Sub nici un motiv să nu spui unui copil:

eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc.

fiindcă aceasta
crează în el cusurul ce-i se reproşează.
Mama care spune copilului'
uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înve"i bine î"i cumpăr
cutare lucru
facedin copilul său un sclav al cărui stăp n va fi lucrul
promis. !acă părintele îndeplineşte toate capriciilecopilului
şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-
un tiran şi poate muri.
Dacă copilul este ocrotit în permanen"ă el se va deprinde a nu
se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în
viitor.
Mamele care se sacrifică p nă la umilinţă pentru binele
copiilor lor sf rşesc într-omare amărăciune.
3a fel şi copiii, de a căror naştere părin"ii nu s au bucurat,
sunt profund nenoroci"i,întrucât trăiesc într un c!in spiritual.
!acă mama este inteligentă, severă şi cu voinţă şi încearcă
în permanenţă să controle"e şi să supună situaţia,atunci
copiii şi nepoţii pot avea schi"ofrenie.
'opiii trataţi cu asprime nu devin buni.
$i vor vedea în părinţi lor adevăraţi duşmani, cănd
aceştiaîntrebuinţea"ă continuu pedepse şi ameninţări.!acă
actualii părinţi au fost dominaţi în copilărie de părinţii lor,
acum ei trebuie să domine, pentru că întrecut au fost
dominaţi. 2şa se transmite violenţa psihologică de la o
generaţie la alta.#um vă purtaţi cu oamenii în această viaţă
aşa se vor purta copiii cu dvs. în vieţile viitoare.
2titudineaincorectă faţă de lume transmisă de către părinţi
copiilor, conştient sau inconştient, este cau"a unor
boligrave incurabile.
Dacă îi blamaţi pe ticăloşi se transformă în ticăloşi copiii şi
nepoţii noştri.
7ra, chiar dacă ar părea întemeiată, împotriva unui individ
sau a unui grup începe să crească şi să acţione"easupra
tuturor, ne schilodeşte sufletul şi-i transformă pe
copiii noştri în ucigaşi.
Copiii abia născu"i care nu sunt iubi"i se îmbolnăvesc şi pot
c!iar să moară
. n acelaşi fel toţi simţim nevoiasă fim iubiţi de cineva,
apreciaţi de altcineva şi recunoscuţi ca persoană, ca
individ de sine stătător de cătrecei cu care intrăm în
contact. !e aceea, persoanelor care suferă de depresie li se
spune să se alăture unuigrup. !acă sunt vă"uţi ca
nimeni
ei nu primesc porţia de
recunoaştere în sensul apreciativ al cuvântuluicare este foarte
necesară pentru supravie"uire.
Orice greşeală a unui om se poate răsfr nge asupra a
şapte sau nouă generaţii de urmaşi. a fel şi
crimasăvărşită împotriva unui om, se transmite
ca program e(ecutabil multor generaţii.
Dacă omul îşi face un ţel din bani, copiii lui se vor naşte
cerşetori,
 spre a-şi purifica sufletele. !umne"eunu le va da bani sau
chiar ei îi vor respinge pentru a supravieţui.!acă omul îşi
face un ţel din iubirea pentru oameni şi-i dispreţuieşte şi-i
judecă pe cei care i-au înşelatîncrederea !umne"eu îi va
priva pe copiii săi de iubirea faţă de oameni. 2stfel, ei vor
respinge iubirea pentru oameni şi vor deveni nişte
netrebnici şi violatori.
goismul, cruzimea înc+id canalele energetice de legătură
cu Dumnezeu
şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară
întreţinerii vieţii. n această situaţie el este nevoit să ia
energia de la alţi oameni,
devenind vampir energetic.
2cest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi.
#opii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte
probleme.0D

# nd simţiţi că cineva vă fură energia,

ruga"i vă ca aceluia să i fie dăruită iubirea divină
şi energia care lva sc!imba, îi va purifica sufletul şi 3 va
uni cu Dumnezeu.
:ăul nimicitor şi total vine atunci c nd copiii majori şi
capabili de muncă continuă să trăiască l ngă mamalor,
să se ba"e"e pe ea, iar ea, la r ndul ei, permiţ nd să fie
e(ploatată din toate punctele de vedere. n acestmod
stră"ile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi,
incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.
" întreţine însă un copil ma*or este nu numai dăunător
pentru el, dar e nedrept şi crud.
n acest mod seîmpiedică de"voltarea aptitudinilor
care conduc această creatură în v ltoarea vieţii, purt
ndu-l pe aripisolide. Cnstinctul le impune şi păsărilor să-şi
cheme din cuibuşor puii crescuţi de îndată ce sunt în stare
să"boare. +-ar face un serviciu greşit puişorilor dacă ar fi
lăsaţi să răm nă mai departe în cuibul lor, aripile li s-ar
atrofia din lipsă de e(erciţiu.!e fapt, la fel păţesc şi ficele
care sunt în plin măritiş şi care, datorită avuţiei părinţilor,
nu îndră"nesc săintre în lupta independentă pentru
e(istenţă. %oate aceste fiinţe sunt ca păsările rămase în
cuiburi at ta timp, p nă c nd aripile n-au mai fost
apte să "boare independent şi pe care părinţii sunt obligaţi
să le întreţinămereu.
Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copii tăi ţie
îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi eimâine.
1". E-OI&M$L ÎI +#CE 'E O#MENI IN&EN&IBILI L#
NEVOILE #L)O(#
) nă la un anumit punct egoismul este normal, însă omul
care nu se g ndeşte dec t la sine încearcă să
ucidădivinitatea şi universul. +igur acest lucru nu poate
continua multă vreme. Mai devreme sau mai t
r"iu programul de nimicire a universului trebuie să fie
blocat prin intermediul bolilor, al traumatismelor şi
alnenorocirilor.$giosmul, lăcomia nemărginită pentru
bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important
iubirea.

