt) rosti el.
4tr"nse cărţile pac/et şi le aşe(ă pe masă. "n aceeaşi clipă (#"rn"i tele'onul. A#e $ru să ridice
receptorul.
Mircea "l "mpiedică) ridic"nd m"na) "l c/emă pe @ran6ie.
— Răspunde tu) @ran6ie. &acă e :olence) săi sput că am plecat acum (ece minute.
@ran6ie duse receptorul la urec/e.
— Alo !... "mi pare rău. Mr. /arlie a ieşit acum (ece minute... :ine. Am săi transmit...
:ună seara. "nc/ise tele'onul.
— :olence 1 "ntre#ă Mircea.
— El) răspunse @ran6ie. %oia săţi comunice ce$a 'oarte urent. A lăsat un număr de
tele'on.
"l notă pe o 'oaie de /"rtie pe care o "nm"nă lut Mircea. @ran6ie ieşi din #i#liotecă. Mircea se
"ntoarse spre
A#e.
— E momentul să pleci "n căutarea lui 4/eldon. &ă" oric0t. Nu te tocmi. Eu te aştept aici.
— ,. D.) #oss.
A#e se "ndreptă
care tocmai intraspre uşă. "nd
cu mare ra#ă.săEra.
iasă)oarecum
se ciocninedumerit.
piept in piept cu @ran6ie)
— Un om al lui :olence a $enit cu o autocisternă. %rea săţi $or#ească neapărat) #oss.
Mircea re'lectă c"te$a clipe.
— A#e) primeştel tu. %e(i ce $rea. Adul "ncoace) @ran6ie.
Trecu "n camera alăturaţii) a$ind ri+ă să lase uşa desc/isă) spre a au(i totul) 'ără să 'ie $ă(ut.
@ran6ie introduse "n #i#liotecă un indi$id "n salopetă al#astră) m"n+ită pe alocuri de ulei.
Noul $enit) scund) spătos) cu o c/ică creaţă şi "ncurcată ca şi spr"ncenele iese şi ţepoase)
asemenea unor arduri $ii) ridică mina in semn de salut.
— 3ello) A#e.
— 3ello) :en+9) e>clamă A#e surprins. Ţiai sc/im#at slu+#a 1 e e cu 'aţa asta de
carna$al 1 "n smo6in arătai ce$a mai #ine.
— Nu e timp de lumă) A#e. Nu s"nteţi ata 1 Unde ţ i e şe'ul 1
— ata 1 Pentru ce 1
— Nu mai e ca(ul să discutăm) rosti Mireea) cu ton de 'inalitate) %or#im lim#i di'erite. Eu
mă apăr şi $oi mă ncu(aţi de $iolenţe. Per'ect. Peste patru(eci şi opt de ore $ă stau la
dispo(iţie... *i acum nu te mai reţin) 7andis.
— redemă)
— Adopţi o po(iţie
miamcareţi
căutatcreea(ă numai
prietenii. duşmani)
&ar nu Kincen(o.
iam mai asit. Mau părăsit cu toţii. 7e era
prea draă pielea.
7andis "l pri$i lun ;
— Team pre$enit) %incen(o.
— um 1 Naţi $or#it cu :olence 1
— A#ia acum am $enit din oraş.
— Politia tre#uie să apară din clipă "n clipă.
— Poliţia 1 e să caute 1
— 4a primit un denunţ "mpotri$a $oastră) de care am a'lat "n ultima clipă.
A#e "l pri$i descumpănit.
— &asta am şi $enit cu autocisterna) continuă :en+9 Are un compartiment special in care
să $ă ascundeţi. Numai "n c/ipul ăsta $ă puteţi strecura pe su# nasul sticleţilor.
— Aşteaptă) (ise A#e.
— Aştept) "nsă nu mai mult de cinci minute. Nam c/e' să mă ăsească aici. 4ă mă areste(e
şi pe mine.
A#e trecu "n "ncăperea "n care se a'la Mircea.
:en+9 rămase cu @ran6ie) carel supra$e/ea #ănuitor. Aşteptarea lor se preluni. ,mul "n
salopetă se uită ner$os la ceas.
A#e reintră in #i#liotecă.
— Unde ai tras cisterna 1
— 7a intrarea din spate.
— @oarte #ine. &ute şi ne aşteaptă acolo.
:en+9 părăsi "ncăperea. Ieşi "n curte. Autocisterna) un mastodont $opsit "n roşu. se pro'ila pe
'ondul "ntunecat al copacilor din parc. :en+9 "şi pipăi #u(unarele "n căutarea unui pac/et de
ţiări. "şi aprinse un 1uc'( 8lri'e. 4e uită iarăşi la ceas.
Uşa de la intrarea de ser$iciu se desc/ise) lăs"nd să se proiecte(e pe pietrişul aleii un
dreptun/i de lumină. "n pra apărură două siluete. Una din ele se apropie de :en+9. Era A#e.
— Pe unde intrăm 1 "ntre#ă el.
:en+9 desc/ise uşa ca#inei) se sui pe prima treaptă şi după ce se strecură cu partea de sus a
corpului "năuntru) apăsă un #uton de pe ta#loul de comandă. "n acelaşi timp se aprinse un #ec
minuscul.
4u# p"ntecele mastodontului se desc/ise o trapă.
:en+9 co#or" şi se "napoie la A#e.
— Intraţi prin trapa asta. 4e "nc/ide şi se desc/ide şi pe dinăuntru. "n depărtare se au(i
deodată şuieratul unei sirene.
— Poliţia ! e>clamă :en+9. Urcaţi$ă repede.
4e caţără "n ca#ina autcisternei) se instala la $olan și dădu drumul la motor. 4e uită apoi la
#ecul—minuscul
4ă $ă 'iecare se uşoară...
ţarina stinse) semnali("nd "nc/iderea trapei. Un ("m#et iau "i sc/imonosi 'aţa.


@ran6ie apăsă starterul. Motorul 1incoln-ului porni. 7imu(ina demară) leăn"ndu se uşor pe
aniorti(oarele ultraelastice.
@ran6ie se uită prin retro$i(or la #ara+ul poliţiei) care răm"nea "n urmă. ?mpinse
acceleratorul. Automo#ilul "şi spori $ite(a simţitor.
@ran6ie parcurse $reo cinci 6ilometri şi după ce pri$i iarăşi prin retro$i(or şi constată că nu
este urmărit) apăsă pe unuldin #utoanele de la #ord. 4pătarul #anc/etei din urmă prinse să se
ridice cu "ncetineală) lăs"nd să apară un compartiment secret) amena+at "n corpul $astului
port#aa+ al 1incoln-ului. Mircea şi A#e) care stătuseră p"nă alunei "ntinşi "n compartiment)
ieşiră de acolo. @ran6ie apăsă iarăşi pe #uton şi spătarul #anc/etei se lăsă "n +os) re$enind la
po(iţia iniţială.
A#e şi Mircea 'ăcură cu #raţele c"te$a mişcări de imnastică) spre a se de(morţi) resta#il ind
circulaţia s"nelui. 4e aşe(ară apoi la larul lor pe #anc/etă.
u $i(i#ilă satis'acţie) @ran6ie urmărea prin retro$i(or aceste operaţii.
—A
— a$utna
@alsă dreptate
'ost. :en+9.
răspunse(iseMircea.
A#e. 7am #ănuit
&ar de undepeştii
deea#a.
că naNa 'ost o 'alsă
pro$ocato alarmă.
c/iar :olence sau
oamenii săi 1 4ursa denunţului e "ncă necunoscută. "n ceea ce mă pri$eşte) nu miam sc/im#at
părerea despre :en+9. Toată operaţia asta cu autocisterna mia părut şi "mi pare "ncă 'oarte
suspectă.
— 4per că na #ăat de seamă că nam intrat "n ascun(ătoare) (ise A#e.
— Nici o ri+ă. %a constata la destinaţie că iam +ucat 'esta. Ai anunţat) cred) pe oamenii tăi
să se a'le peste o oră la harlie6s Bar.
— Anunţat) #oss.
Mircea "şi str"nse nodul cra$atei) care se str"m#ase.
— Mă "ntre# unde o să ne mutăm cui#ul 1 rosti el după c"te$a momente de tăcere.
— Asta nui o pro#lemă. Aran+e( eu cu Mi6e) Mircea r"se.
— Acum şi poliţia e pe urmele noastre. Asta ne mai lipsea. Tre#urile mer din ce "n ce mai
#ine.
A#e 'ăcu un semn de nepăsare.
— Am trecut noi prin momente şi mai rele) #oss. 7a harlie6s Bar,
@ran6ie.
— ,. D.
7incolnul se ana+a pe :roadJa9. irculaţia ar/iintensă de pe această arteră le "ncetini
considera#il mersul.
— ?n 'urnicarul ăsta eşti mai reu de ăsit dec"t un ac "ntrun car cu '"n) (ise A#e.
?n sinea lui era mai puţin optimist. 4imţea că se str"ne "ncet laţul) dar nu $oia săşi
e>teriori(e(e temerile. ,amenii din tama lui ştiau să #ra$e(e totul. Numai cei laşi se lăsau
descura+aţiCde ad$ersitatea soartei. A$usese da a 'ace şi cu asemenea e>emplare. &"nduşi seama
că situaţia era 'ără ieşire şi că nimic nui mai putea sal$a) dădeau 'r"u li#er disperării) de($ăluind
o spaimă cu at"t mai a#+ectă cu c"t p"nă atunci mani'estaseră o nepăsare ostentati$ă "n 'aţa
prime+diei.
A#e nutrea o admiraţie crese"ndă 'aţă de şe'ul său. el pe carel credea %incen(o eno$e se
părea să se sinc/isească prea puţin de poliţie şi de implicaţiile unei e$entuale arestări. &eşi era
urmărit pentru in'racţiuni care nu e>cludeau pedeapsa cu moartea) nu se arăta prea impresionat
de aceste perspecti$e sum#re.
Mircea intui #rusc nedumerirea care prindea să "ncolţească su# admiraţia arătată de A#e.
?nţelese că nu tre#uia să meară prea departe cu indi'erenţa. Unui ma'iot "i este "n eneral mai
'rică de m"nia Ma'iei dec"t de se$eritatea leii. Pare parado>al) dar +ustiţia are #raţul mai irt dec"t
osa ostra. raţie complicatelor su#litităţi ale procedurii şi priceperii unor a$ocaţi du#ioşi)
mulţi In'ractori cu ca(iere #oate scapă de riorile leii. Un ins condamnat de Ma'ie ştie "nsă că
nu mai are nici o scă, $ec/e datină "mpăm"ntenită "n s"nul acestei oraacordă iertarea unui
condamnat care a reuşit să e pe o perioadă de trei ani "nc/eiaţi de satirul ma'ioţilor "nsărcinaţi
săl
dupăe>ecute. &arpatru(eci
+erea celor "n mod practic
şi opt deaceasta nu "nt"mplat
ore acordate niciodată.
lui şi şesău *i A#e
nu $or reuşiştia
să seacest lucru.soarta
disculpe) &acă le
era pecetluită. *ansele de al descoperi pe cel careşi "nsuşise cele şai(eci de milioane ale
orani(aţiei erau minime. A#e era insă /otăr"! să moară cu 'runtea sus) pe po(iţie) nu să se $aiete
ca o #a#ă. Pilda şe'ului său "l electri(a) aşa cum ?l electri(a şi pe @ran6ie. 4e uita cu milă la
@ran6ie) care runuia cu "ndră(neală şi măiestrie $olanul prin pu/oiul Ie automo#ile. Poate că şi
lui "i era dat să piară "n $iitoa! ele patru(eci şi opt de ore) ciuruit de loanţele unei miirtraliere.
A#e (#ură cu "ndul acasă) la 'erma săracă din Mar9l.tnd. Plecase de acolo m"nat de setea
de lorie) de 'ericire) de "m#oăţire rapidă. &orinţele i se "mpliniseră "ntro oarecare măsură. ?şi
$ă(use numele şi 'otora'ia prin (iare alături de eno$ese şi de alţi cori'ei ai Ma'iei) cucerise
'emei pe care altădată nici nu lear 'i $isat) risipise (eci de mii de dolari cu nepăsarea cu care
alţii ar 'i c/eltuit c"ţi$a cenţi. &ar 'ericirea aceasta 'urată costa prea scump. 7a capătul unei
e>istenţe scurte şi (#uciumate) "l p"ndea moartea.
Mircea "l pri$ea cu coada oc/iului. ?i surprinse pe #u(e un ("m#et amar. Pe c/ipul lui se
re'lecta uluitor de limpede 'răm"ntareai lăuntrică. 4au poate că "mpărtăşind cu A#e prime+dia)
Mircea de$enise mai recepti$. A$entura aceasta) care la "nceputurile ei "m#răcase aspecte de
comedie) acum tindea să se trans'orme "n traedie. E>ecuţia unc/iului ino şi a lui Mic/elotto)
s'"rşitul accidentul
Rean) cumplit almortal
lui Uoal şiluialErnie
lui 5oe Marccuci) asasinarea
@ranc6'urter) luicada$rului
descoperirea 4id apo((ola
lui Mcşi oo
a celor doi
şi aonia
scurtă a lui @lasc/man "F impresionaseră mai puţin dec"t perspecti$a apropiată a morţii lui A#e.
unoştea ca(ierul lui A#e. Trecutul lui nu era lipsii de puncte nere. u toate acestea Mircea
"ncerca 'aţă de el un simţ0m"nt ciudat) de simpatie. Nu şi de "nţeleere) 'iindcă nu "nţeleea şi
nici nu "ncerca să +usti'ice 'ărădel eea) oricare ar 'i 'ost 'orma pe care o "m#răca aceasta. A#e "i
apărea "n postura unui @iu Risipitor. Un @iu Risipitor care nu.şi $a ăsi mintuirea ca "n
para#olă) ci "şi $a urma drumul) "mpins de destin şi de (eiţa Nemesis p"nă la distruerea totală şi
de'initi$ă.
1incoln-ul opri pe Mott 4treet) in dreptul intrării modeste) aproape neo#ser$ată a iui
harlie6s Bar, stri$ită parcă "ntre două restaurante c/ine(eşti cu 'irme de un e>otism ţipător.
Mircea şi A#e co#or"ră din maşină.
— Ne aştepţi aproape de colţul stră(ii) @ran6ie) "i recomandă A#e. Poate că $a tre#ui să o
luăm din loc pe neaşteptate. 4ă 'ii preătit. &acă se opreşte prin apropiere $reo maşină a poliţiei
sau c/iar dacă numai ţi se pare ce$a suspect) ne emiţi cu aparatul de emisierecepţie pe care ai
săl ăseşti "n sei'ul de la #ord. Am şi eu unul racordat pe aceeaşi lunime de undă.
@ran6ie duse la limplă mina desc/isă. "n semn de salut militar.
— ?nţeles) #oss.
Printre automo#ilele staţionate de cealaltă parte a stră(ii) (ăriră Pontiac-uF lui 3arris. Patru
oameni) cu pălării trase pe oc/i) stăteau impasi#ili "n maşină şi se uitau cu aparentă indi'erenţă la
trecătorii care se scureau pe trotuare. "nd "l $ă(u pe A#e) 3arris "şi 'recă uşor lo#ul urec/ii.
4emnala prin cod că se a'la la post) ata oric"nd să intre "n acţiune.
e$a mai departe era parcat hevrolel-ul lui 7u6e. 7a apariţia lui A#e. 7u6e "şi (ăă(ui un
căscat) acoperinduşi cu m"na ura. 4emnala că are ce$a de spus.
A#e "şi scoase din #u(unarul de la piept #atista şi se pre'ăcu aşi ştere 'runtea. "n aceeaşi
clipă puse "n 'uncţie aparatul minuscul de emisierecepţie pe carel ea ascuns "n #atistă.
— 4"nt pe recepţie) 7u6e. ata. Răspunsul se 'ăcu imediat au(it.
— Transmite 7u6e. Am urmărit autocisterna lui :en+9. &upă ce a trecut de #ara+ul poliţiei)
şia continuat drunul p"nă la podul de peste East R+$er.
A oprit cam la o ută de metri de pod. A aşteptat (ece minute. Pro'it"nd de un moment c"nd
nu trecea nici o maşină pe şosea) a pus motorul "n mişcare şi a pornit cu autocister na direct spre
r"u) sărind "n ultimul moment din ca#ină. Autocisterna sa pră$ălit "n apă) scu'und"/duse ca o
piatră) :en+9 sa urcat apoi "ntrun "ldsmobile, care $enea dinspre NeJ Kor6 şi care a şi 'ăcut
imediat drumul "ntors. ata.
— :en+9 nu tea o#ser$at 1
— Nu. 4topasem după nişte tu'işuri. ata.
— Trimitel pe &ic6 după noi. 4ă se aşe(e la o masă. *i să 'ie atent la semnele mele. ata.
— Prea #ine) #oss. ata.
A#e
mutră deşi#ătăuş
Mircea pătrun neli+ent)
"i salută seră "n $esti#ulul ("reitpeluminat
arunc"ridule al lui harlie6s
su# spr0ncene o pri$ire Bar. Un portar
#ănuitoare. ?l cu
cunoştea pe A#e) dlar nu şi pe "nsoţitorul acestuia. 4trăinii nu erau #ine primiţi la harlie6s Bar.
?n $reme ce co#orau o scară strimtă) spiralată) acoperită cu un co$or roşu. cam ros. carei
ducea spre su#solul clădirii) A#e repetă lui Mircea comunicarea lui 7u6e.
Mircea ("m#i ;
— Aşa e că am a$ut dreptate) A#e 1
— Naş 'i cre(ut că :olence poate 'i atit de per'id. Mircea ridică din umeri)
'ără să răspundă.
&e +os le par$eneau "n surdină (omotele ritmate ale unei orc/estre de +a(. &omnea miros de
muceai şi de alcool tre(it. Aerisirea nu se 'ăcea "n condiţii tocmai optime la harlie6s Bar.
@ata de la ardero#ă) o #londă roşcată) cu sini planturosi ieşiţi pe +umătate din decolteul
roc/iei nere) "l int"mpin ă pe A#e cu un sur0s de o e>cesi$ă ama#ilitate. :acşişurile lui rase "l
"ndrituiau la un tratament pre 'erenţial.
— :ine aţi $enit) Mr. Macc/ia. Naţi mai dat de mult pe la noi) %am simţit lipsa) "i sur"se
ea seducător) %ă ser$esc cu ţiări 1
A#e luă dintro ta$ă un pac/et de 1uc'( 8tri'e, pe carel plăti "ncincit.
ardero#iera
— escamota
Mi6e 4/eldon #anii.
e pe aici 1 o "ntre#ă el.
— Na $enit "ncă) Mr. Macc/ia. &ar nu cred că $a "nt0r(ia.
— Thanlcs a million, (ise A#e) ciupind pe ardero#ieră de uşă.
4tră#ătu "mpreună cu Mireea un culoar pardosit cu plăci de mo(aic al#astre şi roşii şi
pătrunseră "ntro "ncăpere nu prea mare) cu'undată "ntro semio#scuritate propice "ndrăostiţilor
şi pescuitorilor "n apă tul#ure , or
c/estră de c/itarişti beatnic's, cocoţată pe o estradă "n$ăluită "ntro lumină $ioletă) e>ecuta
un sha'e.
— Unde ne a'lăm) A#e) e>clamă Mireea) "ntro rădiniţă de copii 1
Pe minusculul platou de dans se 'recau "ntro "m#ul(eală de metrou "n orele de $"r' perec/i
de adolescenţi) "n'ier#0ntaţi) e>citaţi la culme.
?n +urul meselor mici) luminate $a de $eio(e multicolore) se "n/esuiau alţi copilandri. Toţi
#eau) 'umau) c/icoteau) $or#eau tare) acoperind uneori cu lasurile lor e>citate $acarmul
orc/estrei. @umul de ţiară plutea compact) "necăcios) "n atmos'era irespira#ilă) im#"csită de
miros de sudoare şi de alcool.
harlie6s Bar nu se #ucurase niciodată de o clientelă tocmai strălucită. ,#işnuiţii localului
se recrutau mai ales din r0ndurile #oemei care părăsiseră #arurile din reenJic/ %illae)
in$adate "n ultima $reme de o lume cosmopolită) dornică să cunoască la ei acasă pe artiştii
beatnic's.
Mireea şi A#e căutară din oc/i o masă li#eră. Un c/elner #ăr#os) "m#răcat "ntrun $eston
neru) cu pretenţii de smo6in) se apropie de A#e.
— e plăcere să $ă mai $edem pe aici) Mr. Macc/ia !
— um mer tre#urile) _illie 1
— 4traşnic) Mr. Macc/ia. &upă cum $edeţi) localul e ar/iplin. &ar pentru dumnea$oastră se
ăseşte "ntotdeauna o masă li#eră.
?i conduse spre o nişă) cu'undată "n penum#ră.
— Aici e tocmai ceea ce $ă tre#uie. Puteţi $edea lotul) iară să 'iţi $ă(uţi. "nainte de a se
aşe(a la masă) A#e "i strecură o #ancnotă de cinci dolari.
— u ce $ă ser$im 1 "ntre#ă _illie.
— A$eţi şi #ăuturi alcoolice 1
— &esiur.
— 5udecind după clientela de aici) credeam că ser$iţi numai lapte. /elnerul ridică din
umeri "n semn de reret.
— Nu demult) $eneau aici tot 'elul de artişti. Acum "nsă neau in$adat copiii . *i Mr.
4/eldon "i "ncura+ea(ă. 7e dă pe datorie... şi c"te alteţe...
— @rumoasă iniţiati$ă) (ise Mireea am#iuu. reăm condiţii tineretului)..
— &acă ar 'i copiii mei) iaş trimite) acasă cu c"te$a şuturi "n 'und. &ar a'acerile s"nt a'aceri.

