Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea “Transilvania” Braşov

Facultatea de „Alimentaţie şi Turism”


Specializarea Ingineria Produselor Alimentare

Aditivi şi ingrediente existente în supe


concentrate la plic (instant)

Nume: Aszalos
Edith
Grupa: IPA 16571
Anul: III

Cuprins

Capitolul I

1. Introducere
1.1 Definiţia aditivilor alimentari
1.2 Definiţia supelor concentrate la plic (deshidratate şi instant)
1.3 Profilul consumatorului de supe la plic
1.4 Motivul alegerii acestei teme

Capitolul II

1. Clasificarea şi codificarea aditivilor prezenţi în supele instant


1.1 Supă de pui cu tăiţei de la Knorr
1.2 Supă cu găluşte de la Knorr
1.3 Supă cu găluşte de la Maggi
2. Criterii de utilizare a aditivilor în industria alimentară
3. Efectul aditivilor alimentari asupra sănătăţii

Capitolul III

1. Concluzii
1.1 Aspectele pozitive şi negative a consumului de supe instant

Bibliografie

[2]
Capitolul I

1. Introducere
Datorită dezvoltării societăţii umane şi a tehnologiei în toate domeniile, produsele
alimentare sunt şi ele obţinute astăzi cu ajutorul tehnologiilor şi procedeelor moderne, iar cererea
tot mai mare care se înregistrează duce la o supraproducţie şi o ofertă variată din partea
producătorilor alimentari. Astfel se face tot posibilul ca alimentele să aibă succes, să poată fi
conservate pe perioade cât mai lungi, să aibă culori cât mai atractive, să fie cât mai bogate în
vitamine chiar dacă sunt obţinute pe cale artificilală.

1.1 Definiţia aditivilor alimentari


Aditivii alimentari sunt substanţe care se adaugă în cantităţi mici în produs în timpul
prelucrării tehnologice, condiţionării, conservării, ambalării, a transportului sau păstrării, în
scopul îmbunătăţirii caracteristicilor de calitate, creşterii stabilităţii şi măririi valorii nutritive.

1.2 Definiţia supelor concentrate la plic (dezhidratate şi instant)


Supele instant nu necesită fierbere, astfel timpul de pregătire este mult mai scurt decât al
celor deshidratate, care, pentru preparare, este necesară fierberea o perioadă determinată de timp
(aproximativ 10 minute).

1.3 Profilul consumatorului de supe la plic


În 20% din gospodăriile urbane se consumă supe la plic, (rezultă din studiul TGI
Romania, efectuat de Mecury Research). În cele mai multe dintre acestea (58%), se consumă cel
mai des supe deshidratate, care se prepară în câteva minute, prin fierbere, iar în 28% se recurge
la varianta instant a acestora (acestea nu necesita fierbere). În consumul gospodăriilor formate
din maximum trei persoane, aceste alimente se regăsesc într-o măsură mai mare. Supele instant,
de exemplu, sunt preferate mai degrabă de persoanele care locuiesc singure (36%).

1.4 Motivul alegerii acestei teme


Acest studiu de piaţă m-a determinat să realizez această lucrare, pentru a pune în evidenţă
aspectele negative a consumului de supe concentrate (fie instant, fie deshidratate) la plic,
deoarece majoritatea oamenilor nu îşi dau seama ce impact au asupra lor.

