TRADITII RENASCUTE

Ne aflam la inceputul anului 2019, declarat „Anul omagial al satului romanesc”, ca

fiind o recunoastere a contributiei majore la duminica istorica a poporului roman. In spatiul
rural s-au format multe din valorile spirituale culturale si identitare, ce stau la baza existentei
noastre in viitor. Spre ingrijorarea noastra, in zilele actuale satul romanesc se afla intr-o
situatie precara. Asistam la o imbatranire rapida a satului, scade numarul botezurilor si creste
cel al inmormantarilor.
Oamenii devin tot mai singur si saraci. Satele romanesti cu biserici si case taranesti, cu
cimitire si cruci ale mosilor si stramosilor, cu ulite si porti primitoare sunt purtatoarele unor
vechi obiceiuri si traditii. Astazi in satul romanesc dispari cu portul lor traditional cu datinile
si obiceiurile locale.
Astazi in satul romanesc dispar taranii cu portul lor traditional, cu datinile si
obiceiurile locale. Se pune intrebarea ce trebuie sa facem spre a mai atenua din aceasta criza.
Sa ne intoarcem la vechile traditii ale civilizatiei satesti, la credinta in Dumnezeu si Sfanta
treime.
In acest context in urama cu cativa ani, medcul Doru Fometescu prin programul
Fundatiei Culturale „Daruie vietii farmec” a initiat actiunea de sarbatorire a Sfantului Trifon
si la nivelul satului Ciuperceni, care era renumit prin plantatiile de pomi fructiferi si vita de
vie. Sfantul Trifon este socotit ca fiind ocrotitorul ciilor si pomilor. Se zice ca la 40 de zile de
la nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, Maica Domnului a plecat cu o zi inainte de
sarbatoarea „Intampinarea Domnului” la o biseirca. In drumul sau s-a intalnit cu Trifon care
vrand sa ii traca inainte a calcat-o pe rochie si i-a sfasiat-o.
Maica Domnului a zis: „Du-te inainte nebunule, du-te”. De atunci i se zice Trif
Nebunul si se sarbatoreste cu o zi inainte de Intampinarea Domnului. In data de 1 februarie se
face aghiasma si se stropesc viile si pomii, contra omizilor si insectelor. Programul Fundatiei
Culturale „Daruie vietii farmec” prin actiunea de sarbatorire a Sfantului Trifon, prevede si
dezbaterea a mai multor proiecte laice si religioase menite sa descopere noi talente si energii
creative.
In acest sens in dimineata zilei de 1 februarie in apropierea Troitei de la Fantana se
aprinde un foc mare care sa incalzeasca cazanul de arama care fierbe tuica pe care o aduc
gospodarii satului. In jurul focului si impulsul tuicii din cazan se discuta aprins o gama variata
de probleme ce framanta comunitatea locala. Se intinde si o masa bogata cu diferita preparate
din care asortate cu sticle cu vinuri alese. Se incinge o petrecere sub acordurile muzicii
lautaresti si care se sfarseste cu hore gorjenesti in care se prind tineri si varstnici.
PROF. PEPTAN DUMITREU