— 3m) mormăi
Atunci Mireea
adu nişte neutru.
Bourbon on the roc's, ca de o#icei) spuse A#e.
— &oriţi şi o ustare 1
— "te un muşc/i du#lu) la rătar) inter$eni Mireea) căruia i se st"rnise iarăşi po'ta de
m"ncare.
"nd c/elnerul dădu să plece) A#e "l opri eu un semn.
— um "l $e(i pe Mi6e 4/eldon) "l trimiţi aici.
— Nici o ri+ă) Mr. Macc/ia.
&ic6 se cocoţase pe un ta#uret "nalt) la #ar) de unde putea $edea tot ce se petrece la masa
şe'ului său. omandă o #ăutură.
,rc/estra ataca un blues +alnic) ca o melopee de "nmorm"ntare) acompaniat de tremolourile
patetice ale unei 'ete de $reo şaispre(ece ani) careşi leăna şoldurile "ncă ne'ormate "n ritmul
c"ntecului.
ei doi muşc/i apărură etalaţi apetisant pe tipsii de lemn) rotunde ca o lună plină.
, sticlă de Bourbon, două pa/are "nalte şi un castron cu cu#uri de /eaţă completau 'ruala
cină.
Mircea se "n'ruptă po'ticios din 'riptură. A#e punea "n sc/im# accentul pe #ăutură. oli
douăMircea
pa/aretermina
cu whis'( aproape
tocmai pe nerăsu'late.
'riptura) c"nd Mi6e 4/eldon apăru leăn"nduse uşor pe picioarelei
scurte şi arcuite. 4e strecură aale printre mese precedndul pe _illie. apul lui Mi6e aducea cu
o s'eră de carne) "n creştetul căreia c"te$a 'ire de păr) luni şi unse cu #riantină) craii or0nduite
"ntrun 'el de 're(ă) lipită de calota craniană. ,c/ii #o$ini şi rotun(i căpătau aparent proporţii
uimitoare) datorită lentilelor roase de oc/elari) prinse după urec/e cu rame de metal. ,#ra+ii
rotun(i şi ei se lăsaseră rei) contopinduse cu uşa tranda'irie) proaspăt rasă.
Mi6e 4/eldon dădu mina cu A#e. Pri$irile lui cătară pie(iş spre Mircea.
— Ia loc) "l po'ti A#e) arăt"ndui un scaun li#er.
Mi6e 4/eldon se aşe(ă reoi. "şi şterse cu #atista al#ă 'runtea asudată.
— Mi6e 4/eldon) /arlie Accardo) 'ăcu A#e pre(entările.
— Adumi nişte 7ot Dogs, comandă 4/eldon c/elnerului.
— Imediat) Mr. 4/eldon.
— *i un pa/ar) _illie. Tur#e( de sete.
Un pic8lo aduse "n ra#ă un pa/ar) pe care A#e "l umplu cu whis'(,
4/eldon deustă #ăutura) apoi o dădu peste cap. A#e 'ăcu din nou plinul.
&upă plecarea c/elnerului) scoase ta#ac/era) o'erind ţiări comesenilor. 4/eldon "l re'u(ă cu
un est.
— Mi6e) $reau să te 'elicit pentru localul ăsta. A#ia de cur0nd am a'lat că ai de$enit patron.
— Mare sco'ală ! #om#ăni 4/eldon. Am numai datoriH şi #ătaie de cap.
— E/) dacă $rei omletă tre#uie să mai spari şi ouă)
— Era mai #ine c"nd lucram pe picior) (ise Mi6e 4/eldon. A$eam numai ri+a mea. Acum...
@ăcu un est de amarnică plictiseală.
— Mi6e) aş $rea sămi dai c"te$a in'ormaţii) (ise A#e. Interpelatul aruncă o pri$ire
"ntre#ătoare spre Mircea.
— Poţi $or#i 'ără ri+ă) continuă A#e) aprin("ncluşi Cţiara.
Ta$a cu c"rnaţi 'ume"n(i) comandată de 4/eldon) "şi 'ăcu apariţia pe masă.
— ?n leătură cu Ralp/ _illiams) continuă A#e. 4/eldon se uită "ndelun la A#e) ca şi c"nd
nar 'i "nţeles despre ce e $or#a. @ăcu apoi o sc/imă de om cătrănit.
— &e Ralp/ _illiams cre(i cămi arde mie acuma 1 4"nt 'oarte necă+it. &in cau(a unei sume
'rumoase de #ani pe care contam şi care... a (#urat. *i asta "mi "ncurcă toate socotelile)
?ncepu să taie c"rnatul.
— Mă cunoşti 'oarte #ine. A#e "nd raie "ndul la #ani) nu mai s"nt "n stare să discut
altce$a.
A#e sc/im#ă cu Mircea o pri$ire plină de "nţelesuri. 4/eldon mestecă (omotos) o't"nd din
c"nd "n c"nd) de parcă lar 'i măcinat o rea su'erinţă.
— 4i dacă tias lua eu piatra asta de pe inimă 1 (ise A#e.
Ritmul mestecatului se "ncetini) apoi "ncetă cu totul. 4/eldon "n/iţi dumicatul) 'ăc"nd săi
salte
pri$iremărul
plinălui
deAdam)
interes.deasupra nodului #ine str"ns al cra$atei. ,c/ii rotun(i i se #ul#ucară "ntro
— Nici nu ţiam spus de c"t e $or#ă. A#e răspunse 'ără să clipească.
— Nici nu team "ntre#at. *tii că nu mă tocmesc.
— Bece mii de dolari. e $rei să ştii 1
— Tre#uie să stau neapărat de $or#ă cu _illiams.
— reu. @oarte reu.
— &eci nu e imposi#il.
— Mmm... nam spus asta) mormăi 4/eldon.
— Nai spus) dar ai lăsat să se "nţeleaă.
— A#e) ţin la pielea mea.
— *i cam c"t cre(i că 'ace pielea asta 1
— *tiu eu 1 E a mea. Aşa că mi se pare scumpa.
— Pro'ită de oca(ie) Mi6e. A(i ăseşte cumpărători. M"ine sar putea să $alore(e mai puţin
dec"t un morco$ putred.
4/eldon ("m#i #la+in ;
— , 'eresc eu să nu se deprecie(e.
A#e aspiră 'umul de ţiară şil e>piră su# 'orma unui rotocol al#ăstrui) care se ridică spre
ta$an.
— *i alţii au cre(ut că s"nt "n stare să şio 'erească... :ietul @ranc6'urter ! Mai ieri era plin
de $iaţă. e să mai spun de :lac6ie Mc oo sau de Ir$in @lasc/man...
— Tocmai că nu $reau să le calc pe urme. A#e ("m#i cu prietenie.
— 4ă discutăm cu cărţile pe 'aţă) Mi6e. Ai de ales "ntre un cec şi un lonte.
,c/ii lui 4/eldon se "nustară.
— @rumoasă perspecti$ă ! Mă re'er "n special la a doua.
— Eu "ţi o'er cecul. lontele — cinemi pune şi mie #eţe "n roate... *i e 'iresc. *tii prea
multe.
— 4ă presupunem că aş alee prima alternati$ă.
— Ar 'i cea mai #ună a'acere. Bece mii — cu piatra şi cu (ece mii —
pielea) două(eci de mii.
4/eldon se uită la ceasul său #răţară.
— 7a mie(ul nopţii $aş putea da un răspuns) rosti el după o scurtă şo$ăire. *i #anii 1
— Tot atunci.
— Nu sar putea şi acum ce$a 1 Mireea ("m#i cu su#"nţeles.
— &a. 4e poate. inci mii 1
@aţa lui 4/eldon se lumină. "n oc/i "i +ucă o licărire de lăcomie.
— :un şi at"t.
Mircea luă cuţitul cu careşi tăiase p"nă atunci 'riptura) "l şterse cu un şer$eţel de 'oiţă şi
după cei pipăi lama) spre a se asiura că nu este unsuroasă) "l aşe(ă din nou pe masă. 4coase din
#u(unar porto'elul şi "l des'ăcu 'ără ra#ă. Un teanc respecta#il de #ancnote de c"te o mie de
dolari apărură "n 'aţa oc/ilor lui 4/eldon) care clipi nedumerit) ume(induşi cu lim#a #u(ele.
&eetele su#ţiri dar puternice ale lui Mireea pre'irară (ece /"rtii. 7e trase a'ară din teanc şi le
puse pe masă. %"r" porto'elul "n #u(unar. "mpături o dată #anenotele şi le nete(i cu ri+ă) apoi le
tăie "n două cu cuţitul.
4/eldon "i urmărea /ipnoti(at) parcă) 'iecare est.
Mircea "i "mpinse (ece +umătăţi) iar pe cele rămase le #ăă "n #u(unar.
— Po'tim) iale) "l "m#ie el.
4/eldon se uită la /"rtii) apoi la Mireea.
A#e urmărea cu interes scena. "i plăcuse strataema şe'ului.
4/eldon "ntinse "ncet m"na după +umătăţile de #ancnote. *o$ăia de parcă sar 'i temut să nul
'riă.
— Iale) repetă Mireea rostind cu$intele printre dinţi. 4/eldon le ridică de pe masă şi le
strecură "n porto'elul său. ,'tă uşor.
A#e "i umplu din nou pa/arul. 4/eldon il #ău pe +umătate. 4e ridică de la masă.
— Aşteptaţi apelul meu tele'onic. 7a mie(ul nopţii) le reaminti el. Plecă apoi) 'ără să mai
salute.
A#e 'ăcu un semn discret lui &ic6) care "şi plăti consumaţia şi plecă după
4/eldon.