Simţul proprietăţii naşte egoismul, iar egoismul suferinţa.

&iecare act şi g nd egoist ne leagă de ceva sau cineva
şine subjugă imediat de c te ori spunem
eu
şi
al meu,
ne punem cătuşe pe neobservate, făc ndu-ne robi.
ndată ce vom spune
al meu
suferinţa se va ivi imediat.+ă nu spuneţi nici măcar în g
nd
copilul meu, casa mea, so"ia mea
sau
trupul meu.
%rupul nu vă aparţinenici vouă nici altcuiva. %rupurile
noastre vin şi pleacă, supun ndu-se legilor naturii. *oi
trebuie să asistămnumai ca martori
3observatori4.$goismul şi interesul personal ne i"olea"ă
de restul oamenilor şi
acest sim" al separării îi face pe oameniinsensibili la nevoile
altora. Dacă omul este egoist, se distruge singur.
$goismul este cea mai mare violare a legii naturale a fiinţei
sale şi produce cele mai de"astroase re"ultate. O persoană
egoistă manifestă un ataşament e(cesiv pentru ea
însăşi,este o plagă socială. $goiştii au foarte puţini
prieteni. # teva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu
viaţă.#ontactele cu ceilalţi sunt limitate. )rin felul de a g
ndi se închid în lumea lor str mtă.
2rin gândurilevoastre pute"i să sc!imba"i un egoist făcându
l generos. ă se emită spre el numai vibra"ii de generozitate
şibunăvion"ă.
1@. DI&'(E,$L E&)E M#I 'E(IC$LO& DEC9) $(#
Dispre"ul fa"ă de noi şi profunda nemul"umire fa"ă de sine
constituie o agresiune fa"ă de Dumnezeu.
6E

Dispre"ul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea fa"ă de

un alt om. #rice ticăloşie ar comite un omîmpotriva noastră noi
nu avem dreptul să respingem iubirea fa"ă de el.
+entimentul iubirii este sf nt,intangibil şi nu este
permisă atentarea la acesta.!acă dispreţuiţi femeile şi le
priviţi de sus nu veţi avea niciodată relaţii cu ele.
Dispre"ul şi blamarea neataşează de ceea ce blamăm.
!e aceea,
bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual
, începesă sufere de diferite boli şi îmbătr neşte mai
repede ca de obicei. %rebuie să vă schimbaţi atitudinea
faţă defemei şi faţă de situaţiile legate de ele.
Dispre"ul se întoarce foarte repede înapoi şi se transformă în
program de autodistrugere.
!e multe oriomul încetea"ă de a mai ur , însă continuă să
dispreţuiască şi să blame"e şi, din această cau"ă,
seîmbolnăveşte şi moare.
Dacă îl dipre"uim pe omul de lângă noi şi îl blamăm riscăm să
i preluăm boala.
$steimposibil să intri în noroi şi să nu te murdăreşti.
Dacă bărbatul va dispre"ui femeia el se va îmbolnăvi. Dacă
femeia va dispre"ui bărbatul ea va deveni sterilă.
!acă vă dispreţuiţi soţia vă ucideţi viitorul fiu, şansele lui
de a veni pe lume sunt aproape "ero. !eaceea, ori trebuie
să suferiţi de o boală gravă sau să muriţi ca el să se nască
în viaţa următoare.
Trufia şi dispre"ul fa"ă de oameni generează lipsa voin"ei de
a trăi
, sentimentul pierderii sensului vieţii.
uicidul este dispre"ul fa"ă de oameni,
loveşte mai înt i capul, iar după aceea sistemul uro-
genital.
Dispreţul faţă de sine se transformă într-un program
de autodistrugere.
2ierderea sensului vie"ii,
a dorinţei de a trăi şi activarea programului de
autodistrugere sunt generate în primul r nd de dispreţul
faţă de oameni.
Când dispre"uieşti pe cineva, deja stabileşti o legătură cu el.
Dacă
doreşti să fii eliberat de cineva să nu-lmai reve"i niciodată,
nu-l detestaţi, fiţi indiferenţi. !acă îl deteşti vei fi legat de el
cu lanţuri pe care nimeninu le va putea deslega, vei fi
mereu cu el şi vei avea de a face cu el ani şi ani la r nd.
ra este o forţă carete leagă de persoana pe care o urăşti. #entru
a vă apăra de duşmanii voştri iubiţi-i
.
!acă îi detestaţi, îl dispreţuiţi sau îl ur ţi
aura voastră sedestramă
şi prin acele porţiuni destrămate se stabileşte o
comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrugătorîn ei şi,
astfel, veţi primi toate răutăţile lor, ura lor, care odată
declanşată în voi va începe să vă distrugă.2tunci c nd
deteşti pe cineva devi vulnerabil. )entru a te apăra trebuie
să intri în cetatea de netăgăduit aiubirii.
"-ţi iubi duşmanii este un lucru mai greu de realizat, dar este
singurul mod în care te poţi apărade ei.
2ncorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. 2cesta
începe de la cap. !e aceea se bloche"ă bioc mpulîn
regiunea capului. n cur nd dispreţul se întoarce
împotriva propriei persoane. !e aceea, se deteriorea"ăc
mpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.
!imeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. ;gârcenia şi
economia aduc boală şi dezastre.
6