[3]
Capitolul II

1. Clasificarea şi codificarea aditivilor prezenţi în supele instant


1.1 Supă de pui cu tăiţei de la Knorr
Ingrediente: paste făinoase (făina de grâu) 63,5%, sare, amidon de porumb, potenţiatori
de aromă (monosodiu glutamat, inozinat şi guanilat de sodiu), legume deshidratate 3,6%
(morcov, rădăcină de ţelină, praz, usturoi, pătrunjel frunze), grăsime de pui 1,7%, zahăr, extract
de drojdie, grăsimi şi uleiuri vegetale, arome (conţin; zer, urme de ou), condiment 0,4%
(rădăcină de leuştean, curcumă, piper, extract de condimente), carne de pui deshidratată 0,35%,
acidifiant (acid cirtic), glucoză, maltodextrină din porumb.
Analizând acest amestec de ingrediente, avem următorii aditivi (E-uri):
a. Monosodiu glutamat sau glutamate monosodic –> E 621: potenţiator artificial sau natural de
aromă, obţinut din surse vegetale sau animale. Sarea de sodium a acidului glutamic. Este utilizat
într-o gamă vastă de alimente de origine animal, vegetală sau mixtă. Stimulează puternic apetitul,
produce adictivitate. Are efecte neurotoxice, poate provoca persoanelor sensibile migrene şi
crampe, greaţă, respiraţie dificilă, modificări de ritm cardiac etc. este unul dintre cei mai nocivi
aditivi, care poate produce cancer şi boala Alzheimer, Parkinson etc. Este interzis consumul de
către femeile insărcinate, copii, sugari, hipoglicemici, cardiac, bătrâni. Consumul frecvent nu
este recomandat.
b. Inozinat de sodiu -> E 631: potenţiator de gust şi aromă artificial, vegetal. Face parte din E-
urile cancerigene, poate fi produs din carne sau sardine, poate provoca gută (o formă de
artrită=inflamaţia articulaţiilor), nu este permis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici.
c. Guanilat de sodiu -> E 627: potenţiator de gust şi aromă artificial, vegetal. Face parte din E-
urile cancerigene, izolat din sardine sau extract de drojdie, poate provoca gută, nu este permis în
alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici.
d. Acid citric sau sare de lămâie -> E 330: acidifiant natural sau artificial, se poate obţine din
fructe (citrice) sau prin biosinteză, poate cauza afecţiuni bucale (produce boli ale aparatului
bucal), poate deveni cancerigen dacă este consumat în exces, face parte din E-urile toxice.

1.2 Supă cu găluşte de la Knorr


Ingrediente: găluşte 67,4% (făină, de grâu, grăsime vegetală, albuş şi gălbenuş de ou
pudră, sare, potenţiator de aromă – monosodium glutamat, nucşoară), sare, potenţiatori de aromă
(monosodiu glutamat, inozinat şi guanilat de sodium), legume deshidratate 4% (morcov, ceapă,
pătrunjel, alte legume), grăsime vegetală, carne de pui deshidratată, arome, extract de drojdie,
condiment 0,4% (usturoi, seminţe de ţelină, curcumă, rozmarin, boia de ardei, leuştean, piper
alb), concentrate de măr, glucoză, sos de soia, maltodextrină din porumb sau grâu, colorant
(caramel).

[4]
Analizând acest amestec de ingrediente, pe lângă cele menţionate mai sus (în afară de
acidul citric E330), avem următorii aditivi:
a. Colorant (caramel) -> E 150: face parte din categoria E-urilor suspecte şi periculoase. Este un
colorant obţinut din zaharoză.