?nainte de a părăsi localul) Mi6e 4/eldon "l c/emă pe _illie) omul său de "ncredere.
— Am să lipsesc c"te$a ore. Ai ri+ă să nuşi 'acă #ăieţii de cap. &acă @red recrutea(ă ce$a
puşti şi "n noaptea asta) le dai cenuşă pe datorie. *i să 'ii cu oc/ii in patru.
— *tiu. 4ticleţii.
— Mă tem mai puţin de sticleţi dec"t de...
— Am "nţeles. Nici o ri+ă.
Un #ăieţandru pistruiat şi cu un pulo$er roşu'lacără 'ăcu semn lui _illie.
— 3ei) _illie) de patru ori Pepsi.
— u in 1
— u in.
— ,.D.
_illie plecă
Rămas sinur)să4/eldon
e>ecute comanda.
aruncă o ultimă pri$ire asupra localului. 4e simţea 'oarte mindru de
noua sa situaţie. Patron de #ar ! "n lumea interlopă din East 4ide de$enise un ade$ărat persona+.
:ine"nţeles satis'acţiil e acestea erau precumpănite de multe neplăceri. "teoda tă "şi spunea că se
simţea mai "n larul său c"nd se mulţumea eu a'acerile mărunte. Atunci a$ea numai ri+a lui.
Acum purta de ri+ă şi altora. Personalul de ser$iciu al #arului) clientela) sticleţii) ri$alii...
enu=a, mai ales) "i dădea multă #ătaie de cap.
?l o#osea mai ales ec/ili#rul pe care tre#uia săl ţină "ntre at"tea 'orţe contrarii. Era patron
numai de e"te$a (ile. u timpul — "şi (icea el — se $a deprinde pro#a#il cu toate.
4/eldon ieşi din sala #arului) tra$ersă $esti#ulul) salutat cu respect de 'ata de la ardero#ă)
urcă scările şi se tre(i "n s'"rşit pe trotuar.
Portarul "i ("m#i cu 'amiliaritate.
— @rumoasă noapte) #oss !
4/eldon "i răspunse cu un sur"s preocupat) apoi se "ndreptă spre maşina sa) un "ldsmobil
cam "n$ec/it. &escuie portiera din dreapta şi se urcă. Trecu la $olan. @ăcu contactul. &upă o
scurtă "mpotri$ire) motorul porni. 4emnali(atorul din st"na "ncepu să clipească des. "ldsmobil-
ul se urni) pier("nduse "n 'urnicarul de automo#ile...


Mircea şi A#e părăsiră localul "ndată după 4/eldon) se suiră "n 7incolnul carei aştepta la
trotuar. A#e des'ăcu antena telescopică a emiţătorului de la #ord.
— 3ello) 7u6e ! 4punemi unde eşti 1 ata) $or#i A#e "n micro'on.
— 3ello) #oss ! 4"nţ "n urmărirea lui 4/eldon. A cotit la dreapta pe anal
4treet. 4e "ndreaptă spre _est 4ide. ata.
— Păstre(i "n permanenţă leătura cu mine. ?mi comunici orice mişcare a lui 4/eldon. ata.
A#e c/emă cealaltă maşină.
— 3ello) 3arris ! Răm"i pe recepţie. Pleci imediat după 7u6e. ?mpreună) "l $eţi urmări
alternati$ pe 4/eldon. 4ă nu o#ser$e că e 'ilat. ?i cunoşti maşina) Un "ldsmobil roşu. ata.
— ?nţeles) #oss. ata. A#e se "ntoarse spre şo'er
— @ran6ie) te ţii după ei. 1incoln-ul se puse "n mişcare.
— &e data asta _illiams nu ne mai scapă) #oss) se adresă A#e lui Mireea. 4/eldon e apri la
#ani. Pentru un pumn de dolari e "n stare de orice.
&upă e"te$a minute) aparatul prinse iarăşi să emită.
— 3ello) aici 3arris. 4/eldon a 'ăcut la dreapta pe :roadJa9. 4e "ndreaptă spre nord. ata.
A#e dădu noi indicaţii. .
— 3ello) 7u6e) preiei urmărirea. ata. Răspunsul nu "nt"r(ie.
— Aici 7u6e. Preiau urmărirea. 4/eldon aCoprit "n 'aţă la _anama6er... Trec mai departe.
3arris preia urmărirea.
lasul lui #oss.
— 3ello) 3arris4/eldon
se au(i a"nintrat
cur"nd ; ca#ină tele'onică. Mireea şi A#e sc/im#ară o pri$ire
"ntro
"ntre#ătoare.
— Poate cu _illiams) (ise A#e.
— 4ă dea &umne(eu) replică Mireea.

4/eldon 'ormă un număr de tele'on) la celălalt capăt al 'irului se au(i un (#"rniit repetat)
apoi un las 'emeiesc cu in'le>iuni molatice.
— 3ello !
4/eldon aruncă o pri$ire "n stradă prin pereţii de sticlă ai ca#inei. Nu $ă(u nimic care săi
pară suspect. Rosti "n receptor ;
— 3ello) Mi6e 4/eldon la aparat. %reau să $or#esc cu /arlie. ?i răspunse un r"set cristalin.
lasul 'emeiesc "nuri alintatH
— /arlie e ocupat.
— Tre#uie săi $or#esc neapărat. e$a urent) stărui 4/eldon. @oarte urent.
— 4erios
%iersul cu 1in'le>iuni
*i nu se poate am"na
molatice 1
se adresă unei terţe persoane.
— Un tip) Mi6e 4/eldon) are ce$a săţi spună) darlin. 4/eldon "n+ură printre dinţi. @iecare
minut era preţios.
— 3ello) Mi6e. e $rei 1
4/eldon recunoscu raiul căutat al secretarului lui 7andis.
— Tre#uie să te $ăd "n seara asta) /arlie.
— Nu poţi lăsa pe m"ine 1 E o c/estiune at"t de importantă 1
— @oarte importantă) /arlie. A dracului de importantă.
— Atunci $ino "ncoace.
— Imposi#il. 4ar putea să 'iu urmărit)
— ?n ca(ul ăsta ce e de 'ăcut 1
— 4ă ne "nt"lnim unde$a) 'ără a 'i $ă(uţi.
— ,.D.) Mi6e. endez-vous la ainbow, pe \S t/ 4treet. Are două intrări.
Tu intri prin 'aţă. Mă ăseşti "n #iroul directorului.
— ?n c"t timp eşti acolo 1
— ?n ma>imum un s'ert de oră.
— ,.D.
4/eldon lăsă receptorul "n 'urcă. Părăsi ca#ina şi se urcă "n maşină.
&emară) "ndrept"nduse spre nord. irculaţia nu era deose#it de intensă)
aşa că "n mai puţin de două(eci de minute a+unse la destinaţie.
7a ainbow-Dancing-Bar primii clienţi "ncepuseră să sosească. Pe estrada orc/estrei)
instrumentiştii "şi luau locurile "n primire. 4/eldon tra$ersă sala dancinului şi intră "n ca#inetul
directorului. 7a #irou "l aştepta /arlie Kale. &e o eleanţă impeca#ilă) "n smo6inul său tăiat
după ultimul +urnal) 'uma o /a$ană) orona ) oronas,
— Ei 1 "ntre#ă Kale monosila#ic.
4/eldon "nc/ise cu ri+ă uşa. Rămase "n picioare ;
— %reau conducerea lubului HI.
Kale "ncreţi intriat din spr"ncene.
— e $rei 1
— Ai au(it 'oarte #ine. onducerea lubului HI.
— *i pentru asta mai c/emat 1 Asta era al dracului de important 1
4/eldon ("m#i enimatic ;
— &acai şti ceţi o'er "n sc/im#) nu teai mai mira ca un $iţel.
— *i ceai putea sămi o'eri tu "n sc/im# 1 "ntre#ă %ale cu aparent dispreţ) deşi tonul lui
4/eldon "i tre(ise curio(itatea.
— Ascun(ătoarea lui _illiams.
Kale "şi contemplă un/iile per'ect manic/iurate.

— Nu mă &acă
Păcat. mai interesea(ă. 4/eldon
ştiam) aran+am se scarpină
trea#a "n $"r'ul
cu eno$ese. Aş nasului.
'i pre'erat săţi $"nd ţie mar'a. &ar
dacă nu te interesea(ă...
Kale "şi acoperi un căscat.
— red că nici pe el nul mai interesea(ă "n momentul de 'aţă. 4/eldon clătină din cap.
— Eu te asiur că "l interesea(ă.
— Mă ro) şi de unde at"ta siuranţă 1
— Am discutat cu el acum o +umătate de oră) Kale "l pri$i atent.
— Acum o +umătate de oră 1 Nu se poate. eno$ese a trecut "n lumea drepţilor.
— Te "nşeli amarnic) #i#icule. *i dacă $rei pro#eQ
iată.
4coase din porto'el cele (ece #ancnote de c"te o mie) tăiate pe +umătate.
— gsta e acontul) continuă 4/eldon.
— Nu e o pro#ă) (ise Kale. :anii poţi săi. ai şi din altă parte.
— %rei şi alte pro#e 1 Tele'onea(ă la harlie6s Bar. "ntrea#ă de A#e
Macc/ia.
Kale "ntinse m"inile pe #irou.
— Instinctul
— Nu ştiu cetău
măde
'ace să te(ise
şacal) cred.
4/eldon. Ei. "nc/eiemC t"rul 1
— Unde e _illiams 1 "ntre#ă Kale.
— A/) nu aşa. Int"i să cădem la "n$oială. Neru pe al#. ?mi 'aci un "nscris că "mi cede(i
lubul HI.
— Nu depinde numai de mine) spuse Kale.
— &acă $rei tu... or să $rea şi alţii. *i pe lină _illiams. ţil aduc pe ta$ă şi pe eno$ese.
4ecretarul lui 7andis "l pri$i lun pe su# spr"ncene.
— :ine. Iţi 'ac un "nscris. &ar dacă "ncerci să mă trai pe s'oară ştii ce te aşteaptă.
4/eldon replică liniştit ;
— &ă "nscrisul.
Kale scoase din mapa de pe #irou o coală de /"rtie pe care aşternu c"te$a r"nduri. , "ntinse
lui 4/eldon.
— Po'tim.
4/eldon o luă) o citi. apoi o strecură calm "n porto'el.
— Trimite două maşini la $ec/ea mea locuinţă. Acolo se a'lă _illiams. *i tot acolo $a $eni
după mie(ul nopţii eno$ese "nsoţit de A#e Macc/ia. &ar să nu 'aceţi nici o mişcare p"nă nu
plec eu. Asta $a 'i semnalul. Restul le interesea(ă.
Kale "nclină din cap ;
— &e acord. "nsă te pre$in iarăşi. Nu "ncerca să mă trişe(i. 4/eldon ridică mina ;
— Nici o ri+ă. Ai să 'ii mulţumit.

**

A#e "şi aprinse cu #ric/eta ţiara eipteană. Aşteptarea "ncepuse săl ener$e(e.
— eo 'i pun"nd la cale 4/eldon 1 rosti el iritat. Mircea #ătea cu deetele "n rama 'erestrei
ritmul unui c"ntec la modă. &incolo de eamul lăsat se (#enuiau or#itor reclamele luminoase
ale localurilor de pe \S t/ 4treet.
— A trecut mai #ine de un s'ert de oră) (ise A#e. u cine so 'i "nt"lnit 1 Aproape "n acelaşi
timp se au(i apelul aparatului de emisie.
— 3ello) $or#eşte 7u6e. %or#eşte 7u6e. Mi6e 4/eldon a ieşit de la ainbow. &ic6) care a
intrat după el i n local) na putut să $adă cu cine sa "ntrinit. 4/eldon a stat tot timpul "n #iroul
directorului... Acum demarea(ă. Mere spre _est... oteşte la stină pe Tent/ A$enue. ala.
@ran6ie mina cu cea mai mare $ite(ă pe care io permitea tra'icul intens de pe \S t/ 4treet.
omunicările lui 7u6e prinseră iarăşi să se 'acă au(ite.
— A luato acum la dreapta pe S] t/ 4treet... A "ncetinit... ,preşte "n 'aţa unei case cenuşii)
cu 'erestrele cu'undate "n #e(nă. Nu pot desluşi numărul... Eu mă plase( după colţ... 3arris a
oprit1incoln-ul
ce$a mai "n urmă de
urmărea casa curuta
"ntocmai pricina. ata.4topa pe S] t/ 4treet "n dreptul unei 'lorării.
indicată.



