Sunteți pe pagina 1din 4

Unitatea de învăţare: Principiile mecanicii newtoniene

Clasa: a IX-a.
Competențe specific vizate:
Secvenţa I. Evocare– • Evidenţierea modurilor observabile în care se manifestă inerţia
Anticipare corpurilor;
• Evidenţierea faptului că starea mecanică a corpurilor poate fi modificată
ca urmare a unei interacţiuni şi că interacţiunea este o proprietate
măsurabilă a tuturor fenomenelor fizice;
Secvenţa II. Explorare– • Identificarea modului în care inerţia corpurilor influenţează efectul
Experimentare interacţiunii acestora;
• Identificarea relaţiei cauzale dintre forţă şi acceleraţie şi a faptului că pe
durata unei interacţiuni asupra fiecărui corp acţionează câte o forţă;
• Determinarea caracteristicilor perechii de forţe care există într-o
interacţiune;
Secvenţa III. Reflecţie– • Generalizarea şi extrapolarea rezultatelor observaţiilor experimentale în
Explicare formularea principiului I;
• Determinarea caracteristicilor perechii de forţe care există într-o
interacţiune;
• Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea
principiului al II-lea şi principiului al III-lea ale mecanicii;
Secvenţa IV. Aplicare– • Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea
Transfer principiului al II-lea şi principiului al III-lea ale mecanicii;
• Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a
principiilor II şi III ale mecanicii newtoniene.

Numărul orelor/lecţiilor: 3+1.


Conţinuturi asociate unitaţii de învăţare:
- Principiul I al mecanicii. Inerția. Masa. Principiul inerției.
- Principiul al IIlea al mecanicii. Interacțiunea. Forța. Principiul fundamental al mecanicii.
- Principiul al III-lea al mecanicii (Principiul acţiunii şi reacţiunii).
Strategia didactică asociată unităţii de învăţare, bazată predominant pe investigaţia ştiinţifică1.
Structura unităţii de învăţare:

Secvenţele Obiectiv general al secvenței Lecţia Obiective vizate în cadrul unității de


unităţii de de învățare învățare
învăţare (etape ale investigaţiei ştiinţifice)
I. Evocare – Evaluarea iniţială a situaţiei Lecţia 1. 1. Formularea întrebării de investigat şi
Anticipare de învăţare, stabilirea avansarea unor ipoteze (răspunsuri)
obiectivelor / formarea unei alternative; proiectarea investigaţiei;
prime reprezentări a situaţiei
de rezolvat;
II. Explorare – Dezvoltarea strategiilor Lecţia 2. 2. Colectarea probelor necesare testării
Experimentare cognitive (de abordare a explicaţiilor posibile, analizarea şi
situaţiilorproblemă, a interpretarea informaţiilor, formularea
sarcinilor); unor concluzii preliminare (parţiale);

1
III. Reflecţie – Elaborarea/enunţarea noilor 3. Sinteza datelor şi propunerea unei
Explicare cunoştinţe (definiţii, explicaţii (generalizări);
generalizări);
IV. Aplicare – Sistematizarea şi Lecţia 3. 4. Includerea altor informaţii, situaţii,
Transfer consolidarea noilor cunoştinţe; cazuri particulare, extinderea sferei noilor
cunoştinţe; comunicarea rezultatelor;
Dezvoltarea atitudinilor, a 5. Valorificarea noilor cunoştinţe
percepţiei valorilor. (concepte, proceduri, procese şi strategii
Evaluarea rezultatelor cognitive; valori şi limite).
învăţării.

Mijloace de învățământ: computer cu acces la Internet şi videoproiector (facultativ); fişe de lucru pentru
elevi; manuale şi alte resurse cu informaţii vizând tema, corpuri paralelipipedice, bile metalice, dinamometre,
mase marcate, plan înclinat, plane orizontale din diverse materiale (sticlă, șmirghel, lemn, pânză), riglă.

Lecţia 1. :
„De ce se mişcă corpurile?”

În acest scop, elevii:


Activitatea 1 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 10 min.)
- evocă aspecte legate de starea de repaus sau de mişcare a corpurilor (definiţii ale repausului şi mişcării,
sistem de referinţă, viteză, acceleraţie, tipuri de mişcări simple);
- observă şi explică relativitatea stării de repaus sau de mişcare a unui corp;
Activitatea 2 (Hartă conceptuală – 20 min.)
- definesc proprietatea de inerţie a unui corp, dau exemple de manifestare a inerţiei şi precizează
mărimea fizică ce caracterizează inerţia (masa, mărime fizică scalară, fundamentală);
- definesc fenomenul de interacţiune dintre corpuri, precizează şi caracterizează mărimea fizică ce
măsoară interacţiunea corpurilor (forţa, mărime fizică vectorială, unitatea și aparatul de măsură);
- descriu și clasifică efectele interacțiunii corpurilor (forțelor) – statică și dinamică;
- enumeră tipurile de forțe cunoscute și le clasifică după modul de manifestare (la contact şi la
distanţă) şi dau exemple de forţe din fiecare categorie;
Activitatea 3 (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați – 10 min.)
- comentează următorul text: „În limba latină inertia, -ae înseamnă lene, trândăveală. De ce credeți că
fizicienii au numit proprietatea corpurilor de a-și păstra starea de repaus sau de mișcare inerție (lene)?”
- să anticipeze starea de repaus a unui corp sau de mişcare rectilinie uniformă dacă asupra lui nu
acţionează nici un alt corp.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecția 2 :
„Starea de repaus sau de mişcare a unui corp depinde de modul în care interacţionează cu alte
corpuri?”