1.3 Supă cu găluşte de la Maggi


Ingrediente: găluşte 71% (griş de grâu, grăsime vegetală, praf de ou, sare iodată (i+),
zahăr, potenţiator de aromă (glutamat monosodic), agenţi de afânare (difosfat disodic, carbonat
de acid de sodiu), nucşoară), sare iodată (i+) 12,7%, amidon de cartofi, grăsime vegetală,
potenţiatori de aromă (glutamat monosodic, guanilat disodic, inozinat disodic), legume
deshidratate în proporşie variabilă 1,58% (ceapă, pătrunjel, morcovi, ţelină), zahăr, arome,
extract de drojdie, proteine vegetale hidrolizate, acidifiant (acid citric), colorant (caramel cu
sulfit de amoniu). Produsul conţine gluten. Poate conţine urme de lapte şi soia.
Analizând acest amestec de ingrediente, avem următorii aditivi (E-uri):
a. Glutamat monosodic -> E 621: potenţiator de aromă
b. Difosfat disodic –> E 450(i): agent de afânare, emulgător, stabilizator, corector de aciditate,
face parte din E-urile toxice, este un emulsificator, pate afecta tubul digestive, dozele mari pot
tulbura echilibrul calciu/fosfat.
c. Carbonat acid de sodiu -> E 500(ii): agent de afânare şi anti-întărire, antiaglomerant, corrector
de aciditate, component al sărurilor din apă, nu se cunosc reacţii adverse la cantităţi mici, este
considerat inofensiv.
d. Guanilat disodic -> E 627: potenţiator de aromă
e. Inozinat disodic -> E 631: potenţiator de aromă
f. Acid citric -> E 330: acidifiant
g. Caramel cu sulfit de amoniu -> E 150d: colorant

2. Criterii de utilizare a aditivilor în industria alimentară


Utilizarea aditivilor implică un anumit risc determinat de efectele negative, chiar toxice,
pe care le pot exercita. Problema care se pune este de a determina obiectiv raportul care există
între beneficiu şi risc în folosirea aditivilor alimentari. Mulţi aditivi nu necesită o expertizare
aprofundată, deoarece ei fac parte din compoziţia normală a unor alimente consummate de mii
de ani de către oameni (spre exemplu acidul citric – E 330, cunoscut şi folosit ca “sare de
lămâie” este principalul acid al fructelor citrice - lamâi, portocale, mandarine, grepfruit).
Folosirea aditivilor se justifică numai în cazul în care sunt folosite pentru urmatoarele
scopuri:
- conservarea calităţii nutritive a unui produs alimentar;

[5]
- îmbunătăţirea însuşirilor de conservabilitate sau stabilitate;
- sporirea interesului consumatorilor pentru produsele alimentare;
- mărirea aportului de componenţi nutritive în alimentele dietetice sau de regim.
Alte aspecte importante cu privire la folosirea aditivilor sunt:
- dozele de aditivi utilizate într-un process tehnologic nu trebuie să depăşească concentraţii
raţional necesare,
- aditivii alimentari trebuie să răspundă unor norme de puritate acceptate,
- toţi aditivii care sunt folosiţi, sau care vor fi folosiţi ulterior, trebuie supuse unui examen
toxicologic corespunzător
- autorizarea folosirii aditivilor trebuie să se bazeze pe cunoaşterea acestora de către
consummator
- supunerea asupra unor analize pe cel puţin două animale, iar dacă se dovedeşte a fi
cancerigenă pentru indifferent ce animal, acesta nu va fi admisa si se interzice utilizarea
ei in domeniul alimentăţii (în alimentaţia umană)

3. Efectul aditivilor alimentari asupra sănătăţii


În cantităţi mici, aditivii alimentari nu au efecte negative, nu sunt nocivi organismului
uman, afirmă oamenii de ştiinţă. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a
realizat un studiu amplu, prin care a încercat să demonstreze atât partea pozitivă, cât şi partea
negativă a utilizării aditivilor (E-urilor) în industria alimentară.
Partea pozitivă este că produsele alimentare au un aspect mai plăcut, termenul de
valabilitate este mai lung, anumite bacterii, mucegaiuri, viruşi sunt annihilaţi (reduc apariţia
acestora), accentuează proprietăţile atât fizice cât şi cele chimice (aspect, miros, ajută la crearea
unor reacţii chimice sau reducerea acestora).
Partea negativă apare însă la consumatori mai mult, deoarece pot cauza boli grave dacă
sunt consummate în mod accentuat (adică des) şi în cantităţi mari.

Capitolul III

1. Concluzii
1.1 Aspectele pozitive şi negative a consumului de supe instant
Ca aspecte pozitive aş putea spune că: se prepară foarte uşor, necesită timp foarte scurt de
pregătire, are gust şi aspect plăcut şi are un preţ convenabil, accesibil de către toată lumea.