4/eldon trase la trotuar "n locul lăsat li#er de un hevrolet 5mpala care tocmai plecase.
o#or" tot pe uşa din dreapta) aruncă — din instinct — o pri$ire cercetătoare "n +ur şi după ce
"ncuie portiera) se "ndreptă spre scara de ciment a imo#ilului.
&esc/ise cu c/eile uşa de la intrare şi pătrunse "ntrun culoar strimt) pardosit cu sc"nduri)
acoperite parţial cu un linoleum tocit şi decolorat. 7umina palidă a 'elinarului din stradă "i
proiecta um#ra pe pereţii căptuşiţi c u un tapet de /"rtie mo$) scoro+it pe alocuri.
4/eldon urcă o scară "nustă) ale cărei trepte de lemn sc"rţ"iau la 'iecare pas. 7iniştea ad0ncă
era "ntreruptă doar de (omotele surde ale stră(ii.
A+uns pe primul palier) 4/eldon opri "n dreptul unei uşi. iocăni după un anumit cod.
4e scurseră c"te$a clipe. iocăni din nou.
A#ia atunci se au(i o c/eie răsucinduse "n #roască. Uşa se desc/ise)
lăs"nd
4e au(isăunselas
strecoare pe culoar
morocănos ; o ra(ă de lumină.
— Ei 1
— Eu s"nt) Mi6e.
— Intră) răspunse lasul. 4/eldon se strecură "n "ncăperea luminată ("rcit de o lampă cu
a#a+ur $erde.
Ralp/ _illiams "ncuie uşa. Era "n cămaşă şi cu minecile su'lecate.
4ilueta lui masi$ă arunca um#re +ucăuşe pe (idurile tapeta te cu o imitaţie de mătase $işinie.
Mo#ilierul stră$ec/i) #ătr"nesc se armoni(a cu clădirea $etustă.
7umina lămpii cădea din plin pe un pistol cu surdină) aşe(at la "ndem"nă) pe masă) alături de
/amul său.
— 4per că nai 'ost urmărit) (ise _illiams.
— Nici o ri+ă. At"t de puţin mă cunoşti 1
_illiams se lăsă să cadă "ntrun 'otoliu tapiţat cu cati'ea roşie. &eetele lui luni) puternice
#ăteau dara#ana pe enune/iii osoşi.
— Am impresia că au "nceput să mă lase ner$ii) (ise el. Aşteptarea asta plină de "ncordare
mă scoate din sărite. Mă doare cea'a de parcă mar apăsa o sută de c/ile. Iar timpanele "mi
plesnesc. &e sar termina odată toată po$estea asta !
— Important e să se termine cu #ine) (ise 4/eldon) aprin("nduşi o ţiară. e (ăpuşeală !
adăuă el. Mă mir că nu te su'oci "n etu$a asta.
?şi scoase /aina şi o aşe(ă pe spătarul unui scaun. 4e tolăni pe o canapea) cocoţ"nduşi
picioarele pe o măsuţă alăturată.
— Tocmai $ream să te ro sămi aduci un $entilator) spuse _illiams. Ar 'i riscant să las
eamurile desc/ise.
— 4"nt 'r"nt de o#oseală) (ise 4/eldon) lăs"nd 'ără răspuns dorinţa e>primată de _illiams.
Am alerat toată (iua. Și pentru mine... şi pentru tine. Mai mult pentru tine &in cau(a asta nici
nam putut sămi aran+e( anumite tre#uri)
— *i 1 Ai a'lat ce$a interesant 1 "ntre#ă _illiams.
— &in păcate) da.
4/eldon 'ăcu o pau(ă studiată.
/ipul lui _illiams se crispa. E>presia din pcate "l i(#ise de(area#il.
— &ăi drumul. &e ce ai tăcut 1
— Nu mia plăcut niciodată să 'iu mesaerul $eştilor proaste.
— 7au lic/idat şi pe @lasc/man 1
— &a. Ieri.
— Aşa că...
— Ţia $enit acum ţie r"ndul.
_illiams "n/iţi "n sec. Perle de sudoare "i aeoperiră 'runtea.

— um sa "nt"mplat
Amănuntele 1
nu le cunosc.
— ine Fa omor"t 1 eno$ese 1
4/eldon "i pri$i cu nede/i(ată compătimire.
— Nu 'i copil. e interes a$ea eno$ese săl omoare 1 EI a$ea ne$oie de mărturiile) nu de
cada$rul lui @lasc/man.
— Atunci cine ia 'ăcut de petrecanie 1
— Eşti reu de cap) Ralp/. ine are interesul să dispari 1 ine a a$ut interesul să dispară
@ranc6'urter) Mc oo) @lasc/man 1
_illiams se ridică 'urios din 'otoliu.
— E dia#olic tot ce spui. 4/eldon o'tă ad"nc.
— &ia#olic) dar ade$ărat.
_illiams se uită instincti$ la pistolul său) aşe(at la "ndem"nă) pe masă. Răsu'la reu) ca un
taur "ntăr"tat de capa roşie a toreadorului.
— ?nseamnă că...
— ?nseamnă că te a'li "ntre două 'ocuri) e>plică 4/eldon.
— &acă scap şi astea două (ile...
— &acă scapi)
_illiams su#linie
"şi şterse 4/eldon
cu #atista cu $iclenie.
sudoarea de pe 'runte.
— Tre#uie să scap. *i tu ai să mă a+uţi.
— &asta am şi $enit. red că am ăsit) soluţia sal$atoare. Tre#uie să stai de $or#ă cu
eno$ese.
_illiams se re$oltă ;
— Eşti ne#un. 4ăi declar că am participat la asasinarea lui 7ascal(o şi la 'urtul celor şai(eci
de milioane 1
— Nu. 4ă in$ente(i o po$este plau(i#ilă. ă ai re'u(at) de pildă "n utimul moment să iei
parte la această lo$itură) dar că nu ai di$ulato de teama represaliilor.
— Ridicul. ine mar crede 1
— 7a urma urmei) po$estea pe care ai să io spui nu contea(ă prea mult. Pe el nul
interesea(ă dec"t "n măsura "n care iai putea de($ălui numele celui ce a diri+at "ntreaa a'acere.
?n sc/im#ul acestei in'ormaţii ţiai asiura sal$area. Alt'el... ştii ce te aşteaptă...
_illiams "şi $"r" ad"nc m"inile "n #u(unare.
— Prost mă mai cre(i) Mi6e. *i după ce mă $a 'olosi ca martor) mă $a da pe m"na
orani(aţiei.
Iritat) _illiams "ncepu să se plim#e "n lunul şi "n latul "ncăperii.
— Poţi săi ceri anumite aranţii) stărui 4/eldon.
— ?n seara asta "ţi plesneşte capul de idei t"mpite ! e aranţii ar putea sămi o'ere 1 &e
$reme ce $a a'la că am participat la această acţiune) să $rea şi nar mai 'i "n stare să mă scape
din mina orani(aţiei.
4coase m"inile din #u(unar şi le des'ăcu lar) răsucinduse #rusc pe călc0ie) "n acelaşi timp
i(#i scaunul pe care se a'la /aina lui 4/eldon)
răsturn"ndul. ?n cădere) /aina se des'ăcu) lăs"nd să iasă din #u(unarul dinăuntru porto'elul )
care se desc/ise. &intruna din despărţituri apărură colţurile citor$a #ancnote...
_illiams se aplecă să ridice /aina şi porto'elul. Pri$irile lui se opriră asupra #anilor.
— ,/) ai 'ăcut rost de parale) Mi6e 1 Trase /"rtiile a'ară din porto'el.
, paloare #ruscă se aşternu pe o#ra+ii lui 4/eldon. "n m"na lui _illiams apărură +umătăţile
de c"te o mie. _illiams se uită lun la prietenul său. :u(elei sc/iţară un ("m#et sarcastic.
— A#ia acum "mi dau seama de unde $ine a#undenţa asta de idei tJmpite.
Aruncă "n o#ra(ul lui 4/eldon +umătăţile de /"rtii.
— 7ic/ea ! Nici eno$ese na a$ut "ncredere "n tine. Apucă pistolul de pe masă. Ai 'ost
prea /răpăreţ) Mi6e 4/eldon.
Palid) 4/eldon se ridică de pe canapea.
— Nu poţi să 'aci una ca asta) #"iui el. Nu poţi să trai "ntrun om ne"narmat.
,c/ii i se #ul#ucaseră ca la #roaşte. _illiams rosti utural ;
— Nu pot 1 :a pot 'oarte #ine)
Pistolul
pieptul scuipă
scro#it) cele şaselui
al cămăşii 'ocuri)
Mi6erar) precis) 'ără
4/eldon. (omot)
4/eldon "mpodo#ind
se clătină) căut"ndcuunşase ro(ete%ru
spri+in. purpurii
să se
crampone(e de marinea mesei) dar nu 'ăcu dec"t să apuce cu$ertura pe care o trase "n cădere
după el. Asupra corpului inert se rostooliră şi /amul re$ol$erului) şi o scrumieră de cristal) şi
lampa cu a#a+ur $erde) care se s'ăr"mă) lăs"nd c"te$a clipe "ncăperea "n #e(nă.
_illiams aprinse pla'oniera cu 'ran+uri de sticlă. ?şi "ncarcă din nou pistolul) luă /amul că(ut
peste cada$rul lui 4/eldon) "l aşe(ă pe după umăr) apoi "şi "m#răcă /aina sport. 4e "ndreptă spre
uşă. "nd să pună m"na pe clanţă) "şi aduse aminte că "i scăpase ce$a din $edere. 4e "napole la
cada$rul lui 4/eldon) care că(use cu 'aţa "n +os. ?l "ntoarse pe spate. ?i cercetă la repe(eală
conţinutul #u(unarelor. Nu se atinse de #ani. 7uă "n sc/im# c/eile maşinii. %a 'ui cu
"ldsmobil-ul lui 4/eldon. &acă sar 'olosi de propriul său automo#il ar risca să 'ie imediat
reperat. 4tinse lumina şi ieşi pe culoar. o#or" eu precauţie scările. 4e temea de oamenii lui
eno$ese. Poate căl p"ndeau) ata săl e>termine. M"nia oar#ă carel 'ăcuse săşi descarce
pistolul "n corpul lui 4/eldon lăsase locul unei spaime demenţiale. Acum) datorită trădării lui
4/eldon) toţi duşmanii "i cunoşteau desiur ascun(ătoarea. Tre#uia să 'uă. 4ă 'uă cit mai
departe. 4ă i se piardă urma. A$ea destui #ani asupra sa. &acă $a supra$ieţui celor trei(eci şi
şase de ore) care "nc/eiau termenul de raţie acordat lui %incen(o eno$ese) era sal$at.
A+uns
scările la parter)
de piatră. %ă(ustră#ătu
,"dsm"no#iBul
'uă culoarul.
roşu al lui&esc/ise
4/eldonuşa de la intrare.
aştept"nd u "ia'ectat
la trotuar) calm)
descuie uşa co#or"
şi se
urcă la $olan. %"r" c/eia "n contact şi o răsuci. Papit"nd de emoţie) puse motorul "n mişcare. 4e
mai uită o dată "n +ur) apoi demară..)



— 3ello) 7u6e ! Iate după 4/eldon. ata. 3arris) 4/eldon a părăsit casa şi "n momentul de
'aţă a pornit cu maşina spre _est 4ide. ata.
A#e ascultă raportul lui 3arris) apoi aruncă o pri$ire "ntre#ătoare spre
Mireea) care rosti scurt ;
— ontinuăm urmărirea.
A#e $or#i "n aparatul de emisierecepţie ;
— 3ello) 7u6e ! Iate după 4/eldon. ata. 3arris) răm"i pe loc şi supra$e/ea(ă casa. "mi
raporte(i orice mişcare. ata.
@ran6ie "n$"rtea tocmai c/eia "n contact) c"nd sosi o nouă comunicare a lui 3arris.
— Aici 3arris ! Aici 3arris ! e$a important. /iar acum a trecut pe l"nă mine "ntrun
Buic' $erde Pedro Alamos) 'ostul $alet de la Elms'ord.
Mircea 'ăcu semn lui @ran6ie să nu pornească "ncă.
— Pedro a oprit "n 'aţa casei) continuă 3arris. &in Bui' au co#or"t doi oameni care se
"ndreaptă spre casă. Pedro a plecat mai departe.
&e data aceasta "i răspunse Mireea ;
— Răm"i pe loc. @ii cu oc/ii "n patru. ata. 4e adresă apoi lui @ran6ie H &ăi drumul. @ii
atent) poate o#ser$i un Buic' $erde.
A#e 'luieră plăcut surprins.
— 3opa ! Au "nceput să iasă şo#olanii la lumină... Au simţit pesemne că le 'ue păm"ntul de
su# picioare. :oss) "nseamnă că s"ntem pe drumul cel #un.



&in interiorul limu(inei sale) /arlie Kale aruncă o pri$ire rapidă asupra stră(ii.
— A$em norocul că e "ntunecoasă. 4/eldon a plecat. Putem trece la acţiune.
:ăr#atul din st"na sa) un tip cu cap pătrat) 'ălcos) lipit parcă de torsul masi$) cu
musculatură #oată) relie'ată impresionant su# lustrinul costumului de $ară) rosti #ănuitor ;
— 4ă nu ne "ntindă $reo cursă) /arlie. Pare ino'ensi$) "l cred "nsă 'oarte $iclean.
— Tom) "l supraestime(i) (ise /ariie) care 'olosea de predilecţie un lim#a+ pedant) 'oarte
deose#it de aroul oamenilor din su#ordinea sa. 7ui 4/eldon "i e 'rică şi de um#ra lui. *tie că
dacă ar "ncerca să mă traă pe s'oară) şiar semna propriai sentinţă la moarte.

— Mai ştie şi &e
&e acord. altele
astaH c/iar
lam prea multe)
şi trimis peopina Tom)
Alamos săltră"nduşi pălăria
cureţe. A'ectă neară#urlesc
o mutră pe oc/i.'une#ră.
:ietul Mi6e 4/eldon. Nu $a mai apuca (iua de m"ine... *i acum la trea#ă. _illiams nu tre#uie să
ne scape. &acă apucă să $or#ească) s"ntem pierduţi. "şi pipăi pistolul 'i>at "n /amul de su# /aină.
*i lui eno$ese "i preătesc un somn lun) lun) c"t o eternitate. A "nceput să de$ină supărător.
*i acum) la trea#ă.
o#or" din automo#il) urmat de Tom şi de "ncă un ins) scurt şi spătos) "n /aine "nc/ise la
culoare) apoi se "ndreptă spre casa cu'undată "n #e(nă...