Elevii sunt îndrumaţi :


Activitatea 1 (Investigaţie în grup – 20 min.)
- să observe experimental în ce condiții un corp poate fi menținut în repaus dacă asupra sa acționează
forțe (urmărind indicaţia a două, respectiv trei dinamometre, având cârligele legate de un corp de care se
trage pe direcţie orizontală);
- să verifice experimental posibilitatea ca un corp să se mişte rectiliniu uniform (o bilă se aşază de
fiecare dată la aceeaşi înălţime pe un plan înclinat care se continuă cu un plan orizontal din diferite materiale

2
– nisip, pânză, lemn, sticlă; elevii observă situaţia în care corpul îşi păstrează starea de mişcare un timp mai
îndelungat);
- să observe efectul forţelor de frecare în experimentele anterioare asupra stării de mişcare a
corpurilor;
- să anticipeze starea de repaus a unui corp sau de mişcare rectilinie uniformă dacă rezultanta forțelor
ce acționează asupra acestuia este nulă;
- să determine experimental relaţia a~F la mişcarea unui sistem
de două corpuri ca în figura alăturată;
Etaloanele de masă care atârnă sunt preluate din camion. Se
observă ca masa sistemului rămâne constantă, dar forța externă
variază.

- să determine experimental relaţia a~1/m, folosind, în experimentul descris anterior, corpuri de


mase diferite cărora li se aplică de fiecare dată aceeaşi forţă;
- să verifice experimental acţiunea reciprocă a corpurilor (urmărind, de exemplu, indicaţia a două
dinamometre, având cârligele legate, de care se trage pe direcţie orizontală);

„Formulări ale principiilor mecanicii newtoniene”

Pentru aceasta, sub îndrumarea profesorului, elevii sunt stimulați:


Activitatea 2 (Prelegere interactivă – 20 min.)
- să analizeze datele colectate în experimentul prin care se verifică starea de mişcare rectilinie
uniformă a unui corp sau de repaus;
- să enunţe principiul inerţiei;
- să observe că nu există în realitate corpuri izolate;
- să analizeze datele colectate în experimentul prin care se verifică relaţia cauzală dintre forţă
şi acceleraţie.
- să enunţe principiul fundamental al dinamicii pentru cazul în care asupra corpului
acţionează una sau mai multe forţe;
- să analizeze datele colectate în experimentul privind acţiunea reciprocă a corpurilor;
- să enunţe principiul acţiunii şi reacţiunii;
- să exprime forma matematică a principiilor al doilea și al treilea al mecanicii newtoniene;
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 3 :
„Aplicarea principiilor mecanicii neutoniene”

Elevii:
Activitatea 1 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 7 min.)
- să evoce cazuri de interacţiune dintre corpuri pe care să le explice folosind principiile mecanicii
newtoniene;
Activitatea 1 (Prelegere interactivă – 10 min.)
- să deducă acceleraţia rezultantă căpătată de un corp sub acţiunea simultană a mai multor forţe şi să
observe relaţia acesteia cu acceleraţiile căpătate de corp la acţiunea separată a forţelor;
- să enunţe principiul independenţei acţiunii forţelor;
Activitatea 2 (Mozaic – 25 min.)
- să aplice principiile mecanicii la rezolvarea unor probleme de dinamică pentru mişcări simple,
unidimensionale și să comunice rezultatele obținute colegilor.

3
La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback
metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de învăţare. În
acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi folosite şi alte
instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter sumativ,
prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Bibliografie

(1) Chiriţă, M., Fizică. Culegere de probleme pentru clasa a IX-a şi Bacalaureat, Editura Tamar,
Bucureşti, 2011;
(2) Crocnan, D.O., ş.a., Fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2004;
(3) Gherbanovschi, C., ş.a., Fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Niculescu, Bucureşti, 2004;
(4) Ionescu-Andrei, R., ş.a., Fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Art, Bucureşti, 2005;
(5) Ailincăi, M.; Rădulescu, L., Probleme – Întrebări de fizică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1972;
(6) http://www.animations.physics.unsw.edu.au/mechanics/chapter5_Newton.html;
(7) http://en.wikipedia.org/wiki/Newton%27s_laws_of_motion;
(8) http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/newt.html;
(9) http://zonalandeducation.com/mstm/physics/mechanics/forces/galileo/galileoInertia.html;
(10) http://www.saburchill.com/physics/chapters/000301.html.