[6]
Prolema majoră însă este faptul că, odată cu modernizarea liniilor tehnologice în toate
domeniile (industrie, alimentaţie etc), lumea a început să prefere să consume preparate,
semipreparate deoarece astfel economisesc timp. Acest fapt este de înţeles, deoarece timpul este
ceva preţios şi trebuie folosit ca atare, dar, din păcate, omul ş-ia pierdut raţiunea, deoarece nu se
gândeşte la aspectele si impactele negative pe care le are stilul acesta de viaţă asupra lui. Mă
refer la consumul preparatelor si semipreparatelor. În loc să mănânce sănătos, el preferă să
economisească timp şi energie.
Supa reprezintă un aliment valoros din punct de vedere nutriţional, datorită conţinutului
de legume proaspete, dar care nu trebuie să fie fierte excesiv. Acesta ne oferă o nutriţie
echilibrată şi bogată în comparaţie cu cele concentrate şi cele instant. În plus, supa ajută la
digestie, are un rol foarte important din acest punct de vedere.
Supele instant reprezintă un pericol pentru sănătate, în primul rând din cauza conţinutului
mare de sare pe care îl au. „Atunci când sunt consumate un timp îndelungat, supele instant
grăbesc apariţia hipertensiunii arteriale şi afectează sistemul imunitar şi stomacul. Când sistemul
imunitar este slăbit, bacteriile nu întârzie să apară. Astfel, şi Helicobacter Pylori - bacteria
răspunzătoare de apariţia ulcerului, cancerului de stomac şi a gastritei – îşi va face apariţia,
infectând mucoasa stomacului”, atenţionează prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.
Supele concentrate conţin în exces glutamat de sodiu (E 621) considerat de specialişti una
dintre cele mai cancerigene substanţe. Supele acestea se obţin prin deshidratarea supelor şi
ciorbelor, preparate normal, în cantităti industriale, până rezultă un praf, care este ulterior
amestecat cu chimicale (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se
ambalează în vid sau sub formă de cubuleţe. Motivul pentru care aceste produse sunt foarte
apreciate este datorită monoglutamatului de sodiu (cantitate existentă cca. 90% într-un plic),
substanţa care supraexcită papilele gustative, intensificând gustul supei şi a legumelor existente
într-o poporţie variată, însă foarte mică.
Din păcate aceste produse nu pot fi retrase de pe piaţă şi nu se poate interzice fabricarea
lor, deoarece ar cauza o problemă gravă din cauza numărului mare de consumatori, adică a
cererii de pe piaţă.
Cumva, oamenii ar trebui să fie îndrumaţi înapoi către “vechile obiceiuri”, adică cel în
care mâncarea gătită acasă este cea mai bună si cea mai sănătoasă şi să-şi aducă aminte că
sănătatea este cel mai de preţ lucru, fără aceasta timpul si energia nu mai contează, îşi pierd
valorile.

[7]
Bibliografie:

1. "Biblia Alimentara", autor: Gheorghe Mencinicopschi, anul apariţiei: 2007, editura:


Litera, ISBN: 978-973-675-400-5
2. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/5565/Supele-la-plic-isi-aloca-o-portie-
mai-mare-de-consumatori.html
3. http://kosmin.net/nou/e-urile-produse-periculoase.html
4. http://ecosapiens.ro/forum/topic/de-ce-e-urile-periculoase-sunt-admise-pe-piata
5. http://japonika.myforum.ro/-vp3035.html
6. http://www.gandul.info/sanatate-food-drink/supa-la-plic-potoleste-foamea-si-
gaureste-stomacul-4012999
7. http://www.popeanga.go.ro/comert/referate/aditivi.htm
8. http://www.kryphon.home.ro/medban.html

[8]