**

1incoln-ul coti la dreapta pe Ele$ent/ A$enue) potri$it indicaţiilor lui


3aris) care se ţinea scai după "ldsmobilul roşu.
— Am impresia că 4/eldon $rea să ne plim#e prin tot NeJ Kor6ul) (ise
A#e.
— A o#ser$at) pro#a#il) că e urmărit de Pedro şi se străduieşte săi scape) spuse Mireea.
— Nui $a 'i uşor) replică A#e. Pedro nu e no$ice. Ai $ă(ut cum ia lic/idat pe apo((olo şi
pe Rean.
— Asta ne complică oarecum situaţia) (ise Mireea. Tre#uie săl proteuim pe 4/eldon.
Numai prin el putem a+une la _illiams. @ăcu o pau(ă. Iar captura lui Pedro) "şi continuă el
raţionamentul) nar putea dec"t să ne 'olosească. Prin el $om a+une la cei care au pus la cale
"ntreaa a'acere. Un martor "n plus. Pedro nu ! dec"t o unealtă) (ise A#e. Aş pune rămăşa) o
mie contra o sută) că nu cunoaşte creierul care diri+ea(ă din um#ră.
— &e acord. &ar din aproape "n aproape) $om a+une la căpetenii.
— Aşa ce$a cere timp. Mult timp. Ei) dar cei asta 1 Aparatul prinsese iarăşi să emită ;
— %or#eşte 3arris ! %or#eşte 3arris ! Aici se petrec lucruri sen(aţionale) #oss. /iar "n
clipa asta) /ariie Kale şi oamenii săi — cinci la număr — au nă$ălit "n casă. ata.
A#e şi Mireea se pri$iră iarăşi.
— e părere ai) #oss 1 e>clamă A#e.
— Rolul lui Kale "ncepe să se conture(e) răspunse Mireea cu satis'acţie.
Aparatul de emisierecepţie intră iarăşi "n 'uncţiune.
— Aici 7u6e. 4/eldon a ieşit pe E>press 3i/Ja9. oneşte spre nord)
urmat "ndeaproape de Pedro. ata.
A#e se uită "nri+orat la Mireea.
— Mă tem că Pedro $a "ncerca săl suprime.
— Pe E>press 3i/Ja9) circulaţia e intensă şi riscul de a 'i $ă(uţi) prea mare. "nd 4/eldon
$a tra$ersa cartierele mări naşe ale oraşului) nar 'i e>clus ca Pedro să treacă la acţiune. Atunci
"nsă $om 'i şi noi pe aproape) (ise Mireea.
?n aparat se au(i iarăşi lasul surescitat al lui 3arris.
— /arlie Kale şi oamenii săi au ieşit "n 'uă din casă. &au semne de mare aitaţie. Acum
se urcă "ntro limu(ină. Un 5mperial. Pornesc ca din puşcă spre $est. ata.
— Iate după ei) 3arris) porunci A#e. *i raportea(ă tot ce se "nt"mplă. ata. "şi 'recă "ne"ntat
m"inile. Pun rămăşa că Kale aleară pe urmele lui 4/eldon. 4traşnică $"nătoare !
Mircea ("m#i.
— Acum e cam reu să ştii cine e $"natul şi cine e $"nătorul. ?şi i(#i enunc/ii cu palmele.
— ?n noaptea asta se $or lămuri toate.



5mperialul se "ndrepta cu mare $ite(ă spre Ri$erside &ri$e.


/arlie Kale era 'urios. Muşc/ii 'ălcilor "i +ucau aproape spasmodic. ?şi "ncleşta pumnii şi "i
descleşta) rostind cu "n$erşunare printre dinţi ;
— Nea +ucat _illiams. Ticălosul ! Ne scapă iarăşi printre deete... *i
4/eldon a 'ost o canalie. 7a ascuns "n casa lui. "şi merită soarta. ine +oacă pe două ta#louri
pierde "ntotdeauna.
eno$ese. /eamăl Iar 4/eldon
pe Pedro) Toma +ucat
! pe trei ta#louri. Parie( că a intrat "n contact şi cu
Tom $or#i "n aparatul de emisie.
— 3ello) Pedro ! 3ello) Pedro ! ?n "ldsmobil-ul roşu se a'lă _illiams. Ai "nţeles 1 Ralp/
_illiams. 7ic/idea(ă! ! &ar 'ără martori. Te a+unem din urmă. Păstrea(ă tot timpul leătura eu
noi. Pe _illiams să nu" pier(i din oc/i. E o c/estie de $iaţă şi de moarte. ata !


Ralp/ _illiams conducea cu mare $ite(ă pe 3enr9 3udson Par6Ja9. &in c"nd "n c"nd
arunca o pri$ire asupra retro$i(or ului) "ncerc"nd să /icească dacă printre maşinile care "naintau
spre nord) odată cu el se a'la şi $reuna eu oameni ai lui /arlie Kale sau ai lui %incen(o
eno$ese. Acum era siur că 4/eldon "F $"nduse. Nar 'i putut "nsă preci(a "n 'a$oarea cui. *tia
că la ora asta pielea lui nu mai $alora scump. A$ea sen(aţia că deasupra capului său plutea aripa
morţii.
era Era primară)
o 'iinţă oare un presentiment
"n(estrată cu 1instincte
4e spunececălucrau
animalele
cu o simt apropierea
acuitate morţii.
e>traordin Poate
ară. 4e uităcăiarăşi
şi el "n
retro$i(or) "n urma lui onea un adillac #leetwood, arintiu) "i desluşea culoarea la lumina
puternică a lămpilor cu neon. Pe culoarul din dreapta al autostradei) "nainta paralel cu
"ldsmobil-vl său un Pontiac 8tar hief. ?n maşină se a'lau trei #ăr#aţi. 7e distinea siluetele. Pe
culoarul din st"na se apropia din urmă un $ercedes 3 8%. unoştea #ine tipul acesta) 'iindcă
a$usese şi el unul asemănător) "l 'olosise aproape un an de (ile. ?ntro seară tamponase un
ambler american) pe carel dăduse peste cap. @uise de la locul accidentului reuşind să i se
piardă urma. A#ia a doua (i citise "n +urnale că la #ordul amblerului se a'lau trei 'emei şi un
copil) care pieriseră cu toţii. Reparase atunci Mercedesul şi "l $"nduse 'ără mare pierdere.
Portretul din +urnal al copilului i se "ntipărise "n minte. iudat. _illiams a$ea pe conştiinţă mulţi
oameni) "n cursul carierei lui lic/idase doi poliţişti şi trei camara(i din orani(aţie) printre care şi
pe Reie 7ascal(o. ?i uitase pe toţi) ca şi c"nd imainile lor desenate cu creta pe o mare ta#lă
neară ar 'i 'ost şterse cu #uretele. Portre tul copilului) "nsă) "l o#seda. ?l urmăreau şi noaptea) "n
$is) oc/ii lui r"(ători) părul #lond cu c"rlionţi) ropiţele din o#ra(... *i acum a$ea impresia că "i
(ăreşte c/ipul) dincolo de par#ri(ul "ldsmobilului. ?şi trecu rapid m"na peste 'runte) "ncerc"nd
să i(onească această $i(iune. 4e uită iarăşi "n +ur. Mercedesul "l depăşise. Pe culoarul din
st"na merea acum un Buic' $erde. &incolo de Buic' se scureau "n sens in$ers şirurile de
automo#ile care co#orau dinspre nord spre &oJn ToJn. Iar dincolo de ele se des'ăşurau apele
"ntunecate ale lui 3udson Ri$er) "n care se olindea #roderia luminoasă a docurilor şi clădirilor
din NeJ 5erse9)
&eodată simţi că "i "n/eaţă s"nele "n $ine. 7umina 'arurilor unei maşini care $enea din
sens in$ers că(u se din plin asupra omul ui de la $olanul Buic'ului. *i _illiams identi'ică
pro'itul lui Pedro Alamos. ?l cunoştea pe Alamos) căci "l $ă(use adeseori "n prea+ma lui /arlie
Kale. /ipul indi$idului care conducea Buic'ul nu se mai $edea limpede. Pe _illiams "l trecură
sudori reci.
&acă "n maşina din st"na lui se a'la Pedro Alamos) "nsemna că era pierdut. ,amenii lui
Kale "i dăduseră de urmă. El era ultimul supra$ieţuitor care participas e la uciderea lui 7ascal(o
şi la 'urtul celor şai(eci de mi+loace. %oiau săl lic/ide(e) pentru a "nc/ide ast'el ura ultimului
martor care ar 'i putut săi dea "n cap.
?i re$eni #rusc "n minte modul "n care "l răpiseră pe 7ascal(o . Era o per'ectă similitudine de
situaţii. &oar locul era di'erit. 7ascal(o circula pe
:oston Post R#ad şi se "ndrepta spre NorJal6. 4imţise pro#a#il că este ur mărit şi) "ntro
ultimă "ncercare de se sal$a) plănuise să se re'uie(e unde$a) a'ară din NeJ Kor6. Poate că $oia
să se ascundă p"nă la "napoierea lui eno$ese.
_illiams "mpreună cu cei trei complici ai săi) 'olosinduse de o maşină mult mai puternică
dec"t a lui 7ascal(o "l depăşiseră) reuşind săi taie drumul şi săl o#lie ast'el să oprească. 4u#
ameninţarea pistoalelor) "l siliseră să treacă "n maşina lor. Restul 'usese c"t se poate de simplu. ?l
"nsoţiseră
puseseră săla scoată
:ancă cele
şi ţintuindul
şai(eci decumilioane
pistoaleledin—sei'ul
ascunse
lui a#il su# pulpanele
eno$ese. Apoi "l/ainelor — p"nă
"nsoţiseră "l la
locuinţa lui) unde se a'la depo(itată o importantă cantitate de /eroină "n stare pură. "nd
socotiseră că nu mai a$eau nimic de scos de la 7ascal(o) "i aplicaseră o lo$itură "n cap)
ameninţ"ndul. &upă aceea "l "ncuiaseră "n 'riider. Totul 'usese condus din culise de /arlie
Kale. 7o$itura "ncununată de succes nu părea să 'i lăsat $reo urmă. &upă "mpărţirea pră(ii)
asasinii lui 7ascal(o se culcaseră pe lauri. @iecare se alesese cu c"te un milion de dolari. Restul
#anilor 'useseră ridicaţi de /arlie Kale) care pusese la cale lo$itura şi care "și luase
ana+amentul să le asiure protecţia.
?napoierea lui eno$ese stricase totul. ?n locul protecţiei 'ăăduite) asasinii lui 7ascal(o
erau lic/idaţi unul c"te unul. ?nne#uniţi de spaimă) cu sa#ia lui &amocles deasupra capului) nu
ştiau "ncotro săşi caute limanul. Prime+dia) moartea "i p"ndeau de pretutindeni. *i /arlie Kale
şi %incen(o
eno$ese şi Ma'ia şi poliţia "i urmăreau cu eală tenacitate. ei patru asasini ai lui Reie
7ascal(o erau condamnaţi să piară. ondamnaţi 'ără drept de recurs.
_illiams "şi "ndrept ă iarăşi pri$irile spre Bui'cul de pe culoarul din stina. Tipul de la
$olan şi "nsoţitorul său se decupau pe 'ondul 'lu$iului de automo#ile care se scureau "n direcţie
opusă) ca nişte
accelerator. um#re
&epăşi c/ine(eşti
maşina din 'aţăpe şiunse'undal
ana+adepepaiete scăpărătoare.
culoarul _illiams
central) care permiteaapăsă
cele pe
mai
ridicate $ite(e.
Trecu pe scu# arcu l luminat a giorno al podului eore _as/inton) cu uluitoarea lui
suprastructură de oţel) or"nduită "n linii $erticale) asemenea tu#urilor unei imense ori) lăsă pe
dreapta mu(e ului The loisters, cu (idurile lui "ntunecate) reconstituire a unor stră$ec/i
monumente reliioase medie$ale) tra$ersă parcul 5nwood 7ill şi) după ce stă#ătu podul 3enr9
3udson) se a$"ntă "n plin :ron>.
Buic'-ul $erde rămăsese "n urmă.
Temerile lui _illiams "ncepuseră să se risipească. Poate ă imainaţia lui surescitată "i +uca
'este. %ă(u prin retro$i(or #otul unui hevrolet care părea să se ţină de "ldsmobil. ?ncruntă din
spr"ncene. Un 'ior de 'rică prinse săi 'răm"nte iarăşi măruntaiele. Un nod i se ridică "n "tle+. Nu
cum$a oamenii din hevrolet $oiau săl cureţe 1
4pori $ite(a. &istanţa dintre "ldsmobil şi hevrolet se mări.
_illiams respiră uşurat. Pericolul nu părea să $ină de aici. ?ncepu să 'acă iarăşi planuri de
$iitor. ?şi $a ăsi o ascun(ătoare "ntrun /otel din :ron> sau din `ueenCs şi $a aştepta (ă$orit "n
cameră p"nă se $or scure cele trei (eci şi şase de ore 'atidice. reşea. Numai două(eci şi patru
de ore. &ouă(eci şi patru de ore "nsă) "nlăuntrul cărora tre#uia să stea la păm"nt.
?nainte "nsă de a căuta un /otel) tre#uia să se "ncredinţe(e că nu e urmărit. %a părăsi
autostrada) at"t de 'rec$entată) şi $a coti pe un drum lăturalnic. ?şi $a putea da seama dacă este
sau nu 'ilat. ?n ca( că terenul $a 'i li#er) se $a "napoia liniştit "n :ron>. "n ca( contrar...
Ei #ine) "n ca( contrar $a $edea ce este de 'ăcut. Era "narmat şi nui lipsea "ndră(neala.
Parcurse circa două(eci de 6ilometri şi după ce se $ă(u ieşit din oraş) "ncepu să caute din
oc/i u/ drum lateral) care să corespundă scopurilor sale. irculaţia pe autostradă era "ncă
intensă. /iar dacă maşinile nu mai mereau "n şu$oi compact) portieră la portieră) lui _illiams
"i era totuşi reu să sta#ilească dacă $reunul din automo#ilele carel "ncadrau "l a$eau "n
o#iecti$.
Ieşi la c"mp desc/is. Tra$ersă Terr9toJn şi 4car#orou/. 4e apropie de ,ssinin.
7ocalitatea aceasta care adăpostea "ntre (idurile ei "nc/isoarea 4in4in "i era $ădit antipatică.
Prea "i amintea de scaunul electric) staţia terminus a mai tuturor indi$i(ilor de soiul lui.
4tră#ătu cu $ite(ă reulamentară orăşelul adormit. Nu a$ea po'tă să st"rnească poliţia
rutieră. ?n situaţia lui) complicaţiile de orice natură erau de nedorit. ?şi continuă drumul spre
3armon.
?şi aduse aminte că dincoace de 3armon se desc/idea spre st"na un drum care ducea "n
Parcul roton Paint) amena+at pe o peninsulă ceşi "n'iea ad"nc pintenul "n #raţul lat) cu ape
ad"nci al lui 3udson Ri$er.
Renunţă la acest proiect) 'iindcă parcul era leat de mal printrun sinur drum — punct
o#liat de trecere şi la dus şi la "ntors) care) "n e$entualitatea unei urmări) iar 'i 'ost 'atal.
cerc)Trecu
ieşinddedupă
3armon
circaşicinci
o luămile
la dreapta
iarăşi "npeautostradă.
o şosea) care după c"te
opacii "şi marine
de pe amintea el) 'ăce apeunas'alt
aruncau arc de
um#re cati'elate) care alternau cu petele arint ii aşternute de ra(ele lunii. "ldsmobil-ul le
'uărea) dornic parcă să le calce su# roate) dar um#rele şi petele de lumină "n$ăluiau "n unduieli
rapide caroseria strălucitoare) re'u("nd a se lăsa călcate.
&rumul 'ăcu o cur#ă lară şi pătrunse "ntro pădurice cu pa+işti "nc"ntătoare.
_illiams aspiră ad"nc aerul "n$iorător) imprenat cu par'um de '"n proaspăt cosit. Uită
pentru o clipă că "l p"ndeau prime+diile) că moartea "i dădea t"rcoale.
Instincti$ se uită "n retro$i(or.
@arurile unui automo#il măturau as'altul) d"ndui un luciu de oţel.
Pacea su'letească a#ia co#or"tă asupra lui _illiams se spul#eră ca un co$or de 'run(e uscate)
prinse #rusc "ntrun $"rte+...



Pedro răsuci rapid $olanul spre dreapta. Buic'ul derapă uşor şi se ana+ă pe aleea pe care
dispăruse _illiams.
repe(iciune. 7uminile
Pedro apăsă roşii ale Buic'-ul
pe accelerator. "ldsmobil uluiner$os.
ţ"şni apărură iarăşi)
Pedro "ndepărt"nduse
şi :o# simţiră cum secu
cu'undă "n spătarul moale al #anc/etei. &istanţa p"nă la luminile roşii ale maşinii lui _illiams
prinse să se micşore(e.
Pedro duse micro'onul la ură.
— ?l am "n mină) #oss) raportă el trium'ător. 7a ieşirea din 3armon) a luato la dreapta pe
drumul care duce la clu#urile de ol'. _illiams nu ştie de #ună seamă că la capăt drumul e "n
reparaţie căci alt'el nar 'i luato pe aici. &e data asta numi mai scapă.
&in re'le>. Pedro se uită "n retro$i(or.
— Ei) drăcie) am o maşină "n spate. e o mai 'i şi asta 1 e>clamă el intriat.
&i'u(orul minuscul "i dădu imediat replica.
— Nu cred să 'ii urmărit. Totuşi 'ii prudent. Nu lăsa nimic la $oia "nt"mplării.
Pedro acceleră. Pri$i iarăşi "n retro$i(or. ?şi str"nse 'urios #u(ele. %or#i "n micro'on ;
— Nu mă slă#eşte) #oss. Am impresia că $rea să mă depăşească.
— ?n nici un ca( să nul laşi) ordonă lasul din di'u(or.
— 4e apropie) şuieră Pedro. Intră "n depăşire.
— Ulei ! rosti $ocea lui Kale.
— ?nţeles) #oss !


?ncercarea lui 7u6e de a depăşi :uic6ul se "nc/eie cu un prim insucces. Pedro $iră la st"na)
tăindui drumul şi silindul să micşore(e $ite(a.
7u6e $or#i "n aparat ;
— :oss) Pedro şia dat seama că e urmărit. Nu mă lasă săl depăşesc.
— @ii atent) 7u6e ! Pedro e un $ulpoi şi +umătate. Riscurile nu ne s"nt "năduite. Tre#uie să
merem la siur. ?n cur"nd te a+unem din urmă.
hevrolet-ul 5mpala se năpusti iarăşi pe culoarul din st"na Buic'ului. Pedro repetă
mane$ra tăindui drumul. 7u6e micşoră acceleraţia) renunţ"nd pentru un moment săl depăşească
pe st"na. Rămase puţin "n urmă) apoi $iră spre dreapta) "ncerc"nd o depăşire prin această parte.
?n clipa "n care a+unse "n spatele :uic6ului) apăru de sub p"ntecele acestuia o pată neară)
lucioasă) de ulei) care se lăţi "n mi+locul as'altului.
hevrolet-ul, lansat cu peste opt(eci de mile pe oră) derapa) se răsuci "ntr o piruetă in'ernală
şi ţ"şni ca din praştie a'ară din şosea. 7u6e 'ăcu minuni de măiestrie spre a nu se răsturna. &in
'ericire pentru el) stră#ătu un luminiş şi se opri "ntrun p"lc de ar#uşti.
"te$a clipe nici unul din ocupanţii maşinii nu scoase $reun cu$"nt. 7u6e "şi re$eni cel
dinţii. u $ocea tremur"ndă) după spaima prin care trecuse) rosti "ntrun su'lu ;
— Mare noroc am a$ut) 'raţilor ! Am scăpat ca prin urec/ile acului. &acă şoseaua ar 'i a$ut
şanţuri) near 'i luat dracul.
@ăcu
Pedro.marşarier. &upă ce a+unse pe şosea) se a$"ntă iarăşi pe urmele lui

*
**

_illiams m"nuia $olanul cu o 'rene(ie $ecină cu ne#unia. Piciorul lui apăsa cu ner$o(itate
pedala acceleraţiei) sporind necontenit $ite(a. Nu o micşora dec"t "n prea+ma cotiturilor mai
pronunţate. &e "ndată ce maşina se ana+a "n cur#ă) "mpinea iarăşi p"nă la 'und acceleraţia.
Pri$irea lui pendula de la panlica de as'alt ce se repe(ea nă$alnic su# roţile "ldmobilului
la retro$i(orul care olindea 'arurile puternice ale maşinii din urmă. @ălcile i se "ncleştaseră.
M"inile "i tremurau pe $olan.
&eodată "ntre$ă(u un licăr de speranţă. Retro$i(orul "l $esti că reuşise să se distanţe(e de
duşmanii săi. &ar #ucuria 'u de scurtă durată.
@arurile prinseră a se apropia din nou) ine>ora#ili _illiams apăsă iarăşi pedala acceleraţiei
p"nă la 'und. "ldsmobil-ul atinsese limita posi#ilităţilor sale. _illiams simţi su# palmelei
asudate
ales. Era$i#raţia
urmărit$olanului. ?şi mult
de o maşină dădumai
seama că motorul
puternică dec"t era solicitat
a lui. peste măsură.
A#ia aştepta Nuautostradă.
să iasă "n a$ea "nsă de
Acolo) "n mi+locul circulaţiei mari) sar 'i putut apăra mai uşor. Era e>pert "n m"nuirea $olanului.
Această măiestrie iar 'i "năduit să se strecoare printre maşini) 'ăc"ndui pe duşmanii lui săi
piadră urma.
&eodată "i apăru "n 'aţă o #arieră) cu un semnali(ator) su# care se a'la o placă indicatoare ;
-*osea "n reparaţie2.
@r"nă.
4e uită "n urmă.
@arurile se apropiau cu mare iuţeală.
_illiams "şi dădu seama că nu mai putea 'ace drumul "napoi. &e(nădă+duit) aruncă o pri$ire
circulară) căut"nd "n noapte scăparea.
4pre st"na) se desc/idea un drumea 'rumos pietruit) marcat de o altă placă indicatoare ) pe
care scria cu litere otice %den ) /olf lub.
_illiams "şi (ise că tra$ers"nd terenurile de ol' $a ăsi poate o cale săl scoată "n
autostradă. Era o ultimă şi disperată "ncercare. Nu a$ea altă alternati$ă.
&emară #rusc) $ir"nd simultan la st"na.
&rumeaul) lun de $reo două sute de metri) ducea spre unC rup de pa$ilioane +oase)
cu'undate "n "ntuneric. &incolo de pa$ilioane) se (ăreau des'ăşur"nduse "n lumina lunii
terenurile de ol'.
_illiams se mai uită o dată "napoi) spre 'arurile care se apropiau de drumea) apoi se a$0ntă
"nainte cu ma>imum de $ite(ă. Trecu printre pa$ilioane şi ieşi pe o pa+işte uşor ondulată)
presărată ici şi colo cu pelu(e circulare) care indicau pre(enţa ăurilor. Terenul clu#ului era
'oarte $ast) +udecind după li(ierele "ndepărtate ale păduricii care păreau săl "ncon+oare. "n (are)
spre est) se (ăreau nişte luminiţe al#e care oneau şi se "ncrucişau pe plan ori(ontal.
— Autostrada ! murmură _illiams) "ntrun su'lu. Porni dea dreptul "ntr acolo.
"ldsmobil-ul urca şi co#ora pe terenul accidentat) ca pe un imens to#oan.
@arurile din urmă apăreau şi dispăreau) după cum maşina a+unea pe culmi) ori se lăsa "n
inter$alele dintre acestea.
_illiams trecu printro ad"ncitură cu nisip) "n care a#ia scăpă să nu se "n'unde. 4e strecură
pe l"nă nişte #osc/ete de ar#uşti pitici) stră#ătu un soi de ard $iu şi ocoli "n ultimul moment o
$ăăună "n 'undul căreia clipocea un p"r"iaş. Mai parcursese $reo sută de metri şi pe neaşteptate
"i apăru "n 'aţă un lac. &incolo de lac se (ărea autostrada. &istanţa p"nă acolo nu era mare. &ar
pentru _illiams acest ultim o#stacol repre(enta imposi#ilul.
uprins de panică) $iră la dreapta. ,coli iarăşi $ăăuna. @arurile apărură lateral.
*i pe terenul accidentat al clu#ului de ol' se "ncinse un carusel in'ernal.
In cur"nd) "nsă) un nou pion "şi 'ăcu apariţia pe această imensă ta#lă de şa/. hevrolet-ul lui
7u6e intră "n competiţie.
"ndresurse
ultimele _illiams
de $ă(u al doilea
enerie) r"ndo de
descrise 'aruri)
$oltă larăsimţi) că "l potopeşte
şi) in'iltr"nduse disperarea.
printr Adun"nduşi
e cele două maşini care
"naintau spre el) se "ndreptă cu mare $ite(ă spre pa$ilioanele clu#ului) care marcau ieşirea "n
şosea.
&erutaţi) conducătorii celor două maşini pierdură c"te$a clipe preţioase.
_illiams) 'ericit de acest interme((o neaşteptat) a+unsese tocmai "n dreptul pa$ilioanelor)
c"nd "n 'aţa oc/ilor săi apărură 'arurile unui al treilea automo#il) un 1incoln ontinental, care
intra pe terenul clu#ului. ?n clipa "n care se simţi "ncadrat "ntre proiectoarele celor trei maşini)
_illiams a$u sen(aţia că se su'ocă. , /eară ne$ă(ut ă i se "n'ipse parcă "n cea'ă. , reutate ca
de plum# i se lăsă pe creştet. ura i se sc/imonosi "ntrun rictus ori#il. 4căp"nd stăp"nirea
$olanului) se repe(i "n $eranda pa$ilionului din dreapta) mătură cu #otul maşinii un r"nd de st"lpi
de lemn de susţinere) care se 'r"nseră ca nişte #eţe de c/i#rituri) 'ăcu ţăndări nişte uşi de sticlă
culisante şi nă$ăli ca un tă$ălu "n #arul clu#ului) oprinduse a#ia "n te+/eaua de (inc) pe care o
"mpinse peste ra'turile "ncărcate cu sticle de #ăuturi alcoolice. Ra'turile şi sticlele se năruiră cu
(omot asur(itor asupra "ldsmobil-ului. _illiams "ncremeni cu capul pe $olan. Par#ri(ul şi
eamurile portierelor se 'ăcuseră pra'. io#urile unei sticle de J/is69 "i săpaşeră o tăietură
ad"ncă "n o#ra(ul st"n) care s"nera din #leşu.

4imultan o ploaie de loanţe se a#ătu asupra carcasei "ldsmobil-ului. Pedro) care a+unsese
"ntre timp "n dreptul pa$ilionului deteriorat) ordonase "nsoţitorului său să traă pentru orice
e$entualitate o ra'ală de mitralieră asupra maşinii lui _illiams. Acesta nu tre#uia să scape cu
$iaţă. Pentru moment nu putea 'ace mai mult.
Inter$enţia lui 7u6e) care "l atacase cu 'ocuri de armă) in timpul caruselul ui de pe terenul de
ol') "l "mpiedicase să lucre(e mai e'icient.
"nd $ă(u 'arurile maşinii care $enea dinspre şosea) Pedro se #ucură. re(u că /arlie Kale
"i $enea "n a+utor. A#ia c"nd reuşi să desluşească silueta 1incolnului) acoperită p"nă atunci de
um#rele copacilor) "nţelese că era prins "ntre două 'ocuri. Nedumerit şi apoi "n'ricoşat. Pedro "şi
dădu seama că de$enise din $"nător $"nat.
Acceleră #rusc) sper"nd că $a putea trece pe l"nă 1incoln şi că $a reuşi să iasă la şosea. ,
răpăială de loanţe) urmată de apariţia unor ro(ete "n par#ri( şi de o durere 'ulerătoare "n umăr)
"l 'ăcu să calcule(e reşit $ira+ul. 4e i(#i de aripa 1incoln-ului şi pier("nd direcţia intră "n
peretele pa$ilionului din 'aţă.
?narmat cu o mitralietă) "nsoţitorul lui sări din maşină. , ra'ală scurtă trasă din hevrolet "l
do#or" la păm"nt) mai "nainte de a 'i putut apăsa cu deetul pe trăaci.
u m"na tea'ără) Pedro "şi 'ăcu automat semnul crucii. Era un est instincti$) reminiscenţă
din copilărie) pe care "nsă nul mai practicase de c"nd "m#răţişase 'urtunoasa carier de anster.
Era siur că "i sunase ceasul din urmă. *tia că "n cadrul orani(aţiei din care 'ăcea parte)
e>ecuţiile erau sumare.
&eodată inima "i tresaltă de #ucurie. "n spatele 1incoln-ului apăruse 5mperialul lui Kale.
Asta "nsemna că era sal$at. ?n spri+inul său inter$enise pro$idenţa. 4emnul crucii nu 'usese
(adarnic.
) $adona mia ! rosti cu 'er$oare de neo'it Pedro Alamos.
Au(i iarăşi un răpăit de mitralieră şi "ncă unul. Apoi şuierat de 'r"ne) (omot de portiere
tr"ntite) "n+urături şi iarăşi două ra'ale scurte.
, nouă perec/e de 'aruri se i$iră dinspre şosea.
Pedro simţi că se pierde. , ameţeală puternică) urmată de o slă#iciune de ne"n$ins) "l 'ăcu să
"nc/idă oc/ii...




"nd "şi re$eni "n simţiri) Pedro se a'la "ntins pe iar#ă) lnă peretele unei clădiri. Alături de
el stăteau "n picioare) aliniaţi dea lunul peretelui) /arlie
Kale şi cei patru oameni ai săi. Toţi ţineau #raţele "n aer. Un t"năr "narmat cu o mitralieră "i
ţinea su# o#ser$aţie. Pe #u(ele t"nărului +uca un ("m#et #i(ar) care strecură un 'ior de teamă "n
su'letul lui Pedro.
simţea ne$oia Pedro cunoştea acest ("m#et) 'iindcă şi el 'ăcea aceeaşi sc/imă $eselă c"nd
să ucidă.
A#e se apropie de pri(onieri şi "i uşura de arme. Pistoletele cu /amurile lor cu tot descriseră
c"te un arc de cerc şi ateri(ară rămadă pe iar#ă.
&in pa$ilionul "n care intrase $al$"rte+ "ldsmobil-ul roşu) apăru _illiams cu #raţele ridicate.
,#ra(ul şi cămaşa "i erau pline de s"ne. Merea "mpleticit) dar reuşea totuşi să se ţină pe
picioare. "n urma lui _illiams $enea cu un pistol "n r/"nă @ran6ie. @ran6ie nuşi "ncăpea "n piele
de "nc0ntare. @ăcuse o captură mai mult dec"t interesantă.
Pedro rotun+i uluit oc/ii. Acest _illiams a$ea de #ună seamă şapte $ieţi) de $reme ce
scăpase tea'ăr şi din accidentul de automo#il şi din ploaia ra'alelor mitralierei m"nuite de :o#.
Unde era :o# 1
Pedro "l căută cu pri$irile) ţin"nd pleoapele a#ia "ntredesc/ise. @ăcea "ncă pe mortul. Era mai
siur. 4imţea o arsură cumplită "n umăr) dar nu se clintea.
?n s'"rşit) "l $ă(u şi pe :o#. :o#) prietenul şi camaradul său de e>pediţie) (ăcea pe #urtă) cu
nasul "n iar#ă şi cu m"inile "ntinse cruce.
Pedro simţi că i se 'ace reaţa. Maţele i se "ntoarseră parcă pe dos. 4e stăp"ni să nu $ome(e.
?n ciuda e'orturilor lui conţinutul stomacului se urcă "n "l"it pe eso'a "n sus şi ră#u'ni cu
$iolenţă
— 4aa'ară. a să
tre(it nu se "nece) striă
portoricanul) Pedro $oios
se "ntoarse
A#e.pePedro
#urtă.#ăiatule) a$em ce$a de discutat noi
am"ndoi.
Pedro "şi citi sentinţa "n oc/ii lui A#e. Nu tre#uia să se aştepte la milă. ?şi duse #raţele la
ură şi "şi şterse #u(ele cu m"neca.
A#e "l apucă de umăr şil smuci deodată) ridic"ndul "n picioare cu o 'orţă de necre(ut 'aţă de
statura lui.
Pedro se str"m#ă de durere. A#e "l re(emă de (id.
— Pentru cine ai lucrat) Pedro) draule 1
Pedro "l pri$i cu o e>presie de s'idare. Acum "i era totuna cum $a s'"rşi. A#e "l pocni peste
ură cu dosul palmei.
Pedro scuipă doi dinţi.
— Ma costat o mie de dolari prote(a asta.
— Nu 'i necă+it) replică A#e. Tot no să mai ai ce 'ace cu ea. Ei) teai /otăr"t să $or#eşti)
Pedro) #ăiatule 1
Portoricanul "l scuipă drept "ntre oc/i.
A#e "şi scoase 'ără ra#ă #ati sta din #u(unarul de la piept) se şterse pe o#ra( apoi e>/i#ă un
#rici pe carel des'ăcu tacticos.
— Ei) tot mai ai $enin "n tine 1 Am săţi dau cep la #urtă. 4ă $edem de unde at"ta $enin. 4ă
ţi pornească maţele la plim#are.
Ridică "ncet #riciul.
Pedro a$u sen(aţia că aude sun"ndui ceasul din urmă.
) $adona mia, #ol#orosi el pentru sine.
?n aceeaşi clipă $ă(u cu coada oc/iului un spectacol carei mai "ntări cura+ul.
:o#) pe care toţi "l credeau mort) 'ăcu o mişcare. Numai Pedro "l o#ser$ase. Pistoalele
aruncate de A#e nu că(useră departe de :o#.
7umea a$ea "nsă oc/i numai pentru Pedro. 7a Pedro se uita şi A#e şi Mircea şi @ran6ie şi
/arlie Kale şi oamenii săi de(armaţi şi umiliţi. &e destăinuirile lui Pedro depindeau multe. %a
şti Pedro să tacă 1 se "ntre#a Kale) %a aduce Pedro mărturii esenţiale 1 "şi (icea Mircea)




:o# "ntinse m"na spre cel mai apropiat re$ol$er. Mişcarea lui era "nceată) aproape
impercepti#ilă. Pedro o urmărea cu coada oc/iului.
u m"na st"na A#e des'ăcu nasturele /ainei lui Pedro. Pieptul portoricanului tresaltă "n
ritmul respiraţiei repe(i) su# ţesătura al#ă) lucie) a cămăşii de n9lon.
— Nu $rei să $or#eşti 1
M"na lui prelună) cu deete su#ţiri) ţinea cu delicateţe #riciul desc/is) la ni$elul stomacului
lui Pedro.
— Toată $iaţa am reretat că nu mam 'ăcut c/irur) mai spuse A#e.
?n aceeaşi clipă se au(i o detunătură. Pedro "l $ă(u pe :o# care trăsese) că("nd iarăşi cu
'runtea "n iar#ă.
@ran6ie 'ăcu o piruetă #ruscă şi instincti$ "şi descarcă pistolul asupra lui
:o#) care scăpă dintre deete arma) "ncremenind de'initi$.
Toate pri$irile se "ndreptară "ntracolo. Numai A#e rămăsese nemişcat. A$usese doar o
uşoară) o 'oarte uşoară tresărire. lonţul "l lo$ise "n spate. Nimeni nu o#ser$ase acest lucru.
&eodată A#e se clătină. ă(u cu 'aţa "nainte. M"na dreaptă care ţinea cu delicateţe #riciul) se
a#ătu "n +os) despic"nd a#domenul lui Pedro. A#e se pră#uşi "n iar#a de la picioarele
portoricanului. Picioarele lui 'ăcură o ultimă mişcare con$ulsi$ă. ?n acelaşi timp) Pedro scăpă un
urlet. &in a#domenul lui tăiat "n două ca un pepene) prinseră să se scură intestinele al#e)
"ns"nerate) asemenea unor şerpi "ncolăciţi "ntro luptă pe $ia ță pe moarte. Portoricanul le pri$ea
cu oc/i dilatați de roa(ă.
A#ia atunci @ran6ie şi ceilalţi oameni se uitară "napoi la A#e şi la Pedro.
@ran6ie scăpă o e>clamaţie de 'urie necontrolată. u uluitoare iuţeală scoase de su# /aină un
al doilea pistol pe
u aceeaşi carelMircea
iuţeală) aţinti asupra
"l lo$i lui /arlie
peste Kale. destinat lui Kale se pierdu "n aer.
#raţ. lontele
@ran6ie se "ntoarse #rusc spre Mircea ;
— &e ce nu mă laşi săi lic/ide( pe toti #andiţii ăştia 1 Mircea "l pri$i cu #l"ndeţe ;
— A$em ne$oie de el $iu) nu mort. Tre#uie să $or#ească.
lasul i se "năsprise #rusc. ,c/ii săi prinseră să arunce sc"ntei. 4e uită la Pedro. 4leit de
$laă) acesta se lăsă să cadă "ntro lentă mişcare de alunecare dea lunul (idului. 4e pră#uşi
asupra lui A#e.
@ran6ie i(#ucni "ntru/ pl"ns isteric) "ntretăi at de "n+urături cumplite la adresa asasinului lui
A#e.
Mircea se lăsă "ntrun enunc/i) l"nă corpul lui A#e. ?i luă pulsul. Inima "ncetase să mai
#ată. Moartea lui A#e 'usese instantanee. Murise un om) carel spri+inise cu de$otament "n
aceste (ile at"t de aitate. Mircea nuşi 'ăcea ilu(ii. A#e nul ser$ise pe Mircea Paltin) ci pe omul
"ntruc/ipat de Mircea Paltin. *tia că "i $a resimţi lipsa. Este ade$ărat că lucrurile "ncepuseră să
se limpe(ească. 4ituaţia lui Mircea) alias %incen(o eno$ese) a$ea să se consolide(e "n cur"nd.
ri(a "nsă nu era de'initi$ lic/idată. Prin capturarea lui _illiams şi a lui Kale) Mircea reuşea să
se disculpe. Răm"neau "nsă oamenii care lucrau "n um#ra lui Kale. Mircea simţea instincti$ că
e>istau asemenea oameni. Era e$ident că Kale nu $a $or#i. Ma'ioţii ştiu săşi ducă secretele cu
ei "n roapă. &e acum "nainte Mircea $a putea trece la cea dea doua 'a(ă a luptei sale. Nimicirea
reţelei de tra'icanţi de stupe'iante care lucra su# o#lăduirea Ma'iei. %a a$ea "nsă de "n'runtat nu
numai prime+dia de a 'i demascat de liderii cunoscuţi ai Ma'iei) ci mai ales de oamenii care
lucraseră cu Kale şi care de acum "nainte "l $or urmări pas cu pas.
4e ridică "n picioare şi se "ndreptă spre /arlie Kale) care continua să stea cu m"inile "n aer.
— Pentru cine ai lucrat) amice 1
*tia că "ntre#area lui $a răm"ne 'ără răspuns. @ăcuse totuşi o "ncercare. Kale "l pli$i de sus ;
— Nu "nţele "ntre#area.
— :ine) am săţi pun atunci alta. Mai uşoară. 4au mai pe "nţelesul tău.
e cauţi aici 1
Kale răspunse calm ;
— Team urmărit) Am a$ut ordin să te ţin su# supra$e/ere.
— 7andis 1 "ntre#ă Mireea.
— &a.
— *i Pedro 1 &e ce Fa urmărit pe _illiams 1 Tot din ordinul lui 7andis 1 Kale ripostă cu
a'ectată ne$ino$ăţie
— Pedro. ine e Pedro 1 Nul cunosc. Mircea ("m#i ironic.
— &ar pe _illiams "l cunoşti 1
— Nu.
— Păcat) Kale. Ai să na=ti "n dureri. Ai $ă(ut cezariana lui Pedro. Na reuşit. :ietul #ăiat a
murit su#asta
ri+ă de cuţit. ?mi pare rău că nu poate săţi spună cea simţit. &ar tu ai să ne spui. , să ai#ă
@ran6ie.
7a au(ul $or#elor lui Mireea) un ("m#et de anticipată satis'acţie sc/imonosi ura lui
@ran6ie.
— 7asC pe mine #oss. "l 'ac eu săşi #lesteme şi ceasul "n care sa născut. 4e plecă asupra lui
A#e şi "i) desprinse dintre deetele! "nţepenite #riciul năclăit de s"ne. 4coase de la piept #atista
al#ă şi "l şterse cu multă atenţie.
4e uită la Kale.
— 4ăl sterili(e( 1 Nu cred că Pedro a a$ut si'ilis.
Kale urmărea preătirile cu pre'ăcută linişte. ?l "ncolţise 'rica. ?ncetineala eu care @ran6ie
continua să şteară #riciul) e>presia sadică a oc/ilor săi) pri$irile #i(are pe care i le arunca pe
su# spr"ncene "i sporeau neliniştea. 7a "nceput "ncercase săşi derute(e ad$ersarii printrun #lu'')
căre dăduse "nsă reş. unoştea reputaţia lui eno$ese. 4pera că "n ultimul moment $a inter$eni
o 'orţă pro$idenţială care săl scoată din impas. Tre#uia să c"ştie timp. Poate că $a apare de
unde$a pa(nicul clu#ului) care să dea alarma. Poate că...
Mircea se "ntoarse spre _illiams) care "l pri$ea cu oc/ii rătăciţi) măriţi de spaimă.
— &acă) $or#eşti) ai sorţi să scapi cu $iaţă. Altminteri... ştii ce te aşteaptă.
_illiams
"ncercase săl se uităprin
ucidă pe 'uriş la Kale.lui,mul
intermediul acesta
Pedro. "i inspira
Pentru o roa(ă
un moment "nsă)$ecină cu ne#unia.
locotenentul Kale
lui 7andis
era mai puţin prime+dios dec"t eno$ese. , durere lăuntrică ascuţită "l 'ăcu săşi muşte #u(ele.
Poate că a$ea o le(iune internă. _illiams era "ndrăostit de $iaţă. "nd se tre(ise din leşin) la
$olanul automo#ilului priponit "n te+/eaua #arului) simţise o #ucurie necuprinsă. Acum pentru
el lucrurile se complicau iarăşi.
Mircea "l pri$i "n oc/i ;
— Nu 'i prost) _illiams. Tu leai adus şai(eci de milioane şi ei au "ncercat să te ucidă. &acă
nu soseam la timp) "mpărtăşeai soarta celor trei complici ai tăi.
_illiams se uită la Mireea) apoi la /ariie Kale. %or#ele lui eno$ese nu erau lipsite de
sens. Kale 'ăcuse tot cei stătuse "n putinţă pentru al lic/ida. &ar Kale a$ea protectori puternici.
*i de aceşti protectori "i era 'rică lui _illiams.
Mireea "l scutură de umăr ;
— %or#eşte) _illiams ! Mar "ndurera să te dau pe m"na oamenilor mei. _illiams aruncă o
pri$ire pie(işă la #riciul din m " n a lui @ran6ie. 7ama ştearsă conştiincios re'lecta "n sein teieri
metalice ra(ele lunii. &urerea ascuţită d i n p"ntece se repetă) de data aceasta mai puternică) mai
'ulerătoare.
_illiams a$u sen(aţia că un 'ier "nroşit "n 'oc se răsuceşte "n partea de +os a a#domenului.
Poale că le(iunea dinăuntru era mai ra$ă dec"t "şi "nc/ipuise el "n primul moment. Tre#uiau săl
ducă la spital. ,rice clipă pierdută putea săi 'ie 'atală.
— Mr. eno$ese) #ol#orosi el) terori(at de spectrul aoniei) am ne$oie de un medic. 4"nt
rănit. @ieţi milă !
— &ar ţie ţia 'ost milă de Reie 7ascal(o 1 Moartea se plăteşte cu moarte.
?şi dădea seama că descoperise punctul sla# al lui _illiams. Insistă ;
— Păcat de tine. &acă teai $edea cum arăţi ! Mie teamă că nai să apuci răsăritul soarelui.
_illiams "şi duse m"na la a#domenul care "l ardea din ce "n ce mai "nro(itor.
— Nam 'ost dec"t un e>ecutant) se $aită el. 7am ucis pe 7ascal(o) 'iindcă nu a$eam altă
alternati$ă. :arracuda şi Kale au pus totul la cale. :arracuda ne a$ea la m"nă pe toţi patru. *i pe
Mc oo şi pe @lasc/man şi pe
@ranc6'urter şi pe mine.
— *i 7andis 1 "ntre#ă Mircea.
— 7andis nu era dec"t un para$an. E$entualele #ănuieli tre#uiau să cadă asupra lui. 7andis
nu are nici un amestec.
— &ar :olence 1
— Nici :olence nu ştie nimic. Totul a 'ost rei(at de :arracuda şi de Kale. _illiams emu
iarăşi ;
— Mă doare 'oarte rău. Te implor) Mr. eno$ese. Mircea se "ntoarse spre
7u6e ;
— Ial cu tine
?şi amintise că şi"ndul la doctorul
dosarul 3ump/re9.
eno$ese) pe careI studiase ?a Palermo) 'iura şi numele acestui
medic) "n str"nsa leături cu Ma'ia.
_illiams 'ăcu un pas spre 7u6e ;
— ?ncă un moment) (ise Mircea) oprindul cu un semn. Unde s"nt ascunşi #anii şi /eroina 1
— rosul se a'lă "n sei'ul secret din $ila lui :arracuda de la 7on Island.
— :ine) _illiams. Poţi să pleci.
7u6e şi _illiams se urcară "n hevrolet-ul care demară) pier("nduse pe aleea um#rită de
copaci.
Mircea se "napoie la Kale. "l măsură cu pri$irea din cap p"nă "n picioare.
— Mă "ntre# ce $a spune 7andis c"nd $a a'la "n ce "ncurcătură ai $rut săl #ai.
4coase din #u(unar un maneto'on minuscul.
— &eclaraţiile lui _illiams s"nt "nreistrate pe #andă. M"ine #anda asta "l $a delecta pe
marele #oss. 4ă $edem ce ai să răspun(i. Ai putea sămi satis'aci o curio(itate 1 are este rolul
lui :en+9 "n a'acerea asta 1
/arlie Kale "şi pierduse tot s"nele rece. &estăinuir ile lui _illiams il do#or"seră. "şi dădea
seama că sorţii săi de a mai ieşi cu 'aţa curată se reduseseră la (ero. Era pierdut. &e'initi$
pierdut. Tre#uia să "ncerce aşi minimali(a responsa#ilitatea) arunc"nd toată $ina "n spinarea lui
:arracuda.
— :en+9 a 'ost cumpărat de :arracuda) rosti el după o ultimă e(itare.
— &eci :olence 1...
— E "n a'ara acestei a'aceri) declară el. Respira reu) ca şi c"nd o mare po$ară iar 'i apăsat
pieptul.
— *i eu am 'ost la m"na lui :arracuda) continuă Kale) care alunecase pe po$"rnişul
destăinuirilor. A'lase — inore( sursa — că "mi "nsuşisem) nu de mult) o sumă de #ani din casa
orani(aţiei. Ma şanta+at) silindumă să intru "n slu+#a sa. Aşa am a+uns să lucre( pentru el.
Mircea "l pri$i "ndelun.
— Te pl"n) /arlie Kale.
4ecretarul lui 7andis plecase capul "n păm"nl.
— &acă mă a+uţi) Mr. eno$ese) s"nt ata să mai spun şi altele despre
:arracuda.
Mircea "ncercă un simţăm"nt de intensă satis'acţie. "ştiase partida. 4e "ntoarse spre
oamenii săi)
—7uaţil) porunci el. Ne "napoiem la NeJ Kor6.



Mircea "şi muie #u(ele "n pa/arul cu $in al#) de un par'um şi o sa$oare 'ără ri$al.
$a4tre d6hotel-ul eu "n'ăţişare aristocratică de am#asador se "nclină ceremonios.
— hteau la Tour Blanche +H, declară el cu solemnitate) ca şi c"nd ar 'i rostit o
incantaţie adresată (eilor.
— E>celent) recunoscu Mircea cu tonul 'erm al unui cunoscător ra'inat. Pri$irile lui se
plim#ară cu splendidă nepăsare prin somptuoasa sală a restaurantului EmpireRoo's) amena+at la
eta+ul şapte(eci al unui ("rienori din MidToJn.
?n +urul meselor "mprăştiate cu studiată neor0nduială "n +urul platoului de dans) c/elnerii "n
'rac e$oluau cu tăcută e'icienţă) purt"nd pe tă$i de arint preparate culinare de "naltă clasă.
4mo6inurile al#e şi nere) toaletele de seară) #i+uteriile) decoraţia 'lorală) s'eşnicele cu luminări
creau o am#ianţă de lu> şi #ună dispo(iţie.
Mircea ustă pro'iterolul de ciocolată. 4e armoni(a per'ect cu $inul dulce.
— e şampanie neai preătit) eores 1 "ntre#ă +o$ial 5ac6 :olence) după ceşi deustă
$inul din pa/ar.
— Veuve liCuot +2, replică ma4tre d6hotel-ul cu pro'esională ra$itate. ea mai preţioasă
şampanie din pi$niţele noastre.
:olence se "ntoarse spre Mircea ;
— %om destupa c"te$a sticle cu cea mai preţioasă şampanie) "n cinstea celui mai preţuit
prieten) /arlie
— :ra$o Accardo.Antinous "n culmea entu(iasmului. :ăuse cam mult şi lim#a "ncepuse să
! e>clamă
i se "mpleticească. "te$a tinere dansatoare) care le ţineau companie
— e>emplare super#e alese dintro mie — #ătură din palme) spre a ţine isonul #ăr#aţilor.
Mircea era uluit de "ndră(neala lui :olence) care o'erea un dineu pantaruelic "n cel mai
lu>os şi e>clusi$ist restaurant din NeJ Kor6) pentru a săr#ători succesul prietenului său /ariie
Accardo — alias %incen(o eno$ese — care terminase prin aşi demasca duşmanii şi aşi spăla
reputaţia de acu(aţiile ce i se aduseseră de către aceştia.
$a4tre d6hotel-ul, care cunoştea prea #ine 'aima lui :olence şi a lui Antinous) se comporta
'aţă de ei cu acelaşi respect cu care ar 'i ser$it un cap "ncoronat. P"nă şi patronul restaurantului
$enise la masa lor) spre a le ura sluarnic o seară plăcută.
*edinţa secretă a consiliului Ma'iei se "nc/eiase cu un ade$ărat trium' pentru %incen(o
eno$ese. &atorită lui) peste şapte(eci de inşi) implicaţi "n complotul lui 4am9 :arracuda)
'useseră capturaţi şi aşteptau să apară "n 'aţa tri#unalului orani(aţiei. &ar aceste re(ultate
'useseră o#ţinute după lupte serioase "ntre cele două ta#ere. ă(useră morţi şi de o parte şi de
alta. Mircea era con$ins că poliţia nar 'i reuşit să 'acă o curăţenie at"t de radicală. /iar dacă
aceşti ma'ioţi ar 'i a+uns "n 'aţa instanţelor +udecătoreşti) ar 'i reuşit să scape) ea de o#icei) cu
pedepse
&oi minime) datorită şampania
c/elneri aduseră mane$relorsu#a#ile ale unor
directa a$ocaţi aser$iţi
supra$e/ere Ma'iei.
a ma4tre d6hotel- ului care umplu
personal pa/arele.
?n clipa "n care 5ac6 :olenee "şi "nc/eia toastul) apăru primu l său secretar) carei aducea un
(iar de seară cu o ştire de ultimă oră la su#solul primei paini.
-ra$ accident de automo#il la 7on Island 4ound. , limu(ină hr(sler 5mperial, la #ordul
căreia se a'lau cunoscuţii oameni de a'aceri 4am9 oldauer şi 'ratele acestuia 7arr9) sa pră#uşit
"n East Ri$er "n urma unei mane$re reşite. ei doi pasaeri şiau pierdut $iaţa.2
:olence termină lectura articolului) apoi se plecă spre Mircea ;
— e eleant lucrăm noi) "i $or#i el aproape "n şoaptă) spre a nu 'i au(it şi de tinerele
in$itate. 5ustiţia americană iar 'i pră+it pe scaunul electric. Noi leam asiurat o moarte
onora#ilă) cu articole la loc de cinste "n marea presă. 4ă se mai spună că nu s"ntem ci$ili(aţi.
Mircea citi in'ormaţia. &ar Antinous re'u(ă săşi arunce oc/ii asupra ei. &eclară că nul
interesea(ă.
:olence $ru să restituie (iarul secretarului) dar acesta "i indică discret o in'ormaţie
telera'ică) pu#licată tot "n paina "nt"ia) dar "n e>tremitatea de sus.
-apturarea unui mare rup de tra'icanţi de stupe'iante care distri#uiau mari+uana) opiu şi
/eroină "ntro serie de clu#uri din :roo6l9n 'rec$entate de tineret. Pentru moment poliţia
păstrea(ă discreţie "n leătură cu această sen(aţională captură.2
— ine dracu o 'i $or#it 1 Inapoie (iarul. Ial de aici. Nu $reau sămi stric seara.
— e sa mai "nt"mplat 1 "ntre#ă Antinous.
— Mici neca(uri. Ai tot timpul să le a'li) (ise :olence.
— &e acord) replică Antinous. &iscutăm m"ine despre ele.
4ecretarul $oi să se retraă) dar după o scurtă e(itare (ă#o$i "n prea+ma lui Mircea.
— Ar mai 'i ce$a) care "l interesea(ă mai mult pe Mr. Arccado.
— 4punei lui) (ise :olence.
Mai "nainte ca secretarul să 'i apucat să dea urmare dispo(iţiei şe'ului său) un #ăr#at "ntre
două $"rste) plin la corp) cu oc/i r"(ători şi o#ra( #ucălat se apropie $oios de Mircea.
— Paltin ! Mircea Paltin ! e e cu tine aici la Ne$ Kor6 1 Te ştiam la Roma ! Noul $enit
$or#ise "n cea mai curată rom0nească. Mircea tresări. ?şi rec"ştiă "nsă imediat cumpătul
Răspunse "n enle(eşte ;
— Pardon 1 Nu "nţele.
:ăr#atul 'ăcu o mutră uluită. Replică tot "n enle(eşte.
— %am con'undat. %ă ro să mă iertaţi. 4alută stin/erit şi se retrase.
:olence "l urmări c"te$a clipe cu pri$irea.
— ?ntotdeauna mau aasat tipii ăştia aiuriţi... "şi oli cupa de şampanie. 3ai să dansăm)
Minnie ! se adresă el uneia dintre tinerele "nsoţitoare.
lătin"nduse uşor) după li#a țiunile sale repetale pe altarul lui :ac/us) o luă de #raţ şi o
conduse pe platoul
4ecretarul de dans.se plecă la urec/ea lui Mircea ;
lui :olence
— Acum o oră poliţia a ridicat toate reistrele ascunse de A#e.
— Imposi#il ! e>clamă Mircea) adopt"nd un aer de pro'undă consternare. Numai el şi cu
mine cunoşteam tocul unde erau depo(itate. Am să mă ocup personal de această c/estiune.
4ecretarul adăuă "nri+orat ;
— ăderea acestor reistre "n m"na poliţiei duce Ia de($ăluirea unui "ntre şir de operaţiuni
'inanciare nedeclarate la 'isc.
— 7ui 5ac6 am săi $or#esc eu despre trea#a asta. Poţi să pleci) (ise
Mircea.
4ecretarul se "nclină şi părăsi restaurantul. Mircea "şi aprinse "nditor o ţiară. Tre#uia să
ră#ească lucrurile.




5ac6 :olence se tre(i din somn. 4oarele) disc de arama incandescentă) se ridicase deasupra
ori(ontului)
"n dormitorul"ntre(ărinduse prin dantelăria
somptuos o lumină ("rienorilor
caldă aurea din cu
pereţii tapetaţi Man/attan)
mătase şipro'ilaţi pe 7ouis
mo#ilierul EastRi$er.
P/ilippe.
5ac6 :olence "şi simţea ura amară. Ine$ita#ilele consecinţe ale 'estinurilor de caiCe nu se
putea lipsi. :anc/etul din a+un 'usese 'oarte reuşit. u e>cepţia $eştilor neplăcute din (iar)
petrecerea satis'ăcuse pe toţi con$i$ii.
?i 'ui "ndul la :arracuda. :ietul :arracuda. Băcea acum pe un cata'alc) aştept"nduşi
"nmorm"ntarea. , "nmorm"ntare care a$ea să se des'ăşoare cu o pompă destinată să arunce pra'
"n oc/ii lumii.
Apoi "i re$eniră "n minte rupul de 'ete 'rumoase care le ţinuse compania. @rumoasă era
$iaţa. ?n seara din a+uns Antinous şi %incen(o 'useseră de o e>u#eranță i n descripti#ilă.
&eodată :olenee "şi "ncreţi spr"ncenele. "şi aminti de tipul care se apropiase de %incent
rostind un nume ciudat ; Pal... Palton... Paltin... &a) Paltin !
:olenee se scarpină "n creştet. Unde mai au(ise el numele ăsta 1
4ări din pat. ?şi aruncă pe umeri un /alat şi se repe(i "n #iroul de alături. &esc/ise un sei'
ascuns după un ta#lou de /aal şi scoase din el un teanc de (iare) pe care "ncepu să le
răs'oiască unul c"te unul. 4e opri la o a(etă italienească pe care o des'ăcu la paina doua.
Acolo) "n partea de sus) o in'ormaţie era "ncadrată cu un creion roşu.
-?n ara Monte 4an %iaio) "n urma unui accident de tren şia ăsit moartea romancierul
Mircea Paltin) care se a'la "n trecere spre Palermo) $enind de la Roma.2
:olence con'runtă datele. ?n aceeaşi (i şi cu acelaşi tren) călătorise de la Roma la Palermo
%incen(o eno$ese. E>plicaţia era limpede. Ruşinos de limpede. ?n+ură 'urios. 4e repe(i la
tele'on. @ormă numărul noii reşedinţe de la Port /ester a lui %incen(o eno$ese) sau a aceluia
care se ascundea su# acest nume. *i acest persona+ nu putea 'i dec"t Mircea Paltin.
?i răspunse @ran6ie.
— 3ello ! 5ac6ie :olenee la tele'on. %reau să $or#esc cu /ariie.
— Mr. Accardo doarme Nu pot săl deran+e(.
— /eamăl) te ro) tre#uie săi 'ac o comunicare urentă.
— :ine. Un moment.
:olenee aştepta plin de ner$i) ronţăinduşi un/iile) "i răspunse tot $ocea lui @ran6ie.
— Reret) Mr. Accardo nu se a'lă "n dormitorul său. Patul e neatins. :olence lăsă tele'onul
să cadă "n 'urcă. Ridică receptorul şi 'ormă alt număr.
— 5o/nn9 ! %or#eşte :olence. &ă alarmă enerală. Toate ările) porturile şi aeroporturile de
pe "ntre teritoriul 4tatelor Unite să 'ie puse su# control. /arlie Accardo tre#uie reţinut cu orice
preţ. Terminat.


Mircea Paltin tolănit "n 'otoliul ad"nc al 5etului PANAM NeJ Kor6  Paris) asculta cu un aer
de #eatitudine
'a$ora#il. acordurile
&incolo pline) ca#inei
de 'erestrele ra$e) ale sim'oniei
se (ărea a %a
silueta de :eet/o$en.
Man/attanului &estinul
"n$ăluită "i 'usese
"n p"cla aurie a
dimineţii. 4tatuia 7i#ertăţii "şi "nălţa spre cer 'acla cu 'lăcări de metal.

"#$%și&